DIN PUBLICATIILE CASEI SCOALELOR

[ghillie on! Ruin ardelean

IN TARA SI IN STRAINATATE (1835-44)
(PEREGRINUL TRANSILVAN") ,
41270
de I. ,C.CtlailL,04GU$AN ,

r.. i

I. per,:- 1 Colt:III --, ; i%

rt. a
-....................4
---e- r
1.... -.,,,.
,.b

EÌN.AS-7
E IrITIE PREFACUTA IN STILUL LITERAR D4
1. *
DE

CONSTANTIN ONCIU
TIPOGRAF

Cu o prefatä de N. IORGA
Editia a II-a

BUCURESTI

TIP. SOCIETATI1 CULTURA NEAMULUI ROMANESC4

1923

www.digibuc.ro
 .4.

www.digibuc.ro
 PREFATA la Intaia edltie
I.
Prin anii 1820 Dinicu Golescu, boier muntean ea
oarecare educatie, greceasca i apuseana, cu multa
inteligenta fireasca I cu o inima simtitoare pentru
suferintile ca i pentru isprävile omenirii, strabatea
Europa, pentru a-gi duce copiii la von mai Innalte
sau mai bune gi nu credea, la intors, sa-gi poata lipsi
natia de invataturile ce se desfaceau pentru dansul,
neuitate gi indemnatoare, din aceste drumuri noua
prin lumea mare a artei, a tehnicei biruitoare, a ran-
duielii disciplinate, a solidaritatii omenegti, a civi-
lisatiei.
Tot atunci Insa unul a carui amintire s'a pierdut
eu totul gi de multa vreme, un fecior de boier" din
Fagarag, cu pergamente gi fara avere, trecea in Tara"
pentru a incerca sa-gi cagtige viata intre fratii de
aceiagi limba. A trait o bucata de vreme In Princi-
patul muntean, sus la Gampulung, jos in Ialomita,
dupa ce a stat pe langa mai multi i a incercat
deosebite ocupatii, el avu norocul, gtiind acum
frantuzegte, sa intovarägeasca la Paris pe un print"
bucuregtean, care-I aduse in Capitala culturii apusene
gi dupa o cearta-I lasa acolo.
Tandrul era, nu numai de o inteligentä deosebita,
strälucitoare gi originala, dar gi de o mare vitejie in a
Infrunta greutätile vietii. Descoperi prieteni buni, prie-
ene cu iubire de frate i, la urma, se gasi la biroul

www.digibuc.ro
 6

unei biblioteci circulante. Tinu, zece zile, locul de in-

vätätor la Puteaux, in Sud. Apoi plecä in Italia, pe
care o strábatu cu aceiasi sigurantä ca satele din Tara
Oltului, de unde plecase. Peste câteva luni era cu-
rierul", secretarul de drum, al unui cdlätor rus care
pleca din Neapole acasä. Rasäria deci tocmai in Rusia.
$i din Rusia se intorcea, cu alt print, un cneaz mus-
cdlesc, in Parisul ce-i era asa de bine cunoscut, si
mergea cu- stapanul situ, bolnav de oboseli rdzboinice,
in Elvetia.
Se pare cal in adevär acest Roman inzestrat cu cele
mai bune insusiri ale neamului nostru scria necon-
tenit, pe rand: din tard, din Germania, din Franta,
din Anglia, din Italia, din Rusia, din Elvetia, de la
1835 la 1843, si de acolo innainte, pand la o datä pe
care n'o putem ti, unui prieten de acasd, cdruia-i
amintia locurile de nastere i chipurile de care-i fusese
ineunjuratä copildria. Când se intoarse definitiv acasä,
calätorul nesätios de ceruri noud, I. Codru Drägusanu
(näscut, spune V. Gr. Pop, gresind, pe la 1823; de la d.
dr. Drägusanu, fiul sau, medic al orasului Sinaia, am
putut cäpäta si alte stiri), ajuns director al prefec-
turii" la Fägaras, publica la Sibiiu, in prevezätura"
lui S. Filtsch, tomul I" din Peregrinulu transelvane
sau Epistole scrise den tieri straine unui afflict' in
patria, de la anul 1835 pana inchisive 1848".
Cartea e foarte rara. N'o are nici Academia Ro-
mana. Cu o astfel de ortografie si cu atatea cuvinte
fabricate, ea nu se putea ceti.
Azi, când apare cu limba de azi, inläturandu-se ca-
priciile filologice din Ardealul acelui timp, e o carte
cu totut nouä. $i, de sigur, una din cele mai intere-
sane, Mai bogate in idei, in fantasie, in puncte de
vedere originate din cate le are literature noastrd.
Avem astfel bucuria tle a invia un scriitor a carui

www.digibuc.ro
 7

vervd originald, al cdrui pdtrunzdtor spirit de obser-

vatie, unit cu sbeguiri romantice i cu apucdturi iro-
nice de care nu e capabil oricine, ii asigurd un loc
onorapil in literatura noastrd mai veche.

Catva timp din viata lui, I. Codru Drägupnu rá-

mâne neldmurit. In 1847 el apare insd ca profesor la
Ploieti §i la 15 Novembre roste0e un cuvant *co-
lastic" la deschiderea cursurilor. loan Germaniu Co-
dru", precum ii zicea acuma, nu caldtorise in zddar
prin, lumea larga. El socotia ca un invätätor e loc-
tiitor al Statului 0 al pdrintilor §i, deci, ca loctiitor
al Statului are o grea responsabilitate innaintea lu-
mii, ca loctiitor al pdrintilor o are 0 mai grea innain-
tea lui Dumnezeu". Fericirea spre care tind societd-
tile prin educatie, o Oa el cd stä in chiar inima omu-
lui, in con0iinta sa, in sentimentul virtutii, in curdtia
cugetului, in pacea d'inOuntru". $i era con0ient de
hatoria-ve o aveau toti invdtdtorii de atunci de a
forma o generatie noud, apdratd de erorile, defectele
vitiile" celei vechi, mai ales prin buna cre0ere, su-
perioard invatdturii, care poate fi une ori numai o con-
damnabild spoiturd de*eartd".
Timpul lumindrii §i al desmortirii", sosit acum
pentru România, cere neapdrat indeplinirea acestei mi-
siuni. $i sfar0tu1 cuvantdr.i are ceva din musträtoarea
energie a lui Lazdr: Romani, Romani, unde e locul
ce ocupam odatd intre popoare, unde e suvenirea glo-
riei 0 a virtutilor strdbune?... Virtutea strdbund sä
ni fie tinta tendintelor; pdmantul nostru punem
la contributie prin industrie, negot §i culturd" (1).
La 27 Octombre 1848 e acum acasd; a doua zi, func-
tionar ales. Apoi ne mai intalnim cu el abia in 1860,
cdnd, la 17 Octombre, ca adjunct pretorial" supt re-

www.digibuc.ro
 8

gimul absolutist, mai prielnic Românilor, el vorbe§te

la deschiderea colii române§ti din Cincul-Mare. Data
aceasta, era Incredintat cä sprijinul impärätesc va fo-
losi Românilor pentru a-si deschide drumuri nouä. Pand
atunci doar in Biseried dacA se putuse adAposti °sufle-
tul teranului robit i Biserica, neajutatä de Stat §i pia-
titA din agonisita putinä a unui neam särac, trebuia sä
decada însäi. Cre§terea in institutiile strAine a fost
moartea mai multor Scolile nouA vor putea crea
insA, prin cultura, viitorul nearnului, daca ele vor fi
ajutate i iubite de toti, pan& in coliba celui mai de
pe urmd sätean" (2).
Peste doi ani era vice-cäpitan la FAgAra§ §i vorbia
la examenele din Amintia cA sdrAcia mo-
raid", aläturi de cea fisicA, ne-a tinut patru veacuri in
loc. Acum am ajuns insä acel timp de reinviere cfmd
nimeni nu se mai ru§ineazd de a fi Roman", afarä
de cel sdrac de Inger". Numai acela e adevärat Ro-
man care Inca nu si-a uitat de opinca §i se jertfe§te
pentru särmanul popor." Om de omenie", §i el vrea
sA foloseascä toti din putinele cunoVinte ce mi-ad
c4tigat pribegintl n lume", i innaintea alor lui se
infAt*azd, nu ca orn mare, invätat i puternic, ci
simplu cum ma cunoateti din copilArie".
Urmeazd cu sfaturi bune. Natia sd se inteleagd in
sfdr§it. Nu e Tinut, nu e sat, nu e familie unde sA
nu se ridice unul asupra altuia." SA primeascd bu-
curo§i pe noii i prielnicii dregAtori" români, cari,
oricum, se deosebesc de cei cari se bucurA de banii,
de puii i de ouäle" de prin sate, iar, când omul are
de lucru cu ei, nu s'a sculat, ori e la mask ori
e prea tdrziu" §i- sunt astfel de-o potrivA cu un hot
tâlhar".

(`) Universul din 1848, n-1 1

(') Amicu colii, 1860, p. 368.

www.digibuc.ro
 9

Neintelegerea poporului nu trebuie sà desguste pe

dregdtorul cel bun. Si, cu acest prilej, se dau, in ton
poporal, recomandatii necrutdtoare noilor juzi comu-
nali ai regimului Constitutiei, cari trebuie sä aibd ier-
tarea §i mila totdeauna ca indemn pentru hotdrdri
mai drepte decât dreptatea. In schimb nici lumea nu
trebuie sà facd binele numai de sire: Si, la urmd,
sunt pagini intregi pline de coloare §i haz, in care
vedem ins4i viata de atunci a Românilor de peste
munti:
Birul n'avem cu ce pldtirn, dar Jidovului
avern de unde, cà ne indatordrn. Apoi ciné are
treabd la ora§, merge Durnineca §i serbdtoarea.
La târgurile care se tin in serbdtorile cele mari,
la Boboteazd §i la Sf. Ilie in Vinerea Mare, Ro-
mânii umplu târgul. La Pasti, la Rusalii, la Crdciun,
cre§tinii joacd ziva, noaptea.
Chirion are tatd bdtrân §i moare. El §ede in
capul satului, se duce dupd poruncd §i aduce pe
inspectorul mortilor. In miezul noptii a plouat,
e noroiu, intunerec besnd, bietul inspectez Cade
de cloud ori §i-§i rupe nasul, intorcandu?se singurA140616
A doua zi cere '26 cr. ce-i compet. De11Ande s
dea Chirion, ca. n'are, e sdrac? Dar!' kLce un
toiu de rachiu, fierbe o oald mare id 'hairzd,
un car de colaci §i dd din ei âiu popii, i.
judelui, na§ului, la unchiul, la u ul, i ne-
potul §i la toti oamenii avuti n . Cdn7 vi ao;
sdracii la rând, s'a isprdvit. L 46adtul nShjila
lar, gazdele cele bune sunt in u
u§d, i tocmai cei lipsiti capdtd m a.
Asta se chiarnd pomand! sitt
Dar sd vezi.
Rádu e orn sdrrnan. Casa lui e întjp ro
up micà, ât abia intri, podul t d e§ti

www.digibuc.ro
 10

de grindä, päretii, fireste, jilavi pand sus, feres-

trele niste gduri i cu ppd. Aierul nu poate pd-
trunde in astd gaura, razele soarelui n'au pe
unde intra. Radu n'are lemne sà facd foc. In
curte e o baltd unde se topeste canepa vara. Urne-
zeala i aierul putred atacd sändtatea bietului orn.
El cade la pat si moare. Vaduva amäratä rdmane
cu septe copii märunti, toti la ochi cu urdori, la
grumazi cu galci, la gurd cu bube, si li curg ure-
chile. Se vaietä cu totii ca n'are ce li da de man-
care.
Cei mai märicei iese in sat si cersesc. Intalu
toti li dau cate ceva, si a doua oarä, i inca, dar
lor li trebuie totcleauna sä manance, i pe urrnä
cine sd li tot deie? Incep pe rand a cdpäta din
casa in casd pumni in loc de stiuci. Cersind, ei
vdd unde e securea, sfreclelul i alte lucruri ale
oamenilor, i, cand nime nu-i mai milueste, f Lira'
una sau alta, ca sa capete pe ele de mancare.
Asa satul creste septe cersetori ori septe hoti. Oh,
pand se fac aceia mari, cate pomene au fäcut
sätenii, rand pe rand, din care insd cine a avut
folos? Nu cumva sufletele r4osatilor? Adevdratd
pomand ar fi fost sa fi ajutat pe Radu a-si face
casä sändtoasä, ca sd nu präseascd copii sluti,
apoi, dupd ce l-a luat Dumnezeu, sd steargä ur-
dorile copiilor, unul cate unul, a-i lua in casele
sale, a-i trimete la scoald pand la doisprezece ani,
si apoi a face dinteinOi oameni folositori socie-
tatii, nu insa a-i lasa sä fie raie si lepra.
Se vaitä oarnenii cá sunt sdraci. Cine are cloud
palme sdnätoase, e bogat!
Sä calculdm cu ce e folosit säteanul in timpul
de azi. La 1848 era iobagiu; lucra domnului pd-
mantese cu mdmaliga sa 104 zile pe an. Sä pre-

www.digibuc.ro
 11

tuim ziva cu 5 duce si mancarea cu alte 5 duce,

face pe an 104 fl. vechi, cad asa umbld acum pre-
turile cele mai moderate.
Sd calculdm dijma numai 25 fl. vechi, lucrul
drumului 10 fl., administrarea la magazin, pre-
juncture", zile de vanat, de dijmuit i alte ma-
runte, 10 fl.; fac cu totul 150 fl.
Acestea sunt greutati acuma cu totul sterse,
si inastd mdsurti cel mai de rand iobagiu, pe
langd darea, in adevdr ceva mai putin de atunci,
le prestd.
Sd calculam acum greutatile de astdzi, si nu
la unul de mijloc, ci la gazda cea de frunte: nu
se suie la 50 fl.; asa dar fiecare e in profit cu 100
fl. pan& la 120 fl. Tot asa i grdnicerul. El facea
cloud ronduri de plaiu, cu dus cu venit: 40 de zile,
2 de gardd: 30 de zile, 2 de ordonantd: 12, apoi
mustrd, revisiuni, conscriptiuni, drumuri si pre-
juncturi de pomand nenumdrate. bare nu era §i
aceasta destuld iobdgie?
Dar ce am zis? Oamenii au castigat zile, apoi
doara zilele vor fi bani!
Omului nostru nu-i place a merge la lucru, el
pipd zilele langd muiere la foc, ori le doarme supt
pom la umbra, sau le bea la Jidovul in carciumd.
Apoi sd nu fie sdrac? SA nu fie prost?
Am zis cA sdracia urmeazd din prostie.
Vedeti, dulcii miei, unde e raddcina
Noi nu am fi sdraci deed am sti trdi, apoi,
ca sA invdtdm a trdi, ni trebuie învâtätori, dar
nu invätätori cu opinci, nici invatati din tot
feciorul popei, sau al judelui, cari stiu numai bu-
chile lui Chirild, cdci, pane' vom avea de acestia,
nu vom invdta nimica, pentru ca ei nu stiu ni-
mica, si a conduce orb pe orb, cad amandoi in

www.digibuc.ro
 12

gaurd". $1 de aceia se imbie cu ddsedlia ieftend,

i ap vd place, pentru cd in prostie pretuiti mai
mult boul decdt pe copil.
Apoi un dascAl bun nu se plAteste cu 7 ori 15
fl. pe an, cum vAd cd in cele mai multe sate se
and, e scArbd omului sdli scoatd din
de.-i
gurd, vAzând cd purcariul satului are de cinci
ori mai mula simbrie.
Tot insul a castigat din mila innAltatului Im-
pdrat o sumA de 100 fl. -pe an, de0 in zile, ade-
vdrat, insd zilele se pot face bani, dacd suntem
oameni 0 iubitori de lucru. Din ace§tia sd deie
unul numai 5 fl. la invdtdtor, 0 vom cdpdta in
tot satul o lumina', un adevdrat tatd la copiii tu-
turora, §i ne vom luminA.
Un invatAtor bun nu bagd copiii cu pArul in
pArete, nu-i pune cu genunchii pe boabe de cu-
curuz, nu tine bdtul dupd uid, nu-i bate cu linia
peste unghii, nu-i scuturd de urechi, nu-i incuie
in §coald, pand dasedlii d-voastrd se due la birt,
§i apoi vine beat in coald de omoard §i cele mai
bune simturi ale copiilor , apoi §i d-voastrd
vd place sd duceti pe invdtdtor la birt sd vd caute
acolo. Mai incolo invAtAtorul bun nu tine copiii
toatd ziva in scaune sau in picioare (a, mult
nepAsätori ce sunteti, nici scaune n'aveti Th scoald),
cd prin asemenea pdsuri din atAtia prunci i0 face
atati vrAjma0.
Dascdlul procopsit invatA copiii una sau cloud
oare mai mult glumind decdt serios, apoi iese
cu dAn0i pe supt sAlcii la rauri, la camp verde,
la umbra pomilor, cAntand Desteaptd-te Rom Ane".
Acolo, unii se joacd de-a pila, de-a petrecul, de-a
gaia, o oar& altii, mai de0epti, in jurul invAtd-
torului ascultA lectiuni despre unele 0 altele plante

www.digibuc.ro
 13

ale naturii, apoi face giumasticd cu bdietii ca sa

se deprinda 0 sd li se intdreascd mddularele.
Invata bdietii 0 fetitele cântece, jocur.i. 0 danturi
mai nobile, caci numai cu acest metod se va prdsi
o 'generatie mai aleasd. Dupd ce s'a incdIzit,
ii scaldd in rdu, si-i invald a innota. Apoi scot
mdmäliguta din traistd, 0 prdnzesc pe iarbd verde
in companie, unde cei mai avuti dau i la sdraci,
mai invatd un ceas, cloud, 0 apoi se intore acasd,
cd e seard.
Iarna, e greu sdracilor a trimete toti copiii la
coald, cad n'au cu, ce-i imbraca i incdlta, ins&
vara pot sa-i mdie desbrdcati 0 desculti, pentru
cd e cald.
Alt folos de 4coalä, vara, este ch., pdrintii mer-
gaud la lucrul cdmpului, lasd copiii in grija in-
valdtorului, i sunt siguri c.a. nu-i murd vre-un
.ctine, nici cd vor cddea in vre-o Vantând, sau 0-0
vor sparge capetele. Apoi nu trebuie sd meargd
la coalä numai bdietii, ci 0 fetitele. Cdci nea-
mul romdnese nu se va civilisa mai innainte de
ce se vor cdltiva femeile, pan& cdnd nu vom
vedea in fereastra fiecdrii colibe oale de flori;
apoi cine nu umbra la *coald nu iubege florile,
§i firete cd, cui nu plac florile mai alese, nu-i
place nici lucrul mai ales. Izma, busuiocul 0 fer-
fenii sunt de ajuns: acestea sunt florile ioba-
gilor; li-au trecut timpul. Muierile la sate nu tiu
fierbe un punt de carne, nu giu spdla un blid,
nici a §terge o masd; apoi sd agepti de la ddn-
sele sd prdseasca o vit4 mai aleasd! Cum este cu
izma i busuiocul, va sd zicd cu datina veche, ap
e 0 cu numele copiilor.
Dacii-i vom boteza tot cu numele loan, poi'
Ioan e purcar, loan e viicar, loan ceretor; la

www.digibuc.ro
 14

cine sà râmneased Alteeva ar fi când

li-am da nume mai nobile, edei eel putin ar in-
treba p cine a mai ehemat aa, ca sh-i imite
faptele §i sa se adopere (stirguiased) imbu-
ndtdti starea. Acestea sunt lueruri puerile, zic unii
fie, dard e bine sa ineepem de aiei, cad eine nu
se prieepe la lueruri mici, de mari nu va fi apt
niei ednd.
Am zis cá suntem in mare ed§tig in ziva de
astdzi, pe langd sareinile de oareednd. 5i alt
avem, eu mult mai mare. Oareednd ne ser-
viam cu limba maghiard, in anii din urmd eu cea
germand, astdzi, darul Domnului, eu eea romand,
cu duleea limbä a mamei noastre, folos mare §i
nestimat!
Mergea Romdnul, in 1848, la d. R, ea sd-i faed
instantS unzureased, i eduta deie pe dansa
5 fl.; mergea dupd aceia la doetorul G.: i-o fdeea
nemteased, da pe dânsa 5 fl. Astdzi merge,
vedeti e4tigu1 limbii, la d. R.: si-o face romd-
neased i dà pe dansa 5 fl.
Acuma cum sd nu salte Românul de-atâta
hasnd? Jalba ungureased, jalba nemteased §i jálba
romfineased e tot cu 5 fl.
Vedeti, dulcii miei, ed, cum am efltigat o grd-
madd de zile, care le bem sau le dormim fard
folos, wt am e4tigat i limba, care nu o
prin urmare nu ne putem folosi de dansa.
Sd ne venim in fire, sa ne desfacem de lene,
sa ne seuturam de prostie!
Omul e orn numai tând tie carte. Invätdtura
il face domn peste dobitoacele pdmantului, altmin-
trelea e singur dobitoc, §i, de i-ai ddrui lumea,
el tot nu va avea nimica !
Pdnd vom trimite copiii noVri eu boii, eu va-

www.digibuc.ro
 15

cile, cu porcii §i cu gâtile, ei nu se vor ridica mai

presus de acele dobitoace 0 nu se vor pricepe
mai mult deck ele.
Iobdgia a cdzut, dar oamenii acuma, in loc de
a iobdgi de silk iobilgese de dragoste, §i nu spre
a se folosi pe dânii, ci se tin, ca orbul tie gard,
de obiceiurile rele.
Toatd comuna are pdmânturi mai bune í mai
rele.
In loc de a lucra pa cele bune in tot anul, ei au
trei hotare. Lucril odatd cele bune §i altd data'
iobdgesc la cele rele, care nu li aduc sau numai
foarte putin noroc, pe când cele bune in ogor pro-
duc pdldmidit.
Ati auzit de la pdrinti &et locul trebuie sd se
odihneascd. Bine, dacd n'ar creste iarbd §i pAlA-
midA pe dânsele care tot atdta vlaga store ca
bucatele sdmdnate.
Eu cunosc ten unde nu e ogor, i acelea nu-
trosc de zece ori atdta poporatie in proportie cu
tara noastrd, §i de blind seamd nu-i tinem noi cu
productele noastre, unde se odihne0e pdmântul.
Sdtenii n6gri fac la tarind cat e anul, §i in fiecare
yard prdpddesc lemne tinere, cu care s'ar servi
o generatie intreagd. Pentru ce sd ioladge0i la
tarind i sd strici pädurea? Nu pentru alta, ci
ca vdcarul, boarul, vitelarul i porcarul de-o parte
apoi jitarul §i veghetorul de altd parte sd poatd
dormi §i sA capete simbria degeaba, cdci, dacd
sunt pu0 a pdzi, apoi de ce sA faci garduri la bu-
cate? Priviti la esurile Babiatului, Ungariei, Ro-
mâniei, unde nici p6mand nu e de asemenea gar-
duri, i totu0 bucatele cresc nevdtdmate. Vezi
bine, plizitorii nu lungdresc cdt e drdguta de zi
de yard la somn i in birt'uri.

www.digibuc.ro
 16

Astea sunt, bunii miei, sfaturile mele, care insd

ar trebui luni spre a vi le putea intinde cu de-a-
mänuntul si d-voastrd minte spre a vi le putea
insusi si urmä dupd dânsele."
Si cn ocasiunea solemnei incorpordri a domeniului
Branului cu districtul Terii Fägdrasului", Drägusan vor-
beste, la 30 Maiu 1863: el pune in vedere Români-
lor, scdpati de supt un aspru regim nepopular, cd
poate-i asteaptd patruzeci de ani ai cdintei pând sa
intre cu adevärat in rândul neamurilor, avfind in
frunte oameni in stare a-i duce la bine. Noi am pri-
begit destul", spunea el cu durere, am cersit pânea
altora, si ni-a fost amard... SA mergem pe picioarele
noastre, dupd cAlduzii nostri, asa cum ii avem, si vom
ajunge la tinta dorità (1)."

Membru al Dietei Ardealului, ca deputat de Hateg,

Codru vorbia la 20 Septembre 1863, declardond de la
inceput cd nu stie nicio boabä ungureste", cerând sä
se respecte in administratie drepturile limbii româ-
nesti pe care o vorbesc douä treimi din locuitori si
o inteleg teilalti (2).
La 1-iu Iulie 1868 el vorbia in Sinodul ortodox al
Fägdrasului, ardtând ce se poate numi un popor civi-
lisat. Era incredintat cd Romänii vor merita in curând
a fi numiti astf el, poporul fiind dotat cu mari ta-
lente,in genere blând, docil si de o moralitate e-
xemplara", läsându-se la o parte vitiile, cdpätate, al
nepdsdrii si betiei. Clusa cultd insd sufere de lipsa
de caracter", cdreia, orice s'ar zice, nimica nu-i poate

(9 Telegraful Romin, XI, 42.

(2) ManuscrIsul d-lui dr. Dragusanu, pp. 35-44. Dupá maous-
ciipt am intrebuiutat i--celelaIte artIcole*

www.digibuc.ro
 17

servi de scusa". Educatia e chemata a fructifica insu-

sfrile si a inlätura pe incetul pacatele. Laudand aseza-
mantul sinodal, el vorbia de .,coala amarata" ce se
pastreaza in Fagaras, patria lui Negru-Voda",._ unde
ar trebui o scoala capitalä centralä", fie si cu aju-
torul unei colecte la fratii nostri din Romania", unde,
adauge el, am cunoscuti pulp barbati generosi".
Reuniuni libere de temperant.1", adeca de infranarea
de la bauturi spirtoase, ar folosi si ele mult pentru
msanatosarea natiei. i una si alta s'ar face supt
scutul Sinodului (1).
La 1,13 Septembre 1869 vice-cäjiitanal avea bucuria
:sa-si inaugureze scoala capitala" din Fatdras, pe
"eare o numi scoala Radu Negru". In cuvantarea ce
'e tinu atunci se vorbeste de educatia integrala care
nu da totdeauna oameni superiori, formeaza totusi
un popor. Cultura straina da suflete instrainate, care
ajung a uri neamul lot, pecare in chip firesc il vad
tot asa ca si strainii la cari au invatat. Unii merg
pana acolo incat îsi ascund si orfginea (2).
In acela,)i. an, Inca din 9 Mart, Dragusanu vorbia
alegatorilor sai, boieri" si alti sateni, stransi la vre-o
500 in biserica ortodoxa din Fagaras. El arata obarsia
neamului si-i schita pe scurt dessvoltarea peste munti.
In vi emile mai noua el pomenia laptul ca pan& la
1860 Romanii n'au gustat recunostinta pentru sa-
eriflciile Ior, cu 40.000 de suflete cazute in räzboiul
civil, pentru apärarea Tronului contra Maghiarilor".
Fat& de desconsiderarea Romanilor in cea d'intaiu
dieta ardeleana dupa restabiirea Constitutiei (1860),
prin care se fact' unirea cu Ungaria, fata de lipsa
de rost a deputatilor romani in dieta comunä din
1865-8, el reeomanda abtinerea, pasivitatea, hotarata
in consfatuirea de la Miereurea, legea electorala noui
1 Fiderafia, n-I 104/2-9, 24/12 Septembre 1869. Scriitorul
citeszá cartea sa RegIllan ente pentru vaiAsii idecurii°,1864.
2 Fetierafia,18.,, nl 9, 1U5/.148, din 26114 Septernbre.
3

www.digibuc.ro
 Is
Hind insä§i o batjocurd nationale. Ruga 'pe al lui
sd nu voteze du§mani, sträini ori renegati, ca neno-
rocita .natie, de 3.000.000 tottni, a Slovacilor sau
TM* lor, cdrora noi li zicem droto0". O Romani lor,
nu cred sa yd. dejositi §i d-voastrd ca droto§ii,
bucurati de mancare §i liduturd §i ca Isav sä và vindecati
dreptul pe blidul de linte la vrdjma§ii natiunii voastre (1)".
In 1870 scriitorul nostru vorbe§te la congresul bi-
sericesc, iduand in Saguna, pe trimesul Providentei",
apoi la Bec lean- ca vicepre§edinte al Asociatiei", ce-
rând noud arme pentru noile primejdii" ce ameninti
neamul, arme care se pot afla in arsenalul culturii
nationale.
Un discurs din 1873 in legaturd cu alegerile sino-
dale e cel din urmd: §i in el se afirmd caracterul
practic, luptätor al epocei noud. Si iartt§i in culturili
vedea el semnul vremii, care trebuie sA inteleagd alt-
fel, addugim, pe Dgteaptii-te Romfine. AstfeI, piim
munca i jertfa tuturora, vom ajuve sd nu mai mdtu-
ram la u§ile altora".
Inca' la 1871 Drägu§anu ocupa functia sa adminis-
trativd. La 18,80 trecea la Sibiiu, in serviciul averilor
gränicere§ti.
Moare in Novembre 1884, dupd Comunicarea fiului
sdu, d. dr. Emil Codru Dragu§anu; mormäntul hit e
la biserica din Groapä.
Viata sa intreagd fusese indreptatd dupa ideile pe
care le trezise in sufletul sdu de tändr civilisatia apu-
sea* cunoscutd in toatti intregimea §i valoarea ei,
ideald i practicd.
E un invätämânt in aceasta, §i cu semnalarea lui
incheiu aceste rânduri menite sd atragd atentia din
nou asupra unui orn de talent Tare a fost i un orn
de bine (2).

Dupä manuscriptul citat, pp. 62-72.

2 Sotia raposatului dr. Ion Turcu, care a descris excuraille
sale prin iiuntii Bgära§uluil era fiica lui. 1. Codru Drägu,anti
se asätorise la 1855 cu Elena Georgescu din Barlad.

www.digibuc.ro
SCRISORL

www.digibuc.ro
 I.

CAmpulungul Rom Wei, lank 1835.

alloch in meines Lehes Lama
Ward ich und ich relate ans.
Und der Jugend (retie Tints
Lassa ich in des Vaters HAUSA
(Schiller, der Pilgrims)
Ni-am jurat, dragul mieu, prietenie vesnica, si cruda
soartä ne despärti. Dar, din partea mea, sä nu sufere
nicio scadere. Wind ne vom revedea, voiu sa. te intretio.
cu corespondenta,si, iatd, bleep a-ti descrie plecarea
de acasa, sau, mai bine, antecedentele ei.
Azi Is opt zile, era la patru dupl. amiazi, seri-
sesem toatä ziva In cancelaria companiei. CApitanul
Dobay ma certase, pentru nimica, cu multa asprime,
de tandr dandu-mi gust de disciplind militara, starea
spre care, Klin nastere, eram menit, dar si juraiu a
n'o imbratisa nicicand.
Iesilu la camp, fierband la gandul ducerii, de malt
socotit. Luaiu directia spre Olt, si-I trecuiu, la moara
biräului, cu luntrea, apucaiu pe coast& si ajunseiu la
Lecuriciu, land pestera cremitului, unde, abia rasu-
fland, mä asezaiu pe piatra cea mare.
Innaintea mea era Tara Oltului, ca o gradinii mii-
reap, intinsa, termurita de Carpatii Fagarasului, de
culmea Persanilor si de malul ardelean, formand rApa
dreaptA a Oltului, de la MAgura Craiului Ora la Tat-
inaciu. www.digibuc.ro
0, Ora mAndrä, din care niciand nu ieOsem! 0,
 22

munti gigantici, cu poale verzi, intinse, cu brat' negrir

de bradet i albi la cre0et, desemnati de Creator in
ir regulat, ca o falanga de armatä! 0, rauri
tu, principele apelor transitvane, Oltule! Azi poate
vá privesc pentru ultima oara! 0, panorama ferme-
cätoare, and te voiu revedea!
Soarele se apropia de Apus si, cu razele oblice
auria varful de granit prefacut in shisturi sure prin
intemperiile seculare i milenare in regiunile innalte"
Din punctul unde ma aflam, stapaniam cu vederea
Garbova Venetiei i Mägura Cocleana. Granele verzi
pe larga lunca a Oltului ondulau de lina boare a serii
ca apele unui lac intins. Parfumul de sulfina i mii
d9 alte flori inunda aierul ca un balsam raspandit de
zefir.
In satul vecin, supt picioarele mele, unde petre--
cusem septe ani invatand carte i practicand la can-
eelaria militara, trageau clopotele de inserat, i sunetui
metalic, vibrand, ajungea Ora la culmea unde eram
nezat. Nouri innalti in felurite colori desemnau ori-
zontul spre Rasarit, in departare.
Ma cuprinse o uimire extraordinara, inima mi se
umplu de restriste adanca, fiori reci imi patrunserk
tot trupul.
Cugetäiu la pasul ce era sä-1 fac. Cetisem multe
descrieri de ealatorie, le rurnegaiu In cuget, numai
inamplari triste imi reproducea memoria. Ma napadi
plânsul, i amar imi jaliiu patria ce stem sA parasesc_
Ideia de mutt nutria era sa se realiseze.
Atipiiu, in sfar0t. Tata, mama, consangenii, tovara0i,
unuf ciite unul, fantasme placute, mi se presintari
ca visiuni, i Chirica, Chirica, ea-i insotia pe tot-it
0, Chirica, dulce i blanda koala ideal& i totu0
tu nu puteai lipsi, i nici te voiu uita!
Inca filar, Inca fraged, studiul, lecture i meditatiai
www.digibuc.ro
 23

in singurtitate imi fuseserd petrecerea obisnuitd. Jocu-

rite zgomotoase si frivole ale tovartisilor nu md atrii-
geau, cutezanta nicicdnd nu predomni in caracterul
a leu. Pentru taciturnitate, toti ma neglijau, nimeni nu
se interesa de mine, numai Chirica, singurd Chirica-mi
0:lea parte, numai ea ma apdra in toate privintile.
Era Duminecd, era serbAtoare, sedeam pe iarba verde
ori pe pälimariu, cetiatn Alexandria si poema lui Ar-
ghir. Chirica asculta cu o rard atentie. Apoi ne pri-
viam indelung, ne rdsfdtam si ni vorbiam din ochi,
pänd ce ziva trecea, mai iute de cum am fi voit.
Un vuiet in pdclure, un concert al privighitorii, o
suflare rece a boarei!
MA desteptdiu din letargie, md ridicdiu indatd, inn
sterseiu fata de lacrimi uscate, si md cobordiu de vale.
Dupa trei zile, noaptea, fard a-mi lua rdmas-bun
de la altii, numai cu iertarea de la pdrinti, dar mai
cu un semi-bldstam al mamei, cu zece dinari in ser- r

pariu, putine merinde in traistd, cu toiagul in mind,

msotit de Mihul si Grancea, plecdiu sd cerc rotundul
lumii. Rdmas bun, dragd fartate!
II.

CalSra0i-Vechi, Iulie 1835.

etiult Is pedepsit der dor,
Niel noaptea nu pot sá doim
Cand ouget si dorm mai bine.
Fuge samnul de la mine ;
CAnd cuget ful dorm mai duke,
Somnul fuge si se duce.»
(CAutec popular.)

Cum iti scriseiu, dragd, din Cdmpulung, plecasem

de acasti noaptea. In revarsatul zorilor eram la Po-
lana Huplii, aurora ne saluta pe Muchea, i, tocmai
la amiazi, p4iam, peste Cheia Bundel, hotarele Iran-
silvaniei.
www.digibuc.ro
 24

Inca odatA md orientAiu, aruncAiu o anima privire

asupra panoramei Transilvaniei. CetAti 5i sate cunos-
tute durere! numai din geografie mi le arMara
tovard5ii de cAlAtorie ca ni5te puncte insemnate tn
margenea verde. Mai vdrsaiu un 5iroiu de lacrimi pe
solul patriei, 5i, apoi, trecuiu in o lume cu totul noua.
ManarAm toatA ziva pe munti, pe vai, peste stanci,
maseram o noapte in innaltele regiuni carpatice, aco-
petite de nouri 5i invaluite in negurd. Pawl in ziva,
ridicardm tarhatul 5i incepurAm a tuli pe Plaiul-lu--
Petrp, apoi pe Valea-Mare, 5i, spre seard, ajunseriim
margenea verde. Mai vdrsaiu un 5iroiu de lacrimi pe
definitiv in tard, 5i la ora.
Mocanii nostri, cum numese Romania tard", a5a
zic 5i Campulangului simplu .ora5", dand a se lute-
lege ca Tara Fagaraplui a lost parte a Romaniei,
5i intaiul ora5" sau Metropold a noastrd, oarecand,
Campulungul.
A5a e, in adevdr: amintirile istorize viazd mult in
popor. Des ni spunea bunnl nostru dasedl Cracand ca
Rad? Negru, hertecul FAgdra5ului, nävälind cu strd-
burn de-ai no5tri peste murrti, aici descaleca, acutn
chid sute de ani, 5i intemeiè Principatul transalpin'.
Campulung-al e a5ezat intre doud colnice fruraoase,
intr'o luncd stramtd, udata de un rau Iimpede, ca ale
noastre, 5i are o positie cu totul romantic:a.
Era Duminecd. Merseiu la biserica, 5i, ca diac, can-
taiu in strana dreaptd, la serviciul divin.
Notabilitatea locald e Iiicierul Rucareanu, care se.
Oa la bisericA. Dumnealui, dupd sfär5itul liturghiei,
md chemd la sine 5i md ddrui cu doi sfanti. Apoi,
peste zi, petrecuiu cu cocona5ii, cari nu se puteau
mira destul cd 5tiu carte cat dan5ii, apoi incd nemte5te.
Cu repugnantd 5i nu putinA fried, imi cautA a vi-
sit& pe starostele nostru, spiter acolo, care, dupA
e luare de proces-verbal destul de comic& in sfar5it
www.digibuc.ro
 25

dete recomandatie pentru rays§ de drum la

1mi zise, intre altele, cá, dacd voiu sA fac stare
dincoace, sd. mA apuc de bacdnie, dar, tot odatd,
sào-mi las conViinta peste Carpati, cáci alci toatd lu-
mea e hoatd:
E o maximA", zise, Ulu la cum lupis, cum qui-
bus esse cupis", adecd: dud' voieVi a trdi cu lupii,
utlA cu ei!".
Dar, neavând gust pentru negot, nu i-am respectat
sfatul. Am trecut Muscelele, niVe dealuri de tot spâne,
am curmat trei zile pdduri intinse pe ses, trecând
condcind prin putine sate miserabile, apoi, la Ulmii
Gagului, ie§irdm la cdmp neted, unde ochii nu-ti in-
tArnpind färd cerul §i esuJ cu totul monoton.
Poti judeca cd suma de la boierul", tatA-mieu, de
cinci sfanti, í darul de la coconut Rucdreanu, de doi,
cheltuiti in parte pe stafide, masline i murdturi de
pdtlAgele, delicatese mie pdnd aici necunoscute, fArd
farmec nu putea sd tind mult.
Ajunserdm la Putul Cazacului, langd Cdldra§i, unde
tovar4ii se apucard de fan. CercAiu §i eu câ§tig lu-
crând la fân, dar tot nu-mi fu u§or, cdci bine ca sd-
teanul cu lucru1 n'am fost dedat. Insd, cum zice Ma-
ghiarul: Ha muszái jo szivel", de nevoie faci bucu-
ros". Mi-a cdtat.
larba aici e ap de mare, incdt cAlare nu te vezi din-
tr'insa, dar fdnul samänd a gdteje de gard, cad
constd din arbu§ti i plante grase cu trunchiuri mai
lemnoase.
Vdzându-md nedeprins la lucru, tovar4ii mA ale-
sera econom. Li fac mAmdligd de meiu, li aduc, cu
o gloabd de cal, apd, in burduf, de la Putul Caza-
cului, §i li impart portia de tuicd; apoi, pe cAnd ei
cosesc bârbàtete, li cdnt Desastrele lui Napoleon
BunAparte", pentru care, fünd Ina mic de septe ani,
www.digibuc.ro
 26

luasem multi cruceri de la raposatul cdprar Micidus,

care Inca se Iduda a-i fi dat un pumn la Waterloo.
Dumineca trecutd, ca i azi, fuiu in Caldrasi, cáci
trebuie sA tii cd noi lucrdm cale de o mild afard
Mihu Ind duse la Ceaus Neagu, un Cojan avut
ornul cel mai cu vazd in sat.
Cáldrasii-Vechi constd numai din bOrdeie, care, de
almintrelea, pe dinnduntru sunt lipite ca oala si pre-
vdzute cu mobile destul de solide si alese, dar tot
fac o i mpresie bizard asupra noasträ, când stim cd
la noi numai Tiganii locuiesc in bordeie, pe când
aici oameni alminterea plini de bani.
Numele de Cojani, ce-1 poartd Românii locuitori pe
râpa Dtmdrii, ni spunea dascdlul Chiricd cum cd se
trage de la barbarii CazaH, ca si vorba hot" de la
barbarii Goti, cari, unii dupd altii, au frecat urechile
Românilor, fArd, totusi, a li le rupe!
Ceaus Neagu taman pleca la o nuntd in satul To-
nea, pe Borcea, dar, cunoscând bine pe Mihu, addstä
putin; apoi, dupd ce Grancea mA recomandd ca o
raritate transcarpatind", de loc ma' pofti inso-
tesc la nuntd. Imi scuturdiu cat mai bine opincutele
sdriiu lângtt 'Jamul in cdrutd. Intr'o oard si jumd-
tate curmardm distanta de vre-o trei mile cu pa--
repii mocánesti,, dând de 'ntregul peste camp, cAci
aici nu se tin oamenii de drum, cd nu e.
La nuntá erau toate notabilitätile din prejur si câiva
negustori din vecinul oras cu cocoa-
nele lor.
Dupd ce se sávârsi cununia, se intinse o mesa" lungd
intr'un pätul innalt acoperit cu verdeatd. Mesenii de
loc incepurd a se incoldci imprejurul ei. Fiindcd la
cununie i eu cu succes cantasem Isaia chintuieste",
mi se dete loc de onoare intre Logofetii Petru si
Dumitru, ambii arendasi, unul la Tonea si altul, cred,
www.digibuc.ro
 27

la Coroiu; apoi, peste masA, sedea popa Iordache",

duhovnicul de la Magureni, un minunat teolog, cum
vei vedea.
In antecul làutarilor, ospätarAm non plus ultra",
.incepurdm la conversatie Mare. MA strAduiiu i eu
din toate puterile a li urmA cuvântul, cA vorbesc
asa de iute, ca i când dai cu biciul.
PfmA ce Cojanii i Cojanele tinere, imbrAcati dupA
moda turceascA, dar in pAnure vinete, iar fetele strá-
lucind de mAtasà, salbe si paftale de metal fin, 'in-
tinsera o hora jur imprejurul mesei, cuvântdiu celor
iai batrâni cum mA prinde mirarea cä au niste carA
jie tot monstruoase, fArA niciun cuiu de fier, apoi
innalte, sA te urci cu scara, a tot omul arA numai
eu opt boi i cu patru poganici, apol cA oamenii lu-
ereazä i Dumineca si serbAtoarea, ca si cum n'ar fi
erestini.
La aceste din urmA räspunse pArintele Iordache:
E, logofete, a crede Precista, cA e, ca noi, pa-
ntAnteancd!".
Ceaus Neagu spuse, ca o minune, cA un emigrant
ardelean, Banul Huplii, de la noi, asezat in CalArasi,
lucreazA numai cu patru boi si-i man& din car:
SA vezi, frate, Ungurenul vorbeste cu vita ca si
eu Românul! SA vezi vite intelepte, cum stiu de cu-
viint! Dobitoace, frate, cil minte in tara aceia!"
MA mirdiu de Idutarii tigani, cu at tact si cu cdtA
expresie trai din lAutd si ce duios cantA din gurA.
Ti-am pus in capul scrisorii trei strofe luate din gura
lor, care mi-au atins coardele inimii prin adevärul ce
exprimA, cA-s strain i departe de cei ce doresc!
Acum incetez; mai multe altA data.

www.digibuc.ro
 28

HL

Targal CAlárasi, August 1835.

cVenitas vanitattica, et onmin venitee.)
(Betesiaetut.)

Auziiu, frate, de mic copil, cá biettrl Avram dbt

Topile, Tigan de la noi, dupd ce se prinse in cdtane
se duse la regimentul Waquant, in fundul Galitiei,
la cdtva timp se apropie de sergentul-major al corn-
paniei, fiinded pe acele timpuri altul nu stia carte,
§i-1 rugd sd-i scrie o carte la parinti acasä. Dupd
multe refusuri i amândri, in sfärsit, fiind sergentuf-
'major odatá in toane bune, se induplecd la rugarea
lui Avram, i, Wand hdrtie si condeiu, pofti pe Wan
-sd-i dicteze ce voieste sA scrie pdrintilor.
Tiganul oft& odatti, cu amar, si dicta:
Scrie odatd, d-le sergent-major (strajamesterl:
,,Vai!"..
Am scris.
Mai pune odatd: Vai!".
Este.
ì Inca odatift...
Bine.
Dacd e de trei ori Vai!", ajunge; pecetluieste-rei
artea s'o duc la postä, cA vor vedea pA-
tintii mieu dintr'insa...
Asa-mi umbla si mie, frate, de si nu-s legat, ea
bletul Avram, de regimentul Neamtului.
Am ascultat barfelile tuturor mincinosilor, cart-uu
Mudded tare, i am venit. Acum caracterul md face
sa gust pdharul amdrdciunii pe deplin, si voiu ril-
mdnea tot in soartd
Tovardsii de mult s'au intors acasä. M'am retras la
CAlfirasi, capitala judetului lalomita, i am ajuns supt
www.digibuc.ro
 29

aripilc pArintelui protopop Andreiu, in demnitatea e--

desiasticd de tArcovnic.
Cum imi merge, cum trAiesc, vei vedea din alfitura-
tele versuri, cAci nenorocirea face pe out poet::

DOAMNE FEREVEI
poemd
Din Parnas,
Coboard la CAlAra0!
Te invoc, o, dulce Musd,
Cu rugarea mea supusA:
Inspie un adept pios
SA 'ntoane cantu-i duios:
Cfint din Tara-Romäneascit
Viata tfircovniceasa.
E ziu', abia Feb rAsare,
E ar0tA, zAduf mare,
Pare cd te i tope0i,
N'ai unde sA te scute0i:
Case, bordeie, oboare,
Scunde, meschine, uware,
Nu dau niciun addpost;
Umbrd, arbori nu-s, n'au fost.
Duci dor 0 de apd rece,
Cáci'nu e; sudori te trece
S'aduci din Iazer, mai fiartd,
C'pn strat verde 0 'nciumatA.
MAncare n'ai cere rard:
Pfine, fie de secard,
Dar, vai, tot la mArnAligd,
Ca 0 ieri, de meiu, te strigd.
Incai, de-a-r fi abundantd,
DacA poti sA faci bombantA;
Este insA cumpAtatd,
Ca sA nu te 'ngra0 de-odatd.
Fierturi, nu poti sA te certi,
Tot castraveti acri, fierti,
$i 'n Dumineci saramurd,
Ca un rds.ftit pentru gurd.

www.digibuc.ro
 3J

Poate crezi, nu va fi treabi,

Sti-ti stoarcd puterea slabd
Din buruieni innderite
Cu mirodenii asprite.
Ai cugetat, lucru mare,
Nu stai din mani, din picioare:
PAM 'n ziud, mai nainte,
Mdturi *i tergi cele sfinte,
Apoi, des de dimineatd,
De clopote mi te-acata.
Cete01 la psalmi, la canoane,
Inchind-te la icoane
Sfarsi§i ceasuri, obednita,
Ad' alp& iea cobilita!
Du-te 'n staul la vizitei!",
Imi strigd prota Andrei.
lar maica Chiriachi:
Ungurene, e§ti aci ?
Ajutd bucdtäreasa!
Jute, sprinten, pune masa,
Apoi serve§te, Ioane,
Rev erendele persoane."
Cand mai mari-s ospdtati,
Tii castraveti obligati.
Dupa pranz sunt trebi o mie,
Las' cd 'nveti i psaltichie!
Vine seara, tot necazul
Uitd-1, si catd repausul;
Un patul e preparat,
De tantarj incunjurat:
Rapa Dundrii intreagd
Pätimeste de-asta plagfi.
De vrei sa repausezi,
Cu balegd tamaiezi,
Caci te pica cu cruzime:
Te coco0 de usturime!
Apoi, vai, cand ploua mult,
De pic niciunde nu-i scut.
Case, bordeie s' inundd
Si noroiul se desfunda:
Ca un aluat lipicios,
Cum pa§e§ti, te trage jos.

www.digibuc.ro
 31

Cand incepe-a bate vantul,

Pare cA piere pamantul:
Sufla vara Tramontanul,
SA rästoarne Baräganul.
Ca alte rele, mai crude,
Sunt miasmele din palude
Cercetand, din an in an,
Cu friguri bietul Ccjan...
Asa-i tara, asa-i traiul!
Vezi cum samänä cu Raiul?
Acum vaz cum au barfit
Cali mi-o au panegirit.
Deci: de Tara-Romaneasca,
De treapta tärcovniceasca
Damnezeu sa te fereasca!

IV.

Tärgovi0e, April 1836.

CUM bane, ibi patria

(Maximi... germani)

Mu lt mi-am batut capul ca s patrund pentru ce

iubim cu atata caldura patria, voiu sa zic: locul
unde ne-am nascut.
Cine nu paraseste locul nasterii, n'are ideie de pa-
trie; el e ca omul in mijlocul pädurii: nu o vede de
multimea arborilor. Dar insträinatul, o, cum invatä
a o iubi!
far ma intorc. Fireste ca dupa ce-mi surade no-
rocul. Decat instrainatul, care are pentru sine va-
riatia, mai mult trebuie sA pätimeascA cei ce-1 iubesc
§i raman acasa, caci pentru dansii e stagnatie, care
mai mult doare din causa monotoniei.
Der Mensch ist ein Gewohnheitsthier" (omul e
uni animal al datinei"), a zis un faimos scriitor ger-
amp.

www.digibuc.ro
 32

man. $i iubirea de patrie e numai o datind, care,

Incetul cu incetul, släbe0e, de §i, din cfind in cdnd, na-
turd te ademene0e la dânsa.
Te-ai ndseut inteun sat din cele mai miserabile,
ai crescut intr'o colibd de paie, ai ineeput a gAnguri.
Sanda te-a purtat in brate Compaia ti-a dat un.
mar. Intilia data te-ai jucat pe paji0e cu Lae al Ra-
chirei, ai auzit pe Giole Idtränd, ai vdzut pe Murgana
venind din eiurdd. Te bate mama, te iea tata pe ge-
nunchi. Toate le uiti, toate le tii minte. Cu intâia im-
presie te faci cetAtean in lume. Devii mai maricel
Cereetezi pe mdt4d, euno0i casa popii, auzi inju-
rând pe jude. Noud intipdriri, noud cuno0inte.
Apoi incepe ndcazul §i grija. Cautd sa mergi la
dasedl. Nu pot uita pe ferieitul Nieu al Davistei cu
Sfanta Cruce-ajutd !". 0 iarnd intreagd invdtasem
carte la dânsul, §tiam bucoavna de rost, insd a slo-
veni cu buche-azi-ba" nu putusem invata, pand ce
bietul Compi, in bdtrAnetd, aduse sistemul de a-be-
ce" de la Orlat, dupd care. apoi, in trei zile, silabisiiu
cu uprintd.
Blam (umblam) acum in satul vecin, la §coala mi-
litard germana. Mdriuta lui Dumitru, Dumnezeu s'o
ierte, ingrijia de mine ca o mama; dar noaptea ve-
deam pe Giole, allele flocos pdrintese, care Intdiu
md linsese §i-mi luase buedtura din mând. MA sularn
in salcia scorburoasd din fundul grddinii 0 aruneam
cu pietre in bradul de la poartd.
Biata mdtqa cduta sA mA tind in brate, ea sà. nu
cad din pat, visAnd.
IatA patria, 0 aievea, 0 in vis.
Dar sd venim la fir:
SA vezi, amice, niei dracul nu e a§a drae, edt negru,
nici Tara-Româneased avi rea, cum o vede ochiul in
nenoroeire!

www.digibuc.ro
 33

Putin dup.& ieremiada poetica ce-ti adresdiu, se in-

toarse foaia. Un boier de omenie se indurd a ma
elibera din jugul bisericesc si ma secularisa deplin,
facându-ind practicant la cancelaria administrativa
din Cdlarasi. Asa dar facuiu ut pas pe calea procop-
selei, cum se zice dincoace. Nu numai atat, ci
coconul Sache, asa se chiamd mantuitorul mieu ,
inteun minut transform& pe Ungurean in coconas
circasian. baba Stoica, vecina noastrd, si Logofdtul
Mina, care mai innainte mereu ma intâmpina cu un
dialog sarcastic, imitand graiul (gergul) ardelean, nu
md cunoscurd, 5i ma salutard cu respect. Numai tot
rasa face pe calugar".
De opt zile venirdm la Tärgoviste, unde are co-
conul Sache mo5ie. Sa-ti scriu" putin 5i de aici, cd
poate-mi uit pand altd data'.
Aici a fost a treia resedinta domneascd a Roma.-
niei, strdmutandu-se de la Curtea-de-Arges, ce fusese
a' doua dupa Campulung. E un loc delicios, asezat
pe rnalul drept al Ialomitei-de-sus; aici apa e lim-
pede, frumoasd, nu ca in judetul ce-i poartd numele
in Tara-de-jos.
Pe cand in toata Romania nu e o palma de pdmant
fdrd proprietar, in Targoviste sunt sute de case date,
cu curti, cu grddini in stapânirea cucuvelelor, apoi
multe biserici, mare parte inc.& intregi, parasite 5i
un morman de ruine ale palatului lui Tepeltg:-Vodd,
frumos cântate de poetul Carlova.
Asa trece gloria lumii. Boierii romani sunt injugati
de Curtea domneascd, 5i se trag dupd dansa, läsan-
du-si palatele deserte in vechea Capitala ; dar cu
drept, cd stafia lui Vlad Tepe5 insufld teroare boie-
rilor 5i prin reminiscentd.
Memorabila pentru mine e Targovistea, caci, ca din
senin, itni veni aici gustul sd invdt limba francesa.
3

www.digibuc.ro
 34

Coconut Sache are cdteva cdrti ce mi le puse la

dispositie, si fdicuiu pasi gigantici intr'insa. Limba
germanä nu se gustd in Romdnia, si patronul mieu,
mdcar cd zice cd i-s profesor de germand, nu face
progrese marl.
Acum is multdmit cu soarta, mai mult insa cu pa-
tronul omenos, cinstit si bärbat, cu totul altfel decät
alti boieri ce cunosc.
Voiu sd mi-1 ieau de model, dupd cutn imi zise
ddundzi Vistierul Dinu Perieteanu : Ascultd, fatul
mieu, de coconut Sache, cd e omul a te procopsi, si
nu te vei mai intoarce la varzd acra in Tara-Ungu-
reasca".
1mi aduseiu aminte, la aceste vorbe, de castravetii
pdrintelui Andreiu, si vream a-i spune Ca, nu numai
la noi, ci si aiurea acrimea zilnicd te face pand si...
poet! .
Adio, pdnd la altddatd.

www.digibuc.ro
.1-

V.

Bueure§ti, Septembre 1837,

(Dembovita api dulce,

Cine-o bea nu se mai duce.,
(Reran bucurestean).
De mult dorisem sä vdd lumea mare; acum mi-am
ajuns scopul. Iatd-md in Babilonul Romaniei. Nu-ti
scriu figurativ, ci deplin in sens literar. Aici e ames-
tecul limbilor, aici contrastul porturilor §i combinatia
cea mai bizard din toate.
Departe de a vorbi toti strdinii romaneVe, in Ca-
pitala lor Romanii vorbesc limbile tuturor popoarelor
cunoscute.
In societatea innaltd domneVe limba francesd; cea
de mijloc n'a uitat inch' neo-greaca, de curand de-
tronata; apoi plebea, dupd cum ii e originea, 4i ex-
prima' putinele idei sarbo-bulgare§te, germano-ungu-
gure§te, italo-spaniole§te, muscdleVe, turce0e, etcete-
rete, numai rar romane§te.
In port: giubeaua turceascd, 4licul armenesc (o
cdciuld cat ciubdrul, de piele de miel sur, numitä in
batjocurd: tombatera"), apoi ciacirii ro§ii rivali-
seazd cu dulama circasiand, atila maghiard i fracul
germano-frances, nu rar cdptu§it cu atlas ro§u. Tot
.aa e cu incaltdmintea: cizme roO, mesi galbeni §i
cipici negri europeni.
Ceva pitoresc e portul Grecilor: de postav rov,
cu gaietane de fir, i fustanèle albe din patruzeci

www.digibuc.ro
 36

de coti; apoi al Arndutilor: cu poturi de zece coy,

incretiti, tot rosii, §i cealmd de saluri tripolitane
vdrgate.
Mai mult ca mice, sunt aici caletele, care duraie ziva,
noaptea, pand te asurzesc, cdci boierii n'ar face un
pas pe jos. Cause e aproape de minte, si un turisf
frances caracteristic o cuprinse in aceste vorbe :
Bucurestenii o jumdtate de an frarnantd si alta ju-
mdtate mdnancd!", fdcand astfel alusie la tine cea
multd, iarna (se intelege, cand nu e inghetata.), si la
pulberea cea cumplitd, vara, niciodatd maturate'.
Din altele, precum e cea mai mare parte a terii,
Bucurestii sunt intinsi, ca o pldcintd, la distantd
nemdsuratd, pe amandoud malurile Dambovitei, ale
carii unde dulci sunt limpezi ca braga (un terciu de
faind de meiu fermentat, bduturd nationald ordse-
neascd, foarte sdtioasd).
Strdzile Bucurestilor se chiamd poduri, cad oare-
cand erau podite cu lemn, dar acum se pardosesc cii
piatrd, adusd, cu mad greutate, de la munte, cdci
nicairi nu e sosea in tard. Ca sa-si rdrnaie consec-
venti, as sfdtui pe Bucuresteni sA li zica de acuni
gavate", cdci ar corespunde numirii limbii iudaice,
dupe' Evanghelie.
Nobilii romani se nurnesc boieri (bolieri, adeca Bul-
gari; sic!), amintind regatul bulgaro-roman, cand bar-
barii bulgari subjugaserd pe Romani si traiau din su-
doarea lor. Si azi boierul numeste pe sateen: Md.
Romane!". De o parte i acum e adevarat, cdci putini
boieri sunt de vitd curatd romaneasca; iar cei ce sunt,.
în adevdr, Romani, ea Isus Nevi, cerand soarelui sA
stea, ap se tin de expresia indatinatd, i cred a fi
de pdnurd strdina, bulgard ori greacd, nu romana.
Magnatii terii petrec toti in Capitala Bucuresti,
prin viata lor sedentara, tigoresc amar de tranji, cdci

www.digibuc.ro
 37

§i miscarea cea putinä o fac numai intinsi in celeste.

In stil de Curte, boierii de frunte se zic protipen-
dari, adecti din cele cinci clase de la inceput, apoi
boierimea mdruntä e legiune in elase si numdr.
Cel mal mare rang boieresc e Banul, ce inseamnd
Domn suveran; dar Inca de la Mircea-Vodd Banatul
s'a mediatisat, i Banii sunt titluri deserte date de
Domnul Ungrovlahiei. Vin apoi Vornicii (portarii),
Logofetii (cancelarii), Vistierii (cämárasii), Clucerii
(chelarii), Agii (tribunii), etc., 'eari toti poartä bärbi,
deed au costumul turcesc.
Boierii märunti au titluri foarte.variate. Mai des sunt
Pdharnici, Serdari, Pitari, etc.
Toate aceste ranguri se dau de Domn pe viatd,
imunitAtile se transmit prin succesinne numai la fii,
mai departe nu.
Afard de aceastä nobilime, care se bucurd de toate
drepturile i imunitâtile, ca i magnatii nostri, sunt in
lará si nobili mosneni i mazili, ce corespund pe deplin
cu boierii nostri olteni, scutiti si nescutiti, apoi cu
1,bocskoros" si het szilvás nemes emberek" ai Ma-
ghiarilor.
Boierii mari sunt patroni si cei mici, clienti (zi :
draci) ai lor. De aceia cei d'intaiu zic cestora ciocoi",
adec lingài. Insä Românul de rând nu alege: lui i-s
toti ciocoi.
E datina aici ea oricine sa te patroneze si sd-ti fä-
gacluiasca procopseala (innaintare), numai sä-i inmul-
testi cortegiul, pentru mäncare si bäuturä: care e ca
de pomanä de ieftenä.
Ieftenátatea alimentelor se poate judeca din unita-
tea copioasä a mäsurilor i unitatea meschind a ba-
nilor.
Bucatele (cerealele) se vând cu chila (una cât septe
gäleti ardeleae), vinul ca vadra (de zece cupe ana),
www.digibuc.ro
 3R

carnea cu ocaua (de doi funti si un sfert). Apoi uni-

tatea banilor e leul (de opt cruceri in argint), si sub-
impärtirea e paraua, adeed a patruzecea parte.
Despre curiositätile cetätii Bucuresti nu-ti scriu multe,
cdci; dupd cum sund ref renul, gustand apa dulce,
de aici poate nu Ind voiu mai duce, si, cu timpul, se
vor addogi. Atdta insd menti6nez, cd cel mai frumos
monument architectonic, Turnul Coltii, construit de
Suedesii lui Carol al XII-lea, e ruinat de cutremur, cd
in Bucuresti nu e nicio piald publica frumoasd, cd
langd cele mai pompoase palate stau niste vizunii gre-
toase, apoi in mijloc are gradina Cismegiul, constând
dintr'un lac de broaste si lipitori.
Spundndu-ti de alte persoane si lucruri, sd nu md
uit si pe mine, biet. Am schimbat patru meserii, si-s
la a cincea. Ma tern cd, intocmai ca Gil-Blas de San-
tillana, a cdrui istorie tocmai o cetiiu, sunt ursit a le
lua pe toate in revistd. Fie, ducd-se; m'arn deprins
cu rdbdarea, nu prea-mi pasa.
Pe coconul Sache, dupd ce vdzuiu eh' pe sine nu
se poate procopsi si cd in desert as astepta delun-
gul, ca spdnul dupd barbd, il pärdsiiu. Imi dddu dru-
mul, zicand: Nu te opresc, fdtul mieu, cautd-ti fe-
ricirea; dar nu uita eä in tara noastrii meritul n'are
pret, numai porc-de-cdnele innainteazd. La urmd, mai
bine e drept in osandd, decdt misel la onoruri". I-am
pupat mdna, dupd datind, si i-am fägdduit serbdto-
reste cd nu-i voiu face rusine preceptelor solide nici
când.
Acum ajunseiu supt aripile cocoanei Smaranda, care
inca-mi promite procopseald. De vrei, crede, dar ea
prevdd cd desartd-ti va fi credinta. Adio!

cl

www.digibuc.ro
 Carantina $upanec, Octombre 1838.
eTandis que j'ai vécu on m'a vu hautement
Aux badauds effarés dire mon sentiment,
Je le diral encore dans les royaumes sombres
S'ils unt des préjugds, j'en gudriratles ombres.,
(Ultimele versuri ale lui Voltaire.)

De când nu ti-am scris, sunt treisprezece luni de

zile. Inteacestea multe mi s'au intâmplat. Acum is
pe cale in lumea cea mare, §i cred cd-mi voiu sdtura
dorul de experientd. Merg la Viena, §i fac parte din
cortegiul lui Vodd, ce cdldtoreVe incognito", supt
numele de colonelul Sanders.
Aa fac Domnii in cdldtorie, dar, toatd lumea iind
cine e, tot atâta ar fi când eu, spre exemplu,
Mori incognito" supt numele Mdriei Sale.
Amor incipit ab ego." Sd-ti scriu mai intâiu de
mine. Stii ca Inca din Thrgovi§te-mi insuflase ge-
niul cel bun sd ma ocup de studiul limbii francese. In
Bucure§ti am innaintat foarte, i, din primdvara
cestui an, frecventdiu §i Colegiul national Sf. Sava.
D. director Poenaru mä examind, §i, aflându-md demn,
md clasificâ la a treia clasä de umanitäti.
Dupd examenele de yard insd observdia cá merg
prea incet, §i preferdiu studiul privat in singurdtate,
având biblioteca patronului actual, d. C. C., la dis-
positie.
Ap.m'am familiarisat cu autorii francesi, i mai ales
cu Voltaire, lumina veacului trecut. Stilul frances e
www.digibuc.ro
 40

foarte natural, si usor poate cineva sd invete limba,

dar cu pronuntarea nu mä laud, caci imi lipseste
conversatia.
Rangul social nu-mi e tocmai stralucit; ma indem-
nisez insa in spirit, si, väzdnd turma lingailor la Curte
si a paresitilor adulatori, ingretosat, de si in umi-
linta vamesului , cu satisfactie internd zic, ca Fa-
riseul: Multdmescu-Ti, Doamne, cd nu-s ca unul din
acestia!".
M'am obisnuit cu o räbdare si abnegatie extra-
ordinarä, pe Bona o stdruintd de fier, si storseiu
pand si stima patronului mieu, care, de si nu mi-o
aratd in4fata, din sumetie, morel aristocraticd, sigur
stiu ca o profeseazd. Nu de mult, vorbind cu Vodä,
in cuget ca nu pricep greaca, zise despre mine :
Oreo pragma, avtos ine chinicos" (curat lucru, asta
e cinic"). Si, in adevär, is cinic Cat se poate, numai stu-
diul ma intereseazd, alt nimica.
Cu toate acestea, sd venim la sir, sa-ti scriu si mag-
nificenta cAldtoriei noastre pdnd aici, pentru di mai
tare te va interesa. Nu cugeta insä cä, ziand: a
noastrd", ca musca din fabuld, ce, asezatd in ca-
pul protapului, credea ea' singurd trage carul , as
voi sd reduc lucrul la mine. De Vodä mi-e vorba, de
caldtoria domneascd, cad stii cum ea fac parte din
suite Märiei Sale.
Era o dimineata frurnoasá, boierimea toatä adu-
nata la Palat. Voda-si lua ramas-bun, si, intre felici-
tarile cat se poate mai specios participätoare ale curte-
nilor, se aseza inteo caratä inhOmatd cu doispre-
zece cai albi, cu hamuri rosii. Petrecut de vre-o sutd
de trdsuri si o ceatd impundtoare de dorobanti, supt
conducerea Marelui Agd (politaiul Bucurestilor), ca
fulgerul iesiram pe Podul Calicilor, care cu drept s'ar
putee numi Strada Banatului, si, in scurt timp, ajun-
www.digibuc.ro
 41

serdm la intdia statie, pe drum natural, dar almin-

teri de o sdptdmilnd potrivit i mdturat mai tot, prin
cloud rdnduri de popor. Ne mai asurzird cu strigdte
de bucurie, de bucurie, zic, poate numai comandatd,
tdci vdzuiu odatd, la Ca' ldra§i, cum se prepard, la re-
ceptia lui Vodd, cu biciul, 4i cum brutarii furd con-
strân§i cloud zile a vinde jimbld in loc de pdne, ca sa
se convingd Mdria Sa de biel§ugul terii, un miloc
adus din Rusia, unde contele Potemchin Meuse colonii
de case zugrdvite, spre a ardta Impardtesei Ecate-
rina ca e tara impoporatd.
Alaiul cel mare ii Ind congediu la statie si, rämd-
nând numai cortegiul restrâns de cativa minitri i noi,
cei meniti pentru insotirea depärtatd, din po§ta in
po5td furdm intâmpinati de administratori si sub-admi-
nistratori (solgabirdii locali) si de popor. Tot cd cai
albi, pe alocuri inhämându-se Cate doudzeci si patru
la cardta domneascd, ajunserdm seara la Craiova, Ca-
pitala Banatului Severin, unde ne astepta cocoana
Bieasca, matroand avutd, cu ovatii rare. Aici ma-
serdm noaptea, i, a doua zi, cercetardm cetatea.
Craiova, ca §i Thrgovistea, e avutd in ruine, vechi
moderne, poporate de cobi nocturne; n'are nimic in-
semnat, fard grddini intinse si locuinti rare.
De aici, spre hotarele terii, monotonia sesului se
preface ia undulatii, apoi in colnice, care, la Cerneti,
o cetate noud, construitd, in mare parte, din ruinele
Severinului, afliitoare imprejur, devin adevdrate dea-
luri, ca la noi, In Transilvania. Pe o ridicdturd, in fatd
eu Cernetii, se innaltd din nou cetatea Severinului,
unde, pdnd acum, e numai o casd a colonelului Solo-
mon. Alexandru Sever Irrpdratul se zice cä ar fi fost
intemeietorul cetätii vechi, din care pând acum a su-
pravietuit numai un turn ddrâmat.
Trecând pe Idnad Adacalé, numitd ;O. Orpva-Noud,
doutizecf i una de salve de tunuri intämpind Pap
www.digibuc.ro
 42

pe Maria Sa Vodd. Era insotit de cativa ofiteri turcir

toti decorati, dar foarte triste figuri, in uniformd
europeand, fard cravatd la gat, si bruneti ca Tiganii.
Un Arap (Negru) servi, in felegene de argint, ca-
fea, o puse pe un scaun, in mijloe, de unde Vodd V.
Pasa, unul cate unul, luau felegeanul, apoi se asezard
amandoi la distante respectabile, spre a nu se atinge,
din causa carantinei, si convorbird putin, prin mij-
locirea unui dragoman, cu nesfarsite temeneli reci-
proce.
De sase zile acum suntem inchisi in Lazaret, stdm
adecd supt observatie de ciumd, si mai avem patru
pand vom scdpa de aceste incdperi triste.
Lucru curios: ca sd intre in Romania, transdund-
renii tin adevärata carantind (observatia de patruzeci
de zile), iard, spre a intra de-a dreptul in Austria, nu-
mai doudzeci si una; dar, cu toate acestea, pe noi,.
Romanii, inca ne mai supun Nemtii la contumacie de
zece zile, probd, aceasta, cat de putin sunt stimate
institutiile románesti.
Ne-ar omori uratul; avem insd un servitor hazliu,
anume Cazanovici, care, atat cu glumele, mai ales ins&
cu limbagiul sdu bandtean, ni face petrecere. Asemenea
orn e o comoard in carantind, care samänd cu arestul.
cel mai aspru.
Nu te duce acolo, Maria Ta, ed te molitfesti!"
(va sa zica; te molipsesti), zise odatd lui Vodd, la
preumblarea zilnicd ce fdceam innduntrul inchisorii,
si trase pe Vodd de manecd innapoi. Cand intreba
cineva, spunea ca. Vodd a tunat in son" (adecd a
intrat in odaie!). Asa expresil ne fac sà ne umfldm
de ras!
Curios se exprimd si Romanii munteni. Fiindca nof
iesim din Ord si mergem in Austria, cine si-ar putea
inchipui ca toatd lumea zice: S'a dus Vocld innauntru!"?
www.digibuc.ro
 43

A§a aratd aceastä expresie : cd. Romania a fost

obi§nuitä a atarna de undeva, §i cà a atarnat candva
de Austria, precum §i expresia noastrd, cand ie§im
de acasd §i zicern simplu: Md duc in Ord", adecd in
Romania.
De o parte, nu e fdrd miez aceastd expresie, cad,
cu tot dreptul, Europa cultivatd se poate numi in-
nduntrul" §i terile barbare afard", fiincicd §i in
Evanghelie se zice: intunerecul din afard", mdcar ca
intunerecul domne§te mai ales innduntrul spatiilor mar-
genite.
Destul. in Bucure§ti cine a fost innduntru", apoi
ca§tigd vazd §i se aratd cu degetul, ca §i' cum ar fi de
and spetd.
Si eu imi voiu deschide ochii, ca sd pot istorisi multe
la intoarcere, §i sd nu pat ca oarecare cocona§ ce
fusese innduntru" pand la Paris, iar, intorcandu-se,
incepu a-0 ardta mirarea cum acolo luna era alminteri
ea aid. Aceasta fdcu pe tatd-sdu a-i zice: Dragul
tatei, te-am trimes bou §i mi-ai venit vacd!".

www.digibuc.ro
 VII.

Viena, Decembre 1838.

(Extra Hungatiam non est vita:
Hi est vita, non est ita.)

In credinta, inbite, cà tu te-ai interesa ca de toate

mai malt de mine, de nu altminteri, incai spre
scrie, din cdnd in când, lucruri noud s,i frumoase de
ur,de umblu, adese din propriul subiect fac obiect de
corespondent:a, mal ales când imi lipse5te matenla sau
nu ma._ ajutd memoria.
Acum nu e acest cas. Din potrivd, n'ar fi de cules, ci
ar cduta sa aleg din grArnada mare a materialului.
Viena 13ucurestii! 0, ce deosebire intre aceste cloud
cetdti! ca intre Dumbravd i Tufele Mierii. Se
intelege cd, intocmai ca soarele de pianete, a3a.
aceastä Capital(' e incunjuratd de corolarii corespunzd-
toare, ce se intind pand la margenile Imperiului.
Bucurqtii, imprejurati de sate meschine, constând
din colibe i bordeie, pând lângd barierele sale, e,
cetate frumoasd; dar, lângd Viena, ba nurnai
Iângd Pesta sau Timisoara, ar face figurd de sat, atât
privinta constructiei, cdt i a institutiilor.
voiu face descrieri multe, ar fi i osteneald
de§eartd. De a-ti zugrdvi natura, nu e timpul, dar nici
o aflaiu undeva mai frumoasd ca in acel colt al Tran-
silvaniei, la noi, in leagdnul Românimii.
Dupd altele, voi, adtenii, nu sunteti pasionati pentra
Tomentism i pentru pitoresc, ca noi, or4enii; pe voi
www.digibuc.ro
 4i

nu vä farmecd asemenea lucruri. Voi sunteti bieti

näcäjiti cu câstigul pânii de toate zilele: de nevoie
cautä sd duceti o viatä cu totul materiald, ba ultrama-
terialä.
Romanticul si pitorescul pentru voi e un pdhärel de
vinars, ca pe un moment sà vá aline oboseala, dupä
ce, din munte, coborâti traga de lemne la Caroi",,
dupä ce, in Lazul Tunii", toatd ziva ati cosit atâta
pär-de-porc 1, cdt sä umpli seara cdciula; dupii ce ati.
secerat more patrio" oväsul, de cinci policari de
mare, in Margeni", sau ati imblätit paisprezece cea-
suri paiele mai seci de säcarä.
Alminteri e cu ordsanul. El sede inghesuit intre zi-
duri, se imbatä de putoarea fabricilor uncle e ocupat,
se inneacd de pulberea sträzilor strâmte si lipsite de
aier curat. E si ceva cultivat in scoald,cdci asa cere
intreprinderea lui pentru ca neapärat sd fie.
Orasanul stie pretui avantagiile câmpului, când iese
la larg.
Aurora tänärd, frumoasä, simplä, inväscutä in vd-
luri colorate, sträluceste printre nourii rosieteci. Zâm-
beste, in furi5area, ei, soarelui räsdrind, ce se grdbeste
a o ajunge cu carul de foc räpezit in undele azurii, ete-
rice. Milioanele de märgäritare, licdrind in vârful fie-
cdrui firicel de iarbd pe fata pämântului; suava im-
bräcäminte a plantelor mai ridicate; mireasma miilot
de floricele, ce, cu foile rdsfirate in chip de compli-
ment, salutd pe bdlanul zeu al zilei; sonorul si dulcele
cântec al ciocârliilor; in sfdrsit, lina miscare si intdri-
toarea racoare a aierului, toate acestea le vede, le
gustd, le simte, si-1 incântä cu noutatea, ca un tablou
strälucit, märet. E uimit, e in extas, nu s'ar mai in-
toarce in ores.

1 Chi fel de larbd asprd ca peria.

www.digibuc.ro
 46

Dupä colnice, Märiuta, cu sapa pe umär, cu traista'

la sold, cu ulciorul verde a mánä, in iia albd, catrinta
-01-gat& i desculcioark sprinten pripeste pe cärärusä
cätre Gruiul Ivänesei".
Du lce copilA, stAl! Cum te chiamd?
Poftim? Dar ce vrei cu numele mieu?
MA interesezi, puicutä, md incanti, ca o idilA in
räsfätul naturii!
Ce spui, domnule? DoarA ti-ai pierdut firea?
Ei bine, lelita, nu simti dulceata, n'auzi cântecul
de ciocarlie?
0, lua-le-ar naiba, cu ciripitul!
Dar ian sä-ti spun frumuseta naturii.
LasA-mA, domnule, cu frumusete de-al de astea!
Noi n'avem timp de-asa nimicuri, catä sä lucrArn ca
sa avem mämäligd!
Asa e poporul, acesta e romantismul lui: lucrul
iar lucrul. Apoi lipsa i nevoia nu-1 päräsesc, nu se
deslipesc de dänsul. Mirare eh' oare tot e vesel, tot e
poet!
Aferim! vei zice bine CA mi-ai ales! Iaca
lucruri noud, iaca insemnätäti din cetatea Cesarilor!
Si tocmai cAnd? DupA ce a trecut Brumarul!
SA vezi, frate, e un petec, o färâmä din patria mult
doritä, cal e si aici o visez si pare a o täd!
Dar sti te mängAiu, dupA putintä; dacd as sti numai
de unde sa bleep, spre a nu sämana a geografie sau
statisticd seacA.

Caracteristica in Viena e turnul Mitropoliei

Sf. Stefan. Acesta, din toate fAptuirile omenesti, e al
treilea duph innaltime, cAci numai piramida lui Cheops
din Egipt si turnul catedralei din Strassburg, pe räpa
stAngA a Rinului, ii Intrec. Acest turn fu ridicat, de
cinci sine dc ani, din piatrd sdpatd, si in vä.rf are un

www.digibuc.ro
 47

clopot de patru sute de antare, turnat din tunuri tur-

teVi. Apoi fabula sund cä temelia s'ar fi inchegat eu
var stäns in vin. Fiind vinul asa de acru in anul fun-
därii, Domnitorul, ea sa nu se imbolndveascä stoma-
hurile supusilor bându-1, a poruncit adued sacrificiu
la constructia turnului, ceia ce i fdeurä.
E obieeiu la noi, când vezi locuri noud, a lua piaträ
in gurd; asa i aici, and vii sä te sui in turnul lui
Sf. Stefan. Doard nu voiu fi mai putin curios ea altii.
M'am suit, i, Iângd mii altele, am seris i numele
mieu, at se poate mai sus si mai cetet. De acolo vä-
zulu eetatea, de patru sute de mii de suflete. Sdrace
suflete, puse claie peste gramadd! Case le in Viena sunt
innalte ea muntii, strdzile ca niste crdpdturi intre
stânci, i locuitorii sd-ti spun si despre dânsii
bâjgdie, pe fos, cäldri si in trdsuri de tot felul, asa de
de inclesat, Mat gândesti: aeum, acum se turtesc unii
pe altii, ceia ce, totusi, nu se intâmplä!
Caracteristica Vienesilor e acerea. Ei nu strigä, nu
vorbese, ci numai zbârnâie pe strazi, ea albinele in
stupi. Minune cum atâtea lovituri cu cotul, pe strki
strfimte si intunecoase, nu-i aduc in dispositie sa Med.
larmd.
In Bucuresti, cei ce au ceva de vânzare, strigd
pe poduri cu glas mare, asurzindu-te; aici, Doamne
1 ereste, nu.
Vienesii sunt oameni suptirei, ,ca târii, de bund
sarnd aci li e hrana usuried, din causa scumpetei;
dar is si sprinteni, ea tântarii, si nu-si pregetd, in-'
trebând de ceva, a merge cu tine departe, ea sa-ti
orate. In sfârsit, sunt indatoritori i buni, cum se zice
la noi: ca pânea cea bund.
Dar cred cd-ti va ajunge azi. De as voi sa-ti scriu
toate, ti-as trimete o carte at Märgdritul lui Joan

www.digibuc.ro
 48

Gura-de-aur, stii, in care cetiam la popa de la

Brad.
Vodä a fost cam zaif (usor bolnav) cateva zile, dup.&
ce ajunseram aici, si singur facuiu la dansul serviciul
de aghiotant. Intr'acestea 1-au cercetat multi, dar si
printul Metternich, Vizirul Chesarului, cum zic ai-
nostri. M'am uitat lung la acest orn mare, dar samäná
cu toti Nemtii.
Nici de cum n'am putut vedea pe Impäratul, si-mi
pare rau, caci, peste putine zile, plecarn in Italia, si
cine stie cand vom reveni.
Poate as incheia, Msa, de oare ce ti-am pus in capul
scrisorii un dicton foarte caracteristic al Ungurilor,
de si prin Ungaria trecuiu, pot zice: numai ca TiganuI
prin Raiu, cauta sa-ti scriu cat de cat si despre Un-
garia.
Afard de cetäti, nu e mare deosebirea intre Ungaria
Tara-Munteneasca. Tot acel ses neted ca si peste
Carpati, tot acele colibe scunde si räu acoperite, ca
si in Romania, pretutindeni. Dar sesul ungurese e
impodobit si cu o regiune de nisip, lar Maghiarii pustei,
"Tracer cai desculti, poarta pinteni, sunt asa de zan-
gälosi, Meat ti-e greata a te uita la dansii, ceia ce la
Romani, fie cat de miseri, nu se vede.
Drumurile stau cum le facu Dumnezeu cu cuvantul;
nimeni, ca si in Romania, nu profaneazd nature cu lu-
crul manilor sale.
Din locurile prin care am trecut, emintesc Caren-
sebesul, statiune pretoriala a gränicerilor romani, unde
câtiva ofiteri facurä curtenie Märiei Sale lui Voold in
parada si-i deterd garde de onoare cat petrecu acolo.
Lugojul, cetate comitiala, unde am vazut o biserica ro-
maneascd cum nu se and nici in Bucuresti. Timisoara,
ortarealä de frunte, foarte frumoasa, ca un pahar.

www.digibuc.ro
 49

Acestea toate sunt in Banatul Timisoarei, tara lui Glad,

ducele stravechiu roman, care foarte-mi pldeu.
In Ungaria proprie, am trecut, noaptea, prin Seghe-
din, unde am mancat, intaia data, papricas, un fel de
ciularna ungureasca, ardeiat, sa-ti scapere gura i sa-ti
usture sufletul. Mai trecuram printr'un sat mare de
treizeci de mii de suflete, cu numele Kecskemet,
apoi, ajunseram la Pesta, care toemai luase baie de
picioare prin revarsarea Dundrii, ce singurd o desparte
de sora-sa geamand, Buda.
In amandoud cetdtile erau &ma de case pe branci,
fiind construite din material slab, precum: cardmida
nearsa i pamant pisat, caci in partea locului e lipsa
de lemne, hind pddurile depärtate.
Era o nenorocire mare.
Buda e minunat asezatii, pe o culme innaltd, i nimic
mai frumos decat o eäutare de la Palatul Palatinului
asupra Pestei, in lungul strdzii de langa mal si a Du-
narii.
Samaria. Ungaria i inteaceia ell Romania ed., desi
e adeg.rat tara avuta in toate, locuitorii, cum zice
.proverbul: Tot Tiganul isi laudd ciocanul", ii innaltd
meri,cle peste mdsurd.
Zic Romanii ca: cine gusta ap,a Dambovitei, nu se
mai duce; zic Ungurii ca: afara de Ungaria nu e traiu,
dacd e, nu e asa bun.
Aceasta vine de acolo, cá in aceste teri alergau IA-
tùrile tuturor natiilor din lume, fiind ele deserte, apoi
acelcasi !Atari devin spuma poporatiei in ele, i li sug
grdsimea, caci nu in desert se zice: Buna tara, rea
tocmeald".
Asa, de pilda, toti bärbierii francesi sunt profesori
in Bucuresti, si cati sarlatani doctori in medicind, ee
store galbenii boierilor, numai pentru cä stiu minti bine
frantuzeste!
4

www.digibuc.ro
 50

In Pesta curteni pe Innältimea Sa un domn Visz-

keleti, despre care auziiu a e un Maghiar invdtat.
Cum plecardm din Pesta spre Viena, incepu a ploua,
§i, pe o negurd groasä, ajunseräm. Doar nu vei cere sä
väd .0 "1/4pe negurd, ea' nu-s nazdrävan. De aceia, de a-
acolo pand aici, nimic.
Acum incheiu scrisoarea, 0-ti voiu mai scrie din Ita-
lia, ce spun toti cd e un Raiu pdmantesc.
Doamne-ajutd !

www.digibuc.ro
 VIII.

Milano, Ianuar 1839.

(OJAI il bel paesa,
Che l'Apennin parte,
Il Mar circonda, a l'Alpd.)
(Dante.'
Ti-am scris odatd, ffirtate, mi se pare, cd cred a fi
lursit sa tree prin toate gradele societatii, ca Spaniolul
Gi1-13:as. N'am crezut, biet, c'd voiu apdrea i ce nu-s.
Iatd, särmanul de mine, cd, färd vinä, dqi nu aievea,
iard ajunseiu târcovnic, numai cu un grad mai sus ca
la Calärqi.
Am, biet, cum *Hi, o plea§d in cre§tet, c4tigatd prin
foc,in frageda copilärie, din negrija dädacei mete,
Sanda, care nu e vrednicd sii o tot visez; apoi port
un ve*mânt lung pând jos. Inteatâta, cd, ou cu ou, sa-
män cu clericii catolici de aici, cdci §i ei poartä gheroc
lung §i au tunsurd in cre§tet, de §i nu natural& ca a
mea! Cum md vdzurd Milanesii, Viind cd sunt din suita
lui Vodä, nu se mai indoird cd n'q fi capelanul Curtii
Märiei Sale. Ap, vrAnd, nevrând, cautd sd cuprind to-
cul de frunte la masa ospätarului i sd-mi placd nu-
mirea de Signor abbate" (va sä zicä: domnule pd-
rinte) din toate pärtile.
Inter vaccas bos est abbas", sund proverbul. Mie
mi se Intâmplä intocrnai: tree, adecä, de orn invätat,
pentru ca., din cap venird cu mine, nirneni nu §tie
ceva italienete, pe când eu din Viena imi cumpärdiu
gramatica, i o rup de minune. Nemte§te tiu bine,

www.digibuc.ro
 52

in francesd m'am deprins intru catva, apoi, poftim,

sa nu creadd oamenii ca-s incaile popa?!
Aha, frate, pe cand Bucurestenii canta Dambovita,
apd dulee" i *Maghiarii Extra Hungariam", Italienii
pot sd tacd. Cei d'intaiu au lips& a-si lduda terile de
bune, cäci, in tot minutul, te convingi de contrariul
pe cand aici vorbeste Italia singurd.
Cate zile fuserdm pe drum, din Viena pand aici, am
ui'at ; stiu numai cA iarna rdmase in Carintia, si,
ce cum intrardm la Pontebba, in Friul, e \Tara' cum
se cade.
Drumul, cc e drept, si in teHle germane e maca-
damisat ca masa, iar in Italia e, nu numai bun, in,
grad superlativ, dar i estetic si luxos. Pe ambe par-
tile e plantat cu plopi pirarnidali i prevdzut, din doud-
zeci in doudzeei de urme, cu stalpusori de piaträ rotun-
ziti frumos.
Am trecut nenumdrate cetdti si sate asemeni ce-
tdtilor, insa n'am zdbovit, fArà timpul ospatului si a/
odihnei. Am observat pardoseala sträzilor, sire, sire
mosaic de pietricele si table de piatrd pdtrate, ea
cum ar fi panze intinse de-a lungul drumulai.
Las' ca toate satutele is bine si sdndtos construite,
dar campul, un §es neintrerupt, ea in Romania, e o grd-
dind necurmatd.
In genere, toate felurile de pdmant sunt pdtate, jar-
imprejur plantate cu frägari (duzi). si sälcii, apoi cu
vita de vie groasä ca piciorul, rdzimatd pe arbori, in
loc de pari. Pe langd tot petecul de pdmant trece apa
in canaluri, I stavile-s asezate spre a inlesni irigatia,
dupd nevoie. Aici se cti.tivä orez, dar si cucuruz (porumb),
ca la noi. Toti oa_enii se ocupa cu cresterea viermilor
de mdtasd, spre ce-i serveste frunza de fragari. SAl-
cille, pe langa cA dau razim vitei, produc destule
lemne de foc, cdci fiecare li rdteazd ramurile jurnatate

www.digibuc.ro
 53

din doi in doi ani, apoi aici nu e frig mare gi fiecine

se ajunge.
Aga ag clod sd väd i gesul Romdniel, unde pa-
xnantul Inca e bun ca aurul.
Milanul e cetatea metropolitand a Sfântului Am-
brosie. Cetegte Sinaxariul, in mineiul lunii Decembre,
vei gti unde mä aflu.
Totdeauna am fost religios, am respect de oHce
bisericä. Aga, am cercetat, pe lânga altele, mai ales
biserica inchinat& lui Sf. Ambrosie, unde e i o ca-
peld, dupd gustul catolicilor, de sus. pdnd jos fioros
impodobitd numai cu oasele luptatorilor ortodoxi con-
dugi de acel arhipästor impotriva arianilor i cazuti
In bktOlie.'
Dar nu numai religiositatea te duce in bisericile ca-
tolice, mai ales in Italia. Ele sunt musee, saloane,
teatre, tesaure, pop zice, ale artelor frumoase, conser-
vatorii de pictura, sculpturd i musicd, nu numai in
orage, ci pretutindeni, dar mai ales in mändstiri.
Catediala de aici (Duomo di %Milano) n'are pdreche
in lume. Inchipuiegte-ti un munte- de marmurd albA,
pe toate pdrtile tdiat in retea, impodobit cu mii de
statui gi incoronat cu o padure de turnuri ì turnu-
lete, ce, in forma de sloiu de ghiatd, cautd spre cer,
toate purtând chipuri de sfinti in varfuri. Dar nu-ti
descriu.
La toate bisericile se afld joc de clopote, adecd mai
multe, mdiestrit agezate, aga incât, trägându-se, fac o
armonie aga de jalnicd, pare cd-ti sfâgie inima, pAnd
te dedai cu dânsa. Las' cd aici, unde abia o oarä pe
zi se inchia bisericile, clopotele se trag neintrerupt.
Milanul e orag de serbätoare, gi multi oaspeti se
ageazA aici vara, caci nu e cald peste mdsurd. Acum,
de gi ca primavara noastrd, tot e iarnd, gi nu sint
strdini multi. Noi i câtiva Englesi petrecem in otelul

www.digibuc.ro
 54

Grand-Bretagna" toatä ziva in ospät i glume, cäci

aici e ieftenatate ca in Bucuresti.
In Viena cafeaua se serveste in cescute ca degeta-
rele, i niste cornute cât pastarile de fasole; aici
ceasca cat cupa, pane alba, ce e drept nu asa de deli-
cata ca in Viena, cu gramada, i unt proaspät ca un
munticel la dejun, opt mâncliri la prânz, ceaiu spre
seara i cina din destul, apoi vin, cat poftesti; toate,
pe zj pentru trei, patru lire.
Vinul, ce e drept, e negru de rosu, dar aspru, cad-
e cultivat pe ses, intre arbori; dar bucatele cele mai
bune aici sunt: risotto di Milano" si polenta con
uccelli", adeca un fel de pilaf si mdmaligá cu vrabii
fripte pe dansa.
Aceste mâncäri nu le poti compara cu alteeva Yard ca.
magyai Itáposzta", sächsich liampest", adeca varza
acrä cu rancezeala, delicatese ce la noi, unde-s atatea
nationalitap, fiecare cu predilectie si-o apropiaza.
Cu aceasta dau dreptate Vistierului Dinu Perieteanu,
ca adeca gurmetul (mâncaciosul) nostru e pe langa
varza acra ca Sirbul pe lingä ceapa erudä. E o zica-
toare: ca Sirbul, cind s'a säturat, zice: Acum n'as
mai minca, sa fie chiar ceapa!".
Dar vezi, frate, cum am uitat de cinism. Strämosii
nostri au fost priceputi si nu in desert zisera: Ho-
nores mutant mores". Si eu, de cind ma cred oamenii
abate, ma departez de Didgene si ma apropiiu de Lu-
cullus, asa-mi place a vorbi de gustul mincarilor.
SA trecem la alt obiect. Aici convorbim italieneste
si frantuzeste; de germanä nu vrea sA auza nimeni:
cred ea í cine o stie, nu spune, fiinda Italienii
urasc pe Germani foarte, si de aid vine cä, de si
se par a fi blinzi, pe sträzile orasuIui, tot la cinzeci
de pasi e o santinela militara. Am vazut feciori ro-
mini in garnisoana i, cu placere rail, am convorbit
romäneste cu dinii, asa departe de patrie.
www.digibuc.ro
 55

Fiindcd am timp, am cercetat toate teatrele, mu-

seul Brera" §i tot ce e mai insemnat in lumea ar-
telor frumoase, insä sa-ti spun cd am vdzut tablouri
zugrdvite pe pinzd in pret de o sutd de mii de flo-
rini, oare credere-ai tu, care, de cind e§ti, ai vdzut
numai pdretare de la Necula? Nici mie nu-mi veni
a crede, i, totu0, e adevdr. Vezi, frate, cum §tie lu-
mea pretui arta? Popoarele proaste pretuiesc numai
aurul, iar cele luminate, arta. Italia, in ac%astä pri-
vintd, e cea d'intdiu tard: ea bijguie de artiO.
Ieri, dupd amiazi, ca §i la Viena, trei ini ne suirdm
pe Catedrald, ea sd gustdm, din inndltime, priva0ea
ineintdtoare asupra imprejurimii intregi, fiindcd, peste
scurt, pärdsim aceste locuri. Ciceronele nostru, don
Diego, un sfdtos, care a servit supt Napoleon ca
ofiter, sdtul de frumusetile pentru dinsul zilnice, prin
urmare triviale, dupd ce ni arata scara, preferi a
rdminea jos i a bea un bicchier' di vino" in ta-
verna" vecind, panä ne vom cobori.
In haosele superioare ne ratdcirdm zgiind ochii la
turnuri i preumbldndu-ne cloud ceasuri in zigzag pe
dupd dinsele.
0 intimplare nenorocitd singurd fu scdparea noas-
trd altminteri i acum poate am fi de-asupra. Doi arno-
rezati nenorociti ne urmaserd, 0, din inndltime, im-
bratipti, se trintird jos. La aceastd catastrofd alergd
0 Diego din tavernd", temandu-se sa nu fim noi.
Oamenii ospdtarului, fdrd preget, se urcard, ne che-
rnard, §i, dupd voacea lui indreptindu-ne, f urdm con-
du0 jos, unde ni istorisi trista intimplare a sinuciderii,
ce noi nici n'o observaserdm, cdci, de sus, oamenii par
cd-s furnici, §i tot zgomotul ca un murmur nesimtit.
Adio! Peste trei zile plecdm la Roma, si-ti voiu
scrie din eterna cetate.

www.digibuc.ro
 IX.

Din Roma, Faur 1839.

aRoma, Roma, regina orbis.
Cuius par est nihil et nihil secundum !.

Tree, dragd, tot ce am vAzut frumos, märet, inte-

resent, de la Milano pAnd aid. Las la o parte 4i
Marea, Marea Mediterand, ce la Genova o vdzuia
pentru intdia datd, vi-ti scriu numai despre Roma,
mama noastrd, §i despre Traian, pdrintele nostru. Ar
fi sia pdcat, in scurtul timp ce-s aici, a má ocupa cu
lucruri mici. 5i ce nu e mic pe lingd Roma i pe lingd
Traian?...
Nu ne indurdm de timpul ce pierdem cu mancarea
§i odihna obi5nuitd, atitea-s de vdzut, atitea de cer-
cetat. Sintem in timpul carnavalului. Si ce e mai de
samä, in lumea petrecerilor, decit carnavalul din Roma
de azi? Pe mine insd md intereseazd Roma anticd,
mai presus de toate. Roma, frate, Roma, care nici
visasem a o vedea oarecind, iatd-md in mijlocul ei!
Nu in deert se chiamd eterna cetate". A domnit
peste lumea pdgind, cit era in epoca pdginismului
cunoscutd; domne§te acum peste lumea creVind, acea
lume care e demnd de consideratie astAzi, in sens §i
spiritual §i material de odatd.
Roma modernd e mare, e memorabild; dar nu a-
ceasta atrage la sine cu atita putere, ci Roma anticA.
Ce zic? amintirile ei cele mdrete, cadavrul ei, in

www.digibuc.ro
 57

mare parte inmormintat, desgropat, si, totusi, incä viu

plin de yield.
Un papa oarecare avu fericita ideie de a consacra
toate monumentele antice, transformindu-le in bise-
rici crestine. Numai asa furä apärate de rapire i stin-
gere totalä, caci cine s'ar atinge de ele, sávirseste
färädelege.
Mai toate monumentele antice si-au pierdut numele
destinatia sträveche originará, potrivindu-se tim-
pului de fatä. Färä nicio mirare, sau, cum iti place,
cu destuld mirare vezi Zeii fabulosi inlocuiti cu Mar-
tiri crestini, Zinele mitologiei cu Sfintele credintil mo-
derne.
Panteonul lui Agrippa e biserica Tuturqr Sfintilor,
vizuniile fiarelor in Coloseul Flavian sint atitea al-
. tare ale acelor marari ai credintii crestine ce oare-
cind li servirá de brand. Precista Maria pretutindeni
a detronat pe Iunona, Vesta si Minerva.
Dar, ceva trist, faimosul For Roman, sufletul Romei
de oarecind, azi se chiamä Cimpul vacilor", i, pe
lingd tribunele i azi in picioare, pasc, in adevär,
caprele i viteii.
Aceasta e Roma. de care tremura lumea pand in
hotarelc Asiei? Nu e Roma! Acest desert e mormin-
tul Romei, e cadavrul ci, si locuitorii de azi sint viermii
ce-1 rod, in toatä puterea vorbei!
NLio zi, sd nu se descopere o alma din rämäsitile
strAlucitei cetäti. lialienii pästreazd aceste spoilt cu
religieositate, nu insä pentru memorabilitatea istoried,
nici din respectul antichitätii, ci din josnicul interes.
Aceste relicvii desgropa,e atrag, din toate unghiu-
rile lumii, o grämadd de straini, a cäror curiositate de
mulL hräneste trei pärti ale Italiei.
Romanil intretin ruinele, ca cersitorii ranele lor, spre

www.digibuc.ro
 58

a indemna trecdtorii la indurare. Nu in desert sund

proverbul: Papa santo, popolo cornuto".
Romagnolii (asa se chiamd locuitorii Statului ecle-
siastic) sint cei mai aprigi lotri si briganzi in fume,
iar ce nu e brigand, cu putind exceptie, e cersitor.
Sedem in otelul Rusia", din Piata Poporului, a-
proape de poarta cetdtii cu acelasi nume.
Azi dimineatd plecardm pe Via del Corso", strada
cea mai frumoasd in Roma noud, ajunserdm la Mun-
tale Capitolin, vdzurdm, din MO, mdretele ruine, aici
abundente, trecurdm Forul Roman, supt arcul lui Titu,
pe Via Sacra", aldturi cu Muntele Palatin, leagdnul
marini romane, pe lingd Amfiteatrul lui Flaviu, ruina
cea mai mdreata in toatd lumea, ne intoarserdm pe
supt muntii Esquilin, Viminal si Quirinal, in Forul lui
Traian, care, laudd Domnului, si azi poartd numele sdu
antic: Foro Traiano".
Atita respect are tatdl nostru Traian, chip& septa-
sprezece veacuri!
In acest for maret, ridicat de Traian, dupd ce s'a
transportat o parte a Muntelui Quirinal, stair incd ba-
sale si trunchiurile din colonada bisericii acestui e.rou
divinisat, nu de mult descoperite, si in mijlocul forului
e o columnd strälucitd de marmurd albd, care oare-
cind suporta chipul Impdratului Traian, expus ado-
ratiei universale. Azi, spre acelasi scop, se afld sta-
tuia Apostolului Sf. Pavel.
Columna Traland e toatd, intreagl i memorabild,
prin proportii, forma' si scalpturi. Toatd viata
tail a divului Traian e descrisd triumfal, din base
pand in capital, pe o cale serpuitd, in baso-reliefuri de
cite trei palme. Doud mii i einci sute de chipuri orne-
nesti, niciuna ca ceialaltd, awl de cai, cdrute, masine
de rdzboiu, arme, steaguri i altele, se and' in jurul
columnei. Varietatea lor te pune in mirare §i uimire.

www.digibuc.ro
Sint infdtisate mai cu samd ambele rdzboaie purtate
impotriva Dacilor, innaintasii nostri, ale cäror chipuri
imbräcáminte par a fi ale Tutuienilor ardeleni din
zilele noastre.
Ne suirdm o sutd optzeci i cinci de trepte Idiate in
marmurä pe d'innduntrul columnei, ce formeazä o
scard spiralä, putin luminatd prin ferestruicele ici-colo
tdiate, pänd de-asupra.
Ne transportardm, in cuget, pe virful Buceciului,
de unde ni se infdtisard, ca visiuni, provinciile Da-
ciei noastre.
Vezi, zise d. C. C. , Roma, cu septe colnice, e
icoana Daciei noastre, cu septe provincii: Ardealul,
Maramurdsul, Moldova, Basarabia, Istria, Timisoara
Crisanal
Vezi desertul acesta? Oh, cuni samänä el cu &sex',
turile nenorocitelor noastre teri!
Cugetardm la lepra ce a cuprins poporul roman in
Italia si la lepra i riia ce suge i stoarce sudoarea po-
porului daco-roman: iobagia, claca, boierescul, robota,
una si aceiasi plagä cu patru nume barbare, apoi
extrema miserie si abjectie Au care vegeteazd.
0, decadentä! o, nenorocire! o, tristä realitate!
Pând când, Doamne, vei lasa vita rornâneascd, in
Occident si in Orient, sä pätimeascä? Pänd cind ai
lungit sorocul ispäsirii pdcatelor sträbune? Pänd in-
tr'a citea sernintie vei sä certi poporul acesta? Zis-ai,
Doamne: Certa-voiu räutatea pänd intea patra se-
mintie, si binecuvintarea o voiu intinde pänd intr'a
mia". Indurd-Te, Pdrinte ceresc, indurd-Te, cä-s septe-
sprezece veacuri de amar, de nenorocire! Indurd-Te,
in sfirsit binecuvintd-ne numai in patru sernintii, apoi,
dacd nu-Ti vom merita mila, pedepseste-ne din nou
intr'o mie, si, cu supunere, vom striga dreptatea Ta
in vecii vecilor. Amin!

www.digibuc.ro
 tO

Aflasem de la ciceronele nostru e adevAr, sau nu,

nu garantez, .curn ca -statuia lui Sf. Pavel pe co-
lumnä ar fi tot cea anticd, a lui Traian, numai capul
i s'ar fi schimbat. A§a, coborind de pe columnA,
ierte-rni Dumnezeu 0 Sfintul SAu Apostol! cu cea
mai adina pietate 0 religiositate särutdiu poalele ido-
lului 'Agin, ce infatip chipul celui mai bun print ro-
man in veacul de aur al Imperiului universal. Apoi,
implinind aceasta datorintd, care cred &A niciun
adecArat Romin nu o ar neglija, ducindu-1 soarta la
acest loc sfint, veniiu la otel, cd era tärziu.
Incet, sint cuprins de cugete, ca pe virful columnei.
Cine ar putea sa mai scrie in a§a stare a sufletului?
Val:: et fave!

www.digibuc.ro
 X.

Roma, Faar 1839.

stPlus on est honnnte hornme, plus on
est religieux. main o'n garde sa foi pour
sot, on est indulgent pour les autres.s
Religia e inndscutä omenirii 0 se urmeazd din se-
mintie in semintie prin educatie. Nicio religie cred
sd fie in lume care ar avea de scop sä facd oamenii
mai rdi, ci, din potrivd, toate-s menite a innobila su-
fletul 0 a indeprta spre bine oamenii, dupd firea
lor animalä aplecati spre räu.
In Roma domne0e numai religia catolicd, 0 Papa,
capul ei visibil, e obiectul veneratiei universale. Ro-
manii nu mi se par bigoti,. din causd doard cd aici ni-
miinui nu-i vine a minte a se Infdt4a cu alte prin-
cipii religioase, dupd ce catolicismul, in mdrinimia sa,
da destul nutret de edificarempirituald de o parte, 0
de ajuns curiositate de altd parte, spre a f ace sä teed
orice petulantä 0 zelotipie contrarä.
Niel se poate cugeta in Italia o religie mai acomo-
datd. locuitorilor acestui Eden decit cultul catolic, cu-
totul poetic 0 sensual, cu totul copiat din traditiile
anti-cre0ine locale.
Sintem de douäzeci de zile in Roma, 0, de dimi-
neata pAnd seara, visitardm It monumente, in ruine
0 in picioare, entice si moderne, amfiteatre, circuri,
galerii, musee, temple 0 biserici. Ins& douäzeci de ani
ni-ar trebui sa le vedem 0 sa le apreciem toate.
Dar nu e de lips& in Roma sä cauti locuri numai

www.digibuc.ro
 62

inchise, ca sä. admiri obiecte rare §i venerabile; aici

museul e supt soare. Nicio cdsutä, fie cit de mes-
china, fall a fi impodobitä cu statui, statuete i re-
licvii, de cite cloud mii de ani.
Chipurile celor mai virtu4 bärbati, precum §i ale
celor mai cumpliti tirani, zac in pulbere cdlcate, zac
pe strdzi, ling& garduri, acoperite de urzici, implinind
astf el cuvintul Scripturii, care zice : Tot ce e innalt,
se va pleca, §i tot ce se tiriie, innälta-se-va".
Pdmintul, terna §i pulberea de pe sträzile acestei
faimoase cetäti incd sint sfinte §i vrednice de verie-
ratie. Aiurea ar fi obiect al cultului, fie arheologic,
fie chiar religios cre5tin.
Oare acestea nu cuprind in sine atomii lui Brutus,
Catone, Cicerone, Traian ? Oare nu toatd molecula
e sfintitä prin legiunile de martiri ai credintii cre-
tine uci5i, nu altminteri, ci numai spre desfdtarea unui
Caligula, Neron, Domitian §i a tot poporul roman,
suveranul lumii, dar sclavul tiranilor sdi, a ace,tui
ponor denaturat, care a ndscocit cinci vorbe spre a
zice singe" i zece spre a zice omoard"?
Atita avutie in expresii de cruzime nu caracteri-
seazd de ajuns pe Romanii pdgini, precum atit'a Sfmti,
atitea serbdtori i atitea relicvii, ca eare Roma face
intins comert, pe Romanii cre§tini?
Roma e cel mai avut oras in sfera artelor frumoase.
Aici sint to ate acasd : scluptura, pictura, arhitectura,
care stirnese musica i poesia. In Roma toate natiile
au acadernii d..arte §i discipoli, spre a se perfectiona,
pentru cd alci, mai milt ca oriunde, se afld mode-
lele adevdratului frumts, care s. produoe, nu prin na-
turd, ci prin geniul artistic.
Capodoperele de sculpturd, creatiunile ar1iVi1or greci
antici i azi se pdstreazd in Roma, precum: Her:rile
Farnese, Apollon din Belvedef e i Venerea Medicee,

www.digibuc.ro
 63

statui pedestre, neimitabile modèle, numite dupa locul

unde se pästrara.
Hercule Farnese represinta idealul puterii (täriei),
Apo llon din Belvedere idealul frumusetei bärbätesti,
iar Venerea Medicee idealul perfectiei formelor fe-
meiesti, compus de artistul antic, dupä cum se zice,
din ce avura mai perfect nouä din cele mai gratioase
fecioare, ce-i servird de model.
Nemuritorii Rafael Sanzio si Michel-Angelo Buona-
rotti aici au Idsat capodoperele picturii si arhitec-
turii lor, panze de un stanjen pätrat zugrdvite, in va-
loare de trei, patru sute de mii de florini in argint
una. Apoi fairnoasa bisericd a lui Sf. Petru din Vatican,
care, färä indoialä, n'are päreche in lume, si e, in
adevär, demnä de a fi catedralä a toatii lumea, pentru
frumusetd, pret si märetie.
Renumit fu templul Dianei in Efes, cäci facu ne-
muritor si pe criminalul Erostrat, ce-1 aprinse; o mi-
nune templul lui Solomon, in Ierusalim, si drept ma-
reata Aghia Sofia in Constantinopol, caci, gata Hind,
Men pe Iustinian a exclama, in extas: Te invinseiu,
Solomoane!". Insd toate acestea, pe langd Sf. Petru
din Vatican, sint inferioare, nu i se pot compara.
Inchipuie-ti o piata imensd, rotunda, de ambele parti
cercuitd de portice gigantice, sprijinite pe patru sate
de coloane maiestoase si incununate cu cloud sate de
statui colosale. In miilocul ei un obelisc egiptean de
granit rosu, avind pe amindoua laturile, la egale dis-
tante, cloud fintini, cu mai multe basine suprapuse,
covirsite de apa abundentä, neintrerupt aruncatä in
aier si recdzind cu zgornot, in spumegare scinteietoare,
in forma snopului cu spice arcuite, din basin in basin.
Nimic nu poti sä cugeti mai pompos decit aceasta
piatä, in fundul cdreia, spre Apus, e maiestosul fronton
al bisericii, cu galeria ce sustine stituile colosale, a

www.digibuc.ro
 64

lui Hristos s't ale celor doisprezece Apostoli, läsand a

se edea superba cupola si cloud clopotnite läturalnice.
Intrind pe una din cele cinci porti de bronz ale li-i-
sericii, stai in kw de admiratie i pätruns de cel mai
innalt simt religios, ca i cum ai fi in sfanta cetate
din Apocalips.
Biserica are in lungime sase sute i in lärgimea
crucii patru sute i patruzeci de urme. Zidurile sint
groase de cite douäzeci çi patru, innältimea cupolei
principale e de patru sute patruzeci si trei de urme.
Edificiul intreg are inch' un vestibul de seizeci da urme.
Abia o mie de ani ajunse spre construirea acestei bi-
serici, care a costat trei sute de milioane. Monument
mai minunat nu s'a ridicat de mini omenesti pe fata

De i magnified, stralucitä si colosalä aceastä clädire,

toate intr'insa sint asa de proportionate, incit ti se
pare ca n'ar fi mare, caci, toate partile fiind mari
in armonie unele cu altele, intregul devine in analogie
natural&
Allf, bronz, marmurä de toata speta, apoi sculpturä,
picturä, mosaic si arhitectura par ca s'au intrecut a
impodobi acest monument, unic in lume.
Dar panä cind sa-ti descriu? Mä las, si-ti pome-
nese citeva curiositati dinteinsa.
Aproape de cupola, in capatul nail principale, la
dreapta e statuia curala a lui Sf. Petru, de bronz, al
cärui picior, prin necontenita särutare a credinciosilor,
asa s'a toeit, 'Inca se gäuri de-asupra.
Supt altarul principal e asa-numita Confesiune a
Sfintului Petru, adecä cripta in care i se afla trupul
pastrat. Aceasta e minunat impodobitä ca marmura
aur, apoi, ziva, noaptea, in jurul ei ard o sutd douä-
sprezece lampi, purureaa umplute, nu cu untdelemn,

www.digibuc.ro
 65

ci cu unt si grasime animala, Pentru ce? Causa nu o

putuiu afla.
Altarul cel mare e ridicat pe septe trepte, e intors
sp-e Rasarit si serveste numai la slujba pontificala
a Sfintiei Sale Papei; are de-asupra un baldachin de
metal corintic, sprijinit pe patru coloane sucite, de
acelasi metal, pretios, cum spun, ea insusi aurul. E
innalt de o suta treizeci i doua de urme i asezat
chiar supt cupola cea mare.
Mai e in aceasta minunata biserica i catedra Apos-
tolului Sf. Petru, in care un Papa se suie numai dupa
ce pastoreste doutizeci i ase de ani, cât se crede cd
nr fi pästorit Principe le Apostolilor, Petru. Asa ni spuse
ciceronele. Am vazut i patruzeci de scaune confe-
sionale, pentru toate limbile in care vorbesc crestinii
ca'olici in toata lumea. Toate limbile se invata la Roma
in faimosul Colegiu De Propaganda Fide".
M'arn suit chiar i de-asupra eupolei, pe o scara asa
de link incit ai putea merge calare. Crucea din virf
e innalta de cinsprezece urme, i un glob aurit, supt
dansa, pare, de jos, numai cat marul, í cuprinde in el
seisprezece persoane, pentru care sint scaune anume.
Mine plecarh innapoi, si-mi pare rau, caci, ea in
Viena pe Imparatul, asa i aici n'am putut vedea
pe S. Sa Papa. E bolnav si nu iese din casä.

Inca ceva despre carnaval, pe care, in saptamina

din urma, vrind, nevrind, I-am gustat in toata splen-
doarea, fiindu-ni d'innaintea usii, in Plata Poporului.
Carriavalul roman are patru puncte culminante, adeca:
I confetti", La Mossa de' Barbell", I Moccoletti"
si La girandola". Samana tare cu Saturnalele antice,
si tine opt zile, imediat innainte de Lasatul Secului.
In fiecare zi, de la cloud dupa amiazi, Romanii, cu
mic, cu mare,_si cam la o suta de mii de straini din
www.digibuc.ro
 66

toate unghiurile Europei iese pe strada cea mar;

Via del Corso", in cea mai mare parte travestiti
mascati la fatd, aleargà pe jos si in träsuri, Wind
tot felul de figuri i schimosituri.
Aici aruncd unii in altii cu confetti", adecd co-
feturi fdinoase, i cu flori. De la Porta del Popolo"
pand aproape de Muntele Capitolin, o distantd foarte
lunga, e numai orn de orn.
Spre seard, din capul sträzii, d'innauntru, se lasd
a alerga liberi doisprezece cai, inzorzonati cu flori,
sirrna i clopotei, pria sutele de mii de popor, intre
chiote späiminfatoare, de-a lungul Corsului", 'And
in Piata Poporului, uncle se prind. Si aceasta se zice:
Mossa".
Marti seara, ultima zi de carnaval (Martea Grasa),
cdci catolicii lash* sec Marti si postesc, in adevdr,
numai patruzeci de zile in päresirni, nu, ca noi, pa-
truzeci i cloud", läsind sec in Durnineca precedentd
cursul mästilor se prelungeste i dupd ce innopteazd.
Travestitii, indatd ce insereazd, aprind luminute de
ceard, numite ,moccoletti", si improviseazd o ilumina-
tie magica pe strAzi. Unii lipesc zeci de muculete pe
bbit, si-1 poartd asa, ea un caduceu al lui Mercur, iar
unii se strddulesc a stinge lumindrile altora, si e nu-
mai un strigdt: Senza moccoletti! Senza moccoletti!".
La oara unu' va sä zicA la septe, europeneste,
cAci eici umbld ceasoarnicele babilonice, pe zi doua-
zeci si patru de oare, incepiDd din apusul soarelui,
care pururea se intämpld la doudzeci i patru , co-
perisul i cupola basilicei din Vatican, ca prin far-
mec, in cinci minute, se ilumineazà, fiind mii de oa-
meni ocupati la aceasta, i lumea gustä spectacolul
de pe Muntele Pincio. In sf drsit, dupd ce iluminatia
incepe a se imputina, din mausoleul lui Adrian, azi
castelul Sant' Angelo, izbucneste un foe de artificii
www.digibuc.ro
 67

märet: mai intaiu rachete simple, apoi colorate, §i,

pe urmd, in tunete §i pocnete, buchete superbe. A-
ceasta se zice girandola".
Azi, de§teptindu-ne, e lini§te de moarte in Roma,
§i popii cei multi (dupa cum sunä proverbul, popii
sint aici noudzeci i cinci la sutä din poporatie), cu
gravitate se primblä: mergänd i ieind de la bise-
rici, spre a implini cele septe laude Atotputernicului,
cad au trecut Saturnalele §i se apropie Impärätia
cereascá, e Miercurea Cenu§ei.
Acum le las toate pand la Bucure§ti, cdci, intorcin-
du-ne. iute, anevoie-ti voiu putea scrie din cale.
Fii cu Dumnezeu!

www.digibuc.ro
 XL

Bucureqti, Malt' 1839.

iTempora mutantur, at nos mutamur in illis.i.
M'am intors, frate, la ale noastre, dar, in adevär,
pare cä-s ale altora: nu-mi mai plac de loc. Am fAcut
un salt-mortal.
Sint intr'o stare ce aduce cu boala, dar anghira
(ancora) vietii e speranta. Dorinta ne incurajeazd a
trai, §i suferinta ni astimpArd pasiunile. Surdr de dor
de ducä; insä: räbdare, ca n'am unde, deocamdatä.
Dar las reflectiile, cä. tu n'ai lips& de ele; poate
cA-mi §i mai trece, ocupindu-mä de altele. Mä voii
sili a-mi reculege amintirile, ca, din minte, sa-ti mai
scriu tot din depärtare, cad aici acum nu aflu nimie
vrednic de insemnat. Poate, dupa ce-mt voiu alina cu-
getele i-mi voiu c4tiga dispositiile obiviulte, dacA.
cumva.
Iatd-mä, in cuget, strämutat pe malul Tibrului, de-
unde-ti adresAiu ultima scrisoare, §i voiu, venind, sa-ti
adun cite ceva clin statiile intermediare.
Dupä ce destul ni multdmiram dorul de a vedea ne-
numäratele lucruri memorabile romane, läsind Roma
in plinä primavarä, cu pomii infloriti, iar locuitorii ei
ocupati cu grija sufletului, cum se cuvine in päresime,.
in miezul lui Faur purceserdm spre casd, luind, din
statie in statie, cite o escortd de sigurang de trei
jandarmi cAläri, ca sd ne apere de briganzi. Tot a§a
iAcuserAm §i ducindu-ne prin Statul papal, Oct
www.digibuc.ro
 9

aici mai mult ti-e asiguratä viata de veci cleat cea

miserä temporal* pe care top ti-o atacA, pentru ca
mai curand sä te bucuri de ve§nicie.
Venirdm, ziva, noaptea, fArd a ne opri prin locu-
rile mai frumoase i delicioase, prin Bologna §i
Ferrara, unde trecuräm fluviul Pad (Po), cel mai in-
semnat in toatä Italia. Aici acest nu formeazä fron-
tiera Imperiului austriac.
Din firea lor, sau din imprejurdrile politice, nu tiu
bine, supu§ii austriaci sint mult mai seric* decit cei-
laiti Italieni, insd i mai bärbati §i mai avuti mi se
vdd.
Prin State le papale, la toatd statia ne incunjura
cdte o ceatä de cinzeci, aizeci de cer§itori, cari, ne-
tiind miluiti cu generositate, a bajuoco i di persona",
e u blästdme zbierau dui:4 noi, mai ales dacd §i
frigea pe cite unul mai cutezdtor cu biciul.
Aserfienea lucru nu se vede in alte pärti ale Italiei,
cel putin in mdsurä a§a de mare, iar in Lombardo-
Venetia mai de loc. Dar nici wtalioni vdrateci, ca din-
colo, sA ne delecteze, ca in Toscana, din mild in mild,
u canzoni" i arrette" noud, 01 se poate mai gra-
tioase, lucru care placea foarte d-lui C. Po§talionii lom-
bardo-venetieni aduc biniwr cu schwager"ii tdcuti
§i flegmatici germani, cari, pentru lumea toatd, n'ar
iei din trapul obi§nuit, a§a-numitul Kaiserlicher Trab",
nici pentru trinkgeld"-ul indoit.
Pe mai acela§i drum, numai incunjurind Milanul, ne
intoarserdm, in §ese zile §i atitea nopti, din Roma la
Viena, unde reaflaräm iarna incd in toatä puterea §i
Nemtii, pdnd la putine exceptii, in Capitald, tot ap
de gheto.
Ne mai invirtirdm putin in Viena, care acum nu

Crnur, gologan papal ; talerul are 100.

www.digibuc.ro
 70

mai avea nimbul de asta toamnd pentru noi, apoi ple-

cardm cdtre casd si de aici.
Era in timpul desghetului. PAM la orasul Gönyb, in
Ungaria, venirdm cu posta sdteascd, iar de aici ne im-
barcardm pe Dundre, si, in vaporul numit Arpäd",
navigind, ajunserdm la Pesta.
Aici e locul sd-ti spuiu ca Dundrea, apa cea mai mare
din Europa, e cel putin de zece ori ca Oltul. Oarecind
pe Dundre plutiau numai cordbii ordinare, minate cu
lopeti, sau trase cu caii de pe maluri. Acum umbld
vase mânate cu masini de abur, mai iute ca vintul.
Corabia, frate, ca sd-ti dau ideie de dinsa , e
construitä din lemne de brad, bine potrivite, innduntru
si in afard unsd cu o amestecdturd de rdsind, pdcurd
si alte materii, ca sd nu poatd pdtrunde apa inteinsa.
Forma ei e ca suveica, colosalä, cdci suveica in multe
limbi se chiamd naviceld.
Partea d'innainte, numitä cioc, italieneste prora",
poartd un steag, partea d'innapoi, numitä pupd", e
mai timpa decât cea d'ionainte, si aid e cirma cord-
biei, un fel de präjind lungd, pe care pilotul sau cirma-
ciul nu o lasa din mind. Pe vasele cu abur se cirmu-
ieste corabia cu roata, d'innaintea cdreia, spre neconte-
nitd consultare, se and asezatd busola, cu acul mag-
netic care pururea aratä punctul de Miazdnoapte.
In mijloc e asezatd masina de abur, cu care sint in
in legdturd doud roti de apd, minate printr'insa. Ma-
sine se pune in miscare prin apa tinutd pururea in
fierbere cu foc de cdrbuni minerali, inteun fel de
cáldare, ermetic astupatd, iar fumul iese in nori prin-
teun cos innalt de trei, patru stinjeni.
Aburul sau vaporul e cea mai mare putere miscd-
toare, stirnitd prin fierberea apei in vase. Din cdldarea
inchisd scapätd aburul adunat pe o gaurd bine dis-
pusd si, hard incetare, ridia o limba pururea reed-

www.digibuc.ro
 7'

zind, care mind o roatd cu clinti, aceasta apoi alte

pa*, si, in sfirsit, intreg mecanismul, cu o nespusg
rasipeziciune.
Toatd corabia are citeva saloane, bine mobilate si
preydzute cu cele de lipsd pentru cdlatori, apoi nis-
care cämdrute mici, numite cabine, pentru oameni
mai alesi; in sfirsit, puntea de-asupra, numitd in ge-
nere bord, incunjuratd de galerii sau gardeni, ca sa nu
eadd cineva in apd.
Suirea in corabie se chiamd imbarcare", scoborirea
debarcare" si cdldtoria pe apd navigatie".
Toatd corabia e preydzutá cu bärci" si safupe",
apoi cu ancora, sau anghira, ce se aruncd in apd
atirnatd de o funie groasd (numitä in Eyanghelie Ca-
mild", spre a ardta Ca e cea mai groasd atd, care nu
intrd pe urechea acului de Cdte ori intrd corabia
in vre-un port.
Corabia e preydzutd cu personal ,ce se chiamd e-
chipagiu". Conducdtorul cordblei e cdpitanul, supt ale
cdrui ordine stau pilotul, economul, mecanicii, mai
multi servitori numiti matrozi" si invdtdcei numiti
mugi".
Iatd cite cunostinti imi cistigdiu despre naviga tie,
in citeva zile. Acestea mi le spuse cdpitanul cordbiei
Galatea", care veni cu noi din Viena pánd la Pesta
drept dilator, si ne aduse, apoi, cu corabia sa de la
Pesta pänd la Giurgiu.
La Pesta debarcardm din Arpad", traserdm la ote-
lul La Regele Ungariei", pe malut Dundrii, si sezu-
rdm trei zile.
lntr'o seard iesiiu cu numitul cdpitan care era
Italian la primblare, si merserdm inteun f el de
casino" al orasului, unde se afla multd tinerime stu-
dioasd, intre cari si doi compatrioti ardeleni. Cu a-
cestia intrdiu in vorbä, dupa a lor cerere, vdzind ea

www.digibuc.ro
 72

nu-mi e Ardealul strain, de §i nu li spuseiu ca-s chiar

Ardelean. Se mai apropiard §i altii, auzindu-ne vor-
bind, cat italiene$te, cat româneVe, i, in sfar§it, se in-
tinse conversatia general& in nernteVe, ea toti sä ne
intelegem.
Maghiarii, ca popor asiatie, posedd virtutea ospi-
talitatii in masura mare, i o exerciteaza, in casuri
ordinare i extraordinare ,ca o manie. Nici vorba sa
scäpam u§or de domni§orii no§tri.
Cinind la o masa rotunda, se incheiè, de i cram cam
o societate de doisprezece in§i. Cdpitanul nos-
tru, eunoscind firea oamenilor, cu un pretext plausibil
o sterse dintre oaspeti, i ma ids& prada sortii. In
vremea ospätului aduseiu pe tapet ee vazusem de
curind in Italia, fäcuiu panegiricul, putin meritat, al
Romtinlei, ceia ce, fireVe, se §i cuvenia, trecind de
tara mea; in sfirit, incalziti cu vin escelent de Buda
deplin infierbäntati cu vin de Tokay, Ward dom-
niorii paza de la gut* ui-mi Wall in politic&
a§a de afund, incit ma facurd a tremura, crezindu-mä
tot dincolo de Leitha.
Ma asigurard amicii indata. In Ungaria poti vorbi
din rdrunchi impotriva Guvernului, intocmai ca *i la
Bucure§ti. Alteeva e a scrie in ziare publice, caci a-
cestea-s supuse unei censuri foarte aspre.
Afläiu ea magnatii maghiari, ca §i boierii romini,
merg de.i risipesc averea in teH sträine, dar nu prea
li e iertat a cerceta Parisul, ea boierii noVri, nici
face studiile la Universitätile libere germane.
. Maghiarul e, in mare rnasura, mindru, ingimfat de
nobleta lui, §i despretuie§te negotul i industria, nu
mal putin ca §tiintele practice. Viata lui e politica, si-
cana judiciarä i economia ruralä. Aceasta din urm&
insä o deprinde dupa datele primitive, neglijind im-
hundtäfirile din terile straine innaintate.

www.digibuc.ro
 73

De i in toate aceste privinti Maghiarii samánd bine

cu boierii nogri, ei, totqi, de curdnd, pared fdcurd un
pas mare spre innaintare i au de gind sd se scuture de
datinile evului mediu, care, §1 ava, au trecut departe
margenile timpului.
Indemnul progresului l-a dat in Ungaria contele Ste-
fan Széchenyi, un magnat care fdcu cAldtorli in terile
cele mai culte §i invdtd a pretui lucrurile.alminteri de-
ell compatriotii sAi. Széchenyi a lucrat la infiintarea
societatii de navigatie cu vapor pe Dundre, care aduce
terii mad foloase. El fu cel mai puternic luptator pen-
tru introducerea Umbii moderne in Administratie
Justitie, in locul celei latine, cu care era peste pu-
tintä. a prop4i. Nu kumai cu cuvintul, ci cu 4eizeci
de mii de florini conventionali popularisd ideia inte-
meierii unei Academii §tiintifice nationale maghiare,
cu eel din urmä argument, ci§tigâ toatd arlstocratia,
mi numai fuduld, dar i avutd i generoasä, in toald
pi a.
Daed Ungurii, vecinii nostri, din lungul somn al
amortirii incepurd a se dqtepta insufletiti de
rcforme, e bund speranta ed. boierii nostri nu vor rd-
minca innapoi, mai ales dud se vor strklui aji c4-
tiga cultura .5tiintificd, care li lipsete cu totul i cu
care multi Maghiari slut inzestrati.
Imi pldocu foarte vdzdnd pe d. C. ed tine cloud confe-
rinti cu consilierul Viszkeleti, care auziiu ca e un
barbat eminent i un cdlduros patriot.
In culturd, ca in naturd, imitezi pe vecin mai cu-
rand decdt pe cel indepdrtat, i tii pas mai u§or cu cel
ce merge meet, decit cu cel ce fuge.

Purceserdm din Pesta odatd cu inceputul prima-

verii, pc vaporul Galatea", o corabie destul de mare,
noud, noulitd, menitd pentru Smirna, §i, färA cea mai

www.digibuc.ro
 74

putina piedech, trecuram cataractele Dunarii, a§a-nu-

mita Poarta-de-fier, pe care, pana aici, nu cred sä o
fi trecut vas de a§a marime. Iar apa mare i citiva oa-
meni bine cunoscuti cu localitatea deterä corabiei direc-
tia cuvenita, ill aplause generale.
La Giurgiu ajunseräm, mi se pare, in patru zile, dar,
tii, ea in zilele babelor": din causa timpului neplä-
cut, nu putuiu gusta nimic din frumusetile locului.
De cind ma aflu iara§i in Bucure0, imi reluaiu ocu-
patiile i ma sirguiesc a inväta bine institutiile acestei
-teri, despre care, in scurt, voiu sa-ti scriu ceva, de nu
curnva pe negindite voiu pleca de aici, cáci cum CA
§i caut ocasie, poti cugeta.
Fii al lui Dumnezeu!

www.digibuc.ro
 XII.

Bucure§ti, Ianuar 1840.

cl.:imagtuation grossit souvent les plus petits
objets...., jusqu'à en remplir notre ttmo ; et.:
amoindrit les plus grands, jusqu'à notre mesure.,
(Pascal, Cugehlri.)
Nimic mai upr decit a criticd, nimic mai greu decit
a zugrdvi adevärul, a enunta jadecata dreaptd, basatd
pe observatii minutioase, juste, in toate clasele §i in
toate locurile despre care vrei sd scrii.
MA apuc de un lucru mare. Voiu sd-ti descriu Ro-
mAnia, in care trdiesc de patru ani i jumdtate. Nu
m'q incumeta, dar In toamna trecutä fäcuiu, in sf era
administrativd, un ocol in cea mai mare parte a terii,
i, cu aceastä ocasie, n'am inchis ochii la cele ce mi
se desfdprard innaintea lor. E numai intrebarea dui
nu cumva am vdzut cam piezi.
Ca sA md poji pricepe, voiu cam compara lucrurile
cu ale noastre ardeleneVi, pe cit, adecA, mi-s §i acelea
cunoscute.
Tara-RomAneascd, in limba oficiald numitd aici Va-
labia :, de unde i numele turcesc al ei de Iflac", e
mai mare ca Transilvania noasträ, mult mai fertilä,
in toatd privinta, pentru cd ea consistd din cloud pArti
de es aluvial, pämint excelent §i virgiii, apoi din o a
treia, muntoasd, la Nord, presintindu-§i fetele soare-
lui, ce dä p4uneIor dulceatd O. gräsime, apoi vegetatiei
in genere putere §i vioiciune.
Pädurile, ce din Carpati coboard departe in ampie,

www.digibuc.ro
 76

sint insufletite de tot felul de vinat; apele ce curg si

lacurile des sämänate in tark pe lingd cd-s pline de
pesti gustosi si delicati, mai contin si un tezaur me-
dical european: lipitorile, ce in tot anul se exportA in
Franta, Anglia si Germania.
Clima terii hied e sAndtoasd, cu exceptia ripei du-
närene, unde vara aierul e cam incArcat de miasmele
bältilor formate de acest fluviu, apoi nestatornicia
temperaturii, conditionata prin suflarea vântului din
stepele rusesti.
Nenorocirile politice 0 vicisitudinile, ce dureaza de
septesprezece veacuri, fac cd tara are aspectul de co-
lonie noua si e putin importantk cAci, pe când ar putea
nutri zece, abia are cloud milioane de locuitori, tit
Transilvania, supt auspicii fisice neindoelnic mai rele,
i numai politice si sociale (n'as zice in ceas rAu!)
cex a mai bune.
Nu e mirare dar cd in RomAnia vedem cea mai
.mare parte a locuitorilor pAstori in grasele cimpii
deserte si in muntii deliciosi, dar cu dreptul ne mirdm
cd n'au ajuns a innobila soiurile de vite, ci se per-
petud cornutele, copitatele si linoasele cele mai ordi-
nare din Europa.
Agricultura, pomii si viticultura, combinate, numArd
asemenea mare parte de adepti, insA, si aici, fie-
care märgenindu-se pe lingd datinile mostenite de la
strdbuni, domneste starea primitivd, simplä, crudd, färd
cat de putind rafinatie in metoda productiei, nici in
varietatea productelor. Asa, de pildä, grâul românesc
e cel mai rumen in toatA Europa, intre poamele cu
sAmburi e putinä varietate, si vinul crud e excelent, in
anul al doilea trece, de nu in fermentatie putredk ne-
smintit in cea otetoask cAci arare se aflä cine sA.4 lu-
creze stiintificeste.
Transilvania, din potrivA, e renumitä pentru cai

www.digibuc.ro
 77

ageri, eu cari prevede boierimea roman& are un soiu

de cornute ce jioate rivalisa cu oricare tard cultd, apoi
posedd cele mai bune feluri de producte agricole. Fi-
reste, acesta e meritul altor popoare din aceastd tard,
mai fericiti ca Românul in toate privintile.
Tara, cum zic, e non& nu insä i locuitorii: acestia-s
deereyiti. Afli in Romania cel mai gretos aristocra-
tism, mdcar ea institutiile se par a nu-i fi fost prielnice_
0 saint( de bbieri, get-beget Români, despoti patriar-
hali, ultra-ruginiti;" Fanarioti kat'exohin, tocmai asa
de mândri, de si lasi, ca supt Imperiul-de-jos bizantin,
când dogele venetian era Dominus quartae partis
et dimidiae Imperii Romani"; cataoni greci, arendasi
de mosii, cari, farà nicio ,rutare, sug sangele bietilor
cläcasi; acestia din urmä (clAcasii), in mare parte de-
cìat jugul si girbaciul; apoi Tigani vagabonzi
Tigani definitiv sclavi; in sfirsit, trintori de cAlugdri
ignoranti si lätärile altor popoare, cari se bucura de
o rara consideratie.
Voiesti analisa? Ian sd incepem din vârf:
Romania are Constitutie represintativd monarhicA,
oligarhicd, ea si Transilvania, i Guvern centralistic
biurocrtitic. Domnul suprem cirmuieste din mila lui
Dumnezeu, i poartä titlul de duce,in limba slavond:
Gospodar sau Voevod. Era obiceiu, mai innainte, ca
tot Domnitorul sd-si adauge, mai bine zis: sä-si alá-
ture numele propriu si numele generic, de Domnitor,
Ioan", care acum nu se mai respectä. Suverani-
tatea e insä o mare minciund, cdci o exerciteazd d.
Rukman, consul rusesc, pe cind suzeranul terii, Sul-
tanul, percepe patruzeci de mii de galbeni tribut, iar
Mária Sa le ineureä cum le poate.
Dar, in sfârsit, nu mai bine pat cloud, trei duzini de
potentati germani, pe cari tot asa-i poartd de nas Se-
renisima Died federativä din Frankfurt.
www.digibuc.ro
 78

Statul românesc Ware domenii, cdci toate full inchi-

nate, diva timpuri, la Sfântul Mormânt si la Sfeta-
Gora (Muntele Atosului). Are numai vdmile si sali-
nele drept monopol comercial si minier, care ins& se
arendeazd, spre a scuti spesele de regie, ce, la noi, cu
pensii cu tot, intrec, mi se pare, at mult veniturile.
Mara de acestea, contribuiesc spre sustinerea Sta-
tului, numai nenobilii indigeni, cu capitatia de cate un
galben pe an, o dare comodä, introdusd de barbarii in-
vingâtori pentru cd läsau locuitorilor capul pe umeri,
dar, in timpul de azi, o rusine si nedreptate striga-
toard. Se percep si dari industriale si comerciale, dupd
niscare clasificatii si taxe ocrotitoare, de la o clasá bo-
iereascd numitd mazili": 'Date numai de pdmanteni,
insd pdcat neiertat! sträinii fac Stat in Stat, se
Inavutesc in aceastd lard si-si rad de greutätile publice,
supt scututl Puterilor respective, färd a suferi imposite.
Afar& de orase exercitä drepturi politice numai bo-
ierii si fiii de boieri; restul e exelus cu totul.
Nu e lard unde institutut nobiliar ar fi mai frumos ea
aici, care, in principiu, are a se conferi dupd merite
si se mosteneste numai prin fii, mai departe nu; insd,
vai de fume, azi cele mai josnice servicii pritate se
egaleazd cu acela al patriei si se rasplätesc cu rang bo-
ieresc, prin favoare.
De regulä, Domnul concede ranguri cand oarecine
mdcar trei ani a fost aplicat in serviciul public. Aceasta
face pe fiii boierilor sa ocupe posturile publice, ca
insi0 sd capete rang: alminteri li-ar ajunge copiii mo-
jici (prosti); de unde urmeazd indesdtura de compe-
tenti, incat nenobilii cei mai apti se rdsping, nefiind bu-
eaturi cafe guri.
Ce e drept, din cand in când se yard si nenobilii in
slujbä, cáci fiecare locuitor e ingAduit a le ocupa,
numai dreptul de alegere e boieresc. 5i eu aspir la
www.digibuc.ro
 79

chiverniseald publica, apoi, cdnd va placea patronului

a md face, in adevdr, cirac", pot uwr sà. ajnng
Pitar.
Vodti, fiind semnul boierilor, ales de ddt*i, gustd,
fire§te, o autoritate, ca la noi judele comunal, tras-
impins de cele mai scdrnave intrigi boiere§ti, indatd
ce nu face tuturora hatdr, vorbd cu inteles lat in Ro-
mdnia.
Intre ofiterii publici nu e ierarhie. Mini§trii, fiecare in
departamentul sau, 4i intrebuinteazd ciracii (clientii)
incât nu voiqte a face cuiva hatdr. Aid nu se cere
§tiintd, invdtdturd, sau chiar purtare morald de la
candidati, ci numai bani i rang boieresc sau pro-
tectie puternicti spre a avea slujbd publica. FireVe
cd asemenea candidati sunt prevdzuti cu §arlatanism
§i cu dose copioase de neru§inare, à la szolgabiro",
in care exceleazd ciocoia0, incdt cu avantagiu pot
tinea comparatie cu semenii lor de pretutindeni; apoi
tiu bine hrdpi.
De aici urmeazd cd administratia publicd se ope-
reazd in genere cu biciul alla cosaca", justitia cal'
se poate mai vederat cu mita, i finantele se dila-
pideazd supt controlul subsolului, cum se exprima
Schiller in Fieschi" , cu o rard sfruntare, in folosul
favoritilor, eu pravila Dornnului Caraged, un adevdrat
abecedar de Codice civil, i cu sistema financiard
copiata de la Unguri i Turci.
Pand bine de curdnd Viinta bdrbatilor de Stat s'a
supt din literatura limbii eline, pe ldngd rutina cd§ti-
gata in practica; acum s'au indatinat boierii avuti aii
trimete feciorii la Academie in Franta, de unde cei
mai multi se intorc, dupd doi, trei ani, imbrdcati in
moda cea mai noud, cu datini scdlciate i moravuri
desfrdnate, din societatea cea mai degradata parisiand;

www.digibuc.ro
 80

apoi toate acestea le transporta in saloanele de frunte

bucure$tene. Nu cd doard in Paris sau in Franta ar
fi lumea toatd desfranatd, dar tinerii de cari e vorba
nu cautd societatea solidd in familie, ci nurnai cea
stricatd, cum se all& $i. aiurea.
Sunt $i cativa bdrbati solizi, cari, supt asemenea aus-
picii, s'au avtintat peste colegii lor, $i fac onoare
tdrii, dar durere! Inca foarte putini. De la ace$ti
din urmii aflaiu starea lucrului cu educafia in strdi-
ndtate.
Doamnele romance au educatie strdlucitd: limbi, mu-
sicd, dant $i toaletä. Economia casnicd $i creVerea
pruncilor, ca niste indeletniciri vulgare, se incredinteazd
sclavilor tigani $i unor guvernante strdine, cu unicul
merit de a vorbi frumos frantuze$te; de rest nici se
mai intreabd.
Pe cat cauta sa laud Statul cd nu introduce regia
in economia sa, pe atat cautd sd defaim pe boieri,
proprietari de mo$H, cdci $i le arendeazd; una, pentru
cd ei in$ii stau in neactivitate, in dolce farniente"
.cand ar putea fi economi rationali, sau se deprind cu
servicii publice, ce le poartd cat de miserabil; alta,-
pentru cd Romanii, in genere, avand putin spirit de
specula, nu ieau singuri arenzile, ci pentru acestea s'au
atras in lard o sumd de cataoni greci, bulgari $i
sarbotei, cari nici in a $eptea semintie nu se vor
face Romani, sau mdcar romanofili; a treia, pentru
cd in mo$ia arendatd din tata 'n fiu nu se introduce
nicio imbundtatire, apoi intre colonii supti de cloud
ori, odatii pentru proprietar, all& data pentru arenda$,
nicio moralitate, ba, din potriva, demoralisare mare;
in sfar$it, a patra, pentru cd o perpetud schimbare
de Domn niciand nu va apropia clasa stapanitoare
de clasa lucrätoare, pentru cp una pe alta sd se cu-
noascd $i sd se apreciez%
www.digibuc.ro
 81

Comertul si. industria sunt mai cu totul in mâna

strdinilor; asa si artele, dacd si de acestea poate fi
vorbä. Grecii prepondereazd, apoi Sârbi, Maghiari, Ger-
mani, Evrei si ceva Francesi exploateazd aceste mij-
loace puternice de inavutire si scot din aceste iz-
voare foloase imense, pe care, putem zice, le intrebu-
inteazd spre detrimentul patriei, pe and, de altd parte,
nici cu darea ordinard nu contribuiesc spre usurarea
indigenilor supti de dânsii. Ba Ina e team& ca, cu
incetul, vor si desnationalisa tam, cu avutia si inte-
ligenta, pe care mai bine le pretuiesc decât Românii.
Biserica, sa-ti spuiu ceva si despre dânsa. Bise-
rica orientald, aceasta institutie frumoasd si plind de
viatd, basata pe sinoade, vai cum a cdzut, vai curn .

a ajuns a strdluci de ignoranta cea mai groasd, cum

s'a innecat in cea mai crasd simonie, si cum, supt
asemenea auspicii, religia deveni o formalitate com-
plectd, Mil spirit de yield!
Cautd intre preotimea seculard (de mir), ba si intre
cea regulard (rnonahald) de nationalitate romând, si, cu
felinarul lui Diogene in mând in amiazi, nu vei afla
teolog; poate ins& vre-un geniu natural, cum si in
alte clase sociale.
Biserica româneased are un .Mitropolit, care tine
rang mare in Biserica Orientului, adecd al Chesareii
Capadociei, apoi trei episcopi sufragani diecesani (e-
parhioti), toti bine dotati si membrii ai adundrilor
Statului. Pe lângd toatä aceastd positie ,eminentd, to-
tusi Biserica e atât de degradatd, 'Mat nimanui nu-i
insufld respect.
Sunt ca la cinzeci de mänästiri in lard', care posedd
cel putin a patra parte a teritoriului ei, dar, spre
rusinea veacului, sunt si azi numai addposturile ne-
stiintei, lenii si superstitiei, apoi vre-o doudzeci de mii
de alugdri si. alugdrite impoporeazd cu sutele sin-
6

www.digibuc.ro
guratecele asiluri ale formalitatii, intr'o tara ca o de-
§earta de popor. Mai cu cale ar fi, in interesul public,
ca aceOia sa fie pärinti i mame de familie, spre a
inmulti poporatia, iar grasele lor venituri s'ar pulea
intrebuinta, nu numai spre dotarea clerului secular, de
tot cersetor, ci i pentru infiintarea de institute de
cre§tere, ap de rar samanate azi in toata tara.
0 spirit reformator, arata-te §i aici, unde, intocmai
ca in timpul cand era Mantuitorul in lume, au ajuns
Fariseii a spala paharul numai pe din afara, iar in-
nauntru zace materialismul i ipocrisia crasa, ne-
spalate.
Preotimea aici nu iea cunostinta despre educatia
scolard a poporului, care, fire§te, nici n'ar fi in stare
a o conduce. Aceasta afacere e in /liana Statului, respec-
tiv a laicilor ,lucru care, in alte privinti, n'ar avea
mari inconveniente, daca si Statul ar fi mai apt, sau
ar avea mai multa caldura pentru innaintarea luminilor,
ceia ce insa durere!nu se vede.
Invatamantul public e represintat prin un singur
Colegiu si, mult, douazeci de coli centrale urbane
prin diferitele orw, and, pe upr, ar putea fi atatea
gimnasii, de exemplu, ca in Transilvania, unde mat
atatea au diversele confesiuni.
Apoi ma mir c14:n nu se infiinteaza o Universitate,
caci Statul are destule mjloace; dar pentru aceasta
e Inca prea tandra cultura romaneasa.
Pentru instructia popular& se infiintara multe seoli
dupa metoda imprumutaa", lancasteriand, spre a im-
pra§tia luminile in bordeie, i e un ce mangaietor
a vedea in fiecare satut cladirea colii construita
dupa un §abIon estetic, cu frontonul a§ezat pe patru
coloane, ca un templu grec antic. E insa numai pen-
tru ochi, pe din afara, Jar innauntru, Doamne fe-
rWe, caci nu sunt invatatori, ci acum se formeaza,

www.digibuc.ro
 83

foarte eu greu. Oarecari tineri ce Viu cloud buchi

poartä numele de candidati" zic: oamenii cam
dedati, cate patru, cinci ani, i, pe toatä vara, pe
timpul vacantii, merg la coala normalä a distric-
tului sd invete o lurid, dar, in adevär, putini se
dedau cu §ffintile pedagogice, §i, ava, mult va trece
panä va ie§i lucrul tintä.
Panä in cat preotimea e indiferentä §i ignorantä,
se poate judeca din aceasta. S'au introdus in §co-
lile säte§ti chiar o carte supt numirea de Cate-
hismul omului creVin, moral §i social", compus de
laici, dupd principiile din legea naturald a contelui
Chasseboeuf de Volney, i nimic nu samänä mai
putin cu dogmatica Bisericii ortodoxe a Sfintitului
Mitropolit Petru Movilä ca acest catehism. '
i fructified aceastä educatie, cdci Biserica e de
ris, §i nu rar väzuiu coconai fdand curte la privi-
gheri i aprinzanduli tigara la fdcliile de la icoane.
Lipsesc bärbati solizi in toate ramurile, i, a§a, lu-
mea se zvarcole0e in cere vitios, pand va da Dum-
nezeu mantuire cu incetul.
De astd data curm; insa, cat mai eurand, voiu relua
firul. Adio!

www.digibuc.ro
 XIII.

Bucure0i, Mart 1840.

a Continuez, continuez 1
Grand p1a6ir me fairez.7:

Dupd ce m'apucdiu de criticd, nu mà las, ci, pan&

In sfdr0t, voiu salti zugrdvesc societatea româneascd.
Atentie! Suntem la militie.
Dupa doua sute si mai bine de ani, Romania iar
posedd o oaste nationald regulatd, europeand, vre-o.
ese mii de pedestri si cAldri; nu se mai ajunge cu
singurii dorobanti, un fel de panduri administrativi.
Dar si oastea, pan& acum, serveste mai mult pentru
paradd, alminteri ca a lui Papa: Ce ne vole cin-
quanta per cavar una rapa; se non vi è il sergente,
non fanno niente".
Nu-ti voiu critica oastea din punct de vedere stra-
tegic, cdci, de si ndscut militar, n'am aprofundat arta,
penntru cd nu-mi fu de gust, mdcar cd sunt calificat
cel putin ca sergent. Voiu sd-ti insir terminologia
rangurilor, ca sd te delectezi: cu aceasta, ca si cu
toate celelalte lucruri noud, Romdnii si-au inzorzonat
llinba, neavdnd pic de filolog, nici mdcar vre-un om
cugetätor. Rangul minim de caporal sau conducdtor,
se chiamd untdrofiter" (nemteste); 2) sergent, sau
maistru de veghe", feldvebel" (nemteste); 3) ste-
gar, sau sublocotenent, praporcie" (ruseste); 4) lo-
cotenent, parucic" (ruseste); 5) cdpitan; 6) maior

www.digibuc.ro
 85

(nernerite); 7) colonel, polcovnic" (musciileste); 8) ge-

neral, Spdtar" (greceste; sic).
Tot Elsa, se zice: la mars tug", la companie roatd";
la regiment polc"; apoi câte alte barbarisme, pre-
cum: in loc de stat-major stab", in loc de garni-
soand, divisiune: garnison", division", i altele, dupd
Muscali, cari, de la Petru-cel-Mare pand azi, IncA
sustin denumirile germane, las' cd i Germanii cele
irancese. Dar apoi Francesii eel putin sunt pdrintii
-artei militare!
Feudalism n'a existat in Romänia. Tot insul e de-
plin proprietar pe bunul nemiscdtor al sdu, dar nici
de cavalerism n'are nimeni ideie, i trecutul e defi-
nitiv barbar. Sarcini feudale s'au introdus totusi, dup.
ilmprejurdri, se vede prin imitatie de la Unguri si
Poloni. Asemenea s'au imitat i drepturile regaliette,
care incii au cdpdtat consistenta tare prin legea orga-
hied de azi.
Aici numai pe supt munti se afld proprietdti mA-
.nunte, ca la noi, incolo sunt numai moìi, monstru-
oase de mari, mai tot deserte de locuitori.
De blind samd, acestea furd cuprinse de boieri la
inceput, in urma ernigrdrii locuitorilor din causa raz-
boaielor necontenite cu toti barbarii i, in urmd, cu
Semi tuna. Unde nu-s locuitori coloni, proprietarii for-
meazd pdsuni intinse, numite suhaturi", si le aren-
deazd pentru ingrdsarea turmelor i cirezilor de cor-
nute, de care se aprovisioneazd de carne orase mari,
mai ales cele imperiale: Viena si Constantinopol.
Iobagia aid se chiamd clacd" i e asemenea or-
ganisatd reglementar in toatd tara. Colonii numesc
urburiul zdmblar", barbarism ca i urbariu", adecd
exemplar, extras din Regulamentul Organic, ce cu-
prinde datoriile i drepturile cldcasilor cdtre proprieta-
rul moiei, depus in fiecare comunitate.

www.digibuc.ro
 86

Dupa zamblar, cldcapl capdtd noua pogoane (opt-

sprezece gäleti) de pamant, cu pdpne cu tot, spre
usufruct, cad aici commune terrenum" i pdduri ur-
bariale" nu-s. Pe acestea colonul e dator a presta
doudsprezece zile de lucru, a lua parte la iobagie
(cu alt inteles, nu ca la noi), a duce un car de lemne
a da dijmd din toate productele la proprietar..
Acestea pe fata, dar sd vezi reversul!
Zile le de lucru le transforrnard ciocoii in lucru de zile
bietul claca lucreazd cel putin de trei ori doud-
sprezece zile, spre a sfar§i treaba mdsuratd. Iobdgia,
in sensul de aici, e sarcina impusa la doudzeci
cinci de coloni de a tinea un argat la Curte,cumu-s
la noi biriii sirnbria§i. Carul de lemne se aduce foarte
unde e padurea vecina, dar din campiile deserte
ar fi tot a§a ca §i cum I-ar mana dupa lemne la anti-
pozi, i bietul claca§, indatorat, ca sa scape de o caläto-
rie dupd lemne pand la polul arctic, se impacd cu
cateva zile de lucru obipuit. In sfarsit, dijma se iea
din fan, ba chiar §i din stratul de pdtrunjel, cdci nu
o iea proprietarul, ci cataoanul de arenda.
Una singura e build. La Anul-Nou, zilele stipulate
in zdmblar se pot rdscumpdra cu putini bani. Pretul
unei zile pe acest an e fixat la §eizeci de parale
(cinsprezece cruceri in argint). Cea mai mare nevoie
e insd cu prisoasele, adeca: dacd cineva nu se ajunge
Cu cornpetenta legald de pan-taut i cere un surplus,
anoi, pentru aceasta, se invoieVe cu cataoanul, care,
pe putin, tie stoarce zile multe, cat un tisztarto"
rnaghiar.
Insd, ce sa* facd bietul orn? Face zile, necaje§te ca
vierrnele in hrean, eaci cauta sá praseasca bucate
multe, fiind mai totdeauna ieftene, apoi sä tind vite
cu indestulare, cdci i acestea sunt fara pret.
Ziseiu cA aici se &Id Tigani vagabonzi, va sA zicd

www.digibuc.ro
 87

liberi; cam ap au fost, dar, iatd, Statul a decis sá

aserveascd i pe aceVia, transformându-i in coloni
wzati pe mo§ii boiereVi. Li se fdgkluird uprdri,
scutire de dare pe câtiva ani, i se indatorarä a se co-
lonisa regulat.
Ce nu s'a fdcut de la Impäratul lovian pând azi,
anevoie se va implini in România, cu cultura in stare
de crisalidd, unde i Românul, care, din domni ce
i-au fost strdbunii, ajunse a fi simbolul servitutii, atât
,e dedat cu jugul, pärdseVe plugul de teroarea arenda-
§ilor.
Tiganii aici poartd toate acele meserii mdrunte ca
la noi; fac, adecd, fuse, lingure, cupdi, ciure, toarnd
clopotele, carpese i spoiese cälddri, pescuiesc aur §i
spun de noroc. Dar, pe lângd ace0a, e o clasd de
Tigani cari, ca in evul mediu, vâneazd prepeliti cu
un fel de oimi, numiti curui", de tineri invdtatt la
vänat. Ceata acestor vândtori negri aprovisioneazd masa
domneascä cu prepelitele, *i mai ale tuturor boierilor
mari.
Tot Tiganii intreprind prdsirea de catdri pe cari,
apoi, ii cumpärd Statul §i face cu dânii negot de
monopol, trecându-i in Turcia, cdci in tard nu se
folosesc.
Toate aceste meserii.cautd sà inceteze 'n. mare parte
in viitor, cäci, pand la unul, bietii Tigani se wzard
pe linie, sau, in scurt, au sa se a§eze; apoi adio in-
duitrie liberd! Cautd, bietii, sd presteze claca, iobdgia
clijma, bucurându-se §i ei de soarta Românului, deo-
camdatd nu prea demnd de invidiat.
Tiganii sclavi sunt mai ales servitori in casd §i in
curte. Singura certitudine de a se putea vinde ca
simple anmiale, ii face destul* de nenorociti. Asupra
acestora exercitekä boierii toate drepturile feudale, cu

www.digibuc.ro
 tkf

nume si fArd nume, precum ins prlmae noctis" sau

droll de cuissage".
Pand suntem la Tigani, imi vine a minte .sa vorbesc
si despre temnite, cdci supremul Voevod al Tiganilor
e totdeodatd si inspector general al inchisorilor din
Principat, supt numirea de Vornicul temnitelor". De-
tinutii sau condamnatii se trateazd alminteri cu ulna-
nitate, dar, fireste, si eu tolegele, dictate prin sen-
tintd, lardstimpurile mdsurate de lege, va sd zied
de pdrerea boierilor din Divan, fiinded aici se
indeed mai eu samd dupd opinii, de oarece juristii
sunt desi in tribunale ca ciorile albe in Europa.
Constitutionalismul romänese nu merge asa departe
ea sd se scuteased libertatea personald, insä boierii
se scutese de arest cu hataruri. Este si un f el de ha-
beas corpus", foarte bizar.
Dacd scapd un criminal din arest, apoi veghetorul
neglijent se infimdd in locul lui, pand acela se prinde
sau, dupd imprejuräri, pAnd la termin. De e aceasta
dupä lege sau nu, nu garantez, insd-s martor al until
cag intdmplat.
Justitia eriminald, din allele destul de partiald, e
totusi europeand, modernd, nu recunoaste tortura, nici
confiscarea bunurilor, apoi nici starea de asediu.
Schioapatd numai in privinta pedepselor corporale,
pentru a edror abolire n'a venit tirnpul,dupd ex-
presia boierilor legislatori. Fireste CA, cu cdt se tine
o institutie rea, cu atdt mai anevoie se simte desertul
ce ar ldsa, abolindu-se. Din Codicele frances s'a luat
pedeapsa expunerii, destul de infamantd, care consta
intr'aceia de a lega pe criminal, ras in cap, eu veriga
la grumazi, de un std1p, in mijlocul pietii publice,
avänd de-asupra inscriiitia crimei comise §i a sentintei
pronuntate, ea toatd lumea sä-1 priveased. E un f el de
rästignire necruntatd, dupd cum fiecine poate judeca.

www.digibuc.ro
 89

Pedeapsa cu moarte nu existd, ci, in locut ei, dupd

Codicele rusesc, imitat, se condamnd criminalii, pe
im timp sau pe viata, la ocne, adecä, la lucru fortat
in minele de sare. Multi and aceastá pedeapsd, ca
surghiunul in Siberia, mai aspra ca moartea, si
toatii lumea bârfeste in contra. Eu, cu putina mea pH-
tepere, nu-s de aceastä parere. Dumnezeu cred pe
acest glob si Siberia spre a fi locuitti de oameni. Pen-
tru ce oare criminalii altei tari sd fie mai buni de-
ck oamenii de omenie ndscuti acolo? Dacd in toatd
Europa, si chiar la noi, in Transilvania, oameni liberi
scot sarea din ocne, oare nu e destul de uman a
atribui aceastd treabd criminalitor, drept pedeapsd,
in loc de a-i spânzura? Poate ca cu aceasta se vatänd
numai simtul salinarilor de build vote. Legile crimi-
nate sunt, din altele, uniforme pentru toti, nu ca la
noi, in Transilvania, unde omorul unui nemes costa
cloud sute de florini, al unui libertin patruzeci de
florini si al unui iobag doudzeci de florini! De aceia
nici se aude proasta zicátoare, la toatd intâmplarea,
ea la noi: Te omor, f..., si te pldtesc cu bani!".
Oricum, justitia criminald ar putea fi model- Tran-
silvaniel, apoi aici nici se comit atâtea crime, si hotiile,
oareand faimoase, s;tiu starpit cu totul.
Si politia e de laudd in România. In toate cornu-
nele se tine pazd de noapte, prin locuitori, si, pentru
furtul sau dauna urmatd prin putere in sdnul comunei
noaptea, aceasta e rdspunzdtoare solidar. E, fireste,
o mdsurd fdcutd in favoarea boierilor si arendasilor,
Insd, in genere, bund si demnd de imitat pretu-
lindeni.

Dupa ce am ajuns la comune, nu va strica sa mai

aMt i alte institutii comunale la tart, va
in sate.

www.digibuc.ro
 90

Viata comunald e departe de a fi desvoltatd, dar

cdteva institutii tind a o desvolta, ceia ce, cu timpul,
se va si infdptui, cdci Romdnul simplu e mult mai
solid decdt clasa ciocoiascd, care, rand pe rand, s'a
slavonisat, s'a grecit,Va muscdlit i acum a ajuns
a se francisa cu ideile, cu limba si cu moravurile.
Satenii, strdinii asa-numitei culturi, tin una si bundr
nu se ieau dupd toatd umbra.
Comunitatile sunt colonicale, bisericesti, scolare si
politice. De remarcat e cá comuna politicd n'are un
anumit jude, ca la noi, ci un Consiliu comunal, al-
cdtuit din proprietarul mosiei sau arendasul lui, din
parohul local si din mai multi alesi ai poporului, apoi
dintr'un logofdt sau notar sätesc.
Pe langd toate alte atributii ce pretutindeni cad in
sféra oficiului comunal, Consiliul aici administreazd
cutia säteascd (lada comunald) i magazinul de re-
servd,doud institutii la noi necunoscute.
Fondul comunal aici se produce in mod cu totuf
particular. Din septe in septe ani odatd se indreaptd
aici darea capului, si aceasta se chiamd catagrafie".
Atunci se f ac tabele conscriptionale, dupd care, pand
la urmdtoarea catagrafie, toatd comuna e datoare a
pldti contributia fdrd lipsä. Pentru morti i emigrati
se pldteste darea din casa comunald, pe cdnd insurdteii
imigratii pldtesc darea lor, Wand la conscrierea ge-
nerald, in cutia satului. Cresterea fiind tot mai mare ca
scazdmantul, casele comunale posedd insemnate sur-
plusuri.
Magazinele de reservd sunt institutii introduse de
Muscali, cari, in timpul ocupatiei acestei tdri grase,
dupd f aimoasa revolutie a lui Tudor Vladimirescu,
asa-numita Zaverd (literal: pentru credintd), observard
cd, din lipsa prevederii, cand sunt bucate multe, se
exporteazd toate pe mai nimica, apoi, Cand vine un

www.digibuc.ro
 91

an räu sau se intämpld rdzboiu pi navälire, lumea e

expusä foametei.
Tot locuitorul e indatorat a depune in acest ma-
gazin comunal a douäzecea parte a recoltei sale anuale,.
care, din timp in timp, se innoiepte, impartindu-se-
bucatele vechi pi luändu-se noud in loc. Din magazin,
ce consta mai ales in porumb (cucuruz), capätä preotuf
un ajutor anual, restul se pdstreazd de obiteiu in
folosul dar, dupä experientd, in detrimentul de-
punätorilor ,caci se furä de deregdtori, se stricâ de
poareci pi de intemperii, ca orice lucru al tuturora, in
genere reputat al nimärui.
Ceva de amintit e pi sigiliul comunal. Acesta constAl
din trei pärp, fdcand un tot impreunat cu o veriga.
0 parte se pästreazd de proprietarul mopiei, alta ae
paroh pi a treia de unul din alepL Sigiliul cuprinde
emblema judefului (districtului), cu legenda acestuia,
nomenclatura pläpii sau plaiului pi a comunitätii poli-
tice, care, de obiceiu, cuprinde mai multe comune co-
lonicale.
Se vede ea mai anevoie se poate cdpäta aici atestat
fals preväzut cu sigiliu comunal, deck la noi, unde
ajunge o liträ de rachiu pentru ca judele amärât, färä
nicio controld, sa-li pund sigiliul pe orice härtie.
Am inpirat, cred, destule, pi bune pi rele, pi ap mai
avea, dar ajungd. Sunt muguri sä rodeascd, stint pf
räni incä nevindecate din bopla de moarte a neamului
nostru, spre a cdror vindecare nu ajung zece ani, de
cdnd sunt lucrurile ceva mai statornice, pi m'ap bucura
sä le väd tämäduite in cincizeci de ani.
Ajute Dumnezeu!

www.digibuc.ro
 XIV.

Viena, Iunie 1840.

aQuisque sues fortunae (alma
Da* cum iti scriseiu la inceput, dragd, urmam sfa-
lul starostelui nostru din Câmpulung, adecd dacd md
.consacram comertului, acum as sta material binisor;
mi-a repugnat insd a má face discipolul lui Mercur, cdci
dupd ideia mea, negotul e, mai mult sau mai putin,
am furt privilegiat in anumite locuri.
D. C. C., ultimul mieu patron, in Bucuiesti, are o
-sumd de ciraci, e orn recunoscdtor si cu trecere in
tara sa, apoi de insusi Vodd md apropiasem, ma
-cunostea, si, cum e gang und gebe" in România, supt
asemenea auspicii, Meet, Meet, puteam ajunge la ti-
tluri si onoruri, iar, fiMd putin scrupulos, fireste, si
la cotori; dar nu-mi fu ursita, n'am ambitionat nici
asa fericire, si iatd-md cdutând incd piatra filosofald.
Viata omeneascd samand cu roata ce se invArteste
Imprejurul osiei si, tot de odatd, percurge spatiile ce
i se desfdsurä in earl.
Omul se crede fericit dupd gust, nu dupd ratiunea
ce ar avea sa-1 conducd, si, dupd cum sund proverbul:
De gustibus non disputandum", pentru gust nu se
pot stabili regule cu precisie matematicd. Asa si fru-
mosul relativ e numai ce place.
Iard-s impins in largul spatiului, iar am ocasie a-ti
-descrie noud impresii din diverse puncte de vedere.
Fdrä a te osteni cu enumerarea multor locuri, Ur& a-ti

www.digibuc.ro
 93

enunta boate distantele, neapdrate la un aldtor, in&

voiu sili sd te desfdtez dupd vechiul mieu metod.
Nu putuiu resista setei de noud experiente, hisdiu-
pe d. C., i, de o lund, pardsiiu Bucuregii cu tândrul
print G. G[hica], care vrea sa-mi arAte Parisienii §i Fran-
cesii la ei acasd. Apoi, pentru Parisieni i Francesi, aa
numai cum mi-i zugrdvi mowl in simplicitatea sa, incd
din cruda tineretd sunt cu totul pasionat 0 in stare
sa dau tot, chiar mántuirea sufletului, dacd n'ar fi
pdcat a zice. Mopil, ca osta prins in anul 1813,
avuse ocasie a cuno4te tara i oamenii, i vorbia
pururea cu entusiasmul ce, de mic, imi infierbanta
imaginatia.

Din itinerariul nostru putine.

Aspectul desolator al satelor romdne0i nu ti-1 mai
descriu. Ti se sf4ie inima vdzând, intr'o lard a§a de
bund cum e Romania, speta umand in stare ap de
miserd. Trec peste cele zece zile petrecute cu destul
amar in carantina cunoscutd, Supanec, unde nici pe
jovialul servitor Cazanovici asta data nu-1 mai intdm-
pinardm, pentru ca, cu glumele sale, sA ni scurteze
oarele, ca antret. Dar voiu sd-ti descriu putin scaldele
sau bane herculane de la Mehadia, in Banat, unde
petrecurdm durere! numai o singurd zi.
Aceste bdi se afld inteo vale carpaticd incântdtoare,
0 stint in intrebuintare din addnca antichitate, cum
adeveresc inscriptii romane, traditii poporale i, mai
mult, o statuie, alminteri foarte grosolan lucratd, a
semizeului Heraclie sau Hercul, afldtoare in pe0era
din care curge izvorul principal de apd minerald.
Se crede cd aceastd statuie ar fi cioplitd de legio-
narii romani, arhistrdbunii no§tri, veniti din Italia.
Memorabild e pe0erea herculand, numitd de Romdnii
indigeni Pgterea lui Iorgovan". Aceasta e o gaurd

www.digibuc.ro
 94

in 1rìal, eompusd din cinci scobituri diverse, Impreu-

nate prin boltituri i arcade gotice naturale, pe ai cd-
ror pdreti se afld inscrise numele multor cdldtori §i
oaspeti ai bailor. Si eu Imi transmiseiu numele poste-
dupd ce mA imbie ciceronele cu cele trebuin-
eioase scrisului. De aceastd pe§terd se leagd o pie de
traditii despre banditi, strigoi §i fermecdtori, in can-
tecele §i baladele poporale.
Bane din Mehadia au noud izvoare termale, adecd
maturale, fierbinti, de apd sulfuroasd alcalinA, i se
intrebuinteazd ca baie §i de bdut la felurite patimi;
de aceia sunt totdeauna, vara, multi oaspeti la dânsele.
Fântâna cea mai fierbinte spuse medicul cd are cinzeci
cinci de grade.
Locul e frumos de minune. Munti §i colnice
toregi, stânci sdlbatece umbrite de molifti, ici colo
impodobite cu chio§curi i prevdzute cu drumuri
icArdri bine ingrijite, §erpuind in toate pdrtile. Cu-
r4ia aierului, ca i inlesnirile de tot felul, indeamnd
petrece in acele regiuni, insd furdm constrâni a§a
curAnd a le pdrdsi ca sA fim de Joia Verde" In Viena
vedem ceremonia acelei zile insemnate.
De la Mehadia merserdm pe drumul cel nou, con-
-struit supt auspiciile contelui Szechényi, de-a lungul
Dundrii, drum potcovit", ii zic teranii pAnd la
Drencova, §i ne imbarcardm in vapor, ca, pe Dundre,
sd1ne sulin la Viena.
La Semlinul Sirmiului purin ne oprirdm. Aceastä ce-
tate e fata cu Belgradul stirbesc; n'are, altminteri, nimic
-extraordinar. In sus, la Mohacs, ne coborârdm §i vi-
sitardm, intr'o bisericd, un tablou represintând, destul
de meschin, faimoasa bdtalie intre Unguri §i Turci din
anul 1526, cAnd pierdu Ungaria libertatea peste o RICA
4de ani i deveni pasalâc turcesc. De la acea batAlie

www.digibuc.ro
 95

,din Mohacs dateazä si independenta patriei noastre

Transilvania.
Navigatia n'avu pentru noi nicio atractie, fiindca
toti calatorii, afarä de cativa negustori de lipitori fran-
cesi si englesi, erau Jidani. E trist cd clasa indus-
trialä si comerciald in Ungaria mai numai acesti fii
ai Israel o represintä. Negustorii de lipitori ducenu
marfa, in säculete de panza, la Paris si Londra, si ni
spusera ca in tot anul vin dupä aceste animale in
Romania, caci in terile lor s'au rärit, apoi ca fac des-
tul castig.
In patru zile ajunseram la Pojon, unde debarca-
ram, spre a veni pe uscat la Viena, fdra a lua notita de
_
brasul dietal maghiar.
Ti-aduci poate aminte ea', in cellalt rand, nu-ti des-
criseiu privelistea malurilor Dunarii, pentru ca n'o
vazuiu, de negura, intre Pesta si Viena. WA-ma acum,
pe un timp cat se poate de frumos, in aceleasi locuri,
si cu drept vei astepta sa-ti zugravesc; dar ce sä
vezi! pared am inchis ochii, sau... sä-ti spuiu ade-
varul: ma fermeca o diavolita de brunetä, ce se acatä
de mine inca din Pesta. Atat ma fascina, blestemata,
incat nu-mi mai luaiu ochii de la dânsa! 0 alta speta
de negurá vezi! imi acoperi partea cea mai ro-
manticá a Dundrii in Ungaria. Las' ca si cu printul dä-
duiu de belea, pentru ca pe dânsul, in acelasi timp,
il ocupä o matroanä bätrânä, sau, mai bine zis, fu con-
strâns a o intretinea, fiind de rang mare. Dar iatä-mä,
a treia oard, pe acelasi loc, färä sä-1 eunosc, trecAnd ca
un geamantan, si mor de necaz!
Viena, acum, e in plinA serbätoare, nu ca intAia data,
In timpul iernii. Tocmai ajunserAm, si, a doua zi, asis-
tardm la procesiunea cea Mai ma-reap' a ritului ro-
inano-catolic, care ajunse festivitate de Stat in toatä
lumea unde aceastä religie domneste, ca aid, in orapi

www.digibuc.ro
 96

1mpdratilor: procesiunea care, la noi, impropriu, se

chiama Joia Verde".
Af Mu, de la oameni cunosatori, a aceastd ser-
bátoare fu instituitä de S. Sa Papa, pe timpul Refor-
matiei, nu atât ca demonstratie in contra acesteia, cat
ca sd innalte credinta -catolicilor in sacramentul Sfintei
Euharistii, zdruncinatä prin reformatorii protestanti. Ea
are de scop un cult extraordinar al hostiei sfintite,
trupul Domnului identificat cu Dumnezeul-om insu0.
De aici urmeazd a romano-catolicii adora materia
Euharistiei nernärgenit mai mult deat credincio0i Bi-
sericii orientale, cel putin din practia ap se iTede.
Observdiu a, atunci and se duce impartd§ania la un
murind acasä, preotul catolic, ca la ofertoriu in bise-
ria, poartd azima sffintä in ve§minte liturgice, supt
un baldachin sfintit, apoi, pe sträzi, fiecare trecdtor
ingenunche §i adord cele sfintite; pe and la noi un
cult a§a de imposant, pot zice rafinat, sau nu e prescris,
sau nu se observd. Biné-mi aduc aminte di, adesea,
popa, fiind biserica putin cam departe, mând pe cli-
siarh sd aducd, fard nicio ceremonie, cumineatura,
uscatd, ca sä impart4eased pe vre-un muribund.
sa-ti impârtä§esc pompa procesiunii desfdprate aici,
cu care nici pe departe nu se poate asämäna litia Ior-
clanuluila Boboteazä, când, 0 la Bucure0i 0 pre-
tutindeni, dupd ritul nostru, Ina iea parte Statul.
Dupä ce se sfâqi liturghia in catedrala Sf. Stefan,
se puserä in m*are, intdiu, numeroasele corporatii
industriale vienese, fiecare cu steagul in frunte; urmard
cloud mii de interni ai orfanotrofiei,. cetele de cenobiti
de felurite ordine, doudzeci i cinci de parohii, una
ate una, cu prapuri, primarul §i municipalitatea Re-
§edintei, corpuri de antäreti, internatul arhiepiscopal
preotimea Catedralei, vre-o cinsprezece colegii de dem-
nitari chesaro-crdie0i, corpul universitar, precedat de

www.digibuc.ro
 97

rectorul magnific, toti incunjuraji de garda impitra-

teased. Venia, apoi, Cardinalul-principe si Arhiepiscop,
in ornat pontifical, purtând cele Sfinte supt un balda-
chin tinut de consilieri municipali, iar, imprejur, un
roiu de paji, purtând fáclii aprinse, i gdrzi de corp il
insotiau.
Dupd baldachin, imediat, mergea Maiestatea Sa Im-
pdratul, impodobit cu cele mai strdlucite ordine, pur-
tând cu umilintd facla aprinsd mând, apoi Ma-
ieStatea Sa Impäräteasa, cu damele Curtii, in veminte
cu coedit', i arhiducii, imprejurati de demnitari, in
sfdrsit, arcasi de garda aläri si pionieri pe jos.
Procesiunea, dupd un ocol mare prin oras, Linda,
in patru pieti, la altarele de verdeatd, imprejmuite
de trupe si de gardd civicd, se cetird patru Evanghelii,
abia dupd patru oare se intoarse la Catedrald. Aceasta
ni se anuntâ prin trei salve, date de batalionul postat
in panda pe piata Graben", la comanda maresalului,
printul de Lichtenstein.
Cultuj catolic e pompos i imposant, cdci Statul il
ajutd a strdluci pretutindeni, dar mie nu-mi plac ce-
remoniile lui, pentru cá se fac cu prea mare exacti-
tate si minutiositate ostenitoare. Nu-mi place insd nici
simplicitatea uscatd a prcitestantilor, pe care incd avuiu
ocasie, ici-colo, a o cunoaste. Un protestant intelept
singur imi zise odatd eà eliminarea a toatd ceremonia
in templele lor e cât se poate de stricdcioasd, pentru
cd, dupd firea sa, pe orn pompa i ceremonia il innaltd:
Ceremonia rituald", zise el, ridicd inima popo-
rului unde, cu mintea sa märgenitd, nici când n'ar putea
sA ajungd, si, asa, cu pompa, se inlocuieste ceia ce
nu poate stirni cuvântul evangelic, cu toatd unctuosi-
tatea lui."
Cu aceastd ocasie imi aduseiu aminte, cu durere,
de eNtrerna miserie a bisericilor noastre, de icoanele
7
www.digibuc.ro
 96

sfirtiior cu gura stramba, de lurninile de sau in sfayitui

Idea§ 0 de otrepele murdare ce se chiama ornat
liturgic", apoi de rneschindria eu care se fac evlavi-
oasele ceremonii ale ritului nostru, in Romania orto-
doxä chiar.
0, Doamne, mutt e§ti ingaduitor! Oare 0 acel cult,
atat de injos.it, e demn de Tine? Oare nu e o der--
siune a maririi Tale a fi glorificat in mod a§a de
ticalos? Nu, Doamne, nu, caci Tu cauti in fundul ini.
milor, §i ele cred §i se ridica pan' la Tine 0 din pul-
bene! Apoi toata pompa omeneasca oare nu e o de-
§ertaciune innaintea Ta? Oare nu §tii Tu, Atot§tiuto-
rule, cine poarta vina acestui pdcat?
Ritualul nostru tine mijlocul intre extremitati *i nu
pätimeVe de afectatie,insa degradarea poporului nos-
tru il tine =brit §i ignoranta I-a despoiat de frurnu-
se,a o:iginala prin introducerea psaldorniei nasale in
cantcce 0 in cetire.
A§ doll ea, oricat de putin, sa se predice §i in b'seri-
cite noast-e, pentru ca. invatatura evangelic& namai
cu euvi;.nt viu impärta§itä folose§te poporului; dogma-
aca ar trebui pururea ineunjurata §i predicatorul ar
avea sa se tind de morala practica. E insa un piurn
desiderium" pana nu vom avea preoti culti, apoi !Anä
nu se vor reforma canteceie cele multe qi peste toata
masuea obositoare.
Canter:Ill cere neapdrat culturd, cad prin dansui se
innaliä simtirile, dar §i mai multa estetica e de lipsä,
pentru ca, pand ce poporul i§i vede pe insu§i Durme-
zeul si-u in cea mai extrema miserie, nu poate sa se
sträduiasca spre mai innaltä cultura, cad I-ar inixece.
Poporul nostru e religios, cultura lui poate purcede
Iumai din Biserica; aici dar trebuie sa aibd model de
c.elit.a sirnpla, de ordine exemplard §i de economic

www.digibuc.ro
 gg

peste toatä probe, ea sä alb& ce imita intr'ale sale

mesa.
Ti-am predicat, frate, cred, de ajuns.
Acum te recomand lui Dumnezeu, panii hut te voiu
putea cerceta in serfs.

www.digibuc.ro
 XV.

Baden-Baden, lulie 1840.

ROMA, tele mortali, ministri de' miei mall;
Se sehiusi mi oecidete, aperti cosa farete?,

Locul de unde-ti scriu e, mult-stimatul mieu, unul

din cele mai placate in Germania, wzat pe coasta
vestieä a muntilor numiti Padurea-Neagrä", o sutä
cinsprezece mile departe de Viena i doua sute patru-
zeci de la casa pärinteascä.
Aici sunt ape minerale ca la Mehadia, care atrag
in tot anul pand la douäzeci de mii de oaspeti din
toatd lurnea, nu numai spre a se curarisi de boli, ci
mai vârtos spre a-si petrece, cäci natura si civilisatia
s'au intrecut in a infrumuseta aces t loc.
Orasul balnear Baden-Baden dateazal Inca din zilele
Impäratului Traian, cunoscut supt numele de Ceta-
tea apelor" (Civitas aquensis), si era Capita la pro-
vinciei germane a Imperiului. Are seisprezece fântäni
fierbinf i, cu temperatura de treizeci si septe panä la
cinzeci si pa tru de grade, toate aduse in stabilimente
de bai, at se poate mai confortabile.
Pleand din Viena, ajunseram aici, in extremitatea
Germaniei, in 'curs de opt zile, i trecuräm prin multe
orase insemnate, din care, in treacät, voiu sd-ti amin-
tesc câteva, mäcar ca putin pot zice despre dânsele,
dupd ce nicalri nu stAturarn de ajuns spre a le cu-
noa§te mai bine.

www.digibuc.ro
 101

Mai intdiu trecurdm prin Linz, Capita la Austriei-de-

sus, dar nu ne puturdm bucura de positia ei cea fru-
moasd pe malurile Dunärii, fiind timpul de tot ploios.
Ne desptigubirdm oarecdt in Ratisbona, oras vechiu ba-
vares, unde sezurdm cloud zile in otelul la Trei
coifuri".
Aici visitardm galeria de *turä a printului de
Turn-Taxis, demnd de vdzut, in toatá privinta; Domul
sau Catedrala anti* in stil ogival; podul, cel mai fru-
rnos in tot cursul Dundrii, clädit din piatrd täiatd, cu
cinsprezece arcuri; apoi Walhalla, un Panteon ridicat
de regele fiavariei tuturor bärbatilor eminenti germani.
Acest din urmä monument e pe o colind rotunda, toatd
prefäcutd intr'o grddind deliciosd, Iângä satul Stela,
pe malul Dundrii; de aici gustaräm cea mai rail pri-
veliste peste imprejurimi.
In Ingolstadt tocmai se construieste fortäreata fe-
derald, si, dupd dorinta noastrd, insusi generalul Bäc-
ker, conducdtorul fortificatiilor, avu bundtate a ni
le ardta.
La Ulm intrardm in Suabia, si, in Capita la acesteia,
Stuttgart, vdzuräm Palatul si staulele de cai ale rege-
lui de Württemberg, apoi, fiind Dumineed, merseram in
vecinätate, pe colina Rothberg, la o capeld ruseascd, de
o arhitecturd gratioasd greceascd, care fu ridicatä pen-
tru o princesd din familia imperiald ruseascd, si ascul-
tardm liturghia dupd ritul nostru. De remarcat in
Stuttgart e, in toatd dimineata, un imn, cântat din
tràrnbiti, in vdrful turnului Catedralei, punct la rdsd-
ritul soarelui, cu armonie de tot gratioasd.
Trecurdm si prin Capita la marelui duce de Baden,
Karlsruhe, si, aici, visitardm palatul regentului, mai
frumos asezat in acest ora. s de tot regulat, decdt, al-
minteri, de vre-o rard insemndtate.

www.digibuc.ro
 102

Drumurile in Germania stint minunat de bune si

ingrijite, cultura pdmântului adusd in cel mai innalt
grad, si nu rnd putuiu mira destul cum popoi ul de
rând se bucurd aici de inlesniri la care nici viseazd cei
mai avuti ai nostri. Dar e si sairdcie destuld, ea in
orice tard tare impoporatd.
In Bavaria nu creste vita de vie, insd, la tot satul,
in forma de vii, vdzuiu plantatii de hemeiu, intre-
huintat spre fabricarea berii, care, in adevdr, atât e
de build, incât te face a uita vinul.
AV& in Suabia, cât si in marele ducat de Baden,
drumurile nu-s prea drepte, ci formeazd multe linii
curbe, de ambele parti insd sunt prevdzute cu arbori
roditori, ce li arata direetia, in chip foarte pitoresc,
prin latul câmpiilor si pe coastele colinelor.
Multe ar fi de descris. Ma" mdrgenesc ins& la acestea,
pentru cd stii cd nu voiu sd fac geografie. Sd-ti cornu-
nic insd studiile fdeute aici, de doudzeci de zile, asu-
pra oamenilor cu cari veniiu in contact, care mai
mult te vor interesa. Ducând o viatd de dolce far
niente", urzind si fdand la planuri numai de petre-
cere, asemenea studii putuiu face despre toate natio-
nalitdtile, aici din bielsug represintate, apoi, când is
oamenii fdrd treabd, se aratd firea fiecdruia in ne-
OW.
Iatd portretele intimilor miei, si, mai innainte, al
lui Monsieur François":
Dumnealui e ndscut German din Alsacia, ade'ed Ger-
mano-Frances. Trebuie sd stii cd Germanii sunt patru-
zeci de milioane, dar au si patruzeci de Imparati, cu
mic, cu mare, si, asa, intre dânsii e mai mare dife-
renta ea intre natii diferite. Germanii-Francesi sunt
Francesi ultraistf, ca renegatii nostri maghiarisati sau
grecisati. D. Frangois a servit septe ani in oastea re-
gala*, si a iesit dintr'insa, in loc de orleanist, napo-

www.digibuc.ro
 103

'leonist incarnat. Când vorbeste de Ludovic-Filip, pu-

ruree zice: C'est une ganache!", adecA e o tân-
dal", clici nix intreprinde cucerirea vre-unei provincii,
ci *asä tara pradä aristocratismului de banni, nesuferit
poporului. sunt si au fost pururea soldati de
frunte, dar mai ales Napoleon, cu cuceririle sali, adu-
se e natia francesa in culmea gloriei. Amintire5 lui se
mosteneste in oaste, apoi, prin congediatii i vete-
ra ii ei, in poporul ce-i onoreazd memoria ca a unui
zew national.
.,Master William esquire":
E secretariu privat al unui sol rus, i stä cu dansul
in relatii cdt se poate mat amicale. Caracterul engle-
zese se aratA la dânsul in toatä ocasia, cáci de.spre
Germani, aici, in tara tor, unde el e oaspete, zice nu-
mai: acesti strAini". Englesul, adeca, va sä fie pre-
tutindeni acasA, nicAiri strdin, si are, oarecum, drep-
tate, cdci nu stiu care Stat n'ar fi dator Englesilor.
Apoi, cine are bani, are toatA lumea de patrie.
Don Estevan":
Un Spaniol infumurat, curtean de familie al unui
duce din tara sa; e nobil din provinciile basce, care
au niscare institutii ca ale noastre ardelenesti, adecd
privilegii peste privilegii. Si acesta mi-e cunoscut, dar
imi cdutd mult timp peste umeri si-mi vorbi tot de
bravurile strAmosilor säi, pânä-mi luAiu osteneala a-mi
arAta i eu genealogia exact in modul urmâtor, fait
a ascunde ceva, dupa cum tu bine stii:
E greu a dovedi cum cä strAbunii miei ar fi
luat parte la cucerirea Terii-Sfinte i s'ar fi luptat cu
Saladm in timpul cruciadelor, dar arhiva familiei ade-
vereste cum CA nobilitatea-i dateazd de la Negru-VodA,
sau, cel putin, de la Mircea Batrânul, cAci spun done-
tiiie ed nu se nobilitâ, ci ca, dupd ce, din vicisitudinea
timpurilor, deckuse in stare plebeie, se reabilitii nu-

www.digibuc.ro
 104

mai in Statul d'intaiu boieronal si anume cu diploma

donationala a serenisimei princese Susana Loriintfi,
din anul 1652, prin care mosia se declara de boie-
ronat liber, prevazut cu regalele obisnuite si cu imu-
nitäti.
Prin casatorie, tot adevarat nobila, lauda Dom-
nului! , ma bucur de drept Atrmalistic (de sterna)
cu patru patrare, adeca scut impartit si curmat age
odatd, apoi acoperit de cloud cimiere" heraldice.
Arhistrabunul Toma, de si nu tocmai arhistrateg,
ci simplu asesor la tabula Fagdrasului, meritâ drept
insemn nobilitar: scutul decorat cu coif militar si. dia-
dema regala, iar emblema: brat si mana armata cu
pana de scris.
Arhistramosul matern, Solomon, ca explot ator in
razboaiele cu formidabila Poarta Otomand, castiga in-
semne cu meic purtându-si gdoacea, care, scotand
coarne boieresti, e strapuns de sageata, pe care sta
scris Cautius", in litere de aur. e
Al treilea barbat, versat si mai bine in arta stra-
tegica, strdbunul Cristian, servind, ca trambitar, impo-
triva Tatarilor, i se rasplatesc meritele rare de catre
Domnul transilvdnean Mihail Apafi, ce-i dete, drept
ernblernd, o coroana de aur, asezatd pe iarba verde,
lângd care viteazul Cristian e represintat stand si sund
din instrumentul muselor fanfara martiala, macar ca
nu se aude.
Vine Inca Lascul, alta rarnurd eminentd. Acesta im-
braca demnitate aulica la serenisimul principe Gheor-
ghe Raóczy, ilustrul post de suprem-bucMar. Pentru
escelenta in arta culinard, zice diploma, id est literele
armale", se nobilitâ impreund cu consoarta Ana, cu
cinci feti si trei fete, de buna searnä ca stiau face
taietei. din traditii, eà acel print excentric no-
tiu,
bilita adesea dupa amiaza, si aceasta o facu de sigur

www.digibuc.ro
 105

si cu fericitul strdbun Lascul, dovadd impodobirea

scutului, unde el insusi e infätisat in costum cutinar
tocand carne de piftele pe taraba push innainte-i. Al-
minteri nu lipseste coif ul militar, nici diadema regala,
macar cd emblema e prosaicd, cat se poate".
Dupd ce spuseiu lui don Estevan cu câte venera-
bile piei de cane ma pot glorifica, i se mai intinserd
zbarciturile fetei, ma trateaza de egal si nu-mi refusa
pinta" de vin, cand se intampla sa i-o ofer, dupä
moda noastra de acasa, care aici nu e in us; dar la
farniliaritate perfecta nu o duseiu cu hidalgul" mieu,
cd e peste putinta cu un Spaniol.
Aid imi vine aminte o anecdota despre mandria
spaniold:
Un sol frances, in intimitate cu unul spaniol, da
acestuia pururea titulutura de Excelentd", Spaniolui
it intampina mush. numai cu Curtesia". Gandindu-se
Francesul a intitula 0 el odatd pe Spaniol cu Curte-
sia", spre mare mirare acela-i zise Excelenta". Lucrul
venind la explicatie, Spanul declarA verde:
Mi-s titlurile egale si, oricare, bine venit; vo-
iesc ins:a ca titulatura mea sd nu fie ca a altuia
Lumea s'a schimbat roarte, si, azi, Spaniolul, are
nurnai sumetia goald ca buzunarul sail si ca vistieria
reginei Maria-Cristina.
Signor Bartolomeo" s tie toate operele lui Rossini
si Bellini pe de rost si le canta cu nespusd dulceata,
meat nu ne-am mai desparti de dansul. Dar sa te fe-
reasca Dumnezeu a-1 vedea in firea pioprie fiilor Su-
dului, Italienilor! Numai ieri mi se 'ntampla. Tocrnai
pierduse top banii la ruleta. De candu-s, n'am auzit
vociferatii mai scandaloase ca din gura acestui orn:
Dio cane! Porca Madonna! Santi coglioni", si alte
impietati, cum injurd numai surugiii in Tara-Munte-
neascd

www.digibuc.ro
 106

Las' ed in societatea noastrd sunt numai per.,oane

ou oa-ecare grad de cuiturd, de nu chiar e-udiii, pre-
cum: scrret-ri, curteni, perceptori, apoi guvernanti si
dame de onoare. Dar ca scaiul se acatd de noi si un
Museal, destul de simplut, Sdrghie Ivanovici. El ne
dele teazd cu ignoranta ce arata la toatd votba, mai
ales comentand pe Agatano-hel devre intdie aiea Bi-
se'icii ortodoxe si despre mdrirea Imperiului slav. Tre-
bLIe s tii cá Muscalul e foarte destept din "ire
irt,ijoa,d rninunat insd ciasele de jos n'au ocasic de
a se instrui, fdrd in teri strdine.
Muscalul are credinta tare in autocratul sau atot-
puternic, ca Francesul in natia sa cea mare si glo-
rioasd, Englesul crede in bani si e superb cu suprema
de .teritate a diplomatilor sai, cari poartd lumea de
nas cu addricd finetd. Italianul vegeteazd politiceste,
dar respird in viata artisticd; pe cdnd Spaniolul nici
una, nici alta, ci trdieste cu reminiscentele gloriei
trecute. Noi oare cu ce ne-am putea mfindri?
Dar, iata, tree la cunostinti mai delicate, femeies.i.
Stii cd de acasd-s fläcdu frumusel, apoi, ludndu-md
dupd lumea in care md misc, nu neglijez toaleta,
mdcar cd nu alerg dupd modii. Am, intre altele, un
eostum semi-oriental, care face furori cdnd iesim la
plimbare cu un clopor di copile.
Cdnd ma' impodobese cu fesul grecesc, ornat cu
ciucur de fir pdnd la urndr, apoi, alminteri, in barsun
de mdtasd, nu numai oglinda-mi face complimente,
dar toate domnisoarele-si d'sputii inffetatea in a má
avea de cal. aler.
Sunt locuri delicioase imprejur, unde facem excursii,
cum e: Castelul vechiu, in pddure, de unde, peste
lunca Rinului, ne uitdm departe in Franta; Vila Fa-
vorita, cu o colectie de obiecte artistice; apoi mii-
ndstirea Lichtenthal, i alte multe de nespuca fru-

www.digibuc.ro
 107

maseja. Toate, de rand, le cercetam, cat pe jos, cat-

eu träsura, sau càläri, i, in aceste excursii, n'am
studiat mai pujin partea femeiascd, sau, cum se zice,
sexul frumos, si iata resultatul:
Miss Jenny e innaltd, suplirica, cum se zice la noi,
trasd prin inel, faja alba ca neaua, delicatd si trans-
parenta, ochi albastri ca smaragdul i, totusi, par
negru ca pana corbului,un ce foarte rar, dar care
se intampind la ferneile englese mai vartos. Tipul ei se
apropie de cel grecese antic: pare o zind olimpica,
cdrela stai sà te inchini.
Miss Jenny ma intampind totdeauna cu un surds
grajios, divin, si-mi dà mana cavalereste, dupa moda
patriei ei, iar eu, dupd a patriei mele-, nici cand lip-
sesc a i-o sdruta, ceía ce, fireste, numai in calitate
de oriental mi se lartd. Am fdcut impresie
cad e tacutä, sentimental& si romanticd de catva
timp; la inceput era ca marmura de rece si ca lu-
nona de mandra.
Un ce cu totul opus e mademoiselle Laure, Fran-
cesa normandd. Cand o ieau la brajeta, abia mi-ajunge
la umär, dar are o talie fara prihana, un chip gra-
jios, ca al celei mai frumoase Romane, bruneta ,si
cu ochi negri plini de foc; scurt: fisionomie toata
nun i un organ sonor, melodios.
Laura cantd, cu o nespusa suavitate, o romanja de-
acasd, compusd de Frederic Bérat: Ma Normandie".
Ma 'Manta acea romantd, incat nu numai o inva-
tdiu, ci o addptdiu patriei mele, Transilvania, si can-
tam cu d-soara Laura pe intrecute. Mu lt e joviald
batd-o! si, cand ma apostrofeazd monsieur l'Oriental",
e cu totul iresistibild.
Masinca Fedorovna e curat Moscovitd, o copila
nu prea frumoasa, caci pujine Rusoaice au, in adevdr,
aceastä calitate, dar un suflet mai bun si o purtare

www.digibuc.ro
mai delicata a§ jura a nu poti sa afli. Fard a fi, se
pare melancolicä si se exPrima intr'un ton cu totul
duios si languros. E cu totul contrariul barbatilor
rusi, cari, desi cultivati i foarte atenti a nu-si ardta
firea salbateca intre straini, la* totusi, a li se in-
trevedea, and si and, barbarismul, fructul cresterii
neingrijite in tare natalä, de care nu se pot des-
face, dupä cum zice Francesul: puisqu'il a pri's
son pli".
La Masinca ma recomanda mai vartos religia co-
mund, si indata deveniiu cavalerul ei, ca sa implinesc
micile servicii dictate de polite i curtoasie. La masa
sed langa dänsa, apoi, de ate ori ii torn vin cu apá
ealdä (caci minune ! toate Rusoaicele, arora li
place vinul, cu apa calda-I beau), ma recompenseaza
cu un Ocen blagodariu, dusanca Ivan Adamovici!",
adecd: multämesc, sufletelul meu, foane al lui Adam!
Vezi, frate, ce expresie find si popular& ! In limba
ruseasca nici de cum nu se intrebuinteazd vorba
domn", i e de tot familiard in conversatie.
Azi dirnineata, desteptandu-ma din somn, ca oare-
and faimosul poet engles Milton, simtiiu o hartioara
micutä intre degete, pe care erau scrise cele doua
strofe din capul scrisorii. Emilia, o amazoanä napo-
litana, cu care adesea intreprinsesem cavalcade de
promenadä, mi le läsase furis plecand de aici pAna
in ziud. Asa-mi spuse chelnerul.
Mi-e näcaz a nu stiu unde se duse. Si, vezi, de
ochi mi se innamora. Asa e firea Italiencelor: toata
frumuseta in ochi li se concentreaza. Era de tot lim-
buta i ma titula: Don Giovanni dilettissimo!".
Ti-as serie si despre Germane, dar prea s'ar fungi
aceastä scrisoare, si asa destul de lunga. Imi reserv
dar pe alta data sä te intretin despre Germane.
Fac i eu ca Nemtii: lor, adeca, li place numai ce

www.digibuc.ro
 109

e strain, 0, dupd acest exemplu, lasaiu i eu cardul

si umblaiu tot dupd privighetorile singuratece.
Dar iata ceva reflectii:
$tii ca, din crude tinereta, patimiam de ascetism
visam a ma calugari; iti scriseiu, apoi, cä deve-
nisem filosof cinic: mai tot una. Acum, deed te-ai
pricepe, ai zice poate: Bravo progres! mi te declari
epicurean!".Nu tocmai, ti-as rdspunde, der in lume
nu noi luam, ci ea ni dä intipariri i directii. Din
zi in zi ma conving cá virtutile austere nu se pot
exercita de toti insii, nici pot sd fericeasca omenirea,
ci fac numai exceptii de la regula generala.
Ornul in societate e la locul sdu, si aici are sa se
acomodeze imprejurdrilor, pdstrand simtul de onoare
intact si ferindu-se de vitiu.
Amorul platonic e o virtute, i amorul in genere
e cea mai nobild pasiune a omului virtuos.
Ajungd-ti si filosofarea! lncheiu aceste linii, pentru
ca, la intiiia ocasie, sd-ti descriu din Paris faimoasa
Capita la a Franco-Galilor.
Fii sandtos !

www.digibuc.ro
 XVI.

Paris, Augrst 1840

trUhornme chérit le lieu de sa naissanee :
Moi, mes amis, je cherche ea vain pedant,
Je ne vois rien de si beau que la Frauee :
Je suis Français : mon pays avant tout!,
(Cintec vowel°

Cred, dragd, cá vei astepta sä-ti scriu minuni din

Paris: credeam i eu sä-ti pot, cu atAt entusiasm mä
apropiäiu de dAnsul; dar n'am ce face daa, intocmal
ca mine, te vei desamägi. In sf Arsit, i Parisul este in
lumea noastra; nimic in el supranatural. Dar, zan,
un geniu s'ar cufunda in acest dedal.
Din Cetatea Apelor plecaräm la 24 Iulie dimineata,
Iiindca auzisem CA pentru 27, 28 si 29 se preparA
anualele serbäri nationale in amintirea revolutiei din
anul 1830, cand, adecä, se alungard Burbonii si se
institUi regatui asa-numit cetätean, cu Ludovic-Filip
pe Tron. Voiam a ajunge timpuriu spre a vedea para.-
zile extraordinare in orasul care, de and decazu Con-
stantinopolul grecesc, oareand maiestru in aceasiä
privintä, inventd cele mai multe pompe.
Trecurdm, din Germania, la Kehl, un pod de vase
peste Rin, apa ce o desparte de Franta, si, fArd multä
sicand din partea vämii francese, alminteri rAu repu-
tatA in strdinAtate, ajunserdm in Strasbourg, oral
fortificat germano-frances. Aici, dupd amiazi, coerce-
tararn turnäioria localA de tunuri, mdreata Catedrali
gotick cu eel raai innalt tuna din Wine fi en sla ore-
www.digibuc.ro
 111

logiu astronomic, apoi multe alte lucruri memorabile.

Nu plecardm insd fdrd a ne sdtura de renumitele pas-
tote de ficat de gascd cu trufe, care deterd mai mar('
renume Strasbourgului decat turnul cel innalt, care
nici e, nici dà cuiva de mancare, fdrd pdzitorului sdu,
cdruia-i daduram si noi cinci franci.
De aici ajunserdm in Nancy, frumoasa Capitalä
Lotaringiei, unde numai eat dejunaram. Tot asa tre-
curdm prin Chalons, unde Attila, biciul lui Dum-
nezeu", rasa oarecând multe piei de Huni, iar la
c nay, in Campania, Tinut cat se poate de slab in
cereale, dar laudat in vinuri, pranzirdm, si, drept sa.-11
spun, ne fdcurdm lulea de vin de Champagne, faimos
in toard lumea, dar mai pretutindeni. mincinos. In
Ora lui, nu ne inselafam: ni se servi eurat.
Alta loeuri Insemnate nu avuriim in cale, sau nu
considerat, avand in cuget nurnai Paribut si
asteprând a se impresiona de cetatea cetatilor, pe
care, in fantas'e, ni-o inchipuiam, nu Paris, ci Paradis.
Uitasein ca. si Parisul e una din cloacele omenirii,
in care clasele sociale presintd miseria i degradarea
pctei noastre, intocrnai ca i luxul rafinat si pompa
su erba in ultimul grad; numai toate acestea la un
loc, meztecate, confuse, incat, la intaia vedere, nu
esti in stare a fa_e distinctie, nici comparatie.
Numai dupd ce petreci rästimp in noul Babilon,
cand ai ir cerput a judeca si a aprecia ce e adevarat
mare, qi ti s'an tampit in catva simtirile asupra ne-
ajunsurilor ce intampini preturindeni, la tot pasul ce
faci, atunci de odatd rdsare maretia parisiand.
Caldtorul ec voiete a capata imediat ideie incan-
tdtoare de Paris, trebuie sä intre pe bariera nurnita
A Ste lei", pe supt arcul triumf al al lui Napoleon,
la care s'a lucrat treizeci de ani, s'au cheltuit zece
milioane de franei i e innalt de 12 i larg de 13f

www.digibuc.ro
 112

de urine. Un arc mai mare ca toate, cum fu si Na-

poleon !
De aici, apoi, innaintezi, cale de o mila, printre
minuni continue. Mai intdiu, in linie dreaptä, duce
strada pururea plinä de echipagii elegante si cloud
cardri de asfalt läturalnice, adumbrite de arbori stu-
fosi, primblarea pedestrilor prin lungul Cämpiilor E-
lisee. Acestea sunt un spatiu imens, plantat cu arbori
stufosi si serbátoreste impodobit cu pavilioane sau
chioscuri, fântâni, edificii de paradä, apoi busghe de
paiati, arlechini, polisineli i alti factori serbatoresti,
se intind alAturea cu Samna pfinä in Piata Concordiei.
Pieta Concordiei e una din cele mai cochete in lume,
dar, cu toate acestea, i cea mai imposanta. Luând
de jos, e pardositä cu pietre i ronduri, ronduri pre-
vazute cu cäräri late de asfalt, incrustate cu flori. In
mijloc e un obelisc de basalt, cu ieroglife aurite,
adus i asezat aici de la Luxor din Egipt, cel mai
frumos din câte am vazut. Din ambele parti are, la
distante egale, cloud fântâni, cu basine largi, impo-
dobite. cu tritoni, naiade, nereide si alte divinitäti
fabuloase, tinând animale acvatice de bronz, care
pururea aruncä apa in aier, care, arcuri, arcuri, re-
cede in basin. Cautând, de aici, in dreapta, spre fru-
mosul pod de piaträ ce duce peste Seina, vezi Domul
Invalizilor, Palatul Bourbon, unde stau deputatii Re-
gatului in Carnerd, si maretul palat al regelui de Roma,
mod, In sfarsit, ca duce de Reichstadt. In stanga e
Ministeriul Marinei si Coloniilor, palate pompoase;
pe Stracla Regard, in fund, templul Sfintei Magdalina,
cu fronton si colonadd in stil grecesc antic, fdand
pdrechea Palatului Bourbon, care incä are asemenea
fronton. Drept innainte e grädina si, mai departe,
palatul Tigläriilor (Tuileries), resedinta regalä cea mai
frumoasä din Europa.

www.digibuc.ro
 lid

Acestea sunt prospectele acestei pieti marete, iar,

la cat despre dänsa, e de forma octogonala si are
imprejur, pe piedestale gigantice, simetric dispuse, sei-
sprezece statui asezate, femeiesti, colosale, cu coroane
murale pe capete. Ele infatiseaza cele mai insemnate
eetäti francese, fiecare cu atributele sale, de rdzboiu,
de tomert, de industrie, etc. Apoi sunt multime de
stalpi de fier auriti, fiecare tinand cloud felinare toed
noaptea luminate cu gaz, ea ziva. Aceasta pieta a pur-
tat numele lui Ludovic al XV-lea, apoi al Revolutiei,
si aici fu decapitat Ludovic. al XVI-lea si Maria-
Antoineta.
Din Plata Concordiei, pe Strada.Rivoli, sau pe Cheiu,
treci pe langd palatul Tuileriilor, asezat vertical catre
aceste cloud paralele, alaturi cu Curtea Regalä i Piata
du Carrousel", pana la palatul-museu Louvre", o con-
uctie patrunghiulara, cu curte la mijloc, avand in
partea rasdriteand o colonadä, capodopera arhitec-
tului Perrault, si, piept la piept, apoi, biserica gotic'a
Saint-Germain din Auxerre. Nu man pe nimeni mai de-
parte. Uite-se, cat poate vedea cu ochii, pe ambele ma-
luri ale Seinei, si spuld daca undeva in lume s'ar pu-
tea afla atatea constructii märete i atat de solide,
cäci toate sunt, de nu definitiv de piatra, pe din Owl
imbrä ate in piatra cioplitä; apoi atatea poduri fru-
moase, tot de piatra si de fier. De aici se poate In-
toarce oi ice curios acasa, incredintat eä, in toata lumea
veche si nouä,ásemenea ma-ire n'a fost, nu e, nu va
fi; i, totusi, e numai o mica parte a Palrisului, insa
cea neimitabilä.
La 27 si 28 Iulie au fost, in Campiile Elisee, productii
poporale. de razboaie maure si regate sau jocuri nau-
tice pe Sena, iar la 29 pe bulevarde, strada cea mai
imposantä a Parisului, parada generald a trupelor, a
gärzii nationale si a autoritätilor de tot felul, ca un
8

www.digibuc.ro
 114

soiu de procesiune cum iti descriseiu din Viena Aus-

triei. Inca' n'am vdzut attltia generali, atdtea ranguri
militare si oaste de tot felul. In amintirea celor cdzuti
in revolutia anului 1830 se poartd un car funebru
gigantic, cu totul auHt si tapetat cu splendoare, tras
de-a lungul bulevardelor de saisprezece cai albi, im-
brdcati cu catifea i impodobiti cu pene albe de
strut.
Seara a fost iluminatie magicd pe toatá intinderea
Cdmpiilor Elisee si foc artificial pe termul Senei, de
nespusd mtiretie. La 5ceastd pompà hid parte tot
poporul parisian si vre-un milion de strdini si din -pro-
incie. Auziiu admirdnd, mare parte insd criticând
cdrtind ca toata aceastd manifestatie ar fi fost in-
ferioa-d celei din anul trecut.
Francesii sunt minunati, mai ales proletarii din oras,
atdt de ndscocitori ca plebea oarecdnd in Roma. Avand
panem et circenses" poartd din bielsug sarcinile cele
grele, si regirnul frances se pricepe de minune a li mul-
tdmi setea de fes ivitäti pretioase din punga lor.
Tara francesd, pe cat o vdzuiu, e frumoasd, fertild
in cel mai innait grad cultivatd, dar poporul agricol,
mai mult ca aiurea, are in fata intipdritä grija si aspri-
mea, nedespdrtitd de aceastä clasd a societdtii pretutin-
depi, semne ce contrasteazd foarte mult cu fina apa-
rentd si frivolitatea oräsenilor, a cdror soartd, ori-
unde, e mai fericitd.
Vita franco-galicd constd, in genere, din un soiu de
oameni mdruntei de stat, trunchiosi, bruneti la f atd, ex-
presivi in fisionomie, veseli in purtare, ageri in mis-
cdri si in cuvânt, apoi de mirare imbuibati de sumetie
nationald. Acestea toate le observdiu la ostasi, cdci
suet cvintesenta natiei din toate pärtile, pe cfind Pari-
sienii sunt aglomeratul lumii intregi, dupd ce aic
numai Germani sunt optzeci de mii, va sa cam a
zecea parte a poporatiei locale.

www.digibuc.ro
 115

In privinta moravurilor i a portului, Oarisul esté

aufletul Europei, poate si mai bine. Cu dânsul sarrana
toate orasele ce vazuiu pand acum, mai mult sau
mai putin. Dar se vede câ aici e modelul neimitabil,
original, nicairi reprodus cu perfectie (sans chic pa-
risien"). Cel putin aiurea se vede amesteatura cti
ceva nationalism particular, care insä mai a ajuns
la agonie.
De si Francesii sunt mândri de natia lor, fereascä
Dumnezeu sa despretuiascä pe alte popoare! Ca o na-
lie in adevär mare, au un caracter cu totul filantropic,
märinimos, generos; de aceia ì sunt lubiti de popoa-
rele slabe, insd nu in desert pizmuiti de cele tari,
rum, de exemplu, de Englesi.
Un ee particular observäiu la Parisieni. Femeile,
pe langa toatd delicateta luxului, sunt mai bärbätoase,
voiu sä zic mai conSiderate ca aiurea, cäci in toate
localurile publice, precum in magazine, restaurante,
cafenele i alte stabilimente, tot damele tin cärtile
contabilitate, nu, ca aiurea, bärbatii. Aceste dame
apoi sunt atät de frumoase, gratioase i väratece de
gurA, incât cu pläcere li dai bani multi pe bagatele.
Ele te farmecä cu politeta lor, nepregetându-si a te
intretinea o oar& intreagä, când cumperi o cravata
sau o päreche de mänusi. In acest mod, afaeerile
comerciale si industriale innainteazä foarte, iar bar-
batii nu pätimesc nimica, caci Francesele sunt pline
de caracter i tiu impune cu multä demnitate.
Si bärbatii, dar mai ales femeile francese, sunt foarte
mestere in arta conversatiei, dar nici poate fi in lume
limbd mai limbutä ca acea francesä. Despre lucrurile
cele mai copildresti poll sd te exprimi cu gratie, cu
dulceata, cu exactitate i importantä, ca si cum ai
trata despre soarta natiilor. De aici atärnä ca limba

www.digibuc.ro
 116

francesd deveni universal& si in diplomatie se primf

pentru claritatea i simplitatea constructiei ei.
Limba francesa n'are expresii injurioase ci e cu
totul estetica. In cel mai mare nacaz, Francesul zice
numai: Sadé nom de Dieu!", adeca: Sfant numele
lui Dumnezeu!", ca si 'cum ar voi sa zica: Doamne
iartd-ma ca stau sa pacatuiesc!".
Se imputa, lii genere, ca limba francesa e saraca,
dar in desert, cad toata lumea intrebuinteaza mii de
vorbe frantuzesti, Francesii Insd nespus de putine din
alte limbi, cdci nu sufere geniul ei adoptarea cu Usti-
rinta; apoi, cand intr'o limbd pop exprima tot ce vo-
iesti, ba 'Inca 'cu o rará elegant& aceia fireste,
destul de avutd. Bine rdspingea un scriitor frances
aceasta imputare, zicand: Limba francesd e o cer-
sitoare care dd tuturor de pomana!".
Din atatea poti vedea, frate, eh Parisul i Franta
sunt facute a placea oricui; mie-mi piacurd numai
decat. Daca ma volt' orienta si mai mult, voiu
serie, caci sedem aici opt luni,insa, deocanidatd,
facem o excursie la Londra, in Anglia, si-mi reserv
a-ti scrie si de acolo.
Dumnezeu cu tine!

www.digibuc.ro
 XVII.

Londra, Septemb le 1840.

En illa, illa quern seeps optastis, libettas ;
Praeterea divitiae, decus, gloria I n oculis stta sue a
(Sallustius Crispus)
In Europa sunt numai doua popoare mari, in toatä
-"puterea vorbei: Francesii si Englesii. Scritorii asa-
mänd pe cei d'intaiu cu Grecii si pe ceilalti cu Ro-
manii antici, dar mai mult In privinta caracteristicei
nationale principale, cAci din potrivA inca n'ar fi
gresea.I.
Francesii, numai cu inconstanta frivolä, cu convul-
sive tendintd spre revolutie, cu luxul plin de gust 0
cu scrierile pline de spirit atractiv, samänd cu Grecii,
pe când faptele märete si influenta lor asupra culturii
generale a popoarelor ii fac adevärati Romani ai
timpurui modern. Englesii, de altd parte, posedd, in
supremul grad, constanta, virtutea preponderantä a
Romei, dar spiritul. speculativ, apucaturile interesate
si egoiste ale lor nu sunt nimic mai mult deck atri-
bute grecesti.
In aliantä una cu alta, aceste cloud natii sunt me-
nite a conduce lumea si a hotAri pururea despre
soarta celorlalte popoare.
fatA-mi teoria despre tarä 0 tocuitori. SA ne apii-
am a arata ce stim si din practicA, ea sA dovedim
AupA putintä.

www.digibuc.ro
 118

Ni se spuse cd Anglia,, fiind insuld incunjuratO de

Oceanul Atlantic, e tare cercatá de brume groase,
i cd Londra, a§ezatä aproape de Mare, cätre gura
Tamisei, pdtime0e foarte de aceastä bruma in tot
cursul anului, afard de luna Septembre, cdnd i aici
e clima suferibild. Profitardm dar de epoca prielnicd
spre a vedea acest ora, cel mai monstruos al Eu-
ropei, in toatd splendbarea lui.
La 10 Septembre plecaräm din Paris cu diligenta
regald §i, cälätorind toatä noaptea, a doua zi ajun-
serdm la portul frances Hdvre de Grâce", wzat fa
imbucdtura Senei. Aid curänd cäpdtardm un antegust
de Anglia, cdci ora§ele litorale francese biniwr si-au
insuOt datinile vecinilor, fiind des cercetate de ddn0i.
A doua zi visitaräm portul, unde intäia data' obser-
vdiu fenomenul marin de care aveam putinä ideie:
fluxul §i refluxul Marl
Oceanul Atlantic in ase oare se retrage de la
coastä pänd la distantd insemnatd, läsdnd locul uscat,
§i, apoi, in alte ase, revine ali reocupa urma, um-
pldnd portul pänd sus cu undele sale. In acest chip
unda suie §i scoboarä de obiceiu doudzeci de urme,
iar in timpul ecvinoctiilor §i mai mult.
Dupd aceastä mi§care se indreaptd navigatorii cu
intrarea 0 ie0rea din port; alminteri nävile stau in
distantd scutitä de dansa, numitd radd".
Cu fluxul de seard, in acea zi ne imbarcardm pe
piroscaful Great-Britain", care, ridicdnd ancora, na-
via spre canalul La 4Manche", calea udä la Londra.
Mu It o jumätate de ceas trecuse, cdnd ne cuprinse
a§a-numitul rdu de Mare", o ametealä violentd, ur-
matä de greatd 0 värsare infricoptä, apoi de apatie,
care durd cdt fu noaptea. Acest Mu nu crutä pe
niciun novice pe Mare §i se produce prin mirosul
greu al per sAnate i prin legänarea nävii, la eel

www.digibuc.ro
 59

nededati. Ni spuserd cá in timp de furtund dureazd

necontenit la persoane delicate.
Ceva cam tärbädt, a doua zi de diminetä mä ri-
diediu i ies:iu pe puntea piroscafului, ca
rientez. Se vedea numai cerul senin ea lamura si
unda verdc, linA, oglindindu-se unul in alta.
Cärmaciul vorbia frantuzeste; mà apropieiu de el
si-1 intrebäiu cäte ceva. Cu mai multd afabilitate de
cum asteptam de la un Engles, imi explia virtutea
busolei si usul rosetei celor treizeci i cloud de Win-
turi, cunoscute -bine numai de marinarii profesionisti,
apoi, mai rärziu, imi ardtd, departe, coasta enalesd,
albA, de cretd, care dete terir vechiul nume de Albi-
n", längd care Francesii, addogird epitetul de perfid".
Englesii, cu totul din potrivá Francesilor, sunt se-
riosi i tdeuti. Vorbesc bucurosi numai and li se da
ocasie a-si läuda institutiile patriei lor. Asa si acesta
imi spuse a Anglia e mama libertätii politice i CA,
spre a si-o pästra, posedd mai multe ndvi de räzboiu
ea Franta de comert, apoi cdte alte exageräri, chiar
CIO slaba mea judecatä.
Spre seard, apropiindu-se de gura Tarnisei, din ce
in ce se simtia vecindtatea Londrei, unde eurg si de
unde se depärteazd nävile de tot felul, in nurnär asa
de mare, inat abia-ti afli loc printre dänsele. Pe Ta-
misa propriu-zisä, ea prin o pädure de catarte i cosuri
fumegände, innaintardm cu multd bdgare de samd.
In sfArsit, ajunserdm la vamd. Obiectele tuturor pa-
sagerilor, ca niste mingi, zburard din vapor in salupe
de aici, se transportard in sdlile vámii, *Mat cre-
deam a nu ne vom mai Intdlni cu dfinsele; dar acei
arneni asa-s de dedati si de practici, inat niciun ac
ea li incredintezi nu se poate pierde sau instrdina.
DesfAcurdm geamantanele, se cercetarä inteo clipd,
si de odatd ne vdzurdm inedreati inteun cab" (un

www.digibuc.ro
 120

fel de trasura cu un cal), apoi, curmand o distanta

destul de lungA, deseinserAm in Strada Saint-Martins-
Lane, la otelul Friconr", uncle ne aduse un comisio-
nar italian, care statuse la panda pe malul Tamisei ca
sä capete oaspeti, si apoi cApata, pe noi, douA coroane
bacsis.
MA mirdiu cä nimeni nu ne intreba de pappoarte.
Omul nostru ni spuse cA asemenea institulie e necunos-
euta in Anglia, ci e numai luxul continentului.
In adevar nicio piedeca. mai urata pentru alatori
ca aceastd hartie de sigurantä, nascocita spre specula,
cu care-ti pierzi nespus de mult timp, pentru ca, mAcar
ca toatä lumea e chematä a-ti da ajutor in cas de
lipsA, nu numai nu capeti, dar, din potriva, trebuie sa
sustii cati flämanzi de consuli *i agenti cu pretul visei.
Mai innainte de toate, in Londra te surprinde lumea
cea multd i -linistea cea mare, apoi iti cade in ochi
curAtenia cea exemplara a sträzilor, simplitatea cons-
tructiilor si portul mai uniform barbatesc in genere
sur sau cenusiu-rnohorat.
Sträzile-s toate largil drepte §i, mai ales cele princi-
pale, pardosite cu pop de lemn, sau numai macadami-
sate. Casele n'au arhitectura -aleasa, ca in Paris, nici
nu sunt ap de solide, pentru cd acest was, e o lume
intreaga, cuprinzand mai doua milioane de locuitori.
Din an in an intinzandu-se, Londra a cuprins proprietäti
private peste o distanta cat Tara-Oltului la noi. Multe
cartiere poarta numele de grädina cutare sau cutare.
Asemenea pämänturi sunt date cu contracte pe Cate
douazeci 4i cinci, treizeci de ani, sau alminteri emfi-
teutice, apoi claditorii calculeazd -spesele numai pe
acest timp §1 construiesc foarte upr.
Cu excluderea lustrului frances, alminteri, se afiä. ia
Londra un lux comod aiurea necunoscut; anume: toate
scarile stint tapetate Oat los pe strada; las' apol ea,

www.digibuc.ro
 121

incdperi, de sine se intelege. Fireste, cere ume-

zeala cea multd acest lux; apoi, innaintea celor mai
multe case, pe lângd stradd, sunt grädinute de fiori.
Cuhnile, tot spre apdrarea umezelii sau intâmpinarea
igrasiei, sunt in temelia caselor, ca pivnitile.
Niciun ores nu posedä atâtea pieti ca Londra,
mai toate, sunt patrunghiulare, de unde numele tor
de square". Toate-s preväzute cu ceva monumente,
de si nu toate grandioase, insä, in genere, cu grä-
dini de flori, Verdeatd -si arbori in mijloc. Aceste
dini, de obiceiu rotunde, sunt inchise cu grilaje de fier
si servesc de desfatare vecinilor räzesi.
Sunt in Londra i grádini, ba, pot zice, câmpii pu-
blice, atAt de mari, unde e mimai pajiste, arbori
innalti tufosi si ape curgkoare sou, lacuri limpezi ca
cristalul. Numai rar suit trapeze (straturi) de flori.
Asemenea locuri publice, spre desfätarea poporului
sunt: Regents-, Green-, Hyde- si Saint-James-Park,
cäci acestea poartà, numele de pare. Dumineca i serbä-
toarta se plimba publicul burghes, alminteri numai
sträinii si aristocratia.
Serviciul divin la biserica tine serbatoarea pänd La
unsprezece ceasuri diinineata. In acest timp nimärui
nu-i e iertat a deschide usi sau feretre la magazine,
ba nici la case particulare, si tot orasul pare a fi cu.-
fundat in reculegere religioasd. Dacd cineva intra in
biserick apoi, pänä la sfarsitul serviciului sfânt, nu
mai poste iesi, cdci eclesiarhul stä de pazä la usä
nu-1 lasä.
Acest lucru contrasteazd foarte cu datinele noastre
si mai ales cu ale catolicilor. Acestia din urmã am
ajuns a face din bisericA teatru, si impiii inträ i iese
dupA plac, intoväräsiti de câni foarte des.
Protestantii in genere, dar Englesii in special, aunt
mult -mai rigizi in cele din afarA ale religiei deck or-

www.digibuc.ro
 122

todocsii. Ei cred mai putin, dar fac mai mult pentru

demnitatea cultului, de si inläturd tot felul de hocus-
pocus". In Londra nu se lucreazd Dumineca, cum vdzuiu
Ia Paris chiar si la intreprinderile Statului.
Alaltdieri merseiu la biserica Saint-Martin, in ve-
eifidtatea noastrd, ca sd vdd cerernoniile ritului an-
glican. Sunt de tot simple, cam ca ale luteranilor nostri_
Observdiu, totusi, un ce curios: cd pastorul foarte des
repeti o ectene scurtd din Liturghia Sfantului loan
eurd-de-aur, se cetird moliftele lungi, ca la noi, Räsdri-
tenii, apoi, pe range' imnuri acompaniate de orgd, urmd
a predicii foarte rAu declamatä si adormitoare, las'
di poate unde nu pricepuiu altele, VAC& din cdnd in
eând, vorbele Lord God".
Mi se pare cd si limba englesd n'are sunetele pldcute_
eu care suntem dedati in limbile continentale, sau cd
noutatea mi-o infdtisa asa. Intr'acestea, Doamne
iartd-md! -,, imi petrecuiu cloud oare si jumdtate a nu-
niära la plesuvi, si afldiu, numai in scaunele de. jos
eu eram in galerie , patru sute cinzeci si cinci
tireste cd in parter sed barbatii ajunsi in etate, pe and
in galerie cei mai tineri, ins& si aici erau plese destule.

Englesii sunt oameni innalti si frumosi, dar se aleg

*are nu-si pot conserve pdrul, din cause brumelor cli-
nsei lor. KA mir ea damele au pär minunat.
Azi incheiu, dar iti voiu continua peste putin.

www.digibuc.ro
 XVIII.

Din Vondra, Septembre 18210.

iSie sassen und assen bolo Theetiseir
Und spraehen von Li be viel.
Die Holm), die waren astbetisch.
Die Dameu von zartem Gefühl..
(Un sarcast germanj

Dip& ce, frate, mai fdcuiu experientd de opt zile in

aceastd metropold de comert universald, se cuvine sA
mai fac o expeditie de marfA turisticd, mdcar cà tim-
pul mi-e scurt i a* voi sA-1 folosesc cu cd*tig. Dar
WA ceva pdle-mêle", cum zice Francesul, cdci cum.
ar putea cineva sA tind Or in haosul cel cumplit al unui
ora* eat o lard?
Ca sA vdd cdte ceva, ludiu pe ciceroneie nostru,
Giuseppe Sogno, sA mA conducd unde sunt curiositati.
rare, *i merserdm la Museul Britanic. Aici e o co-
moarA de trunchiuri de statui din Egipt, din Grecia,
din Italia *i din ambele Indii, multe raritäti, toate
frurnos apzate, dupd teri *i epoci, care, intru cdt nu-s.
prAdate cu puterea, a*a mi se spuse sunt cum-
pAnite cu aurul lorzilor avuti i consacrate museulti
patriotic.
Extraodinare mi se pdruserd schelOtele petrificate de
animate antidiluviene: mastodonti, mamuti i ihtio
sauri, apoi, in curte, un schelet de chit, natural, lung
sAt o corabie monstruoasii, ale anti oase par ar ft
baffle de brad Invechite. VAzulu i biserica catedrald

www.digibuc.ro
 124

:Sf. Pavel, monument arhitectonic, in forma bisericii

.Sf. Petru din Vatican, de si mai mica cu mult, iar, dud
de monumentele profane, innhuntru e putin decoratd.
Alergardm de aici la Zoological-Garden", unde e
menageria de flare din toatd creatiunea, cea mai avutti
.in toatd Europa. Aici sunt patru elefanti i ese girafe
foarte frumoase. Dar mucalit imi veni cand mi se ardtd
im bivol, ca Hard curioasd, i mai curios se Om insa
conducdtorului când spuseiu cá tatd-mieu acasd are o
,eurte plind de asemenea fiare si cA as fi crescut cu
lapte de bivolitd.
Intorcându-ne de acolo, intrardm Royal-politech-
nic-Institution", un local unde se fac experiente fisico-
himice si mecanice innaintea publicului spectator, pro-
ducându-se fulger ì trdsnet aievea.,Un tândr, elegant
imbrdcat, intrd intr'un aparat de pdnzd impermea-
prevAzut cu rdsufldtoare limn, se aruncd inteun
basin, adânc de zece urme, plin de apd, si de acolo pes-
cui, zece minute, monedele aruncate de spectatori, iar,
iesind cu dânsele intr'un vas, supt aplause, i se desfAcu
sacul de pânzd si toaleta nu pdtimise nimica.
A doua zi cercetardm alt local, numit Box hall",
-unde un fel de gladiatori englesi se luptau cu punt-
mu!, NA' 'n fatd, sdrguindu-se a se lovi peste nas si in
fAlci. Vdzuiu unul sdngerând din nas 5i din gurd, ca
vitd, i alti doi lesinati la pdmilnt, apoi imi fu greatd
de asa spectacol i pardsiiu localul. Englesilor li plact
astfel de luptd barbard si bat din palme, ba incd se Hi-
m4esc pentru luptatorii de predilectie.
MA duse Sogno de aici la Centrifugal-railway",
minune noud amtiticand. Un drum de fier dispus iat
,pantd hat de la o parte a unei sAli face in mijloo
Jneoldciturd circularA si tot asa lin se tidied de sets
parts la nivel. Punandu-se omul in earAta descoperiti

www.digibuc.ro
 I2a

la mijloc, de nevoie ajunge a se invdrti cu capul in jos,

fard a eddea, cdci iutimea inldturd orice pericol.
In sfdr§it, rvisitäiu tunelul de supt Tamisa, una din mi-
nunile lumii. Dupd ce orapl Londra s'a lAtit tare cAtre
gura Tamisei, fu lipsd de comunicatie stabilitd intre
ambele maluri ale acestui fluviu, i, neputAndu-se face
pod ea sd nu impiedece ndvilor intrarea in porful
Londrei, a5a-numite1e London-Docks", se hotdri o
societate a construi un drum pe supt apd, lucru ce-1 f Acu
un Frances, anume Brunnel. E un gang cu cloud arcade.
Bizard mi se pdru o datind englesd, care pe urmd
afldiu cA e naturald. In excursiile. noastre, inCälzin-
du-ne, Signor Sogno mA pofti intr'o cafenea ea sd
ne rdeorim; zise, i indatd ni se servi ceaiu fierbinte,
pe cAnd ateptam, dupd datina noastrd, limonadd, oran-
¡add. sau erbet rece. Englesii sunt homeopati practici:
ei scot cuiul cu cuiu; noi suntem incd necunoscdtori.
Aseard fuselu, apoi, la teatrul Covent-Garden", o
sala CAI se poate de splendidd, §i asistdiu la opera',
in limba englesd; dar nu-mi pram cantecul de loc,
edei imi zgAriau ureehile atdlea §ire de monosilabe.
Se ziee cA scurtimea vorbelor englese e acomodata
pentru comanda nauticd, ba se i mird Englesii cum
alte popoare pot face evolutii färd concisiunea de
care se bucurd numai limba lor proprie. Cred, dar
pentru cantee nu 0-o vor acomoda nicicAnd: armonia
cere vocale sonore, limpezi, nu inghitite i strdnutate,
ca in limba lor.
Fdrd Marea-Britanie e Statul eel mai civi-
lisat din lume. Anume am luat aminte in Londra: sol-
dati trebuie sd cauti cu lumina aprinsd in z'tia mare;
nu se vdd de loc. Sau e putind oaste, sau cA ostailor
de rAnd incd i e iertat a se imbrdca cu vevninte
civile arard din serviciu. Dar sunt pe sträzi destui ap-
numiti constatill", un f el de ipistaii politiene*ti, in-

www.digibuc.ro
 126

--Tiarmati numai cu bete scurte, insà pline cu plumb

la capät preväzute cu armäriile regatului. De acestia
-cautä sä asculte tot omul, fie de trei palme in frunte,
caci, alminteri, capätä ocasie a txperimenta subiectiv
pondul specific al plumbului intre metale.
Miezul Londrel, numit City", constä mai ales din
magazine micute, ca niste gdoci, al cäror proprietari
sunt tot negustori milionari. Ei tin aid numai mustre
de mad uri i fiecare posedd fabrici intinse, hick pe
-toatä sdptärnâna, dupa plac, poti sa-ti incarci zece,
doutizeci de nävi, in mice port vei pofti. Acesti co-
mercianti, cu banii lor, tin regenta Angliei de frâu,
ei umflä i apasA barometrul politic in lume, dupd
propriile lor interese.
Pe Iângd aceia cä Englesul are bani destui, apoi
e i orn de cuvânt si solid ca metalul: te omoarA ca
exactitatea. El nu e speculant de nevoie, ca alte
natii, ci speculant de conditie, si, asa, toate i-s cu
putinta. El nu-si schimbd conditia, ci-i rämâne cre-
dincios pänä la moarte.
Originalitatea portului, a traiului si a fabricatelor
englese e simplicitatea unitä cu soliditatea la orice
probA. De aid se zice cä tot ce e simplu si elegant
e A l'anglaise", adecd pe gust englezesc.
In societatea .englesd urband, fall a scandalisa, nu
te poti ardta' fall in costurn negru cu cravat& alba.
La Curte i la lorzii de frunte trebuie incA cioareci
strämti, ciorapi de mätasä i pantofi. Alminteri, in-
caltämintea nu se cautä, cäci Englesii, departe de a
escela in aceastä privintä, poartä pänd i potcoave,
ea, la noi teranii.
Sunt í multe de vazut in acest oras monstruos,
dar i multe ti-am descris; rämäne, spre a-mi justifica
motto", sa-ti spuiu ceva despre bucdtdria englesä.
.E simplä, ca toate ale lor, dar apoi copioasA. Baca-

www.digibuc.ro
 12/

tele, voiu sa zic gdtiturile lor, sunt mai numai frip-

turi, pot zice nefripte, ci numai ardtate focului de
edrbuni. Carne au minunatd, de tot fragedd, cad eu
vite cornute nu lucreazd, i vdnatul se tine in parcuri,
uncle se ingragd; mush', cum zic, din fripturd curge
sängele numai mânce cui ii place; almin-
teri se chiamd decrepit din continent. Pe Lang& frip-
turd', vine, in genere, ploom-pudding", un fel de md-
mdligd de fdind find, värtoasd, amestecatd cu prune,
de unde-i . vine numele, insd pentru gusturile alese
cu stafide dulci, apoi cartofi (patatoes) fierti, serviti
in mantel", zic: intregi necurdtiti, apoi pane, -tint
proaspdt gi mai mult nimica. Ciorbe, sosuri, salati
o mie de delicatese sunt despretuite, iar de varzd
aerd i râncezeald fuge Englesul ca de drawl.
Bdutura nationald e berea, de cloud feluri: porter"
ale" (cetegte: el"), ambele excelente, dar por-
ter"-ul e neimitabil, numai prea tare, i, de obiceiu,
se bea ale Vinuri se aduc din teri strdine, numai
soiuri de frunte, cdci importul e taxat vamal intr'e
singurd forma, i, aga, vinurile rele s'ar educe cu
-claund; apoi Englesul nu falsified. In genere, se beau
vinuri spaniole i portughese, precum: Porto, Madera,
Xeres (Sherry), Malaga.
De gi bucdtdria e simplä, modul mâncdrii e de multe
feluri in Anglia, ca doar nicäiri in lumea europeand.
Englesul e natia cea mai mânedcioasd pe pdmânt.
Dimineata, cum se scoald, bea ceaiu sau cafea, la zece
care dimineatd mdnâncd un beefsteak" gi bea bere,
prânzegte in toatd forma la doul, repel& ceaiul la cinoi
dupd amiazi gi nu lipsegte a and cum se cade la noutt
seara, dar, apoi, mai urmeazd punciu.
Acest thod de viatd gastronomied se introduse
continent pe unde petrec Englesii cu turma ca oasper,
'pentru cá ei cdldtoresc foarte mutt, pretutindeni aflEnt-

www.digibuc.ro
 128

siu-§i interesul. Englesii in terile sträine trdiesc mai

bine, cu cheltuiala pe jumAtate, decat in tara lor, unde
toate se cumpänesc cu bani.
sa-ti mai spuiu una. Francesul se porecleste Mon-
sieur"t de unde la noi a ramas, la Sasi, denumirea sol-
datilor muoser", de la Valonii cari vorbiau frantu-
zeste; poporul engles se porecleste John Bull", ca
Neamtul Deutscher Michel" si Muscalul Nase Bratu".
Vale!

www.digibuc.ro
 XIX.

Paris, Ianuar Mt.

EQui dit franoi4, dit eoartois.)
(yeche vicatoare.)

Be patru luni, draga, ne intoarsertim la Paris, si ne

assouram ca aces& ductind o viaja plina de voluptate.
Asevoie as fi cugetat la tine in asemenea imprejurtiri,
claci o intamplare bizara, pe care ti-o voiu face cunos-
cuta, nu ma indemna.
SA ieau ins& sirul de unde-1 intrerupsesem, din- An-
glia, ea sali mai scriu i din amintire imprejurarile
englese, asa de deosebite de nle noastre, ineat se inti-
paresc foarte in memorie.--
Fiindea ne dusesem pe apa de la Londra *IA la
portul Dover, ne intoarseram pe uscat, ea sa vedem
Tara Englezessca si afara din oral.
Luaram cal de posta, un cehipagiu in adevär bo-
ieresc: patru cai de cate seisprezeee pumni, murgi,
cu eoada englesata", cu tarjamuri placate de argint,
doi postalioni, imbräcati in jachete stacojii, cu cioa-
reci de piele de cerb, cizme rásfrante lucii l cu pälärii
albe. La 28 Septembre, pana 'n ziuà, iesiram din
Landra, i, pe drum ca pielea, in distanja de cinci sute
stanjeni afara din ores, Inca prevazut cu stAlpi
innalti de fier, purtand frinare Ruminate cu gaz, care
ineik nu se stänseserti, o luaram spre Dover.
9
www.digibuc.ro
 130

De ambele parti se intind, departe de orag, v:k

frumoase, gradlni cu flori, parcuri gi castele aristo-
cratice pompoase; las' ca gi campurile modeste ale
farmer"-ilor (arendasilor) sunt pretutindeni inchise cu
gard viu de ghiorghine, atunci frumos impodobtte cu
brliVoane rosii, sau Inuit cu raslogi. Ins& nicairi nt
se vede covor de ia..ba verde, marunta gi delicata c
si catifeaua, cum e in Anglia.
Pana la Dover, care e in capatul unui ptornonto-
Hu, supt niste stanci, incununate cu o fortareata,
cerberul metropolei englese, e o distanta de zece
mile geografice. Trecuram prin patru orase, fiecare
de cate zece mii de locuitori, unde schimbararn can,
si, venind, pot zic dupa parere, incei, ajunseram
destul de timpuriu spre a trece, in aceiasi zi, apa.
Doverul se eta la locul cel mai stramt al canal
lui,si-si da numele acestuia,pentru Englesi , Straits
of Dower", adecii: stramtoarea doverlana", pe cand
Francesii acele'a ii zic, dupti cetatea lor litorala: Pa-,
de Calais".
Cu un piroscaf usurel, in trei oare, trecuram cane-
lul, gi debarcartim la Boulogne-sur Mer, acel loc uncle,
in vara anului trecut, descinsese Ludovic Napoleon,
ca pretendent la Tron, volnd sa rascoale tara gi sa
alunge pe orlearusti, trantindu-li dinastia; insa nu i
se sfeti, cáci fu prii s, judecat de Camera pair km
si aruncat la prinsoare in citadela Ham, pe viala.
Aici, mai pentru nimica, avurani neplaceri cu vama,
si principele G., rent u n. care cutite de mic prej,
fu constrans a OA i de cloud ori mai mult vama. Un
act de curtoasie francesa neagteptat, insa se facu
din ura catre industrla englesa.
Francesii pricep bine si temul prohibitiv: vor sa
tran industria de par cu protectoratul fabricatlei na-
Iionale pentru toate articolele. Destul ar fi sa se mar-

www.digibuc.ro
 131

geneascA la producliile industriale in care nici Engle-

sii, nici alte popoare nu-Lpot intrece, precum sunt
de Lyon, tapetele Gobelins, pánuri, pAnze si mai
ales mAtásdrii.
La inceput, in Franfa, toate mi se pAreau in cea
mai fauna ordine, mai presus ea in Germania, dar,
venind din -Anglia, de odatA fi se pare) cA iesi din
palat i intri in bordeiu, asa e insula aristocratia pe
langA continent.
Bate la ochi necurAfenia strAzilor, a curfilor si a
caselor, pAnA chiar i in Faris, mAcar cA nu e ab-
solutA, ci numai relativA la Anglia. Clima In Anglia
e urnedii f Ara samA i, fAcandu-se acolo foc numai
cu cOrbuni de piatrA, se produce un f um gros, imbui-
bat de materii uleioase, care sa a5eazd pe toate lucru-
rile. Asa, Englesii sunt constrAnsi pururea a sterge,
a spAla si a mAtura, cAci alminteri n'ar putea träl i
acest spirit de curAfenie li se fAcu a doua naturA.
Nici Franfa nordicA nu se bueurä de OM curatä
luminoasA, italicA, cAci i aici atmosfera e cam
grasA si in genere slut, totusi nu in acel grad; prin
urmare nu se cere atAta scrupulositate de curafire;
apoi Franfa /e, analog, mult-mai puffin poporatA ea
Anglia.
Cum cA Francesul, asAmAnat cu Englesul, are ca-
racter u-,:urel, se recunoaste I dintr'aceia cd in Franfa,
intocmai ca la noi, pre.u:Incleni afli mobile defectu-
case, ochiuri de fereastrA sparte, cufite ce nu taie,
u§i ce nu se inchid bine si alte multe, dar in Anglia,
fereascA Dumnezeu, nu; acolo toate sunt intregi, drese
sau cArpite, incat nu te poii plane. Apoi, and afli
ceva deectuos l faci observalie, Englesul se roagA
de iertare, dar Francesuii fine o predicA,cAci e
limbut; act de curtoasie nu prea lAudabil, dar e firea
lui: el nu se InchinA oaspelui.

www.digibuc.ro
 132

Iiirocmai ca in Germania, cu cunoscutul gleich-

gleich", asa pall si in Franta:- nimeni nu se -tine de
cuvânt; Englesul, din potrivä, fixeaza secunda cfincl
Sa-ti implineascA voia 'exact, si nu-ti ramâne dator_
Nu in desert se zice Old England". In adevar, e o
tat* Anglia, unde stabilitatea e incarnata si perfect
incuibata.

In Boulogne iesiiu, seara, la prirnblare pe coastä,

vazuiu un nou fenomen marin, pAna scum necunos-
cut. Apa Märii, pururea miscata, in talazuri, necon-
tenit se rapede spre termk i fiecare unda, spär-
.gfindu-se la margeni in spume, scânteiaza ca milloane
de scaparatori. Mult contemplaiu aceastä fosforescentä
licvida, pe intunerec, si nu, ma mai säturam de a cp
vedea. Aceasta se produce, cum spun inväiatii, pria
.

animale mai märunte ca vârful acului, numite

ce au proprietatea licuricilor, de a lumina la
intunerec.
De la Boulogne veniram la Paris cu diligenta La-
fitte", un car monstruos; incarcat cu treizeci de per-
soane, inhämat numai cu cinci cal, i trecuriim -prin.
Noimandia i Picardia.
Cine a zis ubi patria ibi bene", caracterisa firea
omului, nu a terii, Mi-aduc aminte de cântecul Ma
belle Normandie", dar, zdu, nu vAzuku nimic frumosi
Tara e saraca, oamenil traiesc cu liuri", vin de mere,
numit frantuzeste cidre". In orasul Montreuil
bauiu acest fel de vin, alminteri tare, dar cu gust
*tit. E numal surogat de vin, ca in Germania ca-
feaua de secara.
Caii frantuzesti sunt mici pe langa cei englezestir
ba i pe längd cei nemtesti, insa tari gi vânoi. Asa,,
facuiu comparatie: caii englezesti merg in pas, cei

www.digibuc.ro
 133

nerntesti in trap, cei frantuze§ti in galop i posta

romAneascA, a d-lui Tache Zisu, in carierA, adecA in
fuga mare, WA diferentA, in timp i distantA.
La 15 Decembre trecut asistAiu Iaa doua festivi-
tate nationalA francesA :in Paris. Ti-e cunoscut. cA
Napoteon-cel-Mare fusese internat in insula Sf Anta
Elena, supt pazA englesd, unde muri rn anul 1821.
Regele Ludovic-Filip incheiè cu Englesii un fel .de
anent& ap-nurnita entente cordiale", §i, prin ur-
mare, mijloci extrAdarea rAm4felor napoleoniane de
acolo, pentru ea, dupA dorinfa marelui orn, sA se de-
punA pe rnalul Seinei, intre poporul parisian, spre
repaus. Un flu al regelui, principele de Joinville, cu
fregata sa numitA. Belle Pou le" fu insärcinat a aduce
aceste pretioase relievii pAnd la frontierA, de aid se
puserA pe un vas mai mic i, pe Seina in sus, venirti
panA la Neuilly, liingd Paris.
Sarcofagul se asezA apoi pe un car funebru gigan-
tic, tras de elsprezece cai, imbrAcafi- cu procovete.
de tatifea- neagrA, tivite cu argint, cu o rard
pompA -militará, cu musicA í urmat de toate trAsu-
rile vechi imperiale, de un cal povodnic, cu tarta-
ThrurlIe inse§i ale rAposatului, urmat de regele, prin-
cipli i demnitarii Statului, printre regimentele .ostä-
imii rnilioane de ,popor, se aduse la Domul Inva-
lizilor, locul deestinat spre aceasta,'§i se puse Kun
catafalc.
Mai mult ea toate mA surprinse plânsul i entu-
siasmul poporului, care, toatä ziva cAt tirw ceremonia
funebrk pe cale de o milA, indesat sA se striveascA,
nu mai inceta strigänd: Vive l'Empereur!" (TrAiascA
ImpAratul!),--§i el mort de douzeci de ani!
in- curs de opt zile, dupA aceasta, corpul, imbAlsA-
mat vi cu totul nevAtAmat, la fatd, supt cristal, fu expus,

www.digibuc.ro
 154

cu sarcofagul, pentru ea fiecine sa-1 poata vedea, in

bisericA.
A curs Franta toata si Anglia jumAtate, ea la un
pelerinagiu (hagialac). ToatA ziva, de dimineatil páná
tArziu seara, era cartierul intreg impresurat de lumen
curicasa, lAsandu-se numai, din cinci in cinci minute,
cater o Rita de lni in biserica, sa-1 priveascA.
In sfarsit, trecurA zilele, si eel mai multi se intoar-
sera acasa fArA a-1 vedea, cAci se inchise 51 se aseza
corpul intr'o capelA subterana.
Un ce comic, dar pios tot de odatA, se intampla in
acele zlle. Vre-o treizeci de sAteni de departe veni-
sera ca sA vadA pe Imparatul, si nu li se ingAduise,
cad erau imbrAcati cu bluse, apol in blusa nu era
iertat sa se lase innauntru. Cat auzirA oamenii
intr'una lepAdara blusele de pe dan0i, i voirA a intra.
SA fi vAzut, sarmanii, ce trente erau pe dansii, care
fuseserA acoperite cu bluse intregi!
Ho, ho!", zise pazitorul, nu nurnai ea nu e
iertat cu blusa, dar trebuie sA aveti frac si sa nu fiti
trentosi, ca sa vA las."
Atunci unul luA curagiu a zice:
Mais, monsieur, quand je payons l'impôt, pour-
quoi que le percepteur du rot ne renvoie-t-il pas les
gens en guenilles? Je voulons, sacredieu! voli
l'Empereur!", adecA: Mid plätim contributia, pentru
ce nu ne dA indArAt perceptorul regelui, dacA suntem
trentosi? LasA-ne sA vedem pe ImpAratul."
Aceasta folosi. Until dinteinsii avea un ve§mAnt ceva
mai curate( si nu-i lipsia niel o umbra de coadA, dupa
care se boteia frac, si se lasA innauntru ; vazu l lesi
cu ochli plini de lacrAmi, apoi, cu generositate francesA.
imprumutA tuturor .tovarasilor treanta sa, pentru ea
ei sA poata vedea pretioasele inoaste Imperiale, de-a
randul. In starlit, se IntoarserA la sArAcia lor, consolati,

www.digibuc.ro
 135

nu insa fara a strange pumnii 0 a cra§ni dintii asupra

regimului, care nu are grija de sArac, ba cere incA sa.
se imbr ace cbiar in frac.
Cu toate acestea, regirnul frances, dupa imprejuräri,
arat& 0 indulgent& catre popor, 0 multe-i face in
sfoari, cAci ii tremur& de Mc& din cdnd in cand.
SA pun sfarsit acestor imparta0ri; dar, .curtind, te
voiu cerceta cu alt.& epistolA despre moravurile Fran-
cesilor.
Si te recomand lui Dumnezett!

www.digibuc.ro
 XX.

Paris, Faur 18111.

(Dum fueris Romae, romano vivito mlro,
Si furls alibi, vivito sicut ibl f

Sa-ti dau, amice, o ideie despre viata ce duc in Paris,

si, spre acest scop, iatá-lfr descriu cele din urmii trei-
zeci si sese de oare, cât mai fidel.
Sedem in cel rnai frumos earlier parisian, Chaussee
d'Antin", in coltui sträzii Rue de Provence", in casa
doamnei Chavane. Avem apartament in planul intaiu
constând din cinci incaperi, somptuos mobilate, dupä
gustul frantuzesc. Cu scop iti descriu toate cu arnä-
nuntul. Tavanul e zugrävit a fresco" cu zeitäti ohm-
pice, paretii sunt imbräcati cu tapete de hârtie catif
latä, inflorita cu rosu i aur, parchetul pretutindeal as-
ternut cu covoare elegante de felurite colori, tablet
caminelor sunt de marmurä de Carrara, mobilele de
lernn de mahon, imbracate cu catifea de coloare pom-
padour", apoi mese, scrinuri, secretare i gheridoone,
prevazute cu table de Marmurà venetianá ì cele mat
multe asezate pe rotite de metal. In sf âritr. odáile Bunt
impodobite cu icoane i oglinzi mari, in cadre elegaute
de aur, i paturile moi, in alcovuri, preväzute, ea *i
ferestrele, cu coroane aurite, draperii de catifeo et)*
perdele de aclaz verde, sustinute de ciucuri Ite fir,
ca sä nu atingti pämtintul.

www.digibuc.ro
 if

In acest rain al lui Mohamet m'am fost culeat

a.altdseark la unsprezece oare, si, cetind Reculege-
rile poetice" ale 4-lui Lamartine, de curand iesite
la lumina, drept specific somnifer, asteptam pe Mor-
feu, tinând asupra unui lighean de metal pus la pi-
ciorul patului inelul de sigiliu in mând, ca
anunte, dizand, apropierea zeului, prin räsunet. Imi-
tdiu, vezi, pe Alexandru-cel-Mare. Cam cdtre a treia
veghe a noptii, sunetul argintiu ma instiintd sä stang
lampa de gaz idrogen, i, hisandu-md in grija lui
Morfeu; in atipire, speram sa md visez Sultan, sau,
cel putin, Vizir, in bratele odaliscelor. Rdse zeul de
superba mea imaginatie, mA lud pe aripile sale ae-
riene i, cu iutimea electricitätii, mä transportd in
depiirtare de trei sute de mile, tocmai in coliba noas-
trd, la fântâna lui Dan, unde, cu tine si cu Gdcul
past,.a n viteii in copildrie, ma. intovärdsi îndatä
la veret in Vârteje, unde tineam rámdtori la jir, i mil
pardsi cautAnd bivolita pierdutd in mestectinis, chip&
ce luasem o corectie de la rAposata mama, fi-i terna
usoard! Finele membrane ale creierilor, in statul de
veghe si parte in cel de atipire deschise, acurn se
irchiserä definitiv, pundnd sfârsit fantasiei, si na-
tura ceru t ibutul ei de perfect repaus corporal si
spiritual tot de odatd, care se chiamd somn cu adevdrat.
La noua oare dimineata, servitorul Pugi, care intre
mine si printul putina deosebire face, md desteptd cu
delicatetd din swim, anuntându-mi sosirea catorva amid.
poftiti de cu seard la dejun, apoi, färd amdnare, ni
servi ciocolata Marquis", foarte delicatd, cu tartiie
de unt proaspdt si cornuri de la Franzeldria vienesa,
care e cea mai de frunte in Paris, insd tot nu face
jin ble ap de bune, dar le sareazd de ajuns.
Aveam sd. facem excursii In oras, mA grabliu cu

www.digibuc.ro
 ta8

toaleta, apoi, cu amicii la brat, iesiiu de acasA s,

bulevard.
In coltul ulitei o babit oarbA nu cerse0e, pentru
ca in Paris nu e iertat, ei vinde, de zece ani, art-
kasi zece pachete de apringioare himice germane.
Am obiceiul, de cate ori ies de acasA, sA stau la
aceastA mAtusA, sA ieau un lemnisor ea sA-ml apriad
tigara de Havana si pururea sA-i dau zece solzi (sous).
Atka generositate nu e fitat interes: omba samAna
en Comsoala de la noi, pe care In proportie as fi
lAcut-o milionarA cu ce dedeiu acestei babe francese,
pentru ca mi-o represintA.
Nu ma mir de Franeesi ea vdnd lemnute de aprin.
supt nurne cA sunt germane, dar de Germani, cA nu si
le pot trece fArá supt firma francesA. In Franta pre-
tutindeni se vAd numai allumettes chimiques alle-
mandes", pe cAnd in Germania Echte franzdsische
Reibzündhölzehen". Dau drept Francesilor, cAci, in ade-
var., in toatA Europa, Germanii au eel mal bun fabricat
de aeest fel.
La cativa pasi de aici, o copilA de cinci ani, fru-
moasa ea un ingeras, insA toatA zdrente, IncA nu cer-
seste, ci aceleasi trei buchetele de fIori,mai de tot ves-
tejite, care de o sAptAmAnA numai eu i le-am plAtit de
trei, patru ori, le imbie tuturor trecAtorilor sA le
ampere cu cAte trei solzi. Nu lipseste InsA tot °data
a spune celor ce stau imprejur cA ea tine pe mania-sa.
vAduvii, langedA, care zace in mansarda unei case
vecine cu sapte caturi. SArmana e aproape de lunA, de
nu toemai in cer, la asa innAltime! La noi sArAcimea
locuieste in bordeie, va sa zicA jurnAtate in groapA.
In Paris ea e sus, pe calea eAtre cer, si are eel putin
de nutret aler curat, dacA nu totdeauna mArnitligl
ajunsi la taverna" lui Peyronet. D'innaIntea
el se alla un tin de popor,ca la Joe in Blileufa,

www.digibuc.ro
 139

factind 'cerc in urul a doi flacai din plebe, cari, in-

lurand din rAsputeri, cu cea mai mare energie se
luptd de trAnteald, spre reabilita onoarea, vAta-
matd langd 'Ahem. Asemenea duiel e iertat in Paris..
numai sA fie ambii litiganti cu mdnile goale, i ni-
meni n'are dreptul sa-i despartd, pand ce a invins,
unul pe altul si i-a pus genunchlul pe piept. Ceva
zgArieturi, sdngerare din nas i vAndttli nu se consi-
derd; apoi la vAtAmAri grele nu ajunge duielui poporal.
De aceia si jandarmii se nitd 1 dau fiecAruia pace.
Abia se sfArsi acest spectacol, i iatA unul zbierdnd
Au voleur I" (tineti hotul!). Unui spectator eu gura
cAscatd i se furase ceasornicul din buzunar, dar, tot
odatA, un om al politid, alminteri imbrAcat ea un
conte, pusese mama pe industrias, i, scotfind din sari,
un brAu vdnAt, cu 'care-0 arAtd calitatea, fdeu semn
unui jandarm sA-I incarce i sa-1 clued la umbra.
In Paris oatnenii politiei umbld in yesminte civile
sunt amestecati in toate societAtile, nimerg necunos-
ctindu-1. Aceasta li distigd nurnele de muscari (mou-
chards), insA, asa, pentru oameni de omenie nu sunt
niel gretosi, nici periculosi, ci mai vârtos o binefa-
eere, cAd preintdmpind multe neajunsuri.
Tocmai intrardm in magazin sá ni cumpArdm ma-
ausl, l, iatA, trecea un car funebru, simplu, sArAcd-
cios, cu un vizitiu bAträn manAnd un cal si mai bd-
trim, in pas.
0 biatA muiere, rAposatA, se ducea la cimitir, supt
Muntele Martirilor" (Montmartre), fiind insotitA nu-
mai de barbat, cu un bäieel in brate i o copilitA de
mend, plAngand cu totii. MA uimiiu vAzfind atdta indi-
ferentA, i eugetAiu cd poate si la noi ar fi asa dacA.
nu s'ar da colac, lumfinare l crucer fieedrui prete-
cAtor la n3ormAnt sau, ea la Sasi, nu s'ar globi aspru
dupd statutul decurial" (Nachbarschafts-Ordnung).

www.digibuc.ro
 140

Trecu, i intraräm in bolta. Madame I3uchet ne

.aaiutä cu surilsul ei gratios pand Ina nu apucardm
noi a-i face complimente, ni spuse ateva anecdote
,a propos", ajustându-ni cAte o pdreche de mänusi de
-coloarea, singura nobild, a paiului (paint), rtiserdm
fiecare capdtardm ate un bilet de damd
pentru balul mascat de deseard, gratis, cad in Paris
pentru dame sunt gratis. Pentru noi ni luardm unui
cu dougzeci de franci.
De aici ne duserdm la Pa lais Royal", rendez-vous
ordinar, i eurând întâlnirâm damele noastre, pe Au-
gustina si Celestina. Tovaräsul Thevenin fu contra-
riat, cad Angelina nu venise, si merse sä afle causa.
Eu si Jules ni luardm damele la brat, fäcuram un
rond de plimbare si intrardm la Very, cel mai de
irunte ospätar in Paris, sa dejundm, cad era intre
unsprezece i amiazi.
Sala era pan& de generali, lorzi englesi, printi ru§i
alti oameni mari, câte doi, trei, la mese diferite,
asezaräm si noi la mijloc, unde ni se servird mat
antdiu stridii, un fel de scoici de Mare,. care se aid-
nâneä cu piper si suc de lamâie, mai vii, i nemes-
tecate. E o mAncare foarte delicatä, dar, pand. m'am
anvdtat cu dansele, am tot icnit o säptamând. Un
dejun la Very costa un taler de persoand, dar imi
propuseiu sä-mi rdzbun de visul cel prosaic si sa
trdiese toatd ziva ca Pasa.
La trei oare veniam de la Celestina, chid o pe-
frecuserdm de la dejun acasd, recomandandu-i a se
pregdti de bal pe seat* pentru ca, la noud, sit o
pot educe cu träsura. Trecând pe langd biserica Saint-
Roch, vdzuiu o multime de träsuri, intre care 51 echi-
oagil regale. Intrdiu sd vdd, i, iatd, toemai se pause
predica, de cel mai renumit pt:edicator parisian, si

www.digibuc.ro
 i41

Regina insaO culegea, intr'un taler de aur, dartni

pioase pentru sdracii parohiei. Ddduiu i eu doi talerip
nu-mi fie imputati ; si cum n'ar da omul, viizând
pe 'Regina colectoare? Alminteri scApam cu un franc,
dar, apoi, nici nu ti-as mai fi scris asa un lucru mic
Regina Amelia e o damd innaltd, bdtrAnd, plind
de demnitate, numai i se vede suferinta in ochil cea
ca si cum ar tot plânge. Dumnezeu stt-i mai
numere ndcazurile, cAd, pAngt acum, asupra vietii re-
gelui Ludovic-Filip nümai unsprezece atentate se ft.-
curd.
La cinci prAnzirdm intr'o cafenea splendidd de pe
Bulevardul ltalienilor si la noud merserdm la bal, in
Sala Operei, care, la represintatii, cuprinde septe mil
de spectatori.
Inchipuieste-ti cd era indesatd, mai ales de mdsti_
Peste parter se asezase parchet, ì sala, una cu scene.
era imensd. La mijloc, o orhestrd de trei sute seizeci
de musicanti si, jur imprejurul lor, joacd o lume-
toatA, nebuneste.
In earnaval se joacd la Paris asa-numitul cancan....
dent frantuzese kat' auto". Nimic mai lasciv, maL
obscen, mai schimosit, ca acest salt. CsArdas"-ul ma-
ghiar in grad superlativ e divin pe lAngdo newt&
batjocurd, in centrul civilisatiei europene, la Francesit
atât de estetici in toate obiceiurile sociale.
Dar nu aceasta fAcu mai mare impresie asupra mea.
ci gatopul infernal produs de spre ziud. La musica
asurzitoare, sd fi vdzut trei mii de desmetici sAltând
in fuga mare, in jurul orhestrei, ca niste demoni
bâtuti cu biciul i fripti cu smoald fiartd, mutt peste
oard pdnd la incheierea balului.
Ntunei Francesii sunt in stare a produce judecata
de epoi si Tartarul aieve, desfAtânclu-se.

www.digibuc.ro
 142

Acesta meriat sá vii din margenea lumii spre a-1

-t edea. lesiräm din bal in revärsatui zornor, 0, di..
.atunci, am dormit Oa a inä apuca de seris, dar
n'am mai visat nimic, cA-rni huruie i aeurn eapul
de galopul infernal.
Fh cu Dumnezeu!

www.digibuc.ro
 XXI.

Paris, Ma lu 1841.
(Donee ode felix, mullets numerable amicos
Tempera et fuerint nubile, soles eris.ii

Dupa ce vet ceti motto", usor vei presupune; dul-

.ele mieu, ca reversul medallei am sa ti-1 arid, va sa
z ca reversul norocului ca ma ajunse.
Era timpul sA o pat, cad devenisem. cu totul si-
barit, cum te poti convinge dinteun sir de scrisori
care de care mai trandafirii.
Aga e in lume, toate lucrurile au o fata inctinta-
toare, profile mai pupil gratioase i un dos intune-
eat. Perim de cel ce cauta btu la profile, ca vede
una i altul in treacat, pe cat e de lipsa spre a nu
se Cine suie la munte, sa nu uite ca, §i cobora-
sul are greutatile sale, si pqate aluneca sA cad&
A}unseiu in perplexitate serioasa, dar sunt in Tara
Frantuzeasca, de uncle se ndscu vorba curagiu",
volu sa adeverez in faptii cä nu-s fricos, intam-
ple-se orice. Am invins la Calarasi castravetii cei
acri, nu ma speriiu nici in Paris de supa cea slaba,
'Ana ce jar imi va surade norocul.
Vezi clt-s plin de curagiu i filisofez ca Thales;
dar Ian sa-ti zugravese lucrul in sirul sau cu atria-
nuntul!
Curand dupa ce-ti trimeseiu ultima scrisoare, pen-
tru mal nimica, ma stricaiu cu printul G. E intru
catva vina lui, dar mai mutt vina mea. Zicala Roma-

www.digibuc.ro
 144

nului: Pan& nu dai cu capul de pragul de sus, nu

vezl pe cel de jos". Iatä cd am dat!
A propos" de prag, rni-aduc aminte de o intarn-
Blare caracteristia din copildrie, când se adeveri
proverbul intocmai:
Nu tiu, tii minte pe protopopul nostru eel bAträn,
C. ? Era un gagliu innalt si umbla cu capul tot sus,
ca un general incununat cu lauri. Odatä unchiul NAf-
tile, cu firea lui de tartuf consumat, il incântase la o
nunta i-i promise cä-1 va cereeta altä data acasd.
Unchiul Näftuc stii a era pururea cu. Dumnezeu in
gurä s't nu se inchina alminteri fArá raimai: Du lce
Tatäl nostru, sfinteasa-se sf Ant numele Sfintiei Tale"
si pe teapa aceasta, mai incolo; dar si altminteri era
un geniu natural si mucalit in expresii cfit se poate.
Niciodatä nu rildea fäcând glume, si, atunei, so täva-
hau de räs ascultätorii.
Casa unehiului era antideluvianä, cu tm strat de
muschiu de trei urme pe aeoperis si jumatate cufun-
datä in pämânt. Superbul protopop, intrând, se lovi:
poe! de pragul pleostit, si, spre neauzit scandal, in-
jurâ una ca si cdprariul Mieläus, Dumnezeu sa-I
iertel; dar, venindu-si in fire, zise:
Pentru ce, boierule, nu-ti ridici case, cä, iaca,
era sd-mi crap_ capul in cloud?"
Iartä, prea-sfintite pärinte", räspunse unchiul,
noi, and inträm, ni pleam capul, aci casa o fii-
eurA oameni mai vrednici deat noi!"
Acest euvant e mull mai pretios ea toatä casa!",
replicA popa, surAzand, si se mângilie de cows lfingA
rachiul cu miere.
Printul G. e orn generos si avut. Daed l-asi fi rugat,
wIA putea sustinea la scoalá, pAnd si la Universitate,

www.digibuc.ro
 145

in Paris; dar, in mdndria mea cea nevremelnick il

pdräsiiu, necugetând cd-s trei sute de mile departe
de casd si de terile, in adevdr, romanesti, unde
nimeni nu duce dorul
ÌvIä puserd unii i altii la cale sá mà judee pentru
spese de caldtorie cdtre cash', i indatd imi ludiu un
adept al Themidei, care, pentru. cinzeci de franci,
imi promisese succes bun. Advocatii cu emfasd se
chiamd apdrdtorii vdduvei si ai orfanilor". Eu, strain
necunoscAtor, eram oarecum in categoria aces-
tor din urmd. Eh! dar fAcuiu socoteala fdrd ospäta-
riu, cdci tot advocati sunt si cei ce asupresc pe vd-
duvä i orfan.
Printul opuse apdratorului mieu pe d. Varleau, ni-
mic mai putin ca apArdtor saracului, trentru cd-i
promisese de zece ori cinzeci de franci, numai sá
ma invete minte.
Asa, biata mea causd se trägdnd cloud luni la tri-
bunalele francese, care samand cu toate celelalte,
färd a mi se hotdri ceva,si eu n'aveam ce mânca.
Má primbldiu destul la judele de pace, la Camera
de politie si la Palatul de justitie, prin sala numitd,
cu tot dreptul, a pasilor pierduti". MA mirdiu cum
judecdtorii si advocatii francesi si in ziva de azi se
acopiir cu peruce i cu un fel de rasä, ca in evul
mediu. Un curios anacronism in tara culturii!
Pe urrnd, geniul cel bun imi suggerd a ma pre-
sinta la ambasadorul otoman, Resid-Pasa, care, in
caLeva minute, ne impdcd, fdcând pe p-int a-mi nu-
mdra seisprezece sute de franci, si, asa, imi retrdse:a
suplica de la judecdtoria francesa.
lntr'acestea, fdicuiu studii asup-a leoilo i a insti-
tutiilor de justitie, i iata resul atul:
Cum s'a administrat si se adminis reazd Inca ills-

lo
www.digibuc.ro
 146

titia la diversele popoare europene, ne invatä pänä

si numirea tribunalelor, destul de curioasä.
Templul Themidel (Scaunul dreptätii) la strabunii
nostri, Romanii, era Porul, sau targul public. De
aici ramase pentru instante, Ora la noi, numele
generic de for". De oare ce era in For, se vede cä
ineä de atunci dreptatea era_ venalä, se vindea ca o
marfd, caci ni spune Tacit ca samsarii ei, advocatii,
trAiesc din nebuniile si nenorocirile oamenilor, pe
când popil din superstitiile si medicii din neputin-
tile lor.
Dupä timp, se restrânse drepta tea din For in Curti
judiciare, ca sa nu o vadä toatä lumea cat devenise
de neputincioasä, se reduse, dupä ce orbi de tot, curn
se preväzuse in alegorie, cu cumpänd en tot in Ca-
rtier& se vede cä obscurä (la Neapole Camera del
re"), se asezd pe Barred (in Anglia Queens bench"),
apoi pretutindeni pe Scaune judiciare, uncle pot lua
si tractee de alun, incät nu se mai pot scula de jos.
Ungurii si Ardelenii cu pietate o traserä la Masä
(zi: Tabla judiciard") si o ospätarä cu aldämasurile
indatinate si preväzute chiar in legile noastre cele
venerabiie, pänd ce Francesii bätutä, sau chef uitä,
nu stiu ! o culcara in Pat de dreptate (lit de jus-
tice"). S'au indurat urmasii lui Mahomet, väzând-o
cA n'a räposat in patul durerii, s'o ridice dintr'insul
si s'o incolaceascd pe Canapea moale (zi: Divan).
In aceest mod dreptatea se vede cd, intäiu, la larg,
din incdpere in inapere si de pe o mobil& pe alta,
ajunse, convalescentä, pe divan. Eu, eel putin, recu-
nose a din Divan mi se fäcu indestulare. Apoi mai
bärf eased cineva impotriva Turcilor ! Eu tin una si
bund : dreptatea sA o cauti in Divan, dacd vrel sd fie
promptä, piinä cand Europenii nu-si vor reforma insti-
tutiile de justitie.

www.digibuc.ro
 147

Insa, vezi cum stam de glume, si ma aflu in mar-

genea präpastiei ! Eh ! dar sä nu ni uitam de euragiu !
Bine a zis cine-a zis: Da-rni, Doamne, mintea
Rornanului cea din urma"
Dupä ce cdpataiu banii, mai intaiu tinuiu cu amicii
un ospät, care ma costa o sutä de franc!, luäiu un
cvartir ieftior, insa tot prea scump, in catul al trei-
lea, cáci eram menit sa ma cobor cate o treaptä, sau,
mai bine zis, sä suiu cate un cat, pana voiu ajunge
in chiliile numite, dupä faimosul arhitect, mansarde",
care e uitimul stadiu.
Mä duseiu, apoi, la ambasada noasträ turceasca,
cad. ca Bucurestean veniiu la Paris, si, prin intei-
ventia lui Nedim-Efendi, un Turc de omenie, Esce-
lenta sa Resid-Pasa, in numele Maiestätii Sale Sul-
tanului Abdul-Megid Han, imi dete un pasaport de
libera-petrecere, in care-s poftite autoritatile Puterilor
aliate si amice a läsa in pace pe N. N., literat (homme
de lettres") din Bucuresti.
Asa, de trei luni de zile se bucurä Parisul, destul
de avut, si de posesiunea unui literat roman, care in-
multeste nurnärul secretarilor de recreatie, care se
urea, i n aceasta Capitald, la o suta de mii de insi.
Ceva greu e insa a trai din literatura.
Imi restranseiuf pe aceasta carierä, curtea % mai
mult, si ma puseiu pe o dietá salutard, dupä atata
traiu, pot zice, desfranat, si iatd-mä scapat de toti
-midi prefacuti. Insd Celestina, care mi se parea
fidelitatea incarnatä, de demult se intorsese de la ma-
tusä-sa din Rouen, dar, de trei ori cercetand-o, lipsi
de acasä. Cred insä cd nu voieste a-si mai face
treaba si cu literatii.
Un singur amic, in adevar desinteresat, imi rämase
totusi, si acesta e Thévenin, otn foarte cult, cu ale
Car uia sfaturi totdeauna m'am folosit.

www.digibuc.ro
 148.

Mai innainte de a intreba pe acest amic, mà inscri-

seiu la câteva agentii spre procurarea unui post po-
trivit calificatiilor mele, läsandu-li adresea. Thévenin.
md sfätui sd nu-mi lepad banii la asemenea
cad va fi farà succes, ei fiind toti, cum un zise, in-
ca hotii in târg, spre a stoarce banii de la necu-
noscdtori. Sfatul mi se dete cam târziu, cdci incerca-
sem lucrul in fapt.
Agentilor li plätisem pânä la o sutä de franci, si mai
bine de o sutd cheltuisem presintându-mä in casele-
unde mà mânard, tot in gald si cu träsura, cdci asa
ma invätaserd, ca sa fac efect. Tocmai speranta ce-
nutriam la inceput, cdpdtând pe toatä ziva cilte
trei recomandatii, mä impiedecase de a cauta pe
acest amic, si, de la Pontiu la Pilat, räzbätuiu Parisul
in lung si in lat, oferindu-md ca secretar, curier,
preceptor si maestru de limbi.
La inceput o däduiu prea-nobil i fdcuiu nazuri, dar
in multe locuri avuiu deceptii, cum zice Neamtul:
Pech" si iatä câteva cazuri:
Marchisul de Tallard, in suburbiul cel nobil, Saint-
Germain, cauta curier. Mä introduserä la dänsul prin
septe saloane strälucite, si md primi foarte bine. Ii
däduiu dovezi despre cunostinta câtorva limbi euro-
pene, dar avea lipsä si de cea spaniolä, si, zdu, ne-
fiind pe malul Gualdalquivirului, nu o putuiu sti! Mi_
se pare cd n'a avut nicio lipsà, ci a fäcut pe placul
unui agent, primindu-mä, lucru la care se apleacä
unii domni francesi.
Mä duseiu, apoi, la un turist engles, in päduricea
de Boulogne, afara din oras. Acesta cauta un tovaras
de cälätorle in Egipt si Siria, cu emolumente foarte
bune. Fu deplin multdmit cu conistintile mele si-mi
facu complimente, zise insä cä si-ar tinea de pdcat
a ma lua in cdlätorie asa de ostenitoare, unde nu.

www.digibuc.ro
 149

:se alla nicio comoditate, cad mä afla prea delicat

ipentru ostenell asa de marl, cum le cunoaste. Asa, scd-
päiu de hagialdc, ba poate chiar de a deveni moaste
in pustule Saharei, cdci acolo spun cd trupurile mor-
ti1or nu putrezesc, ci se usucd in nisipul fierbinte,
.ca broasca.
In altd zi fuiu indreptat in Suburbiul Latin, Strada
Saint-Jacques, la un invdtat bdtrdn, autor, ca sd-i
servesc de secretar, cerdnd numai scrisoare ceteala."
si ortografie blind. La probä si acesta fu multämit,
Insd-mi puse conditii grele: numai la cloud sdptämäni
sd ies din cabinet, intr'o Duminecd dupd amiazi, si
sà mändnc cu dänsul acasä, spre a nu pierde timp.
MA speridiu de acestea si nu vruiu a mä ingropa de
-viu, nici a md. face iobag literar.
Monsieur Omus, la bariera Clichy, pofti ca, pe tang&
instructia fiu-sdu, sä mai fac si niscare servicii md-
runte domestice. De si nu cel literar, dar simtul boie-
rese mi se revoltd la aceastä propunere. Nu accep-
-tdiu, boierul e tot boier si incins cu funie de teiu".
0 damd vdduvä cduta curier in Elvetia si in Ger-
mania. Cine sd poatä corespunde mai bine ca mine?
Md frisurdiu ca un dandy", md aruncdiu in costum
negru, cravatd allid si pantofi de lac, apoi, in cabrio-
Jetd, mä duseiu, intre doudsprezece si unu'. Mi se des-
chiserd un sir de saloane, si doamna md primi in
budoar, mä asezd pe eanapea si ne invoirdm cu o
-surd doudzeci de taleri pe lund. Dar, a doua zi, md
Nomeniiu cu o scrisoare foarte frumoasd, parfumatd,
contindnd zece napoleoni de aur, ca sd md las de
contractul verbal, cdci nu mai aldtoreste. Nu ludiu
banii, si räu fäcuiu, fiincica tot s'au dus peste ea-
teva zile, land alt curier, care mai mult ca mine a-
,propia de Antinous. Pricepuiu!
Douä luni de zile trecurä, tot cu asemenea nea-

www.digibuc.ro
 150

junsuri, dar punga-mi scdzu inteatdta, incdt, dacd o,

as purta supt serpariu, dupd expresia unchiului
Näftuc, ar sta sd md iea de nas. Deci urcdiu hied
vre-o cdteva caturi cu cortilul (ascensorul?), ca sa ajung
la aier curat si, ce sa vezi?, vecin cu mine afldiu
un tesaur. Mademoiselle Pauline, o copild de seispre-
zece ani, cu totul joviald si drägdlasd, care n'are
pe nimeni in lume, deck acul si voia bund.
Md vdzu cam supdrat, indatd md intrebd ce näcaz
am, si incepu pe loc a md consola. Ma duse in man-
sarda ei, unde domneste o ordine si simplitate model,
apoi imi ardtd privelistea incantätoare de milioane de
cosuri peste acoperisurile orasului, nicdiri urdte ca aici.
De cloud sdptämdni sed in mansardd si, cu Pauline,
facem menagiu de dejun. Cafeaua, cu cdrbuni cu tot,
ne tine numai septe solizi de persoand, si bem cdte
cloud ceste. De prdnz Ind due inteun restaurant de
mijloc si, cu un franc, prdnzesc supd, ce e drept nu
prea grasd, rdsol si fripturd, cu Cate ceva legume, si
un carafon" i de vin, apoi, Dumineca si Joia, pa-
tiserii si peste, ca adaus extraordinar. Dar, ce e mai
mult, cu tacdm de argint si cu conmeseni imbrdcati
A la bourgeoise", nimeni in blusd. Seara am pdne si
brânzd, sau cdrnat tescuit, apoi ieau o carte frumoasä
si, manand ce cetesc si cetind ce mändnc, md delectez
ca Mahomet inteal treilea cer, de care-s si aproape.
Cdnd ed acasd, mademoiselle Pauline imi istoriseste
mii de lucruri cu nespusd limbutie, imi cantd cdteva
ariete gratioase, si-mi face voie bund, consolându-md
din rdsputeri. Mi-a cusut si o pdreche de pantofi cu
cilicuri, dar, presintandu-mi-i, mi-a spus verde cd ma
iubeste numai ca pe un frate, sa nu cumva sa cred
cd ar fi innamoratd de mine; ei ii sta inima la un

i Cinzec : 50 de drarnuri.

www.digibuc.ro
 151

blondin, si eu-s brunet. Si aici pech"! Nici eu nu-s

innarnorat de Paulina, o iubesc intocmai ca pe o
sorä si o respectez, cad e copild foarte cu minte,
bund si religioasä cât nu poti spune. Ea se ingrijeste
prin arnicele ei si cunoscute cum mi-ar putea face
apätdiu. Iatä caracterul adeväratei grisete parisiene.
Si amicul Thévenin a dat comisiuni pretutindeni,
insä s'a mutat la Saint-Denis, un oras mic, aproape
de Paris, si des ni scriem unul altuia. Asa, stau intre
fried si sperantä.
Fie Domnul de ajutor!

www.digibuc.ro
 XXII.

Paris, Maiu 18112.

tWo die Noth am Hochs'ten,
Da ist Gott am Nachsten.a

Iata, frate, un an incheiat de când nu fi-am scris.

Un an acru, fu, dar, slava Domnului, in multe pH-
vinfi plin de insemnatate pentru mine si viitorul mieu.
In acest timp imi astigaliu multd tarie de caracter
si omul färä caracter e nimica.
Doua femei influenfarä tare asupra mea: Paulina,
de care fi-am scris, si Madame Blown, la care ma
aflu in condifiune, apoi amicul Thévenin, cu care
des m'am intälnit i pururea am stat in corespondenfa.
Ducand la postä scrisoarea cea din urmä, întâlniiu
pe scara cea innaltä scobordnd factorul, aducându-mi
o invitare de la Thévenin ca pe Dumineca viitoare
nesmintit sa-1 cercetez in Saint-Denis. Ma duseiu
petrecuiu ziva la dânsul, pânä tarziu dupa prânz. In
acel oras e o manästire mare*, in stil gotic, si in
criptele ei sânt depuse trupurile regilor francesi din
vechime räposafi. Amicul Thévenin ma duse
arätä multe frumuse i insemnatafi, insa, zdu, unde
nu--mi stiam de cap, pare Ca nimic nu ma interesa.
Sf. Dionisie Areopagitul, cäruia, in timpul lui Do-
mifian, i se täiè capul in Lutetia Parisi lor, Capita la
Franciei de azi, ludndu-si-1 a 'nand, spre minunea tu-
turor, merse ducându-I pand la locul unde e mänastirea
Sf. Dionisie, si, aici, intâlnind pe fericita Catulla, ca

www.digibuc.ro
 - 153

am odor il puse in palmele ei. Asa sunä legenda in

Sinaxariu, si se poate ceti Viata Sfantului in Mineiu.1
lunii Octombre, 3 zile, cand si noi comemordm mar-
tiriul lui.
Iesiiu de la amicul mieu si mä opintiiu a pästra
cur3giul. Imi nutnardiu mijloacele de subsistentä in
cuget: incd o sutä de franci in buzunar, un ceasornic
si lant de aur, inele, ace de cravatd si un geamantan
plin cu vesminte, mai toate noud; acestea incä un an
intreg m'ar sustinea domneste, dar imi inchipuiam nu-
mai minutul cand ar fi sä mä despart de ultimut
solid, si cugetam cd oare cat curagiu, catd inimd
mi-ar mai ramanea atunci?
.,Curagiu si iar curagiu!", zise amicul Thévenin,
dar nu-1 intrebasem: cum face omul sd ailad atata
curagiu?
Ka dusesem cu o trdsurd publicd numitä coucou"
la Saint-Denis. Mind mai putin de o jumätate de mild
pand la Paris, md hotäraiu sd md intorc pe jos: una,
ca sd nu mai dau cucului" bani, alta, cä-mi veni
poftd sä cant, apoi in compania altora nu puteam.
Asa, plimbandu-ma pe o carare de camp, singur, sin-
gurel, imi intonäiu o Karim", pe glasul al cincilea:
Adusu-mi-am aminte de Proorocul ce striga: Eu sant
pämant si cenu5ä", etc.
Veniam de la mormintele regilor celor mai puter-
nici si aceastä imprejurare imi suggerd acest imn,
dar il si cantdiu din toad inima: si, sd vezi, din acei
moment nu md mai pdräsi curagiul: as fi fost in stare
sd fac cel mai mare eroism de abnegatie!
Daca n'ar avea omul religie, nu stiu de unde ar
scoate curagiul. Fdrd religie nu e virtute, färd vir-
tute nu e adevdrat curagiu. Ma. umpluiu de credintd,
mA linistiiu, si speranta intr'un viitor senin md re-
invie din nou.
Ajungand acasd, md culcdiu si dormiiu fära visuri

www.digibuc.ro
 154

pand tarziu, cand, iata, buna mea vecina Intra, eu un

aier triumfator, la mine in mansarda.
Excellentes nouvelles, mon cher!", imi zise ea.
Scoald sa dejunam si sa-ti anunt noutati bune pentru
tine!"
Ne asezaram la mdsutd si bäuram cafea. De cand
is, nu-mi ticni mai bine, dar, extract de pelin sa fi
fost, tot cu acea placere l-as fi bdut, numai pentru
bucuria si multdmirea ce lucia din fisionomia bunei
copile. Are o fire nu se poate mai jovialä, nu stie
ce e ndcazul, cad s'a desteptat inteinsul ca in ele-
mentul propriu, n'a gustat din pdharul arnaraciunii,
dar nici o and bucurie, fdra multdmirea cu starea in-
dependenta, cum se afld cu miile in Paris.
Sfarsind dejunul, Iatd", zise Pauline, sa-ti dau
o dovadd de prietenie, cdci numai ce e dovedit e
adevarat. Aici e carta d-nei Bloum Babejac, pro-
prietara bibliotecii de lecturd din Strada Saint-La-
zare No. 82. De acolo-mi ieau cdrti de cetit si, stiind
cd are lipsd de girant, te recomanddiu si stiu ca vei
corespunde, si d-na te va primi. Grabeste-te, nimica
n'ai de reflectat, cäci mai bun post pentru tine nu
e in Paris!".
Ma duseiu neamanat. Madame Bloum, o femeie res-
pectabilä, batrana literatä, care in tinerete fusese in-
stitutoare, imi era cunoscuta din vedere, pentru cd
adese cercetasem cabinetul de lecturd spre a ceti
ziarele si, mai ales, spre a consulta petites affiches",
in care cdutam anunciuri de posturi vacante.
Aceste afise ma manau tot la miseii de agenti, nu-
mai rar la oameni privati, iar, cand se intampla, apoi
erau tot patroni de-ai lor. De-a lungul observdiu ca.
z,ceste anunciuri, in orice ziar, sant Targul-Cucului la
7 La Bucuresti, In piata Sf. Vinere (Paraschiva), in toatA
Luna se adunA slugi Ord stApani si stApAni ce-si cautA slugi;
acesta e Targul-Cucului.

www.digibuc.ro
 155

SI. Vinere 1) in Bucure5ti, redus in teorie; in ele se

and numai stdpâni rdi 5i servitori ticd1o5i, tot ce e,
cum zice Turcul, haram" 5i haimand".
Cum dAduiu cartea, Madame Bloum exprimd o ne-
spusd multdmire.
Md. bucur, domnule!", zise. ,Mult md preveni
figura in favoarea dumitale. De câteva ori cugetiiiu
sd te intreb: n'ai dori sd intri la mine in conditiune?
MA temuiu insd sd nu te supdr, mdcar cd presimtialm
cd ai fi färd ocupatie."
Multdmiiu d-nei Bloum de bundtate 5i amabilitate,
5i,curând, intrând in temeiul lucrului, incheiardm
contract: o sutd de franci pe lund 5i dejunul in na-
turd de la dumneaei. MA recomanddiu apoi indulgen-
tei, pând md voiu introduce in afaceri, 5i ma' asigurâ
cd, intocmai ca 5i o mind, md va indrepta, numai
sd fiu atent la sfaturile ei.
Imi spuse, dupd aceia, cd pururea a avut strdini.
innaintea Spaniolului bdtrân, care murise, avuse
un Italian , 51 se bucurâ cd 5i eu n'a5 fi Frances,
sperând mai multd asiduitate 5i scrupulositate in mi-
gdloasa ei intreprindere de cum sdnt in genere aple-
cati Francesii a-i consacra.
Intorcându-md acasd, cumpdrdiu o umbrelutd elegantd
5i o oferiiu Paulinei, in semn de recuno5tintd, care,
acceptând-o, md sdrutd, apoi toatd ziva cântd 5i jucd
de bucurie cd, prin mijlocirea ei, ajunsesem la o con-
ditiune onorabild.
Mai aveam trei ludovici de aur in pungd 5i incd nu
md inchinasem la Muntele de pietate". A5a, duseiu pe
copild in acea seard. la Teatru, 5i, a doua zi, intraiu
ca girant la bibliotecd, ca sd-mi fructific talentul li-
terar.
In ziva d'intaiu invdtaiu a tinea registrul, 5i, intr'o
sAptdmand, eram un perfect inlocuitor al d-lui Guzman,

www.digibuc.ro
 156

Taposatul antecesor. Condica principala si-o reserva

d-na Bloum pentru sine.
Cate opere literare nouä, le castigam, i loate ziarele
tare iese in Paris, unele panä in ate doudzeci de
exemplare. Toate se impart spre cetire la o mie
de prenumeranti; ziarele, din oara 'n oarä, de seara
panä dimineatä, din zi In zi, sau din saptamana 'n
saptamanä. Multe se trimet in provincie, mai ales la
satele d'imprejur, caci pretutindeni in Franta e cursä
-postald regulata.
Avem trei bäieti, cari nu mai stau din picioare,
ducand si aducand ziarele in casele vecine, iar car-
tile se duc si se aduc de prenumerantii inii. Pentru
tele räpuse, fiecare garanta cu cautiunea pecuniarä,
fard care nu se dau.
Aceasta intreprindere, cu fond de douäzeci si patru
de mii de franci, aduce d-nei Bloum trei, patru mii de
franci venit curat, cad aici toata lumea ceteste.
Ma apucäiu cu toata inima de treaba, si-s in stare,
a conduce toatä intreprinderea. D-na 'Bloum ma sti-
meazä cat se poate, si pia/Ise, ca o mama cu durere,
tand, saptiimana trecuta, ii anuntaiu cd, la 1-iu Iunie
viitor, voiu s'o pardsesc.
Ce sa fac? I-am marturisit cA nu-mi e scopul sA
mä pregätesc pentru o cariera mecanicä", desi e ceva
mai nobila decat baeänia despretuitä. Dorul mieu e
sA colind lumea si sä-mi adun experientä. Se aplecd
.,aceasta bunä damd a-mi indoi salarul si-mi promise
destule favoruri, numai sä diman, imi repeti de multe
ori proverbul: Pierre qui roule n'amasse mousse",
adeca: Piatra care se rostogoIeste nu prinde muschiu".
In desert!
Asa ma säturaiu de Paris, incat pare sa cada pe
Aier imi trebuie, libertate: nu-s fäcut pentru
,ocupatii de acest fel, fie cat de rentabile. Fiji naturil

www.digibuc.ro
 157

anevoie se cetdtenesc, daca nil cumva se inchind.

Mamonului, $i eu nu-s de aceia.

Aceasta sper sa fie ultima scrisoare din Paris, caci,

peste putin, plec de aici, $i chiar din Franta, indrep-
tandu-md spre Italia.
La 8 ale acestei luni am fost la Versailles, ca sa
mai vad odatä acel palat märet, cel mai strälucit in
E.uropa, poate in toatä lumea, apoi $i jocul apelor de
acolo, care se intdmpla de la Maiu pana la Novem-
bre, in toata intdia Duminecd a lunii, pentru public_
Doua cal ferate duc la Versailles, una pe malul
drept, alta pe malul stang al Seinei. Gara, pe dreapta,
e l'anga locuinta mea, $i, a$a, pentru diversiune, ma
duseiu pe malul stang, ca sa ma intorc seara, pe cel
drept, acasd, i facuiu bine. Calatoria tine treizeci $i
cinci de minute.
sd-ti descriu purin acel palat minunat.
Se construi supt Ludovic al XIV-lea de arhitectul
Mansard, care intaiu fdcu acoperi$uri, cum se vede la
Curtea sambetiand (?). Palatul, cu gradina i aparatut
pentru jocul apelor, au cosuit cloud sute nouazeci de
n-rilioane de taleri. Nu poate fi palat mai mare ca
acesta.
In mijloc, cu vederea pe perspectiva cea mare a
lunga de o leghe $i inipodobitä cu statui
alte monumente de marmurä alba, e o galerie lunga
de cloud sute treizeci, lata de treizeci $i cinci $i in-
nand de patruzeci de urme. Sus, boltitura e zugravitä
»u mild maiestrie; paretii sunt nurnai marmura, au-
rituri i oglinzi. Pentru Regele $i Regina sunt patru-
zeci de sali, care de care mai frumoase i sumptu-
oase, toate fungi de cate optzeci i largi de $eizeci
de urme, apoi nenumdrate pentru eurteni $i perso-
nalul de serviciu. In sfdr$it, contine o sala de teatru
o capela, in adevar regale.
www.digibuc.ro
 158

Ca un ce extraordinar de sumet §i, pot zice, impiu

tot de odatd, se vede zugrävit pe cupola capelei din
acest palat chipul regelui celui mai absolut, Ludovic
al XIV-Iea, in ceata ingerilor cari stau innaintea Scau-
nului Pdrintelui Ceresc, represintat supt figura unui
bdtrân venerabil.
La atdta marire ajunsese acest rege, incdt nu se
multumi, ca altii, a se pune dupd moarte intre sfinti,
ei, de viu, intre ingeri chiar.
Palatul, cu pare §i gradind, cuprinde un spatiu de
trei mile geografice. Ape le, prin canaluri subterane,
mânate in sute de §iroaie, se urea in cdteva basine,
peste cloud sute de urme in Bier, i recad in arcuri,
apoi formeazd paduri, cascade §i alte figuri, pe dis-
tanta mare, care incântd pe spectator.
Acest palat nu e acum acomodat pentru reedintd,
ci contine tablouri artistice §i curiositdti, care se in-
multesc din an in an prin cumpdrdturi din partea
Statului.
De la toate aceste frumuseti imi ludiu adio, poate
pentru totdeauna.
Ajungdnd seara acasd, afläiu, cu cutremur, cà pe
malul stdrig, chiar in timpul cdnd veniam noi, se
intdmpld o cruntä catastrold pe calea feratd.
A dou`a zi se &id cum cd, fiind public foarte mult
la Versailles, s'au fost in§irat prea multe trdsuri in-
tr'un tragan: s'au pus cloud locomotive una dupd alta,
din intdmplare cea d'inainte cu patru roate. Rupân-
du-se o roatd, locomotiva respectiva imbrdnci, ceia-
laird o incdlecd §i, trecOnd peste dänsa, trase asupra
focului vdrsat septe vagoane, claie peste grdmadd.
Suflând vdntul infricopt, §i fiind vagoanele din nou
zugrdvite, apoi, din nenorocire, toate incuiate de con-
ductori, toate arserd i nimeni nu putu scdpa. Ar.5i
§i uci§i se numdrard o suià cinzeci de persoane

www.digibuc.ro
 159

mai tot atAtia greu vdtdmati in spitale. Ina- aseme-

nea desastru nu se intâmplA in Franta de and existd
cdi ferate.

De and sunt bibliotecar, cercetäiu numai pe amicul

Thévenin §i pe Paulina, care acum e mireasd a unui
tipograf blondin i frumos ca un model de zugrävit,
pe care, cu ultima ocasie, mi-1 presintd Paulina supt
numele de Leblanc, tot odatd poftindu-md la ospätul
nuntii, ceia ce insd nu putuiu accepta.
I-am imbratipt fratete pe amândoi, implorând asu-
pra-li binecuvântarea cereascd, i mà desartiiu uimit.
Deie-li Dumnezeu fericire §i coconi cu virtute!
Virtutea §i perfecta moralitate i$i and idealuri nu-
mai in clasa de jos a or4enilor, care, in adevär, tr.&
iete cu pdnea ce-i dd Tat Al ceresc, in toatá ziva,
binecuvântându-i palmele milcate intru neincetatà. ru-
gaciune, cum zice Mântuitorul Isus. Aristocratul
§i avutul se tävälesc in desfrânare, iar säteanul e
subminat de läcornie §i pizmd in toate pärtile, vicii
care rod societatea din temelie.
Nu voiu uita acea copilä build, pentru cd simt at
a influentat asupra mea, i pururea imi voiu aduce
aminte de vorbele amicului Thévenin: Omul onest
e bunà cunotintä, fie in orice conditie sociald aruncat
.de soartd".
Harul Domnului peste noi!

www.digibuc.ro
 XXIII.
Nizza in Proventa, Iunie 1842.
el,nbilligeres gibts ntebts, als etnen unerfahuen Maim
Der nur ftir reckt halt, was er selbst gethan.3
(Dupä Teren( itt.)

Las, frate, impeesiile momentului pe alta data §i-tf

scriu despre Paris si despre Francesi, din departare.
Franta i poporul frances e de acea natura, inat
emul strain, venind i zdbovind intre dânii cat de pu-
tin, se simte ca acasä, se 'ntelege cd neavand a se
lupta cu lipse i eu fuiu, in parte, unul din acei
fericiti, in curs de doi ani de zile. Cel putin acum
asa mi se pare.
Francesul se vede cä e de un sânge cu noi:
e numai bundtate §i jovialitate. Dacd-i vorbesti
limba cat de räu, nu te fade, ci te indreaptd cu multä
dulceata i delicateta, ca sa nu-ti vatdme simtul cat
de putin, se intereseazd de tine, indatä te intreabä
despre institutiile patriei tale, aci el e peste tot po-
litic, sau, si dad, nu e, crede a fi.
Nu rar mi se intampla sa aud de la unii, and li
povestiam oarecare imprejurdri de ale noastre, ex-
clamand:
Frate, voi aveti libertatea in faptä, si noi de
nurne!".
Fireste, aducea timpul prilej cu sine ca sà li spun
numai partea cea bund, din principiu, ca sa nu-mi
injosesc tara. Cand, din potriva, li desvaluiam oarecum

www.digibuc.ro
 161

reversul, apoi Francesii erau punctuali cu consolatia:

Amice, Francesii sa träiascd: numai ei \TA pot
scäpa de jug!".
Aici se arata caracterul Francesului, de natie mare,
de curagiu nemargenit, dar §i. de fanfaronadä peste
mäsurd.
Ce e drept, Francesii sant in fruntea popoarelor
europene, i cautA a se sustinea in frunte, clici, Indatä
ce s'ar läsa, ori i-ar intrece alt popor, ar ramiinea in
coed& hind pentru ei rangul al doilea, coadä. Insä
nici cand acest popor ambitios, aceastä natie iubitoare
de glorie nu se va lase de conducerea lumii civilisate,
cAci ii e §i. uwr, dupd ce spiritului lor i-a intrat In
carne oase, iar celelalte natii s'au indatinat ea
*i.

avtos efa" din partea lor.

Amicul mieu Thévenin e republican incarnat, i a-
desea-mi zise:
Numai Republica e Stat deplin, §i, oarecand,
toatä Europa va ajunge republica".
Ce yeti face atunci voi, Francesii?", il intrebaiu.
Atunci noi, ca sä fim tot in fruntea altora, fa-
cer% fichtre!, Chepublique".
Francesii se pot cultiva cu multa uprintä, cAci limba
lor e ca §i universal& §i nu se ostenese, ea noi, a
invaja limbi sträine, afara de cele clasice. Tara lor
e mare i imbielpgatii in toatA prlvinta, de aeeia nici
nu cälätoresc in mäsura, ca alte natii, MA cäutând
ca§tig.
Tare stria pe Francesi frivolltatea; alminteri, ar
subjuga lumea, ca sträbunii noVri, Romani!.
- Observaiu ca cea mai mare parte din Frances 11
presupqi cultivari totu§i sant numai spoiti cu lava-
latura, Intocmai ca Romanii no§tri, cAci, spuindu-II
de Bucure*ti, de unde spuneam ca stint, ziceau:

ii

www.digibuc.ro
 162

Bine, bine, am auzit de Bucaria: e provincie

asiatica".
Transilvania e, pentru cei mai de frunte, tot asa
ca pentru noi Zelanda Nouä.
In sfarsit, la noi omul invätat nu e asa de preten-
tios; Francesul, din contra, cat de ignorant, se stie
produce cu o rara emfasa.
La dansii toate stiintile sand reduse in abreviaturi,
In care exceleaza invatatil lor; dar aceasta strica ne-
spus de mult, cad tinerii, din fire ageri la minte,
insa nu prea aplecati la studiu serios, petrecand cu
abreviaturile, pierd gustul a-si castiga eruditie solidä..
Ce sä zic? Pentru cd atata samänd cu noi, sau, mai
bine, noi cu ei, calitätile si defectele de odata, unele
ca altele, imi facurd Francesii de tot scumpi, si, asa,
plecand din Paris, unde, nota bene, pe langä alte
persoane pläcute, läsdiu pe d-na Bloum, ca si a doua
mama, despartirea-mi fu atat de dureroasa, ca aces
din Transilvania, mäcar ca n'as fi mai rämas. Si cum
nu, cand, in doi ani, fireste, servindu-mä numai de
acea limbd, atat ma deprinseiu in frantuzeste, inat
nici a cugeta nu pot alminteri, ba chiar aceastä scri-
soare e numai traducere din frantuzeste, la care puseiu
rara straduintä. Fireste ca vorbele-s elementele cuge-
Carl
Dar, cand vorbesc de Francesi, intelege: Parisieni,
-caci iti märturisesc ca provinciile putin le cunosc, si
numai zece zile petrecuiu, ca substitut de invätator
la o fabrica, in satul Puteaux. Ma recomandase amicul
Thévenin la acel oficiu, dar, las' cal nu-mi pläcu, insii
nici il puteam ocupa definitiv, din causa ortodoxiei
mele, acolo chematá eterodoxie.

Purcecierea din Paris fu, cum iti arätäiu, dureroasa.

Plecaiu petrecut de cativa prieten.i pänä la locul menit,

www.digibuc.ro
 163

§i varsäiu lacrdmi suindu-mä in diligenta Lafitte",

care cuprinde treizeci de persoane. Cu aceastä ma§inA
uriad merserdm pänä la Chalons-sur-Saône, de unde
ne imbarcardin pe vapor. firecurAm prin faimosul ora*
industrial Lyon, la confluenta apelor Saône i Rhône,
prin Avignon, oarecând revdintä §i feudä a antipapior,
prin Aix-en-Provence i Marsilia, toate orav ale Fran-
ciei despre care, fiindcd n'am stat inteinsele, n'ara
ee-ti. povesti.
Ceva incidente tott4i nu-ti ascund.
Debarcând la Avignon de pe vapor, din intâmplare
ealcAtu putin pe piciorul unui individ care, cu tot
,,pardon"-ul ce-i opuseiu, nu Idsä a-mi trânti cdteva
bas,ama" cu glas mare. Nernai auzind de câtiva ani
accelte dulci patriotice ca acestea, la ap de mare dis-
lanta de patria mea §i a acestei injurdturi, ca un far-
mec irni atinserä urechile, §i, intorcându-md cu ua
ebadta" din parfea mea, la iutealä fuiu imbräti5at de
un Maghiar pur sang", crezând ca i-s conational.
Se multämi, dupd putind explicatie in frantuzete, cAd
sf5.risem reperioriul de maghiard, a mA putea saluta
Meal de compaLriot; asemenea i eu. Convorbiräm,
apoi, nemte§te, cäci era Pestan, i ne patriotisardra
cu toatA caldura, c5t fiträm impreunä.
La masA, pe lângA multimea cAlätorilor, se aflau
functionari publici, intre cari §i prefectul departamen-
tului Vaucluse. Maghiarul mieu inteatäta cArti asupra
bucaleTor, mai vartos cd nu-s calde, i atunse pAnd a
recita innaintea tuturor faimosul Extra Hungariara
non est vita, etc.", ceia ce fäcu pe prefect, orn bätrân,
jovial, a-i arunca, cu oarecare humour amestecat cu
näcaz, cA Mocanul nu §tie ce-i §ofranul".
Bucätäria francesA, in adevär, e excelentä, dar pânea
in genere nu e sáratä de ajuns, pentru cä nu se
scireaza, ca la noi, cu sare gerna, caci in Franta e

www.digibuc.ro
 164

putind, ci cu sare marina, care are gustul fad, apoi

bucatele, dupa gustul lor, cautä sä le manAnci mai reci,
alminteri te fac mocan, ca pe Maghiarul nostril.
Francesul nu poate pricepe ca i alte popoare ar
avea ceva bun, eel putin mai bun ca el, asa e ce
fanfaron.
In Marsilia, oras maritim comercial de frunte, unde
ajunserdm curând cu altA diligentä, mäseiu pes'e roapte.
A doua zi, fiind DuminecA, merseiu la capela gre-
ceased de aeolo i, la Liturghie, cantAiu un heruvio
rornânese, cdci nu-I uitasem din timpul târcovniciei.
Aceasta puse pe credinciosii greci in mirare, dar,
fiindcd-1 psalmodiaiu cam din nas, cu dulceatd, dupä
ohLe Petru Efesiul, tocmai cum li place Grceilor, il
ínghiirä pe depPn, de si-i scandalisa oare-at textul
strain, lar, la uemd, preo ul, cu toti confesionalii, in&
impresu-ard, eu comp'imente si cu intrebli dia tin
pairida", pe care fireste, crunta desamägire, le in-
tâmpiniliu cu räspunsuri frantuzesti in adeväratá pa-
risianä, de oarece neogreaca de mult imi iesise din cap,
mäcar cä o cunoscusem binisor odatä.
De la Marsilia, tot pe uscat, veniiu la Nizza. Aici
afläiu trei cunoscuti: d. Costa, cu sotia, din Bucuresti,
consulul-general frances, marchisul de Chateaugiron,
care si in Bucuresti fu consul si-mi stete intr'ajutor
la Resid-Pasa in Paris, când cu procesul; apoi un Sas
din Tara Bârsei, Transilvänean, rätäcit pe aici, anume
Andreas Bolteres, doarä Râsnovean.
Nu-s acum oaspeti in Nisa, cdci vin numai iarna,
nefiind poate in toatä Europa loc mai pläcut si mai
apärat de frig ca acest oras. E asezatä ca un camin,
având munti spre Apus, spre Miazdnoapte i Räsärit,
toti acoperiti de vii, mäslini, smochini, apoi lämäl, pot.-
tocali si rodii aier liber, pe cand, de spre Miavazi,
o stradii largä inconjurä termul Mar11 Meeiterane ale

www.digibuc.ro
 165

carii unde lin se rasfata in pietr4 de gresie cat alunela

§i racoresc aierul neincetat.
Sed aid de zece zile i ma delectez culegand
mäAile de portocale din pomi, avand la locuinta o
grddind mari§oara, plinä.
Minunati pomi sant lamaii i portocalii. Pe dan0i se
:end poame coapte, galbene ea ceara de antert, verzi
ca nucile de an i flori in toata pompa de ast timp,
care imbälsameaza aierul sa te imbete. Apoi rodii,
in märimea prunilor tufo0, cu frunza verde-inchisd,
imbracati cu flori ro0i ca focul, cat trandafirii de
marl. Nu te saturi a-i vedea.
Am, totu0, i un nacaz. Aici se aflä un misionar
protestant geneves, anume Victor Jag, care in tot
chipul se sarguiWe a mä face proselit. Trebuie sa
stii (ap e faima) ea' Genevesii, protestanti ealvini,
sant pentru confesiunea lor ca Iesuitii pentru cea
taloned.
Dar, flincled tu nu tii nici Iesuitii ce sant, apoi
-numai atata-ti spuiu, cu vorbele d-lui Jag, ca nu se
straduiesc a te moralisa, din contra, chiar a te con-
rupe, numai sa te aduca la credinta cea catolica,
dui:4 ei, singura mantuitoare. Sant fanatici pentru
proselitism, dupnani neimpacati ai altor confesiuni
religii, dar indulgenti in cat despre principiile moralei.
SA ma fereasca Cerul a imputa toate acestea Orin-
telui Jag; fanatismul §i ura altora ajunge, i in acestea
exceleaza. Oh, ce adevarat e cd oricine vede gunoiti
in ochiul altuia i nici de cum barna intr'al, sate!
Resistaiu barbate0e, caci nu in deert, de tartar inca,
cetiam Omiliile in Margaritul Sfantului loan Gura-de-
aur! Cu atata ma pot lauda 0 din epoca tarcovniciei.
Nutretul sufletesc mai bine-mi prinse ca fierturile de
castraveti acri ale parintelui protopop Andreiu lobo-
m iteanul.

www.digibuc.ro
 166

MA hotArdiu a merge drept la Neapole i a mA im-

barca pe un vas cu pânze, ca sA cAlAtoresc cu indele-
tele §i mai putine spese ca parka aici. Ieri intAlniiu pe
gäpitanul unui bastirnent tarentin, care face cabotagiu
in Mediterana, mA inteleseiu cu dânsul: pentru trecere
patru ducati (unul cinci sfanti) §i pentru vipt domnesc,
cum zise, doi carlini (un sfant) pe zi, dar imi cAutti
a mA invoi sA trec peste Neapole §i sd debarc la
Salerno, cateva oare mai departe. Cu atât mai bine:
vad mai multd lume. CAlatoria pe mare va dura zece
zile. Nici acestea nu-s legate de gard, fiindcA §i aa
n'am altä treabA.
A4a dar, mâne plec din portul vecin Villafranca,
dependintA. a Nizzei, cu bombarda tarentind, la Nea-
pole, $i navigatia voiu sA ti-o descriu din delicioasa
Parthenope.
Adio!

www.digibuc.ro
 XXIV.

Insula Elba, Iu lie 1842.

suurk,h chi, Maere sender Grauscu,
Wie auch Sturm und Fluthen brausen,
liat der Mensch Weg sich gescbaffta.

Am debarcat, iubite, pe un stan de fier, si oras

nu e, ca sa capat distractie; asa dar ma apuc a-ti
scrie, de si anevoie voiu putea trimete epistola din
rriezul Marii miezului terii cu siguranta din orasele
mari, unde singure ti le trimeseiu prin intermediul
ambasadelor austriace pana la Viena.
Cu cat nacaz am tras in anul din urma, in Franta
bine m'am fost aclimatisat, si o pot numi a doua
patrie, iar ocupatia sedentara in Paris imi (Muse
de cap. Sa nu fi fost intre carti, poate tot o mai
duceam: am dat ins& de descrieri turistice, mi lè
facuiu lecturd de predilectie, si, asa, dorul de ducA
din ce in ce se inrai in mine mai tare.
Rabdarea o pastraiu numai pana-mi castigaiu mij-
loacele de cAlatorie, si-mi aleseiu de tint& Neapolea,
paradisul paradisului pamtintese, ca sa-I Arad, si sa
mor indestulat.
Din economiile ce facuiu peste an si din cateva
juvaiere vandute, cApuisem sums de trei sute de scuzi,
sau o mie cinci sute de franci, apoi ma räzimiiiu pe
Dumnezeu si pe bietele cunostinti, ca sa o lupt mai
departe.
SA nu uit insa ca, cerand pasaport la ambasada

www.digibuc.ro
 168

otomana in Paris, Excelenta Sa Regid-Paga binevoi

a md cherna la sine 0, cu generositate, invdlui in-
tr'insul cinci ludovici de aur pentru a ma putea in-
toarce in patrie, fara a agtepta multdmire.
Iti descriseiu calatoria pand la Nizza din Provincia
petrecerea acolo; acum voiu sa-ti continuuiu.
In preseara purcederii facuiu putind provisie, i doi
matrosi md luara cu cinul pdnA la Villafranca, unde
ma. hnbarcdiu pe bastimentul ce sta pe ancord.
Avuram pe bord, in acea seard, un spectacol foarte
frumos, caci, spre serbatoarea fruntagilor apostoli Petru
Pavel, pe toate innaltimile d'imprejur se aprinsera
focuri de bucurie, ca la noi in preseara de Sf.
Gheorghe, care tinurd peste trei oare. A doua zi,
capi anul Rafaele Corbo, pilotul, tata-sau, Giovanni
Corbo, cdrmaciul Gaetano, gase matrozi i eu, Im-
preunà, merserarn la biserica i ldsaram la bord nu-
mai doi musi. Apoi, dupa rugdciune, intorcându-ne,
cu ceremonie se innalta pavilionul, se tidieá ancora,
apoi pAnzele se umflard gi, maiestos, incepu Sfânta
Clara" (aga se chiama bastimentul) a despica unda
cdtre Sdnul Liguric.
Tocmai cugetam sa incere alimentele lui Signor
Corbo, maccheroni, stocofisio, biscotto di Mare, for-
maggio e buon vino, tutto exccellente", cum, zisese
cdnd incepura toate obiectele a mi se invârti inna-
intea ochilor, a mi se revolta dejunul in stomah,
mA cuprinse o affieteala aga de infricogatd, incdt nu
tiu ce se mai intAmplA cu mine. Era raid de Mare.
Bombarda noastra (aga se numegte acest fel de
nava, cu douti catarte, mdcar ca nu era innarmatd),
n'avea incarcatura, fait ceva balast i de pietrig in
fund. Doi matrosi mA agezara la rdcoare inteun ha-
Prund, pentru echilibrul corAbiei and e depra.

www.digibuc.ro
 169

mac" (leagän de pan* din nAuntru, §i, acolo, ti-

goriiu pand seara tärziu; apoi, ieind, tärbAcit §i le-
gänâmilu-md, pe punte (copertd), afldiu cA, toatd ziva,
innaintasem numai trei leghe marine, ca §i cum ai
zice: din casd 'n timid". Dar incepu a sufla vântql
seratec, i zburardm pe suprafata licvidä cu destuld
iutime. Nurnai värsarea i durerea de cap nu incetalii
pänä. a doua zi, in care timp rinuiu dieta de mân-
care i bäuturd, din timp in timp sugAnd numai ceva
sue de Ian-We.
In sfâr§it, md dedasem cu legAnatul !idyll i cu
mirosul undei sdrate. 0 pond de lup mA cuprinse
incepuiu a inghiti bucäturi nemestecate, pând ce
signor Rafaele mA sfAtui sA md moderez, ca sa nu
cad pradd indigestiei.
Erau patruzeci i opt de oare de când porniserdm
de la Villafranca. La 2 Iu lie, seara, trecurdm printre
insulele Gorgona ì Capraia ne aflardm aproape
de canalul de Piombino, navigAnd spre insula Elba,
unde curând ajunserdm.
Se aruncd ancora in Porta de la Rio", cobordiu
in insulä i mA incartierdiu in cea mai build casti
locald. Aveam fried fesul grecesc §i pantaloni cu cute
de catifea rosie, cu care md serviam drept costum de
ceildtorie. Mi se fäcurd ovatii de bietii locuitori, cre-
zAnd cd sunt fiul vre-unui Pag din Stambul.
Casa la care md duserd era chiar casa in care
condcise Ludovic Napoleon, in anul '1840, mai innainte
de a debarca la Boulogne-sur-Mer, mi-o spuse
proprietarul casei, cu lacrAmi, cdci Elbianii au pe
Napoleon-cel-Mare, care fusese ralegat un timp in a-
cunt& insuld, in amintire, §i de familia Napoleonilor se
intereseaz& foarte.
ieri Ricuiu câteva excursii in insuld, cercetdiu locul
uncle se exploateazd minele de fier, cdci toatd e nu-

www.digibuc.ro
 170

mai stAncd de fier. Dorisem a vedea Portoferrajo",

unde residase Napoleon, dar, fiind prea departe, nu
putuiu merge, mdcar cd se imbia ospdtariul,mieu
a-mi da caleaged gi asin, cu samar comod, spre aceasta..
Totugi, ma' suiiu pe o culme gi vAzuiu locul din de-
partare.
Pentru distractie, puseiu sd-mi spargd o bucatd de
stalled de fier, eu explosibile; gustdiu dintr'o fiintand.
apd feruginoasd, tare ca rachiul, care are virtute
constrietivd; culeseiu smochine vdratice, numite fiorf
di fighi"; mâncdiu sardele gi caracatild proaspdtd,
pescuitä de mine insumi eu amandoi mugii, prind ce
cellalt personal al echipagiului incdrcd ferrazze" (mi-
nerale de fier brut) in 'lava.
MineH aiei sunt condamnatii Marelui Ducat de Tos-
cana, diva exemplul Rusiei, care ilia intrebuin-
teazd criminali la mine. Elba e dependinta toseand.
Insula e frumoastt foarte: numai la locul unde ne
afläm de cloud zile ajung miasme din bdltile de la
Piombino, de care md. mai apucara frigurile; dar,
laud& Domnului! cu intdiul flux, care va fi in-
teo oard, pledm.
Zi i tu: Doamne-ajutd!

www.digibuc.ro
 XXV.

Neapole, Mlle 1842.

«¡Feder Napoli e poi morir.,

Miseriile omenesti sunt fArd capdt. Abia md deda-

sein cu Marea si incepeam a gusta o placere rard in
calâtoria nauticd, când toate mi se nimicird.
Pombarda noastrd se incArcd la Elba cu ferrazze",
care se duserä. la Salerno, i, fiindcd se luaserti din
loc liber, infierbAntate de soare, cdsunard innduntrui
ndvii o fierbinteald nemai auzitd, incât abia putuiu
dormi, de tot gol, câteva nopti chip& plecare; insd mai
ray fu ziva, cu arsita clinnanntru si din afard.
De reguld, spre seard, bate ceva vânt pe Mare, care
dureazd cateva oare, apoi intrA bonaccia", in care,
toatd ziva, nu fAceam douä sute de stânjeni, clAti-
nându-ne.
In mai multe rânduri Imi pdru thu cd nu merseiu
cu vaporul, pent% cä muriam de urât, incunjurat de
apd, expus arsitei soarelui pe punte i fript de fer-
razze" innduntru; pe Iângd aceasta, stfind nemiscati
la un loc optsprezece, doudzeci de oare. Las' cd nici
delfini, nici rechini sau alt monstru marin nu se
vedea, lard cerul i apa.
Dupd alte toate, i marinarii sunt putin veseli, de-
prin0 cu linistea si foarte. Dimineata, la
amiazi iseara, innainte si dupd mâncare, tot echi-
pagiul se adund la un toe in pupa nAvii i, in ge-

www.digibuc.ro
 172

nunchi, dite o oard, tineau rugaciuni, cantate foarte

languros, cele mai multe, dupa datina, indreptate spre
_
Maica Domnului. Altminteri, marinarii sunt oanieni
foarte de omenie.
In cdteva zile sfdrsiiu provisiile proprii si fuiu con-
striins a ma alimenta ca marinarii, din cele comune.
Aceasta fu cununa suferintilor expeditiei mele nau-
tice. Mancasern piscoti de Brasov incd din tineretd,
piscoti frantuzesti a la cuillère", piscoti englezesti
serviti cu ceaiu, eunoscusem gustul macaroanelor cu
cas de Parma, cu suc de carne si innecate in unt
proaspat. Asa ¡mi inchipuisem preparatele omonime
ale lui signor Rafaele, dar, vai, ce amagire!
Piseotul marin samana in virtute cu fierul otelit,
alminteri e coca nesaraata, ea panea frantuzeasea;
macaroanele lui signor Corbo mi se servira fierte in
apa simpla, presdrate cu branzà muceda si ilustrate
cu streapezi; stocfisul, un tel de talpa, care se vinde
cu pundul (Pfmidsohle), atat de aromaticii, inedt s'o
mirosi din coasta toscana sau din Sardinia, pierdute
in orizontul depirtat; apoi un vin dulce si fad, Var.&
pron.' de putere. De odatA eine sa manance? Dar
signor Rafaele imi zise: Ben certo li piaceia domani",
*i, in adevar, a doua zi pareau ca-s pancove si mirodii.
Promiseiu matrozilor buona mano", numai sa-mi
Ind petrecere, ea si nu mor de urat. Ma luara in
falupa sa ne scaldam; innadins ma rasturnara in
Mare sl ma repeseuird. Ei sáriau din vârful catar-
tuiui, eu abia de pe bord, in Mare, unde, apoi, signor
Rafaele 'ma prindea si ma punea in salupd. Las' ea
aveam un petec de pluta legat de mine, ca si nu ma
scufund, dar tot gustaiu, din cdnd in ednd, unda
amari. Asa, cu asemenea exercitii, cam dure pentru
un domnisor parisian, petrecuram inca patru zile lungi
de yard, Oa ajunseram la locul destinatiei.

www.digibuc.ro
 173

SI nu tkit insa lucrul principal. Apropiindu-ne de

gura Tibrului, tot avuram un spectacol extraordinar.
In depärtare nu peste doud sute de pasi, in linie
paraleld cu corabia noastrá, de-odatä väzurtim un chit,
lung ca de treizeci de coti, despicdnd unda cu tár
rie, aruncänd din ambele nari douä areuri de apá
spre spinarea ce i se vedea ca o insuiä neagrd des-
coperitd, ia-, mai departe, coada innotlitoare, in formd
de cdrmd, spre indreptarea cursu'ui. Talazul ce-i aräta
directia, fäcänd gigantice ondulatii, ajunse la noi i ca
o frunzd fdeu a ni se legdna nava. Motrosii edzurd
in genunchi si, cu devotiune, rugard pe Madonna
sd indepdrteze monstrul, care, de si-ar fi prins mintea
cu noi, vdranclU-se pe supt corabie, ca o minge o ar fi
aruncat in aier. Dar scdparäm, dici era spre seard,
ednd incenoa vantul, si ne depanaiiim de locul evolutii-
lor ace:u monstru, läudând pe Santa Maria Vergine".
La 8 Julie cram la innahimcd insulei Capri, unde
Impáratul Tiberiu petrecu cele din urmä zile in des-
frdnare pand fu ucis. In vecindtatea acestei insule ne
tinu bot.accia" toa,d ziva, dar, curdnd, ciupd dejun,
avurdm iar de spectaeot un fenomen cerese, adecii
o eclipsä totald solard. Lumina zilei, din strdlucirea
extraordinard in aceste regiuni, incet pe incet, atáta
se intunecd, incdt se pdrea ca si cum un nour gros
ar fi innaintea soarelui. Luardm hArburi de stied, le
tinuram asupra lurninii aprinse si, apoi, prevdzute pe
o parle cu culcus de funinz,end, ne servird pentru a
putea contempla fenomenul astronomic, cdci cu ochii
liberi nu numai nu se vedea, dar spuse cdpitanul ed
perieu:os vederii oLmilor.
matrosii ltalieni cred, ea si Ro-
manii no,Ìtri, in vdrcolaci, cad, ctit tinu eclipsa, mereu
se inehinard Madonnei.

www.digibuc.ro
 174

Signor Rafesle, fard a fi erudit, avea cunostinti

variate, i amandoi tineam dese discutii, mai ales teo-
logice, fiindcä eram dedat cu aceasta din Niceia.
intrebdiu pentru ce matrosii sunt asa de superstitiosi
pentru ce nici eänd nu se roaga lui Dumnezeu,
ci numai Madonnei i Sfintilor? Cdpitanul irni ras-
punse cu mina clemnitate:
Vulgul", zise el, nu se poate avanta cu minte4
sa cerceteze lucrurile filosofiee, ei el simte numai cu
inima, apoi divinitatea inimii e, per excellentiam",
Precista Maria (italieneste: Madonna" sau Doamna
Noasträ), care pururea se roagd pentru noi, si, prin in-
terventia Sa la Parintele Atatputernic, ni cdstiga tot
binele i ne scapd de toate relele.
Când incepe omul a filosofa, atunci in tot minutul
cade la indointd si rdtaciri, din care mintea nu-1 poate
scoate, cdci e märgenitd foarte in amdsurare cu secre-
tele necuprinse ale Divinitätii si ale -Naturii. Ba, prin
necontenitd cercetare, poate omul sa ajungd la trufie si
la impietrire cdtre ceìlali oameni; dar prin credintä,
fârä mdltä cercetare, inima i se incdlzeste si-1 fac
simtitor-la suferintile semenilor sái.
incd n'a sters nick) lacrimd, credinta, in simpli'at a
ei extremd, le sterge pe toate, i religiositatea, fie
in cdtva si amestecatd cu superstitie, nu vatâmd. Ea
intretine iubirea, legdtura cea mai necesard i mai pro-
fitabilä omenirii. Cine crede si exerchea,A faptele dic-
tate de iubirea aproapelui, de acela nu se desparte
speranta inteun viitor mai fericit, pdnd ce moarLea-I
scapd de un vis pururea nerealisat, dar pldeut
rndngaietor In aceastd yield samdriatd de stanci
valuri, ca Mediterana furioash pe vänturile eevinoc-
tiale."
Foarte-mi pldcu dulcea filosofie a d-lui Rafaele si
fmi veni foarte A propos", cad in Paris e lumea

www.digibuc.ro
 175 -
foarfe filosoafd, si nu neg ea simtul religios si la
mine cdpdtase o zdruncinare si se cam tâmpise. Mo-
ralitatea publicd e basatd pe religia in care fiecare
orn e crescut; numai eine e in stare a sterge toate
intipAririle si amintirile omului, sä cuteze a-1 des-
mânta de la obiceiurile religioase in care s'a pomenit.
E ins& peste toatd putinta.
Imi aduc aminte din tineretd, când intâia datd rnd
fdcu doctorul Osterrnayer sd mänânc carne Vinerea,
eum, pe lângd neincetata icniturd, semn vederat el
aversiunii ndscute din dada., dupd ce md deddiu,
mi se pdrea cd doard si neascultarea §i minciuna
ined ar fi cdlcdri de aceiai categorie ca netinerea
postului.

Dupd ce trecu eclipsa, signor Rafaele imi ardtd

Golf ul napoletan din fatd, care sta ca un semicere
mdret innaintea noastrd. Mai intâiu, Capul Misen, cu
vüle unde crestea oarecând faimosul vin Falerno, lAu-
dat de poeti in cântece bahice, innainte de a fi cu-
noscut cel de Champagne, tocmai ca acesta. Baia,
cu templul Venerei si eel vecin al lui Mercur, ea
§i. cum anticitatea ar fi prevdzut patimile lumii noud,
de ea necunoscute, cum adeptii unei divinitäti, de
nevoie, cautd sa invoace pe cealaltd. Marea Moartd,
Câmpiile Eliseene, Muntele Nou, rdsdrit inteo noapte
ea o ciupercd, prim virtutea vulcanicd. Pozzuoli, eu
templul lui Joe Serapiu, jumdtate inundat de apa
MArii, apoi muntele Pausilip, sAmAnat cu vile si grA-
dini paradisiace.
Orasul Neapole, antica Parthenope, ca o regind. pe
tron, incununatd cu castelul Sant' Elmo, muindu-si
poalele in Mare la Caste lul dell' Uovo", cuprinda
gratios fondul mijlociu, si Capul-de-Munte, ca un bal-
dachin, decorat cu pini pitore§ti, in forma de umbrela
eolosale, intinse, se ridied d'innapoi.

www.digibuc.ro
 176

Mai departe, spre Apus, muntele Soma sau Vestr-

viul, ca din pipa gigantica pururea fumegd, noaptea
insd ardtand para focului ce scoate din rärunchii pa-
mantului, niciodata ostenindu-se. In sfdrsit, orasele
desgropa,e dupd septesprezece veacuri, Herculaneul si
Pompeii, imprejurate de vii si plantatii de bumbac, sunt
incadrate de Capul Sorentin, de unde pana la noi
ajungea mireasma florilor de portocali ce-1 adumbrese.
In adevdr, Neapolul merild a se chema gradina
Italiei", si mi-ar fi parut rau sa hu fi venit a vedea
acest raiu pdmântesc.
In aceiasi zi, seara, ajunseram la Salerno, si arun-
cariirn ancora in port. $i Salernul are un golf frut-
musel.
Vama nu ne ierta a debarca in bras pana a doua
zi, dar cdpitanul si eu scobordräm si ni arataram pa-
sapoartele, apoi aduserdm la bord mâncdri alese si
yin excelent numit lacrima Christi", cu care ospa-
tdiu echipagiul intreg. $i pentru ospdt, dur dupd o-
biceiu, toata noaptea cantara matrosii ate barcarole
li erau cunoscute.
La 9 Julie debarcaram toti, si merseram la biserica
San-Mat:eo, untie se serba serbdtoarea Madonna delle
grazie", si dadurarn har Atotputernicului ca nu intam-
pinardm pericol si ni binecuvantase caldtoria.
Ludnd apoi ziva-bund de 4a signor Rafaele, diva
ce toti ai lui imi sarutarä manile, plecdiu cu un fel
de omnibus si, prin un sir neintrerupt de sate, vile,
orase, ajunseiu la Neapole, unde m'am incartierat la
Nobile Albergo della villa di Napoli, calata dei Plo-
t maul".
Aid astept scrisoare dela tine, numai sa te fe-
resti de a face alusii politice, cad si asa cred oa-
menii ca-s spion frances.
Pasaportul de la Resid-Pasa de doud saptdmfini zace

www.digibuc.ro
 177

la Prefectura de politie, i fu aflat in buna forma,

prevazut cu toate vizele, dar, totusi, capatäiu azi
dimineata citatie sa ma infatisez mane la Prefec-
tar& punct la oarele doudzeci i trei i umatate"
(ventitre e mezzo").
Ce voiesc, Durnnezeu stie! Poate am scapat vre-o
vorba slabd din gura, si aici e locul a-ti tinea limba
intre dinti, in legea Englesului, nu sa latri verzi
uscate, ca in Franta, unde politia asculta tot feint
de expectoratii cu indulgentä, ea sa afle opinia
fdrä a te supâra pentru aceasta. Nu ma tem
insa de fleacuri, capi am sprijin puternic pe canoe-
frances, d. de Martigny, caruia i-s recomandat.
Adio!

www.digibuc.ro
 XXVI.

Neapole, August 1842.

a IA enn der Bauer ni ht tau s,
Buhrt er weder 11 ind, noch Fuss e

Cu o rara abnegafie de sine-nil $i cu mult sacrificiu,

ma crede, draga, ludiu pana in 'nand ca sii-fi mai
scriu ceva de aid.
Filosofia populara sta in proverbele sale, pururea
bine nemerite $i cuprinzatoare de adevar netägäduit.
La pomul Idudat sa nu te duci cu sacul mare." De
multe ori avuiu ocasie sa ma conving cà in ce puseiu
mai multa speranfa, de acolo intampinaiu mai mare
deceplie, $i a$a-mi facuiu regula ca nici and sa nu-mi
incordez imaginafia peste oarecare grad, spre a putea
privi realitatea in fafa cu putincioasa indiferenfd.
Perspectiva farmecd, lucrul de departe se vede mutt
mai perfect $i mai trandafiriu, pe cand, contemplat
de aproape $1 in amanunte, cad in ochi numai de-
fectele: poesia imaginafiei devine prosa triviala in rea-
litate.
Iaca na e si cu delicioasa Parthenope.
Nu-li descriu Neapolea dupa gradel6 de longitudini
normalä, de la insula Ferro, sau de latitudine ecvato-
riala, caci acestea le ai pe mapa mercatoriana ce-fi tri-
meseiu din Paris. Nu-fi spuiu nid numarul poporafiel,
ca-1 ai in geografie. Tot a$a pofi afla ca Guvernul local
anti e republican, nu e monarhie fermurita, bun& oaca ca

www.digibuc.ro
 179

Franta, dar nici despotic ca la Musulmani, ci un

bland i pdrintesc absolutism, cum e mai potrivit
pentrti popoarele europene nemature, care, cu tata
mamei, sug ideia de aristocratism, i fiecare individ
se ndzuleste, nu prin fapte, ci prin na5tere, a adeveri
eá e mai bun decdt altul, sau, cel putin, ca egalenzd
o sumä §i intrece and sumd i mai mare de indivizi.
Dar las aceste consideratii prea-innalte i mä ter-
muresc la lucrul nostril cel cu totul modest.
Ti-am zis cd mä sacrific prin osteneala ce ieau de
a-ti scrie. Aceasta sa o iei literal. E din causa cäl-
duril de treizeci de grade ce domne0e aici in aceastd
epocd a anului.
Veniiu din Franta plin de energie §i activitate,
a§a, luptdiu cdtva timp, expunandu-ma ar0tei, spre
mirarea insu0 a Napolitanilor, dar mult nu resistdiu
naturii, i iatd-rnd prada celei mai compleete indolente.
In multe zile nici nu pori mänca de lene, in altele
cu greu suferi chiar cAma§a pe piele §i-ti cauti a
zAcea intins pe canapea, toatA ziva, in costumul strii-
mo§ului Adam innainte de a cddea in pdcat.
-Acurn, cere cugetare i idei bine imirate de la
ornul atdt de desmAdulat!
Cine e constrdns a se m4ca ziva mare pe strazi,
se serve0e pururea de umbreld: intocmai ofiterii
generalii o0irii locale, ca i altii. Oamenii umbld in
imbrdedminte avt de u§oard, incât abia nu se vatämä
decenta hi public.
Ziva pare cd e orapl mort; seara i dimineata
roie4te un furnicar de poporatie de speriat, umplAnd
toate strdzile, pietele, grddinile publice 0 mai ales
portul i coasta Märii, unde pururea e ceva rdcoare.
hni place a ma amesteca in popor, pretutindeni
uncle se and grämddit, ca cunosc moravurile.
hi Largo del mercato", Piata Tdrgului, vin conta-

www.digibuc.ro
 180

Chill" sau locuitorii satelor i insulelor vecine, cu pro-

visii la târg, si au porturile cele mai pitoresti; ale
muierifor parte mare samänä cu ale femeilor romance
ardelene, ha chiar si limbagiul aduce bine cu eel roma-
nesc. Aici auziiu chiar expresiile: mama-ta, sora-ta",.
care nu-s intrebuintate de ceilalti Italieni. Zarz,avaturi
se aduc pe magari, in cosnite, iar laptele nu se vinde
in piatä, ci proprietarul duce vaca de funie din poartä
in poartä si fiecdruia-i mulge in vasul propriu can-
titatea de lipsä, cãci altminteri s'ar särbezi de cäldura
cea mare.
In Largo del mercato" se fac execuille de justitie
inca din vechime. Lângâ balconul palatului judiciar
sunt infipte in pärete, orizontal, câteva tepuse de fier,.
avdnd in vârf ingrädituri in forma de lingurä, si aici
stau i azi capätinile tovaräsilor fairnosului Masa-
niello, care, in jurnätatea secolului al cincisprezecelea
din pesear, pr:n revolutie, in cincisprezece zile, se M-
euse rege, si, apoi, fu ucis.
Caracterul poporului se poate studia si in alte locurL
Sunt in Neapole cam la trei sute de biserici, toatA
ziva deschise, dar crezi ca. ajung? In toattà raspäntia,
pe strAzi, Mat se face serviciu divin, si se celebreazd
nenumärate procesii, la care poporul cu adâncd pietate
iea parte i petrece multe oare in genunchi cu cre-
dint& in toate zilele, cdci aici totdeauna e serbdtoarea
orecärui sfânt.
Nicâiri nu sunt atâtea icoane fäcâtoare de minuni
ea in Neapole. Taumaturga principaid e SfAnta Bri-
gitta, care singurd scapà de toate nevoile si conduce
cu sigurantä cälätorii pe Mare si pe uscat. Si sunt
in biserica ei ex-voturi" cat nu mai incap pe pd-
reti, 5i pelegrinii o imprejurd cu mile.
Poporatia (plebea) napoletanä, pe langd atâta nu-
tret sufletesc, e amatoare 5i de nutret intelectual,

www.digibuc.ro
 181

acesta-1 cauta in jurul portului, al molo", uncle, in

genunchi, pe brânci sau întini pe foale, mai ales partea'
barbateaseä, multe oare, inteo zi ca in alta, se de-
lecteaza la declamatiile unor desmeteci numiti canta
storia", cari travestese in modul cal mai oribil epo-
pelle divinilor Tasso gi Ariosto. Fiecare ascultator li
duce in toata ziva, voiu sA zic: seara, granul" (cru-
cerai) pe care nu-1 date, dimineata, popei.
Al treilea crucer e, de nevoie, al regelui, caci in
acest orag mare tot a treia sau a patra casa cuprinde
o bottega" (pravali.e) de Rea li Lotti", va sa zicl:
biurou de lotarie, unde nictodata. nu pori sa intri, aga-s
de indesate de lazzaroni". Nici se and in toatâ lumea
atAtea cdrti tillcuitoare de visuri, i, mAcar ca. lazza-
ronele nu gtie carte, totugi un 'amulet sau talisman
de acestea posedA.
FilndcA suntem la lazzaroni, apoi trebuie sa-ti spun
cam ce e accost& clasa de oameni, cad ei caracte-
riseaza Neapolea.
Lazzaronii sunt trocarii napoletani. Daca. nu gtil
ce-s trocarii, intreaba pe un Bragotean, gi-ti va spunfi;
epoi, mutatis mutandis, lazzarone i trocar e una
aceiagi vita de oameni. Dar, ca sa nu rätäcesc in
ictitva, totugi ma. las in descriere mai pe larg.
Cu tata, mama i progehitura, lazzaronii sunt in
Reapole earn vre-o suta cincizeci de mii de suflete.
Zic innadins: su:lete, pentru ca. lazzaronii sunt oamenii
eei mai de omenie in orag. Ei se nutrese cu caratui
märfurior la bord gi viceversa, cu servicii felurite
la partieulari i Cu negotul fructeior de Mare prin
ospätärih
Locuinta lazzaronelui a piata publica, strazile
unghiurile, supt cerul liber; la soare, la umbra, tot
atdta. Patul lui e o coda lunga ce-i servegte de tragal)
Insteument de purtat it spiaare. Dela trFg, ttagar aau
trocar.
www.digibuc.ro
 182

in meseria de purtatul obiectelor. Lazzaronele se culck

in coda, intins pe spate, ridicand genunchii asupra
cercului i intind picioarele pe talpd, ca sA nu-i taie
vinele. ImbrAcAmintea lui constd din cdmeA, pururea
destrdbdlatd, din cioareci de panzd, totdeauna rdsfranti
pala la coapse, un brau de land, care a fost ro§u,
o scufd, iar de land, lungd, cu mot indoit spre nas,
care incd a fost roietecA, dar acuma nu i se mai
cunoWe fata.
Lazzaronele, fereascd Dumnezeu, nu cermte, der
nici nu se tocme§te pentru lucrul ce i se incredin-
tea* ci pururea se recomandd generositAtii patro-
nului, mai ales cand are a face cu galantuoraini"..
Galantuomo"-i oricine e imbracat alla francese"
(frantuzWe) §i un asemenea oat se intituleazd pu-
rurea cu Eccellenza", nu numai de lazzaroni, ci
de celelalte clase inferioare ale societAtii.
BucAtdria lazzaronelui incd e pieta publicd, unde
se fierb macaroane §i se frig in uleiu peperoni (ardei).
El cu familia, cat de numeroasd, se ajunge pe zi eu
un carlin (zece cruceri, argint), fiinda e sobrietatea
perfectionatd. Deed se intampld cumva sd ca§tige o-
data doi, trei sau mai multi carlini, apoi atatea zile
nu mai face nimica, pe cate e prevAzut cu budgetul
ordinar. Capital nu-i trebuie, pentru cA in echitatea
lui nu voiWe, prin propria-i activitate, spre a-1 ca*-
tiga, sA frustreze pe concurenti de mijlocul subsis-
tentei momentane.
Cand lazzaronele n'are ca*tig, trdie§te cu mure, cu
broboane' §i mai ales cu fichi d'India", care se and
in abundentA pe toate gardurile §i rapite, apoi cu
frutta di mare".
Fichi d'India" sunt fructe de cactus, care cresc ca
la noi urzicile i 'scaii; ele au must §i multA dul-
ceatA, de si cam fadd. Frutta di mare" sunt scoicute

www.digibuc.ro
 183

de tot soiul, pe care le lasá Marea pe prund in timpul

refluxului; fiecare contine o bucattt de materie cdr-
noasä i cleioasA, care se mfmäncd mai vie, zvArco-
lindu-se de pe gdoace.
Mâncarea principald in Neapole swit macaroanele,
nu numai pentru popor, dar i pentru galantuomini",
nu lipsesc nici de pe o masa. Aflu cd cu scop, fiindeä
pasta nutre§te mai bine corpul stors de puteri prin
necontenita asudare produsd de clima fierbinte, apoi
ea n'are inconvenientele nutrimentului de cam2 la
locuri cAlduroase.
Nimic mai comic decat a vedea pe lazzaroni ospd-
tand la macaroane. In jurul unui blid se wazd, jos,
in mijlocul pietii, tata, mama §i copiii, unul in poala
altuia: fiecare iea maim plind de macaroane fierte, le
ridied cat poate mai sus, pleacd capul spre ceafd cât
poate mai jos, atintqte ochii spre cer, i, apoi, din
acea directie, ca pe niste limbrici, lasd macaroanele,
una eke una, sa-i cadd in gura cascatd, i, nemes-
teeate, le inghite.

A propos" de macaroane, sa-ti spun cum imi umblA

§i mie intdia data in Neapole.
Venind de la Salerno, in dreptul Pompeii, doi ca-
valeri se urcard, lAngd mine, in omnibus. Dedeiu cu
an§ii la vorbd i afläiu, cu placere, eA, intocmai ea
mine, sunt oameni de Mere. Mi se recomandard re-
ciproc: unul era don Orazio Franzo, Palermitan, altul
don Serafino Wagner, German din Berlin. Si eu lj
spuseiu numele i patria, apoi, se intelege, cum zice
Germanul: Gleich und gleich gesellt sich gern", sau
Gleiche Brüder, gleiche Kappen", pe loc furdm in-
timi unii cu altii.
Se purtard cu multd civilitate si-mi oferird serviciu
amical de conducdtori la institutiile locale, ceia ce,

www.digibuc.ro
 184

intre complimente i protestatii de recunostintd, ac-

ceptdiu.
Ajungând in Neapole, dupd ce md incartierdiu, fiind
timpul prânzului, cdtre optsprezece oare din zl (amiaza
italiand), don Orazio îi incepu slujba, zicAnd:
Sd mergem, don Giovanni, la prânz; te conclu-
cem intr'un restaurant nobil".
Si md involiu bucuros.
Ne duseräm. Localurile erau respectabile, pline de
galantuomini". Cat ajunserdm, se comandd vin de Ca-
pri si lacrima Christi" in butelie si, indatä, fiecdruia i
se puse d'inainte, nu un taler, ci o patend monstruoasä
plina, cu vârf, de maearoane, prep-trate alla fran-
cese". Literatii miei, pe lânga un con licenzia", se
desbrAcarti pânä la cdmesä i, desfdcând câte doi nas-
turi la brag., se apucard de lucru. Nu fAcuiu ca
dar, fiindca de ca va timp trdisem mai numai cu ma-
caroane rdu preparate pe bord, crezând cà doard in
acestia constA tot prânzul i, mai ales, considerând
copiositatea, apoi, fiind macaroane dehcioase, ca
iganul mA facirlu toba, mâncând tot ce era in patend.
Poate nu s ii istoria Tiganului la masa cum:A rului?
si-o spun:
fin Tigan avea cumätru roman. Fu ochtä ini itat
de acesta la ospät, si i se servi zara ('apte bfitut) cu
mdmäliga calda. Dupd firea lui, Românul se scusa
peltru putinätarea baca elor, imbiind pe cumAtru sä
pofteascd. Tiganul, intre protestatii de multdmire, laudd
darul Domnului preväzu pântecele cu zara dm
biel,ug. Se aduse, apei, purcel fript i pläcinte, iar
Tganul d'a se cal i d'a-si musca buzele la toota
bacAtura ce ducea cumAtrul la gurd, cdci el n'avea
unde sd mai bage.
Ai, cumetre!", zise, in sfarsit, ce bucate

www.digibuc.ro
 185

gatite, dar rdu potrivite... Trebuia intdiu parcelatele,

apoi plAcintatele si, la urrnd, sd fi zdruit cui i-ar mai
ff trehuit".
A.sa pdtLiu chiar cu literatii miei: li numdraiu bu-
cAturile, de la supd pdnd la poame, care se aduserd
in urma macaroanelor, dupd moda europeand, cad
eu nici nu putuiu gusta din acele bucate. Pe urmA
afldiu cd. macaroanele sunt stAlpul casei si altele via
in ordine, uncle se poate.
Treacd-meargii, cugetam. Cel putin md vor omeni
d-nii literati pe spesele lor. Dar tocmai aid mi se puse
seana. Nu numai cd poate nu mAncaserd de trei zile,
eari rill spericiu ce btigard inteinsii! ,dar don Sera-
fi o al/ea numqi un carlin in buzunar, §i don Orazio si-i
u ase cu totul acasd!... PAM niciun cuvAnt, plätiia
so ot.ala pentru toti, ba inca md preldculu a Ind su-
Ora cd nu md ono-eazd cu dreptul de a fi fi amfitrion,
si mare noroc cd toWe furd ieftene: numai ceva
peste un taler, cu vin cu tot.
Aftaiu, in urmd, cd comesenii miei erau doi age-
numi -^val ri de industrie", si, dupd aceas'a, md
ca n teriiu de dansii.
Durrnezeu sd-ti dea spor!

www.digibuc.ro
 XXVII.

Neapo le, Septembre 1342.

el tempo pa.sa e non ritlraa a noi
E non vale il pentlmene II poi.v

Mi-am implinit, drag& misiunea in Neapole i, pesie

putin, plec horribile dictu"! tocmai la Peters-
burg. Va sa zicd, dupa ce ma mai fripseiu, in puterea
verii, la Neapole, unde e cea mai fierbinte clima din
Europa, soarta hotarise ca, tocmai in puterea iernii,
sa ma apropiiu de Polul Arctic, spre a degera poate
in zona ghetoasa. Patiiu, cum zice Romanul: De ne-
voie mdnanci i colaci". Afldiu o familie ruseascd, ca
s'o petrec pAnd acasd a insofitor (curier): facem calea,
incet, prin Franta, Elvetia si Germania, in curs de
oase luni, ca sA ajungern, spre sfarsituI carnavalului,
la Petersburg.
Mi se deschiserd, in timpul din urmd, mai multe
aariere; preferaiu insa pe aceasta, pentru ca-mi da
casie a vedea locuri noua. MA invoiiu pe luna cu opt-
zed de talen i trei sute de pausale" pentru intaor-
sere, emolumente bune; pot zice: pupaza pe colac".
Ca sd castig atata, puteam fi trei ani bibliotecar! Nu-
mai de n'as degera in stepele rusesti, ca armata lui
Napoleon!

Dar, pan& a nu pleca in regiunile iperboreene, voiu,

In scurte trdsaturi, sa-ti mai descriu una din excursiile
mele in jurul Neapolei.

www.digibuc.ro
 187

Era intr'o zi, cdtre seat* in piata Largo di cas-

tenon, uncle iesisem, cu signor Ronzoni, ca sa ham
in revista miscarea popular* totdeauna deasá spre
sfarsitul zilei, cand iatd, d'innaintea noastrd, un cor-
ricolo" desert cdutând pasageri.
Signor Ronzoni e unul din nenumaratii ciceroni locaii
cari, de obiceiu, sunt ocupati numai in timp de hum*
cand curg strdinii in Neapole, unde iarnd nu e. De
mult era redus suge din unghie, ca ursul, pentru
cd n'avea niciun castig dupd ce toatd lumea cdidtoare
edutase zona temperata in Elvetia i pe malul Rinului,
in Germania. Tiind eu, in acea epocd, local lorzilor
englesi si al printilor rusi, mi se oferise, numal
tin de mâncare i bduturd cu destul cumpät, a md In-
so'i i a-mi ardta toate memorabilitätile in Neap° le
si imprejurhni.
Sd mergem", zise, la Pompei si la Vesuviu,
cdci eine stie cand vei mai avea ocasie favorabild de
a le vedea in viatti."
Si, fail multd vorbd, luaram toe In cariold, Cu
comanda: per Pompei!".
Corricolo e o trdsurd cu patru roate i poartii pe
arcuri aeriene, ea leagânul, o seoicd de caleawd, in
care e loc pentru dpi galantuomini", cari si poartd
cea mai mare parte a speselor de transport. Dupa
ce ne asezardm in scoicA, vizitiul, stând pe scandura
d'innapoi, in picioare, i inând franele unui cal in-
tortonat cu multi zurgäldi i clopotei, peste capetele
noastre, ca Phoebus in quadriga sa etericd, drept
semn de locomotiune trei minute neintrerupt continua
un plesnet de biciu, sfârsind de-odatd cu exclamatia
toniferd: per Pompei!". Apoi, ca pristenul, zburd
corricolo peste basaltul strdzilor, despicând in cloud o
mare de lazzaroni i altii in aflux.
Pand la puntea della Maddalena", pe apa Sebe-

www.digibuc.ro
 188

tului, bariera orasului napoletan, pe caprd, pe ruck', pe

scAri., de läturi, d'innapoi si chiar dedesupt, intee
plasd a corricolului, Inca cincisprezece indivizi cuprin-
seserä locuri de pasageri, plätite dupd categoric, de
la un grano" pänä la cinci de persoanA, cad septe-
sprezece indivizi incap in cariolA, sau, mai bine zicand,
pe !Aug& dansa.
Era un grup de pasageri pitoresc, demn de penel
rnaiestru, toti desculti, pand la fratele Girolamo, asezat
pe caprA, care, dupA prescriptiile ordinului monahal,
avea calige de lemn, care-i acoperiau tAlpile.
Supt pleasna de mätasä a faetonului, mai ales insA
supt energicele comande si gesticulatii, de si atat
de insarcinat, unicul cal, in scurt timp, curmâ distanta,
nu neinsemnatä, pand la Torre dell' Annunziala",
unde ne scoborirarn si, panä a doua zi, maserdm
mteo locandä aproape de coasta 114drii.
Cu revArsatul zorior ne sculardm si, pe jos, mer-
scram spre a vedea orasul Pompei, de viu ingropat,
in anal Mantuirii 79, cu cenusd si sperld din Vesuviu.
AceastA catastrofd se intämplä cu ocasia intäii erup-
tiuni cunoscute a acestui vulcan, care fu si cea mai
infricosatä, dupA ce muntele multe veacuri dormise
si devenise ea o co'ind plAcutd, tapetatä cu iarbd
verde si smältuitä cu flori.
Istoria pasaase amintirea ora5ului Pompei si a Her-
culaneului, totdeodatd cotropite, insä local unde ele
fuseserd asezate lumea-1 ignora cu total, pänä la arm;
Domnului 1706, cand cultivatorii cAmpeni, säpând la
vil, 11 descoperirA mormintele aLdt de pretioase, si azi,
cea rnai mare parte, iar vdd lumina zilei si pun pe
spectator in mirare.
Ne piimbarärn pe douäzeci si sase de strk...i par-
dosite innainte cu cloud mii de ani, incunjurate cu
ease si prevdzute cu trotaare elegante; visitaräm mal

www.digibuc.ro
 189

intdiu un sir lung de monumente mortuare cu in-

scriptii, case, palate, foruri, teatre 0 temple, mai toate
intregi si asa de bine conservate, ca si cum ieri numaî
le-ar fi pardsit locuitorii, fugând de Turd sau de
Tatari.
Mosaicele si picturile a fresco" pe pAreti, apoi toate
celelalte relicvii desertate de cenusa care le ingropase,
sunt atilt de vii i frumoase, ca si cum in sAptainfina
¡recut& le-ar fi falcut artistul. Toate dovedesc bielsugut
gustul, dar si decadenta moravurilor locuitorilor
acestei a doua Sodome, pe timpul cand se arAta cres-
tinismul in lume cu rigidele lui reforme.
Intre altele, se vad urme despre latirea eultului
priapic, cu profusiune reproduse prin artele plastice,
in basoreliefuri, nenurndrate amulete de bronz gi alte
represintatii obscene, intre care ceva non plus ultra",
un facsimile de phallus afisat, ca insemn public, la
casa de prostitutie, lucruri ce par sa justifice catastrofa
ce a incercat orasul Pompei i celelalte sase nenorocite
localitdti impreund cu dansul.
Dupd ce vdzuiu toate, pänd i schelete destule de-ale
noilor sodomiti, ludiu rAmas bun de la aceste locuri
memoraille si venirAm, peste ampii de bumbac si vii
fructifere in cenusa vesuviand, rand la Resina, unde ni
castigardm ciuci" (asini) i, câiäri, suirdm spre mun-
tele Soma, cum se chiand Vesuviul de vecini, ca
vedem de aproape i autorul nenorocirii pompeiane.
Ca lea duce in munte peste culcusuri de lay& cat
rosie, cat surd si negricioasA, dupd cum fu mai de
mult sau mai de curAnd värsatd pe acele locuri, iar
ici-colea pe lângd cAte o oasd de culturd sau peteoe
care. au scApat de potopul vulcanic in origine, saa
se formard prin cenusi adunate, dupä timpuri.
La culmea numitd delle Ginestre", regiunea iuni-
peruhd, unde se afld ermitagiul San-Salvatore, des-

www.digibuc.ro
 190

calecaram de pe ciuci", intraram in chilia fratelui

*i ni inscriseram numele si patria in registrul oe ni
preshitâ, ca sa se *tie cine suntem si, de cumva am
avea poftä de a imita pe Empedocle, sa nu fim con-
stransi a face desculti itinerariul spre Tartar.
Mai incalecaram odata *i urcaram !Ana la locul
numit Atrio del cavallo", irnediat la poala gurguiului
conic, constätor exclusiv din lava impietritä, moartä,
fail cel mai mic semn de vegetatie.
De aici trimeseram ciucii" in jos länga eremitagiu,
sl, impreunä cu un caläuz, anume Giuseppe, pe poteca
*erpuita, printre lava, ne suirdm patruzeci *i cinci
de minute in singuratate infioratoare, tristä si solemn
imposanta, panä la marginea craterului celui mare, in
\TM, la innaltime de trei mii sase sute *aizeci de urme
peste nivelul Mediteranei.
Din lacqul distrugerii *i al mortii, unde necurmat
muncesc puteri subterane spre a-1 face si mai infri-
cosat, cautaiu cu ochii asupra Marii, presaratil de
insule si bärci cu miile, apoi asupra imprejurimii pa-
radisiacei Carnpanii, *i nu ma saturam de frumuseta
naturii, stralucitä, contemplând-o din acel loc trist si
Ida viata.
Gurguiul Vesuviului are forma de caciula cu fundul
apasat, ca o caldare gigantica, din mijlocul careia 11-
sufla craterul actual, linprejurat de zguri grämädite
intr'o innaltime care egaleaza margenile din afara ale
craterului principal. Din douazeci in douazeci de se-
cunde vulcanul improasca cu rapegiune mare un nor
de zguri usoare, inflacdrate, insotite de furn gros si
aburi de pucioasa innecacioasa, pan& la o inaltime de
trei sute de urme in aier, apoi aceste proiectile recad
eu zgomot grozav, in forma de rachete, innauntrul
vulcanului, pentru ca iar sa se improaste, dar mare
parte sunt biruite de vântul care la acea innaltime

www.digibuc.ro
 191

totdeauna sufla pe de Mari, pe când fumul cu abut*

se transforma in nour, care necontenit adumbre§te
vârful tulcanului.
Dupa intdia contemplare, mai innainte de toate °-
coal-am, in patruzeci de minute, craterul extern, um-
biând peste lava petrificati, asemenea unui aluat dospit,
rosiatec, revirsat peste buzele cApisterei 1, apoi ne
scoborirdm innäuntru.
Terenul supt picioarele noastre, constätor din ase-
menea lavd intinsä, suna ca oala, semn cum ca numai
o scoartA ward ne tinea peste abisul desert ascuns
in sdnul muntelui, iar ici-colo cloace de lava topitA
.si fierbinte ni amenintau pa§ii cu inghitire §i totalA
mistuire daci ne-am fi poticnit intr'insa.
Pe un loc ark de periculos, cu o rari precautiune
cu cutremur innaintardm, nu fill greutate, TAM In
munticelul de zguri infoiate, strânse in jurul craterului
deschis, la a cdrui poald, in diverse directii, izbucnia
cu slatinele lava focoasä, ro§ie, topitä.
Ne suirim pe munticel, de partea vântului, ca si
nu ne innece putoarea de pucioasä, nici sä ne ploaie
pe capete zgurile arzAtoare impro§cate recazAnd din
aier. Din margenea abisului, la distanti de trei pa§i
numai, puturdm pentru o clipä a ni arunca ochii ia
inspäimantatoarea fierärie a lui Pluton, asemenea unui
cuptor de sticlArie. Are margenea cam de trei stän-
jeni, e inflAcaratA §i cu margenile inchegate de cris-
talisatii sulfuroase.
0 zbucnire puturoasä, de-odatA, Men a ne rostOgoii
de vale §i lisind nu neinsemnate bucdti din cioareci
aedtate de zgurile grunturoase: semn constätätor al
cutesantei noastre; ne mAngâiardm ca incai nu sea-
pataram in lava aprinsä la un pas lângi noi.

Troaca de pine.

www.digibuc.ro
 192

Cu un tipar sapat in miner de lemn, ni fácu Giu-

seppe intipdriri de lavd, cu anul, luna si ziva uredril,
apoi, dupd ce se recird, cu ele in buzunar, iesirdm,
pe and parte, la vârf, pe teren nu mai putin periculos.
Mai contemplardm odatä totul si, apoi, pe o parte a
gurguiului, impresuratá de cenusä groasd ea un niimet
de nea, ne scoborirdm, caldri pe bete, in sdrituri de
cdprioard, numai in cinci minute, aceiasi distantä ce
o suiserdm in patruzeci si cinci, peste lavd solidd.
Dupd ce, cu zgurile, ni rupsesem cioarecii, prin
cenusd, scufundându-ne pand in brâu, ni pierdurdm
mai cu totul incaltdmintea. Venirdm cum puturdm la
fratele de la San-Salvatore, care, expert in asemenea
intfimpldri, tine o garderobá de veehituri, spre a le
irnprumuta celor cari voiesc a-si cruta vesmintele
proprii. Ne prevdzurdm de la dânsul cu cele de lipsii,
pe doi ducati (cinci sfanti), si ne restaurardm cu o
butelie de lacrima Christi", vin renumit, care creste
in cenusile vesuviene, apoi venirdm spre easd.
Ce-mi mai rdmâne, din cdte-mi propuseiu a-ti mai
comunica, asteaptd-le din Geneva sau din Frankfurt,
u-ide vom sedea mai mult. Pentru astadatd, basta!
Frdteasca salutare!

www.digibuc.ro
 XXVIII.

Geneva, Octombre 1842.

(O'on nous Tenons, on n'on salt Hen
Ou nous ¡Ohms, le sait-on Wen Ts

Pard-s Inca aproape de Italia si Campania nape-

letana mi-e inca vie in memorie, ma intorc in cuget
la urma proaspata, ca sa culeg cel din urma buchet
de amintiri din tara clasicitatii.
Fusesem odata la Lago d'Agnano", vecin cu Nea-
whit, unde, retinut de frumuseta locului peste ma-
sura, neglijasem miasmele pestifere produse de ea-
nepa topitä in lac si-mi aträsesem o boala foarte pe-
riculoasa: un fel de tifos cu delir. Dar, lauda Dom-
nului, in septe zile ma insanatosiiu pe deplin!
Bo tile nu sunt dese in acea alma, si remediul lor e
transpiratia extraordinara, precum si multimea apelor
minerale si calde, care se pot intrebuinta fara nicio
formalitate si fara cheltuielile aiurea neincunjurabile.
La intoarcerea de la Vesuviu trecuram aproape de
Campo Santo", cimitirul napoletan, si, asa, ne aba-
turam ca sa-1 \Tad cu acea ocasie.
Mi-a parut rau ca n'am murit, sa ma fi inmormantat
in acel loc de repaus, dear cel mai frumos de pe fata
pamantului.

Sui la coast& pe panta link pe cale larga si des-

fatata, facand doudsprezece vartejuri regulate, printre
doua ziduri innalte, de sus OM jos tapetate ou o
is

www.digibuc.ro
 194

plantd urcatoare, care abia se vede din florile ei tran-

dafirii. In fiecare unghiu e o aga-numitä. stantä", a-
decä o plata semicercularä, un altar i, pe paretele din
fund, un tablou a fresco" din patimile lui Hristos. Toc-
mai de-asupra, an spatiu pätrat, pardosit cu pietre td-
iate i ermetic incheiate, acopere fossa" comuna pen-
tru säraci. Aceastá 'curte lazzaronicii e imprejurata de
capelä gi mausolee cu criptelt familiare ale patri-
cilor napoletani, care de care mai frumoase i mai
pretioase, in marmura, picturä, sculpturd gi auriturd,
simetric dispuse. E, intre allele, o capela gotica mai
mare, superb decoratd, mai ales cu tablouri in geamul
ferestrelor.
Din aceastä curte a eternitdtii, läcagul de pe urmä
ai miseriilor gi al celor mari, ieiiu spre coastd, intr'un
eden de pajigLe verde, cu straturi de flori cat vezi cu
ochii, sämänat cu cele mai frumoase morminte, de
marmurd, de bronz gi de piatrd, incunjurate cu flori
gi umbrite cu mirti gi chiparogi innalti sau cu tran-
dafiri gi oleandri pururea infloriti. Imprejurul acestei
grddini a linigtii sunt, apoi, sälcii babilonice, eu ra-
murile jalnice panä la pämant, dând caracterul de
intristare locului de repaus pentru clasa mijlocie ora-
gäne aged' .
Nu gtiu dacd poate fi Rain' mai frumos!
Catolicii au un cult rar pentru morti i cimitirele
lor sunt pline de poesie pretutindeni, cu atat mai mult
in sensuala Italie.
Imi place a petrece intre morminte.
Plecând, de la o parte, ludiu mormintele in revistd,
unul dupd altul. Statuiu la al unui tanär nu de millt
ingropat, dupa cum arata inscriptia cu litere de aur.
La capul lui era un geniu" de marmurä de Carrara,
tinand in stanga tableta, alba altminteri, pe care insä
oarecare visitator, cu condeiu de plumb, scrisese ver-

www.digibuc.ro
 195

surile sceptice ce stau in fruntea acestei epistole, iar

in dreapta tinea torta, stansd, aplecatd la pamant, §i
cauta trist asupra movilei ce acoperia terna tanarului.
Un mixt §i un oleandru in floare fdceau umbra
placuta. Ma a§ezdiu aici i ma adânciiu cu totul in
cugetarea despre destinui omului i enigmatica lui
paná ce o melodie languroasa a unei voci
tremuratoare má trezi din meditatie, i, ca prin farmec,
imi transportd amintirea in patria a§a de departatd.
Era cantecul unei matu§i batrâne, care, langa o
pag1 iara"1 vechia, torcea, la umbra unui smochin,
§i, cu voacea ei tremurätoare, printr'o arie curat de
frunzà verde" româneasca, alunga pasiirile de la
poamele pe jumatate coapte.
Mä duseiu la dânsa. Era warä ca o strigoaie; nu-
mai capal gol, frumos impodobit cu par argintiu, ii
(la un aier de respect. In Italia sunt cele mai urâte
muieri batrâne din lume, caci, copile de zece, doi-
sprezece ani ajungând la maturitate, se tree foarte
curand, §1 batraneta prernathra, nu numai nu li lasd
nicio grape, ci e inzecit mai Mdä decât in climatele
temperate. Barbatii, din potriva, se conserva mai bine
ea femeile
La intrebare, mA asigurâ batrana ca aria de frunza-
verde" o are de la raposata bunica-sa, 0 signor
Ronzoni imi spuse ea e generala la campagnolii",
teranii napoletani, macar ca pana aici n'o mai auzisem.
Dedeiu babei cinci carlini §i o rugaiu sd-mi cânte
pana ma voiu departa, apoi, supt undulapile cânte-
eului, de bucuria banilor cu atât mai languroasd, cu
pa§i lini, cu inima Wind §i intre §iroaie de lacrami
de uimire, pdrasiiu locul, venind spre oras.
Strdbunil no§tri, ai Românilor, sau au fost Napo-
sau frunzd-verdea" e o melodie imprumutatd
Colitd de paie.

www.digibuc.ro
 196

de noi si de ei de la Greci sau de la Orientali in

genere. Artit, si las sa judece despre aceasta oamenil
eruditi si mai ales musaii profesi (? profesori) ce va
produce candva natia romaneasa.
Incheiu dar, frate, cu Neapolul, si-ti ardt imam-
pldrile alatoriel !And aici.
Pasaportul ce-mi daduse Resid-Pasa la Paris suna:
la Bucuresti, prin Neapole". Alai, nefiind ambasadd
otomana ca sa-mi preschimb acest pasaport la Peters-
burg, autoritatile locale nu voird a-mi da drumul, si,
asa, fuiu eonstrans a alerga la protectii si. a ma a--
chili la generaluI rus Winspor si la cancelarul frances
de Martigny, carula-i cram recomandat de marchisui
de Chateaugiron, consulul de la Nizza.
Cu ajutorul si razimul acestora, ministrul de Ex-
berne, Ruffo di Calabria, imi dete un pasaport nou,.
eare ma indrepta tot la Bucure5ti, pe calea cea mai
scurtd, adecd prin Franta, Elvetia, Germania si Rusia....
La 17 Septembre, seara, ne imbarcaram pa piros-
caful toscan Leopold II", peste noapte venirarn la
Civita-Vecchia, port papal, si, ramanand paste zi aici,
avuiu satisfactla de a vedea, intaia data, pe Sfintia
Sa Papa Grigorie al XVI-Iea, care venise sa-si visi-
teze portul.
Era festivitate mare, popor malt, salve de tunuri, co-
rd:oil decorate cu toate pavilioanele din lume. Vdzaiu
pe vicariul lui Hristos de aproape, in gondola frumos
ajustatd cu baldachin de matasa pe de-asupra. Papa,
imbräcat in vesminte de tot albe, cu palärie rosie in
cap, sedea d'innapoi, si dol cardinali, in purpura
d'innainte. Gondola avea in prora b ndiera Rastig-
nirii si la papa icoana Apostolilor Sf. Petra si Pavel,.
unul cu cheile Raiului si cellalt cu sabia in mama.
Treand aproape de noi, macar ca eram self smatici
ne impartairam de binecuväntarea apostolia, cu a
baudenta imprästiata in toate pärtEe.

www.digibuc.ro
 1 g7

A doua zi dimineata debarcaram in Livorno, port

ctruric, si, aid, visitarAm sinagoga ebraicA, cea mai
frumoasA din Europa. Rablnil livornesi nu se cunose
din preotii catolici &pa imbracdminte. Se poate sA
aibA vre-un semn particular, eu insA n'am putut dis-
tinge.
La 20, dimineata, pe o furtunä infricosatA, iscatii
noaptea, ajunseram in portal sard Genova, si, sufe-
_rind foarte de rdu de Mare, nu ni veni a cerceta
curiositAti in acest oras, ci ne odihnirAm toatá ziva.
Spre searA purceserAm la Marsala, insA vântul 0
furtuna furl asa de impotrivd, Inca, toatA noaptea
navigänd, spre ziuA, in vederea insulei Sfânta-Marga-
Teta, ni cAutA a ne intoarce in urmA, sfdrsind earl:wail.
De cAnd sunt, nu pAtimilu ca in acea noapte furtu-
noasd. Corabia suia neincetat munti si scobora vAl
{le laluri, luptând in sdrite peste dânsele; iar noi,
duph ce ni vArsaserAm mai si märuntaiele din noi,
zaceam in paturi cu grilaj, ca sA nu ne prävälizn pe
pare! etui ravii, pretutindeni inundata cu apA.
Numai la 22, dimineata, alinându-se furtuna, plo-
tarAm din nou si, spre searA, debarcartim in Marsala
francesii, uncle fusesem incA in Iunie, venind de la
Paris, dupii cum ti-am scris de la Nizza.
Aici sezurAm cloud zile, in Otelul d'Orient", al cArui
Proprietar, monsieur Borelle, cu toatä afabilitatea mA
introduse in noua meserie de curler, ca ad-raj pot
implini misiunea cu onoare.
Mai intdiu, imi Men un itinerariu exact pând la
Petersburg, Imi dete spre studiu si notite un tablou
comparativ al tuturor sistemelor de monetA euro-
peanA si un conspect de reducere dintr'una in alta, imi
recomandA otelurile de frunte, bine 'nteles cu care
domnia sa stA in relatie colegialA, apoi mA inzestrit
ell tariluri postale moderne pAnA la Camciatca.
www.digibuc.ro
 198

D. Bore Ile avea toate acestea in degetul cel mic,

eaci singur fusese curier, si avea experienta.
Pe langa acestea, imi dete directive bune, de care
ma tin, dar ma invata si destule cainii, de care Dum-
nezeu sa ma ierte a face us. Aceastä nieserie inca o
folosese numai ea expedient momentan: nu prea-mi
e de gust s'o imbratisez pentru totdeauna.
La 24 Septembre, and Doamne-ajuta, purceseram
din Marsilia si o luaram spre Alpi, insä abia iesiram
din oras si incepu o ploaie, care, pana la 29, cand
ajunseram in orasul Alobrogilor, Geneva, necontenit
ne spala. Supt asa auspicii, nu numai calatoriram cu
greu, dar Cate frumuseti naturale ni se facurd apa !
DrumuI ni fu prin Gap, resedinta, destul de arnarata,
a Prefecturii Hautes Alpes", Grenoble, oras frumos,
oarecand Capitala Delfinatului (Dauphine), acum a de-
partamentului Isarului, in Franta. De aid, iesind din
hotar, ajunseram la ehambéry, candva reedinta ducior
de Savoia, asezata intre munti, .la loc pläcut; dar,
cum zic, ploaia neincetata ni stricä tot curagiul si
amanuntit nimic nu puturam visita. Poporatia Savoii
e francesa si domnitorul ei e regele Sardiniei, care
resede in Turinul Piemontelui.
Intre Chambéry si Geneva trecuram un pod mi-
nunat, numit al lui Carol-Albert", spanzurat pe funii
4ile tel (drot), acatate de doua stand asupra unei pra-
pastii. Acest pod e cel mai lung si mai frumps din
cate am vazut de acest fel, insa dimensiunile nu le-am.
insemnat si. nu voiu sa-ti scriu minciuni.
A incetat ploaia, e un timp placut; acum fac ex-
cursii, pe care ti le voiu descrie din Germania.
Fii sanatos!

www.digibuc.ro
 XXIX.

Frankfurt-pe-Main, Ianuar 1843.

(J'ai vu les champs de l'llelvUie et ses chalets et see glaciers,
vu le ciel de l'Italie et Venise et se, gondoliers.e

Tecmai serbaiu al optulea An Nou de cand ne ve-

dem numai ca ochii spirituali. Anul Nou, dupa usan-
tele europene, e epoca in care omul face static in
cursul vietii, spre a-si da sama de trecut si a se
orienta in privinta viitorului. Facuiu si eu reflectii
felurite, dar nu putuiu incá ajunge la resultate mul-
tdmitoare si ma vaz constrans a persista i de aici
innainte pe calea nesigurä a intamplarii, panä ce
timpul va aduce cu sine eventualitdti mai decisive.
Dar nu poate fi mirare cum eU, in consultare cu pro-
priul mica individ, nu putuiu izbuti a lua o directie
decisiva, ci stau Inca, intoemai ea Hercul, intre ca-
rari, avand alt exemplu viu innaintea ochilor. Sere-
nisima Dietä federalä germand, evimesenta celor pa-
truzeci de regirnuri ale poporului celui mai filosof
din lume, de mult consultä despre modul cum ar fi
sa. se fericeasca vita germana, i izbuteste intocmai
ca si mine a deslega problema misiunii sale.
Atat numai, pentru ca, fiind in Frankf urt, nu pu-
tuiu sa inconjur a-ti mentiona de Dieta germand,
care resida aici i e intaia curiositate a acestui oras
liber. A doua curiositate locald e Jidanul Rothschild,
zi: Impäratul Europei , care, cu spiritul i su.

www.digibuc.ro
 200

fletul sdu de metal galben (aurul), face legi 1 pros-

crie regule de indreptare tuturor potentatilor crestini
ai acestui continent.
Dar, dupd metoda veche, si lean ordinea crono-
logicd a istoriei, i, ava, md intorc la Geneva, in
Elvetia, de unde ti-am scris mai pe urmd.
Italia, cu frumusetile sale, nu numai clasice, ci
naturale, dupd ce petreci timp indelungat inteinsa,
Inca incepe a-ti cddea cu greu: anume cAnd cunosti
alte locuri. Te saturi de vara perpetud, verdeata,
ceva cam pallid prin arsita soarelui, de la un timp
nu te mai inciintA, florile cele multe i poamele sudice
de un caracter particular te fac a dori palistea vie,
merele [Attila i perele impardte§ti, care in toatd Italia
nu--s a5a de delicate si gustoase ca la noi. Monurnen-
tele de arhitecturd greacd sau bizantind une ori ti se
par prea cochete i poporul italian, in sfArsit, ultra-
sensual.
In clima temperaid, unde natura prescrie vegetatiei
repaus, ea renaste i se pdstreazd cu atAta mai pu-
ternicA si mai gratioasd, ba chiar i declinul vegeta-
lelor are o poesie extraordinard.
Afard din Italia arhitectura are un caracter mai
aspru, mai sever, cu atAt mai impunAtor, i oamenii
sunt in genere mult mai sentimentali i mai solizi.
Iati diferenta de la o tard la alta, anume intre
Italia si Elvetia.
La Geneva, ce e drept, rosmarinul, maghiranul
levantul nu stint buruiene, ca in Campania napole-
tand; mirtii i pinii pitoresti aici sunt inlocuiti ea fagl
stejad, oleandrii i laurii eel mandri cu prosaice
tufe de arin, insA lina unda a Lemanului cu usurd
te indemniseazd de Marea Tireniand; Muntele Alb,
gigantul Etn-opei, de patru ori mai innalt ca Vesu-
viul, incununat de ghiata cristalind vesnicd, cu ma

www.digibuc.ro
 201

mutt& mdrire impune, si, cu toate cd in sensul contrar,

dar cu atfita mai mult infioard si amening cu dis-
trugere pe muritorul care calcd asupra lui desertu-
rile pline de restriste, tot asa de lipsite de yield.
Departe sunt: Caprea, cu amintirea cruntului Ti-
beriu, Pausiipul cu mormantul clivinului Virgiliu, Baja
cu mormdntul Agripinei, fiica, sotia, sore si mama
domnitorilor Romei, dupd cum zise poetul; dar aid
e Lemanul, cu amintirlle sale mult insemnAtoare.
Aid a predicat Calvin Reforma care, prin conse-
cintile ei, facu din crestinismul rdtdcit in labirintul
curat dogmatic o adevdratd religie umanitard, me-
raid, divind;* aicj se ndscu Jean-Jacques Rousseau,
omit naturü si al adevärului, Voltaire, lucealdrul tim-
pull:or moderne; Gibbon, nemuritorul istoric al Romei,
si Byron, neimitabilul poet al sentimentului, apoi cAte
alte ge-iii fruntase ale omeniril ilustreaz& cu memoria
resedintii lor malurile acestui lac eminamente poetic
si plin de inspiratii.
La Geneva sezurdm inteun otel din cele mai mii-
rete in Europa, numit Otelul de Berg", din care
vezi orasul, lacul si Alpii, insd sederea ni fu scurtil
In mdsura insemndiätilor din prejur.
La 2 Octombre a. t. plecardm de-a lungul Lema-
nului, intins de septe mile, printr'o pAdure romantici
In toatd podoaba costumului tomnatec de frunza rosie
si galbend, abdtandu-ne cdte putin in orasul Lausanne,
frumos asezat in coasta lacului, la Friburg, unde vi-
sitardm catedrala cea mdreatii si gustardm productia
musical& a organului celui mai renumit din Europa,
cu care se imita bubuitul tunetului sl vuietul araga-
nului, incAt tresiirlau ferestrele. Poposirdm putin in
Berne, resedinta Consiliului suprem al Republicei eelor
doudzeci s.i cloud de cantoane elvetiene; apoi in Thna,
ores pIdcut in Oberlandul bernes.

www.digibuc.ro
 902

La 14 ajunseram la Lucerna, unde väzuram monu-

mentul ridicat Elvetienilor cazuti in apärarea Pala-
tului Tuileriilor din Paris la anul 1792. E un leu co-
losal, taiat in stanca vie, strapuns de sageti.
Acest monument, dupa cum mina inscriptia, e ri-
dicat fidelitatii elvetiene. Mi-ar fi facut Ms& mai buna
irnpresie cand acei pui de republicani ar fi aparat
causa libertatii, nu a despotismului, cu atata fidelitate.
Regele Neapolei, sau, cum se zice, al Ambelor Si-
cilii i Sanctitatea Sa Papa si acum isi sustin au-
toritatea cu garda pretoriana elvetianä, ca regii Fran-
del de mai innainte; i republicanilor nu li e rusine
sa vanda sange liber ca sa serveasca de instrument
spre a retinea alte popoare in sclävie. Pentru drep-
tul de recrutare cantoanele elvetiene capata sume e-
norme de bani, insä acest targ e de cea mai mare
imoralitate, si nu se pot scusa falosii republicani,
zica orice in contra.
Omul liber poate sa-si aleaga orice meserie spre
a-si castiga panea i a-si dobandi independenta p_r-
sonala, chiar si serviciul militar, daca are vocatie
spre aceasta; insa comertul sistematic, vederat menit
spre apasarea altor popoare, cine-I va incuviinta la
un regim republican?
Dar asa e lumea: uncle clomneste mai mar- li-
bertate politica, acolo se aratä si egoismul cel mai
oras, care cu atat mai mull te desgusta, cu cat ai
astepta ea aici sa vezi omenirea in toata demnitatea
ei perfectionata.
Trecuräm de aici spre Zürich, la Schaffhausen, si
contemplardm renumitul cataract al Rinului, unde a-
pele acestui rau, destul de insemnat, scapätä vertical,
din stAnci, de la o innältime de optzeci de urme, facând
un zgomot extraordinar si spumegand in chip grandios.
E un spectacol natural din cele mai rare in Europa.

www.digibuc.ro
 203

De aici iesirdm din Elvetia, prin Pädurea Neagra",.

in Germania proprie, i petrecuram eäteva zile in
orasul apelor, Baden-Baden, acum binisor desert de
oaspeti; apoi, o luná, in Stuttgart, i, de acolo, ve-
nirdm aici, unde petrecem foarte bine, caci nicairi
in lume nu poate fi traiu mai bun ca in aceasta
parte a Germaniei, avutä in vinuri alese, vanat de
tot felul, poame i producte, apoi intr'o societate ord..
sdneasca färd curte i aristocratism si in adevair to-
leranta in privinta religiei.
Ti-as mai serie despre Germania, ca multe-mi pine
ale acestei teri; dar oamenii, cu cate calitati bune
au, se stiu face si de ras si de Lira. Asa, spre exemplu,
die deutsche Ehrlichkeit" (cinstea germana), pe care .

calarese Nemtii, nu e virtute de care m'as fi putut

convinge in viata practica, caci in Germania, ca si
aiurea, toti cu cari ai trealid se silese a te bell cuni
pot mai bine, i ospitalitatea, acasä la toate popoa-
rele barbare, sa nu o eauti in aceasta tard. Dar, sa.
vezi, au o virtute politica Germanii, care se exprima
prin der ehrliche" i mult mai des der dumme
deutsche Michel", care, in adevär, nu li e spre onoare,
fiindcd au läsat ca toatä lumea sä li imbuce cate un
petec de tara, jur imprejur, i, cap au rdmas in centru,
in loe de a se uni intr'o cacialä, sä facd o natie tare,
sustin patruzeci de Imparati si pairuzeci de Curti,
ea sà li stoarca toatä sudoarea; apoi, cand nu mai
pot, Ii icau picioarele a umar si-si cauta patria IR
lumea largA, ineat ei sunt cei mai aprigi cosmopoliti,,
tinandu-se de axioma: Ubi bene, ibi patria".
Afara de acestea, Germanii sunt invätati de spe-
riat, dar numal, dupa ideia lor, infailibili in stiinte.
Devada-ti voiu aduce un istoric german de frunte,
care rasa umana recunoscutà de toatä Europa cultivatä
supt denumirea de indo-europeana" o numeste indo-

www.digibuc.ro
germanA", ca sa ridice lustrul natiei sale. Cu atata
Inca n'ar fi nimic, dar, apoi, poate-se ierta la un
istoric mare ignoranta cu care afirmA cA toate natiile
europene sunt de yip indo-germanA, afarA numai de
Romani, Unguri §i ArnAuti?! Aceasta ajunge spre a-mi
preface credinta in supers title §i a-mi formula simbolul
ap: Dad. Nearntul invAtat nu §tie de ce vita e Ro-
maim', vecin cu dAnsul, in mijlocul Europei, cred 0
marturisesc ca cunWintile lui despre antipozi nu-i
pot fi mai exacte; rAmana in pace ein ehrlicher deut-
scher Gelehrter". Pe noi nu ne folose0e §tiinta lui, dar
sii ne stirguim a ni-o c4tiga insine, cad *Uinta 0
cultura importatA, fie §i din tara clasicit germana, nu
folosete Romanului; ea trebue sA se desvolte la el
acasA, 0 numai atunci va avea roade 0 urmari bune
pentru (Mitsui. Spre rusinarea istoricului, recunose a
fi de o vita cu Germanul, dar a§a cum e lupul cot
cânele vor ramitnea vita Ma. cu cea germanA".

www.digibuc.ro
 XXX.

Petersburg, Prier 1843.

IMIlud114 V It: df elpi, ergo di c)pfett ir a

Cand se zice la noi: S'a dus la Oarda", inseamra

eà cineva si-a pierdut urma, si, totusi, Oarda abia
e departe cale de trei zile. Cred insä ä prin Oarde
se intelege Odriiul (Adrianopolul), unde, in adevär,
eine se ducea, in timpurile vechi, avea, nu numai
eale destul de lurgä, dar i perspectiva de a se in-
turna Domn al terii, apoi, in sfdrsit, probabilitatea de
a se inchina Sultanului cu cap cu tot.
Fie oricare originea acestei expresii, mie-mi lip-
sesc miiloacele de a o aprofunda; insd stiu
Ardeleni si-au rätäcit pasii pand la acest cap al
lumii, i de mine, al tot dreptul, putAndu-se zice
cA m'am dus pAnd la Oarda, pentru amintire iÏ
scriu si de aici o epistold, din distantä adeci de
patru sute de mile, nurndrate dupd zborul drept al
pdsarii.
Cat fu iarna in putere, tAcuiu, ca sdo nu fiu con-
strAns a mA vdieta de gerul cel cumplit nordic, pre-
cum mA iamentäiu, in vara trecutd, asupra cAldurii
tropicale napoletane. larna aici si acum ii tine ener-
gia, insa temperatura e cu mult mai crestinä ca in
lunile trecute, când, numai ducänd epistola la postA,
riscam de a ma intoarce ca nasul si urechile dege-
rate, cum multor estimp li s'a intAmplat.
Fie-ti aceste sire dovadd cd n'am degerat si iea-le

www.digibuc.ro
 2C6

.ra ingtiintare cä peste putin ma voiu intoarce 'n

lumea civilisata in noua calitate de secretariu al unui
boier rus de frunte, printul B...y.
Vezi, ca un adevdrat Yankeu, multe conditiuni am
schimbat; a catea e si aceasta, mai numärä si tu!
Dar, voind a lua sirul de unde intrerupsem, nu
pot sii nu reflectez la terile in care petrecuiu mai
innainte, cad rni se reflecteazä in memorie.
Necontestat, cea mai innalta, prin urmare si cea
mai frumoasä tara a Europei, in felul ei, e Elvetia,
ai carii munti, pururea acoperiti de ghiatd, se ridica
!And la cincisprezece mii de urme peste nivelul Ocea-
nului, formeaza nenumärate lacuri si servesc de izvor
al celor mai mari ape ale continentului nostru.
in proportie, fireste, mai mica, Transilvania sa-
!Rana foarte cu Elvetia, aci, de gi muntii nostri abia
ajung inaltimea de opt mii de urme, totugi gi acegtia
sunt izvorul multor ape care se scurg in toate terile
invecinate. Numai lacuri ni lipsesc, apoi, in privinta
naturii locului, ugor ne-am putea mäsura cu Elvetia.
Cu totul din potriva pe aceste locuri. De la Frank-
furt mergand la Dresda cateva zile, apoi trecuram,
tot pe ges, la Berlin. Munti gi colMce inc.& din mij-
locul Germaniei nu se mai vad, afara de cateva un-
dulatii de pärnant, gi acelea rare. De la Berlin spre
Petersburg, in distanta de cloud sute zece mile geo-
grafice, e numai o campie lucie si un ses plan ca
mesa, atat de monoton, fuck ti se uräsc zilele cal-
eandu-1, mai ales unde lipsegte gi pädurea cu totul.
Cea mai mica movilitä, ba chiar niscare mugu-
roaie, ar fi in stare sa delecteze pe fiul muntilor, dar
durere! pare ca. niei soboli nu produce Rusia,
ea sa-i rascoleascä in catva suprafata plana gi turtita.
Mu lt mai rail: dupa ce nu vezi nicio cocoagd, cat de

www.digibuc.ro
 207

mica, pamântul rusesc spun ca e pretutindeni curmat

de rovine intinse, de lacuri nenumarate in floarea ter-
murilor, §i e afanat ca un burete, ceia ce, acum, fireste,
nu puturam vedea, de neaua §i de ghiata ce-1 acoperiau
Prevazuti cu câte trei cojoace, cu cizme blanite §i
saci de picioare, asernenea captusiti cu piele
apoi cu sticle de 'rum l vin de Madera, plecardm,
la 6 Faur, din Berlin, cu posta regala, i, pe drum
excelent, in trei zile ajunseram in orasul Königsberg,
care e, in aceste parti, cel mai insemnat, nu de-
parte de Marea Sallied. Tot prin localitati de pu-
tina insemnatate, trecuram apele Oder, Weser si Vis-
tula (Weichs el).
Afard de proviantul propriu, furam tratati mai ales
cu tipari i cu supd de bere, apoi cu pane de sacara,
in toate ospdtariile, i, asa, tara nu mi se pdru de
laudd in aceasta privinta.
Las' ca iarna in desert s'ar cauta frumuseti natu-
rale, dar cred ca oricând natura, mestera acestor la-
titudini, nu e in stare a Ji da ceva gratie. Prusia,
din allele, e fertila in cereale ordinare si bine cul-
tivatä, dupa cum mi se spuse, dar e una din terile
färd niciun buric, i nu-mi
La Taurogen, statie de mica insemnatate, calcaram
pe parnântul rusesc, tara uniformitatii si a liniilor
drepte, kat' exochin"; ni fdcuram socoteala cu vama
muscaleasca, care, in adevar, e una dintre cele mai
de ornenie in toata Europa, pana chiar si in pri-
-vinta cartilor.
MU le netiparite in Rusia nu ni se confiscara, ci,
sigilate, in pachet, pe cuvânt de onoare, ni se 'blind-
nara, spre a le supune censurii in Petersburg, care
apoi, intr'un minut, le declara. libere.
Strada imperiala ruseasca, pe o distantd de s.epte
sute optzeci de verste (Cate septe o milá geografica),

www.digibuc.ro
e trasd in stil adevArat rusesc, dreaptA ca lu nina,
Ara nicio privire la sate si orase, e foarte bine ma-
eadamisata si materialele de reservA sunt asezate afar&
de lumina drumului. Toate podurile de Iemn i stalpil
de verstA, ridicati de partea stangd venind din Prusia,
din cinci sute in cinci sute de stanjeni, stint colorati
in linii spirale cu colorile Imperiului: negru i argintiu.
Acesti stalpi de versa, innalti de ciite septe urme,
stau cu canta cAtre alAtor si-i presintd, de la o statie
la alta, numArul lor curgdtor, in sens progresiv
lavers, asa ca, la fiecare, sA se vadd eate verste sunt
Innainte si cate innapoi; iar versta stationard mai
innaltd aratd, in junil capAtului, distanta catorva orase
principale ale Imperiului, din imprejurimi.
Din septe in septe verste e cate o casA, clAdita
dupii un sistem uniform, in care se afla ingrijitorii
drumului si servitorii telegrafului, la mijlocul edreia
se ridleA un turn alb, cu aeoperis rosu. De ambele
pArti, adeca spre metropole i spre frontierA, sunt
adaptate pe pdretii albi cate cloud scandurele lungi,
eolorate negru, cu care se fac semne telegrafice.
sestea surd: linia verticaLl, orizontald, inclinatA spre
dreapta i spre stanga, apoi crucea dreaptd i crucea
Sfantului Andrei. Noaptea aceste semne se fac cu
prin felinare atarnate in capul latilor telegrafici..
Tot asa uniform dupd sablon sunt construlte
easele postale, din optsprezece pänd la doudzeci si
einci de verste una, in care strdinul capatd addpost
gratuit, destul de comod, mobilate fiind de Stet cu
oele mai necesare, Inca' foarte elegant.
Linia dreaptd inteatata domneste in Rusia, incat,
afar& de provincia po onesd Litvania, doard nici zece
localitAti nu aflardm in drum, ba chiar orasul Ples-
coy, resedinta guberniald, cu zece mii de locuitori,
kicA se 'sal earn dowl verste de laturea drumului, o

www.digibuc.ro
 209

batjocurä inteo tard unde natura, altminteri, pune aea

de putine piedici inginerior la confectionarea strAzilor,
in cat despre terasament. In Rusia mai ieften se cälä-
toreete eu poeta, i de asta ne servirdm, luancl la fron-
tier& podorojna" (paeaport de poetä).
Poeta ruseasa. zboard ca vântul i poetalionii se
peeaz.ä pe caprä, inhamd patru cai la roatä. ei-i mänd
cu mull& gratie, ca cursorii antici din quadrigd. Aceasta
e obienuit in toatd Rusia, cáci drumurile sunt largi
spatiul ingaluie a te lati dupa plac.
Caii impärdte0i la poetä sunt mijlocii, dar, afar& de
aceetia, am vAzut numai vitute cu totul märunte ei de-
generate, in climatele nordice.
Sanii ueurele, cu patru calueei ca umbrele, hamurl
de eta, proprietarul cu barbd lungd, cu cojoc lung ei
uns, apoi cu opinci impletite din mâzgá de teiu, zboard
peste scoarta z5.pezii, färä a se cufunda, ineät crezi cd
e ralucire aeriand produsà de fata morgana.
Pe un ger nici când mai jos de doudzeci de grade,
curând curmardm fabuloasa distantä, ei, la 15/3 Faur,
pe o moinä necuprinsd, o ploaie caldd i un noroiu ca
la Sf. Dumitru in regiunile noastre, intrardm in cetatea
lui Sf. Petru, reeedinta puternicilor Tari ai tuturor

Aceastä. CapitalA e una din cele mai nouä, dar ei

cea mai strälucitä, in toatà. Europa, caci, pe längd
gustul cel iscusit european, are luxul asiatic de tovarde,
ca niciuna din câte am vAzut pdnd aici.
6 Petersburgul se f Linda' de Petru-cel-Mare numai la
16 Maiu 1703, zace la margenea Ingriei, aproape de
Golful de Finlanda, pe mocirloasele maluri ale Nevei,
ei, peste doudsprezece insule, cuprinde o suprafatä de
cloud. mile patrate. N'are porti, bariere, nici altd In-
ahlaturd oarecare.
14

www.digibuc.ro
 210

Ploaia fu numal momentand 0, in noaptea urmä-

toare, atmosfera se aspri de ajuns, zäpada acoperi tina
amortitä de trei palme, iar Neva 0 toate canalurile
de mai innainte erau inghetate ca tunul. Numai im-
prejurul Petersburgului e asemenea anomalie in tern-
peraturä.
Petersburgul, cu nenumäratele sale proportii pe basA
latä, caracteriseazd Rusia in miniaturd: are pieti mon-
struoase, strdzi lungi i drepte, mite largi de o sutd
cincizeci i niciuna mai strämtd de §aizeci de urme.
De i la intAia vedere acest oras se pare cam de-
strämat, face un efect extraordinar prin arhitectura
cea aleasä, prin regularitatea constructiilor 0 gran-
diositatea monumentelor, apoi, mai värtos, prin cana-
lurile sale, de ambele päri, in toatd.lungimea, incadrate
cu granit cioplit in patru unghiuri din temelie i im-
podobite cu parapete pänd la brâu, fie de granit, ca
dedesupt, fie de fier topit, formând lei, grifoni i acvile
imperiale bicef ale, bronzate.
Nu e natie in lume mai iubitoare de pornpä ca
Muscalul, dar nicäiri nu se vede mai mare profusiune
spre multdmi aceastä pasiune; de unde urmeazd
ca aici case, biserici, dar mai ales turnurile, sunt mai
toate cu coperipri aurite. Tot negustorul, pänd §i cel
mai nevoiq sfärnar, are de-asupra uii magazinului
o tablA cu litere de aur monstruoase, care fac sä stra-
luceascd toatä strada, de oarece buchile ruse0i, dupd
forma lor, cuprind un spatiu foarte lat.
Ca toatä Rusia, mai ales Petrogradul e un fel de
castre militare, i, cum am zis de Roma cd din pu-
blicul sträzilor noudzeci i cinci la sutd sunt popi, a§a
se poate zice in Petersburg cd-s nouäzed §i cinci la
sutä soldati; cdci in Roma dregdtorii publici §i slujba0i
institutiilor sunt popi i uniformati pope0e, pe când

www.digibuc.ro
 211

aici soldati sau uniformati militäreste, pänä chiar §i

pazitorii de noapte.
Venirea noastrd intr'atAta e epocala, ca sosiram in
Petersburg odata cu cel mai renumit cdntäret al tim-
pului, faimosul tenor Rubin!, care, dupa ce a secerat
lauri pretutindeni in Europa, vine, de 0 in cleclinui
vocii sale, sd culeagA triumfuri §i in Rusia, unde lu-
mea, de nevoie, se multame§te §i cu talente in declin,
caci in floarea lor nimeni nu riscd a le sacrifica climei
periculoase de aici.
Se zice ca Rubini e in dean, insa 1-am auzit, la
Berlin, in Puritani", Pirata" §i in Otello"; unde,
cu vocea sa ca i supranaturalA, puse lumea in extas.
Se vede ca vrâsta face a se presimfi declinul.
Mi se spune cd in toatä seara i s'au plätit opt sute
de taleri din Casa comunald 0 cloud sute de la Regele,
de cdte ori a cantat in Berlin.
Aici, indata dupd sosire, dete Rubini trei concerte,
in sala cea strdlucitd a Reuniunii Boiere0i (Dvorian-
schia Sobrania"). Flinded venisem impreunä pe drum
§i, in calitate de curier, ii fdcusem oarecare
má distinse d. Rubini cu oferta mai multor bilete gra-
tuite pentru concertele sale, din care opriiu numai trei
facuiu cu restul mand-bund la cunoscuti. La
Casa se dau asernenea bilete cu Cate cinci ruble de
argint unul.
Sala nobililor e pompoasd i fu iluminata ca ziva;
apoi sd fi vdzut reflectul magic al uniforrnelor 0 al
ordinelor la cavaleri, apoi al briliantelor la dame, te-ai
fi speriat de atdta avutie i strdlucire. Elita aristocratiei
ruse§ti, ca i poporul, iube§te lustrul din afard peste
masurd.
La toate concertele lui Rubini lua parte 0 Maiestatea
Sa Tarul, cu toata Curtea, intr'o loja cu totul deschisa.
Mä apropiciu de infrico§atul autocrat, incdt numai stAl-

www.digibuc.ro
 212

pul pe care sta räzimat md despartià de dânsul,

n'am admirat pompa feericd i gala, nici cântecul divin
al artistului, cat simplicitatea Tarului Nicolae Pav lo-
vici, care, transportat de sublimitatea cântecului, singur
strigd bravo!" si bäted din räsputeri cu prea-innal-
tele palme.
Färd niciun temeiu toatd Europa apuseand crede ea
Impäratul Rusiei e capul, va sâ zicd Papa, in Biserica
ortodoxd. Aceasta vine de acolo ca acest puternio
si-a intins dreptul ce-i revine circa sacra", mäcar cd
nu tocmai asa ca Regele nostru in privinta oarecdror
confesiuni. In Rusia e mai multd tolerantä religioasd
ea in toed Europa cealaltd, i acesta e meritul Tarilor.

In adevär, poporul rusesc nu de fried, ci din con-

vingere venereazd pe Tarul sau ci pe un zeu visibil,
dar nu in privinta refigioasd, ci ca pe acela dela care
singur purcede tot binel i toatä fericirea temporarä;
Cáci acest bid popor e tare apäsat de mii de tirani,
cari tremurd numai de frica acestui puternic, care Ii
insufld cuvenitu4 respect; altminteri ar fi mai rdi de
cumu-s.
Tarul e eel mai absolut Dornnitor european, si o lume
trernurä innaintea lui, dar evident se aratd ea' puterea
autocraticd-i e basatd thai mult pe iubirea supusilor ca
a regelui Ludovic-Filip, fiindcd, departe de a se ascunde
sau a se teme de asasini, din contra e pururea intre
popor si in toate zilele se primbld pe strdzi inteo sd-
nioard, ca un simplu Iocuitor. 0 cAciuld milliard rosie
distinge pe Imparatul de alti ofiteri militari si face pe
popor a-1 salutà. Printul de coroanä, numit tareviciu",
are mai tot atâta vazd ca insusi Impäratul.
In Saptämâna And (Maslenita) se Maud, ca in toti
anii, jocuri populare- in piata cea mare Sf. Isaac,

www.digibuc.ro
 213

mai ales a5a-numitii munti ruse5ti" i alte paiatArii

5i arlechinade dupd gustul local.
Las altele descriu numai muntii ruse5ti".
Stii cA in aceastd Ord mai nici muproaie nu sant,
cu at& mai putin dealuri; dar poporul, voind a se
sdnia, face munti artificiali, adecd, pe tdru5i (a1a5e),
treptati in pantA linA, potrive5te un scoc de scanduri,
versa pe dansul apd din varf, i aceasta, indatA inghe-
rand, devine ca o coast& de deal lucie de ghiatd, bunA
de sdniat. Pe asemenea munti mii de in5i se stile,
pe trepte, cu sAniuta subtioard, 5i, din inndltime, se
lasd pe scocul cel larg in jos, cu rdpegiune mare, incat
Inca vre-o cateva sute de pa5i se imprimA sdniutel
un curs precipitat.
6 Piata Sf. Isaac e monstruoasd, cdci are o mie cinci
sute de pa5i in lungime i peste o mie in ldtime;
e insd i una din cele mai strAlucite in Europa. De
o parte e superba bisericA a Sf. Isaac, construitd cu
patru frontoane grece5ti, a5ezate pe ate doisprezeca
stalpi fiecare, a5a dar patruzeci 5i opt. Ace5ti stalpi
sant de granit fenician ro5u, innalti de ate cincizeci
gase 5i in diametru de cate 5epte urme, tot rzlinteun
singur trunchiu; asuprd-li se ridicd o cupola mdreatA
patru turnulete, ale adror coperipri rotunde i cruci
gigantice, sustinute cu lanturi, sant cu totul aurite,
precum i capitelurile de bronz ale stalpilor. Imprejurul,
cupolei, supt stre5ina acoperiplui, Inca se alla o co-
lonacIA de fier topit, cu capiteluri 51 canèle aurite,
apoi toatd biserica e imbrdcatd cu marmurd vandtd,
pe frontonul dela Rdsdrit sta versul din kpsalm:
Doamne, intru puterea Ta se va veseli Impdratul",
fire5te in limba ratified slavond. De altd parte a pietii
e imposantul Pa lat de %Ind al Tarior, apoi Amirali-
tatea, au o tepu5A de turn auritä care despicd nourii,
in sfar5it rotunda pieta', Palatul Senatului i al Sf.

www.digibuc.ro
 214

Sinod dirigent, cu colonade foarte gratioase.La Rasa-

rit, Neva, largä de o verstd, si insula Sf. Vasile pre-
sintd modernul templu al lui Mercur, adecä Bursa, alt
monument remarcabil.

In mijlocul pietil e monumentul lui Petru-cel-Mare:

acest erou e chlare pe un cal ridicAndu-se in cloud pi-
cioare, turnat din bronz, in greutate de cincizeci si pa-
tm de mii de funti, i asezat pe un trunchiu de granit
intreg, de trei milioane de funti, ajustat pe piedestal,
cu inscriptia: Petro I-mo, Catharina I

Cu ocasia petrecerilor carnavalului popular, care sa-

mänd intru câtva cu carnavalul din Roma, numai de
altd fire locald si climatic:* vdzuiu toatd lumea Peters-
burgului in primblare si desfdtare; apoi, in Joia Alba,
cea din -urmã zi a cursului, se ardtard mai intdiu o
sumd de träsuri imperiale, cu dame si domnisoare no-
bile din institute, apoi toti cei mari ai Imperiului, in
carete cu câte patru cai, ca sd vadA petrecerile poporu-
lui pe strada cea mare (Nevschi Prospect") si in
piata Sf. Isaac. Tocmai acum recunoscuiu oportunitatea,
sträzilor largi si pietelor intinse in Petersburg, unde,
ca la Bucuresti, e concentratd toatd aristocratia Impe-
riului, altminteri n'ar corespunde obisnuintelor rusesti
nici pe departe.
Aristocratii rusi din cinurile de frunte civile i mili-
tare, pfind Ia colonel inclusiv, au drept sd umble in
oras cu patru fereased Dumnezeu sä-si negli-
jeze cineva dreptul! Muscalii nu inhamd caii Onnainte,
ea alti Europeni, imediat langd capul rudei7 ci intre
caii dela roatd i cei d'innainte un spatiu de alti pa-
tru cai rämâne desert si cuprins de curele lungi incru-
cisate. Cucerul de pe caprd mând doi cai, i cei d'inna-

www.digibuc.ro
 215

inte se conduc de falaitär (Vorreiter), diva moda ru-

seascä incälecat pe calul din dreapta.
in zile solemne, la visite si la primblare, asemenea
träsuri se miseä 'Ana' la cloud mii in oras, carom,
fireste, li trebuie spatiu cuviincios, cad multele nii
de alte träsuri i birjile publice cu un cal si doi incä
trebuie sä se incruciseze in toate directiile in aoeasta
Capita la intinsa.
Birja" se chiama o träsura publica, cu care te ser-
vesti dupa curs sau pe oara, cu taxa determinata.
Aiurea asemenea träsuri se zic fiacre". Denumirea de
birja" se trage din Petersburg, unde träsuri de acest
fel mai intaiu s'au asezat in Piata Bursei (ruseste:
birja"), iara denumirea fiacre" din Paris, unde se
asezaserd tang biserica Saint-Fiacre. Aceastä din urma
numire fu imitatd de intreaga Europa, numai Mus-
altminteri imitatorii tuturora, se abaturä si for-
mar& o numire originala, pe care apoi o transportara
Romanilor prin cucerii lipoveni, cu cari tot ()data in-
zestrara fasii i Bucurestii. Cu birja se servesc oamenii,
in genere, dupd. curs, si la orioe distanta in oras costa
numai dotazeci si cinci de copeici (o sutä, ruble).
Lärgimea sträzilor in localitätile rusesti e de impe-
rioasa necesitate si din alte motive, precum:
Muscalii, tare religiosi i bigoti, au multe biserici, apoi
mai multe cruci i icoane expuse in public venera-
tiei; poporul de rand, trecand pe langa fiecare, face
front si se inchina de doudsprezece ori, cu metanii.
Acum po'i sa-ti inchipuiesti cat spatiu de devotiune se
cere la o poporatie de cinci, sase sute de mii in Peters-,
burg, Al doilea: iarna aici tine septe sau opt luni de
zile, in care timp fiecine are asuprä-si cloud, trei co-
joace; pc sträzile oele strâmte ale Vienei comunicatia
supt asemenea auspicii, neaparat, ar fi imposibilä. Al
treilea: de si rachita (diminutiv de la: rachiu) in Impe-

www.digibuc.ro
 216

riul rusesc e monopol al Statului si destul de scumpd,

Muscalii au o singulard aplecare spre spirtoase, se che-
fuiese foarte des, si atunci, intorcandu-se dela cram&
acasd, cum cantd Neamtul, imputand lunii a e beatd,
nu li ajunge strada, mAcar ea' e fabulos de largd. Ar
mai fi si altele multe, dar cine sd observe tot in cloud
luni de zile; apoi indigenii nu-s in stare a te lumina;
numai strAinul face observatii fine.
Mi-aduc aminte, in privinta observatilior, cd, odatd,
mergAnd la biserica greceascd din Neapole, ludiu cu
mine cativa cunoscuti, strdini ritului nostru, ca sd-I
cunoascd. Unul, mai intAiu, se mirs cd credinciosii
nostri nu sed, ci stau in bisericd; altul, cA cantecut
grecese in bisericd te adoarme, in toatd puterea vorbei;
al treilea, cA [la noi] cddelnita are zurgäldi si clopotei
si cd, dupd ritul nostru, peste mAsurd de mult si des
se cAdeste la Liturghie. Un al patrulea and toate a-
cestea relativ in cea mai naturald legaurd una cu alta,
si explica lucrul asa: Oamenii in bisericA stau, cante-
cul e acomodat sa-i adoarmd; ca sA nu cadd din pi-
cioare si sd se pericliteze, popa des are grijA a-i des-
tepta, cAdind cu cAdelnita impodobitd cu zorzoanele co-
respunzAtoare scopului".
Dar, fiindcd santem la BisericA, e momentul sd-ti
spun cd cultul nostru ortodox, cel putin in Rusia, e
nu numai mai pompos ca in Roma chiar, dar si plAcut,
prin musica vocald superb cultivatd si prin demnitatea
cea rard cu care se executd ceremoniile sfinte, incât
pe oricare strain II impacd cu Biserica noastrA, ba-i
insufld si respect. Grecii, cu proastele lor datini si psal-
tichia nasal& nici cand nu vor putea ajunge acolo, si ni
fAcurd Biserica mai ridiculd cu introducerea manelelor
musulmane inteinsa, apoi chiar si cu sus-pomenitele
zarzanale, pe care nu le au Muscalii.
Catedrala Sf. Isaac Inca nu e gata innduntru, dar

www.digibuc.ro
 217

am cercetat multe alte biserici, cum e Mitropolia

Alexandru Nevschi si Sf. Maria de Cazan, cloud temple
grandioase i incdrcate de aur, argint i pietre ne-
stemate. Anume, e demnA de vdzut pretioasa lavrà
a Sfântului Alexandru, cu baldachinul i policandrele
in cea d'intAiu, apoi iconostasul intreg si mai ales
icoana Precistei, reputatd ca facAtoare de minuni, in
a doua, toate de argint masiv, decorate cu pietre
margele, in pret fabulos de mare.
In aceste biserici i in multe altele corul cântaretilor
constd din doudzeci i cinci de indivizi, asezati inteun
pavilion, cu stachete aurite, in mijlocul bisericii, cari
cântA, in quartet, un coral ingeresc la Sf. Liturghie.
M'a incântat cetirea, sau, mai bine, cântarea Aposto-
lului, adevdrat artisticA, care suie, dela o notA infe-
rioard, prin trei octave, si pând in capdt, pe nesimtite,
scoboard la aceiasi. Diaconul in genere e tenor si preo-
tul un basist consumat in era.
N'am lost asa de fericit sd pot asculta oficiul divin
in capela imperiald a Palatului de lama, insd. o cer-
cetdiu, fiind pururea deschisA doritorior de a o ve-
deft. E, in toatd privinta, demnd de un monarh atât
de puternic. Am sa-ti amintesc si din aceasta numai
o curiositate, care md surprinse ca i portretul lui
Ludovic al XIV-lea intre ingeri la Versailles. Aici
icoana lui Hristos innaintea altarului e infdtisatd in
ornat liturgic papal si are triregnul (coroana papald).
In cap, spre semn a nu Tarul e Papa in Biserica
ortodoxd, cum in desert cred Apusenii, ci insusi Hristos
e capul dogmatic invisibil al Bisericii ortodoxe ecu-
menice.
Cu toate m'as impAcd, insd md mir cum in Peter.
sburg, chiar ca si la noi prin sate, se salutd lumea
cu Hristos a inviat!" pe strazi. In timpul de azi a-
ceasta ar ajunge sd se margeneascd in bisericd.
www.digibuc.ro
 218

Pastile, in adevar, sant serbatoare de mare bucurie

in toate terile crestine, cu cat dar mai mult in Rusia,
umie poporul in mare parte e sclav, caci la Pasti scla-
vilor chiar li e iertat a imbratisa fräteste si pe domnii
sai, carora alte ori li fac metanii ea unor zei.

Acum vin iar la relatiile personale.

In saptarnana d'intaiu a postului, d. K., cu care ve-
niiu aici, pleca la bunurile sale, in fundul Rusiei,
dupa ce, ell conditii destul de favbrabile, nu ma puta
indupleca a merge cu dansul la Penza. Cu generosi-
tatea proverbiala a Rusilor card straini, fried o suta de
ruble-mi numara peste tocmeala ai, printr'un atestat
stralucit, ma recomanda in toatä privinta compatrio-
tilor sal.
Adunasem lard binisor la bani, insa, fiind dedat ea
un traiu cam luxos, care aici costa mai mult ca in Pa-
ris si Londra, curand ma apropieiu de fundul pungii.
Dupä o bucata de timp, aducandu-mi aminte eä
&Intern in paresimi si ca eu, ortodox in tara orto-
doxa, ar trebui sa cuget si la ceta sufletesti, ma aple-
eaiu la un cost adevarat rusesc al säracimii, spre a
crutà cateva copeici. Costul rusese consta, inteo zi
ea in alta, din supd cu varza, acra, numitä ruseste:
sci" (uzu), pane neagra, cum zice Neamtul: Pum-
pernickel", iar bautura: ovas" si mied",oea d'intaiu
lin fel de bere de aluat de secara, a doua, mursd de
miere trecuta in fermentatie vinoasä. Fireste ea cu ase-
menea nutret si eu asteptaiu Sf. Pasti cu dor copila-
rem Dar, fie pentru aoest ajun, reputat de mare merit
in Biserica noastra, care nu se razima, ca protestan-
tismul, numai pe gratia divina, -fie dupd nesfarsita
gratie sau si dupa naturalul curs al lucrurior, tocmai in
Joia Mare,Scand ma intorceam dela sfanta imparta-
sire, fuht chemat de printul B., in urma unui anunt in-

www.digibuc.ro
 219'

serat de mine in toate ziarele din Petersburg prin care,

in mod pretentios, cu singulara ostentatie, imi ridica-
sem calitatile in gradul superlativ.
Printul, eeva mai tatar ea mine, imi pläcù, i eu
ii convenilu asemenea; deci curand i incheiaram con-
tract spre a-i insoti, ea secretar, trei ani, in calatorie
prin Europa.
Iata cum suna anuntul mieu iperbolic:
Un june literat ungur, cunoseand in perfectie lim-
bile: germana, francesa, italiana, apoi binisor englesa,
neogreaca ruseasca, din altele expert, etc., cauta
i
post de secretar privat, maestru de limbi, etc.
Otelul Coulomb, Mihailovscar.

Mundus vuit decipi, ergo decipiatur ".

0 maxima, de si nu prea morala, dar aid, ea in
multe alte imprejurari, sigur ca era de rigoare. Daca
rataciam a marturisi ea' sant Roman, fiindca Muscalii
cunoso bine o parte din Romani, toata lumea ar fi zis:
Din Nazaret poate _fi ceva bine?" i ramanearn pe
langb, varza acra i cvas", 'Ana ce, cu timpul, poate
umpleam canalul Moica, In desperare.
Prinse binisor minciuna inocenta, dar curand fuiu
redus a-mi expià pacatul, cad., presintandu-ma la prin-
tul B. cu o mustacioara destul de respectabila, chiar
pentru un Maghiar genuin, acela nu suferi sa o port,
ca sa nu-1 fac concurenta, si, mai ales, sa. se cu-
noasea, dupa musteata, cine e print si eine secretar. Fa-
cuiu mina de a ma opune acestei mutilatii personale,
raportandu-ma. la mosii i stramosii miei nobili un-
guH (!), earl nicicand n'au suferit briciu pe supt nas,
dar in desert.
Imi cautaiu dar a mä desparti de musteata si mat"

www.digibuc.ro
 220

mangaieiu cu o mie opt sute de ruble pe an, apoi cu

imprejurarea de a ma primbla cu tin print de vita
stralucita trei ani inteo careta. Cred ca e destula
mângaiere pentru un Maghiar falg; insa am gi Glib.
satisfactie: ca in Rusia niciun civil, pana gi cei mai
de frunte boieri cari n'aub rang militar, n'au drept
a purta musteata; dar eel ce poartä caftan national ru-
sesc, gi mujicii (satenii) in genera, poarta apoi chiar
gi barba intreaga.
Pentru succesul ce-mi procura nationalitatea impru-
mUtata, te saint odata unguregte:
Isten aldjon meg!"

www.digibuc.ro
 XXXI.

Paris, Zunis 1843.

(Ein edler Mensch kann einem engen
Kroise nicht seine Bildung danken. Fremde
und Vaterland muss auf ihn wirfken.a
(Goe(he).

Dupd unsprezeee luni de absentd, iatd-md, amice,

iar in Paris, unde emu sAnt ca aces& O. am satis-
factia de a juca rolul de Mentor pe längd Telemahul
mieu de Scitia, cdci, dupd ce am fost petrecut dai
ani aici, nu numai insemnadtile principale parisiene,
dar i datinile i apucAturile locuitorilor mi-s cunos-
cute i i le impärt4esc Ia toatä ocasia.
Ca sä nu dea dare pentru rang, propuseiu tAnd-
rului print, intre altele, sd nu feed cas de titulaturä,
ci sd se lese in public a-i putea adresd euväntul simplu
de monseigneur", i m'a ascultat.
Francesii, de §i trecurd peste caleva revolutii 4i ajun-
seserd a aboli toate titulaturile ì rangurile, ba chiar
a, degradd i Sfintii 41 mnsui pe Dumnezeu, totql sant
oamenii cei mai aristocraticf din lume. Dupd ce au
trecut undele ceIe tulburi peste dânii, s'au intors la
firea lor de mult indatinatd i iard.0 le introduserä
eu usurä. In Europa, dupà cum a zis un istoric, axis-
tocratia existä odatà in firea oamenilor i e indis-
tructibilä, &Act educatia, limba i toate monumentele

www.digibuc.ro
 222

ni-o tin vie innaintea ochilor. Ca sä schimbAm lumea,

ar trebul sd incepem dela republica lui Platon, tdind
find, trecutului cu totul.
Rangul de print impune, pentru cd in Franta e
foarte rar 5i se reduce mai ales la membrii diverse-
lor dinastii, pe cdnd intre aristocratii cei vechi se alld
numai titlul de Duce". In Rusia, din contra, sfint
atdtia printi, incAt vulgul zice ed ai putea ingrd5A rdmd-
torii numai cu printi, odd sAnt mai multi ca baronii
îri Austria,

Dar, pdnd nu intru afund in aceastd materie, sd.

md intone la Petersburg 5i sd-ti in5ir in ordine expe-
rientele i itinerariul cel lung, de 5i nu atdta de inte-
resant, fiinded in parte ti I-am impArt4it prin scrisorile
precedente.
CA Rusia e de trei ori mai intinsd ca -restul Eu-
ropei §tii, dar, in proportie, e i sdracd de toate, mai
mult insd de poporatie, i, a5a, regimul rusese, supt
asemenea auspicii, ca oarecari regi africani, lea mdsu-
rile cuvenite spre a trage foloasele cu putintd dela toti
strAinii ce cerceteazd tara i li pune piedeci cdnd fac
mina de a-5i scuturd pulberea incaltdmintei.
Dupd ce, astd lamA, ajunseiu la Petersburg, a doua
zi cdutdiu a Ind presintd la Politie, in biroul strdi-
nilor, unde depuseiu papportul ce-I aveam dela Rufo
di Calabria, i in schimb cdpdtaiu, spre a puteA petrece
in Rusia, pa5aport muscAlese, pe trei luni, pentru care
plAtiiu cinci ruble de argint. Acesta e censul strAinilor
de calitate, in ordinul cdrora, ca literat, cu generosi-
tatea ruseascd, fdrá contrazicere, md. enumerard.
Dupd aceasta nimeni nu se mai interesd de mine,
ci mA lAsard a-mi consumd rublele cd5tigate inteo
jumdtate de an, ceia ce se 5i intdmpld curdnd, caci cer-
cetam o ospdtdrie nobild italiand, frecventatd de ti-

www.digibuc.ro
 223

neri de familü bune, apoi de sträini multi i, in par-

ticular, de niscari oameni ai politiei, cu maniere de tot
urbane, cum se zice la Bucuresti: politicosi", i chel-
tuiam câte patru, cinci ruble pe zi, ca si cum nu s'ar
mai gAti.
Oamenii politiei, in toate terile, pand st. In Rusia,
sânt cei mai veratici (sic), mai delicati si afabili din
fume, fireste ed. numai din buze, pentru cA civilisatia
inventat politeta, care tine loc de inimA bund ori-
ande aoeasta lipseste, apoi politia, sigur, nu e un in-
stitut etic i adeptii sdi nici nu-s meniti a face pro-
fesiune de cordialitate. Cu toate acestea, mA cuprinse
mirare aflând i in aoea lard, renumitä pentru lpos-
trofe vii, de i numai la politie, atifita civilitate curat
europeanä.
Trebuie sd märturisesc însä cA Muscalii in genere
sänt oameni cu inimä. bunä, foarte prevenitori catre
strAini si se strAcluiese ca acestora sd li dea o cat mai
bunä ideie despre tara si gintea lor, de obiceiu mai
rdu famate decAt in adevär rele. Un popor nu tre-
buie judeeat dupd Guvernul sdu, care adesea e im-
portat de aiurea, si aceasta se poate zice cu tot drep-
tul despre Rusia, care a adoptat cel mai stasmic
absolutism si aristocratism din Germania, supt care
gerne un popor blând si bun din fire, cdruia, i se tin
inchise toate cardrile ce duc la culturd.
Pänd a nu plecA. din Rusia cu doudzeci de .zile,
dupd invitatia ce mi se dete, petrecuiu in Anuntd-
torul Petersburgului" un aviz cum ea' cuget a pdrAsi
Ora, care, pentru taxa de o rubld, fu inserat de trei
ori, cu numele, caracterul, local nasterii i locuinta
exact descrisä din acel oras. Aceastä formalitate ni-
meni nu o poate incunjurd, fie strain, fie indigen, când
iese din lard i mi se pare cd e In favoarea credi-
torilor. Rusia, din altele, hied e plind de formalitäti

www.digibuc.ro
 224

sed, si toate lucrurile se fac pe formulare si §a-

bloane prescrise cu minutiositate extremd.
Foile cu respectivul anunt le aldturdiu unei supliee
timbrate cu o rubld, indreptatd Excelentei Sale guver-
natorului militar al Capita lei, hnpreund cti pasaportui
de petrecere, rugandu-1 a-mi da un pasaport pentru
sträindtate, care a doua zi mi se si inmana, timbrat
at altd rubld, asa hick petreeerea in Rusia pe timp
de vre-o trei luni de zile ma' costa opt ruble, sau pa-
truzeci de sfanti, nenumdrand alergdturile la diver-
sele cancelarii §i contoare". Printul, pe Yang& altele,
avd sd. pläteasea. Inca o tax& de trei sute de ruble,
areia, din an in an, ii sant supusi indigenii cari petrec
afar& din margenile Imperiului. Asa dar, in gluma, as
recomanda-o la toate State le cu punga goald.
Joi, dupti Pasti, pe un timp dupd imprejurdri foarte
frumos, plecardm din Petersburg, ldsand Neva si golf ul
de Finlanda inghetate ca tunul si, pe drumul ce ti-am
descris, ducandu-md, la 5 Maiu ajunserdm la Berlin,
fiind pe drum septe zile. M'am mirat cum §i natura
A demarcat hotarul Rusiei, cdci o mica' ridicdturd, for-
'nand mezuina intre dansa §i Prusia, sta inca invälitd
in mantaua intact& de nea albd, pe cand in Prusia plu-
gurile de toate pdrtile rdscoliau suprafata ogoarelor,
in concertele gratioase ale ciocarliilor.

La Berlin traserdm la otelul La Cetatea Roma",

unde aflardm pe fratele eel trial mic al iprintului,
Anatol, care venise mult mai innaintea noastrd. Sus-
ceptibilitatea printtilui mieu fu aici crunt mortificatd
printr'o imprejurare foarte ridiculd. In Germania, de
comun, familiile aristocratice formeazd majoritag, adecd
titlul de print, conte, etc. trece numai la primogenit,
§i Germanii asa-si inchipuiese lucrul §i la strdint
Dupd ce printul Anatol venise mai innainte la Berlin,

www.digibuc.ro
 225

Eris piivit ca un regent al familiei B., gi sosind, mai

tärziu, gi fratele sdu mai Mare, acestuia i se denegd
titulul de Serenitate gi principe gi, velle nolle", cdutd
sa se acomodeze cu distinctia de fratele printului
B.". Acestea dete ocasie la discutii comice in ultimul
grad gi facu mult sänge rdu, luck fratele cel tanär
ca nu cumva involuntar sä usurpe dreptul de intdietate
gi aiurea uncle domnegte chica feudalä (der feuda-
listische Zopf"), se invol a ramaned in Berlin, pând
ce noi vom fi ajuns la Paris, ca sd cuprindem po-
sitia sociald cuvenitä.
Dupd ce se incheiè aceastä conventie importantii,
indatti pdgiräm_ la infdptuirea ei gi, a doua zi, ple-
cardm, pe calea feratd, la Halle, de aici cu pc:1sta la
Frankfurt, unde, poposind putin,mai numai spre a ne
inscrie in toate registrele, purceseram ea calea feratd
a muntelui Taunus la Maienta. Aici maseräm o' noapte
gi ne plimbardm pe malurile maiestosului fluviu Rin.
N'ag fi mentionat Maienta din altele, dar afldiu aici
garnisoand austriacd, trupe unguregti, gi numai nddra-
gii cei stramti imi aduserd aminte de patrie gi-mi
stoarserd lacrämi de uimire vdzand feciorii nogtri.
La Paris venirdm la 16 Maiu, traserdm in vecind-
tatea Päduricii de Boulogne gi, pand a afld locuintä
proprie, ne incvartirardm la printul Ludovic de Witt-
genstein, care e in legAturd de afinitate cu familia 13.
gi ocupd vila numitd. Castel Madrid", apoi in curand
cdpätardm un apartament mobilat in vecindtate gi ge-
dem inteo casä cu printul Lobanov-Rostovschi, care,
ca ou cu ou, seamAnd cu consulul Fr. Balthes din
Cincul-Mare.
In jurul Parisului sant vile sau case de desfätare
foarte frumoase gi gradini delicioase, fdcute mai ales
pentru strdinii cei multi cari curg aici, pentru cd Pa-
risul este orag perktru toate anotimpurile gi niciodatä
li

www.digibuc.ro
 226

desertat de anumite elase ale societAtii, cum sänt, spre

exemplu, orasele italiene vara si Londra iarna. Cu toate
acestea constructiile franoese poartA un sigiliu parti-
cular de defectuositate. Ele in genere au foarte putine
ferestre, din causa ca in Franta existä o dare, supt
numire de userit si ferestrit", care face sArácimea
a-si construi locuinte, cum am zice, oarbe, si aoest
defect se resimte pana si la casele opulentei.
A propos de ferestre trebuie sd-ti amintesc un fapt
scandalos, ce tocmai se pertracteazA in Parlament, in
Camera Deputatilor.
Dupä legea electoralA francesä, drept de alegere
activä au tori cetätenii eari plätesc o eontributie di-
recta' de cloud sute de franci, pe cand de alegere pasiva
rfumai cei ce plAteso trei sute de franci si mai bine.
Regimul constitutional, sau, cum il botezA Tarul Ni-
colae, regimul fraudei si al minciunii", din toate pu-
teHle sArguindu-se a-si capatà deputati favorabili, in-
strumente oarbe ale vointii sale, mijlocl a Se alege ell-
teva creaturi de-ale sale, care nu aveau censul, iar,
dupA ce se Rica zgomot mare Iri ziarele opositioniste,
acestia, prin coniventa peroeptorilor regali, isi intre-
girA censul, fAcând din casele lor, asezate in depar-
tamente, numai usi si ferestre, hick aoelea, gdurite ea
rotul de pesti, furA ceroetate de o comisiune si ra-
portul suna cA nu mai Milt apte de a fi locuite.
FiindcA am intrat in Parlament, de si nu tocmai
pe usä, ci, cum am zioe, am särit peste gard, trebuie
insA SA-0 dau o ideie de partidele ce se aflä in-
teinsul, apoi o ideie generalA de cum se usiteazA
in toate parlamentele a se aseza diferitele nuante ale
partidelor politice.
In Franta acum sAnt trei partide principale: or-
leanisti sau dinastici, legitimisti sau bourbonici si re-
publicani amestecati cu bonapartiti. Partidul guver-

www.digibuc.ro
 227

namental, conservatorii, ca pretutindeni in Corpurile

Legiuitoare, cuprinde centrul SAW, numit in batjocurA
pántece", si, vulgar de tot, burtä" (ventre). In dreap-
ta §ed opositionitii legitim4ti, regali§ti, aristocrati
§i, ultima nuantA, retrograzi. In stânga, din contra,,
opositioni0ii liberali, progresi0i. moderati, exaltati §i,
gradul superlativ, radicali. Apoi, in sans invers, dela
tribunA incepând, aa-numitii cbmpeni 0. de-asupra
muntenii, sansculotil sau iacobinii, mAcar a cele din
!firma' denominatii au cam cázut in desuetudine.

SA le lAsám aici 0 SA te conduc putintel 0 la Bi-

serica francesä.
In evul mediu, and Biserica domniA in Europa, re-
gii francesi se socotlau fill primogeniti ai Bisericii ca-
tolice §i. se intitulau Maiestate CristianisimA", titlu
concedat de Papii atotputernici. Tot ap purtau Cesarli
germani titlul de Maiestate Sacratisimä", regii Spaniei
Maiestate Cato lia", ai Portugaliei Fidelisimd", ai
Ungariei Apostolia" 0 ai Britaniei fidei defensor".
Supt asemenea auspicii, incepurA toti ace§ti cam-
pioni ai Bisericii a clAdi cele mai trufae temple go-
tice in toati Europa apuseank care cea mai mare
parte rAmaserd neisprävite, 0 poate at lumea vor
rámânea, cAci, de and s'a emancipat filosofia i nu
mai e ancila" teologiei, oamenii nu se mai entusias-
meazA pentru lAca§ele acestea ale divinitAtii, ci o
reduserä in ineAperi mai putin pompoase, ba cu totul
prosaice.
Un astfel de templu märet, dar cu douA turnuri cioan-
te de jumAtate, e 0 catedrala Notre-Dame", wzatA
inteo insulä a Senei, ce se chiamA Cite", antica ce-
tate Lutetia Parisiorum", pe romäne0e Lutoasa"
sau Tinoasa".
Francesii se fAlesc cu catedrala lor, zicând cá e

www.digibuc.ro
 228

cea mai frumoasa din toata lumea, macar ca multe al-

tele, i anume oea din Strassburg, care e de acelasi
stll ogival, mai mult imi place;. dar ce sä faci France-
silor!, ei sant poporul oel mai national in toata
nationalitatea lor o impun tuturor popoarelor. Cu tot
dreptul si se mandresc prin faptele manilor lor. Din
altele, biserica Notre-Dame" e cat se poate de fal-
nica, si omul necunoscator al artei arhitectonioe nu-i=
in stare a critica altceva decal extreme negligenta care
se vede in acest monument grandios i deteriorarile cA-
unate in Revolutia francesa de la 1789.
Pe vremea aoelei revolutii desfiintandu-se regatul,
se abolise cultul crestin, se mediatisasera toti Sfintii
si se detronase si Dumnezeu din Scaunul maririi. Ca-
lendarul frances atunci era impärtit in doudsprezece
luni de cate trei decade i, in loc de Sfintii martiro-
logiului, in toed ziva erau petrecute legume, curn,,
de exemplu: Luni oeapa, Marti aiul, Miercuri hrea-
nul, Joi ridichea, Vineri piciocii, apoi napi, varza, ar-
deiu i altele in tot cursul anului. Franoesii Repu-
blicei smulsera toti arborii alellor din gradinile re-
gale si in ele cultivau picioci, ca sa aiba poporul
nutret, si voiau sa (Laraine i catedrala, spre a face
in locul ei gradina de legume, spre indestularea cuinei
cetätenesti, insa, acces de turbare nu se
putu sfarama un monument colosal la care lucra toata
Franta trei sute de ani, si se multamira a rupe cape-
tele catorva sfinti, a sfdrama icoanele de panza si a
arunca ornamentele liturgice in noroiu.
In anul 1797 aceasta biserica se declara de .templu
al Ratiunii" i o femeie se aseza in locul Precistei, sa
represinte pe Zina Ratiune, careia merse poporul, cu
dictatorul Robespierre in frunte, ce se innaltase la
rangul de Patriarh al oultului, spre a i se inchina.
Mitropolia Notre-Dame se socotia ca punctul cen-

www.digibuc.ro
 229

tral al Franciei si de aici se numarau distantele in tot

Regatul, precum se numdra in Roma anticä de la
,,milliare aureum" i precum azi Englesii le numärä
.clela London-Bridge" (Puntea Londrei) i Muscalii
de la palatul Amiralitätii din Petersburg.
Cum s'au schimbat lucrurile, deci cum s'au rAs-
turnat toate dup.& atAla revärsare a spiritului pu-
blic! Francesii, de si nu in genere, sant un popor foarte
religios sau, cel puín, observd institutiile bisericesti
eu toatä demnitatea, mAcar cä sant departe de bi-
gotism. Dar nici nu cred ea vre-o altä nape poate sä
eiba un der mai destept si mai cult de cum e clerul
frames, care, cum zice ChAteaubriand, nu se sileste a
dovedi cA crestinismul e excelent pentru cd vine de la
Dumnezeu, ci, din contra, el vine de la Dumnezeu,
pentru cd e excelent.
In Franta, cdsätoria, botezul i inmormäntarea sant
acte civile, nu bierioesti, dar preotimea, ca influenta ei
morald, inteatAta stie a tinea vaza Bisericii, Inca
nirneni nu negligeazä nici datoria sa oea religioasä In
aceastä privintä, i, asa, ea ingureste de-a dreptul,
nu prin mijlocul institutiilor de Stat, cum se intamplA
la noi, spre a sustinea religia.

Vita latinA, necontestat, e aoeia care preponde-

reazä in Europa in toatä privinta. Aceasta are cea
mai multä putere, pentru cA a absorbit multe popoare
sträine i li-a impus caracterul sdu i limba sa. Asa,
de exemplu, Gana a inghitit pe Franci i pe Nor-
manzi, Spania pe Alani i Mauri, Italia pe Visigoti
Lombarzi, iar Dacia pe Ostrogoti, Cumani, Avari,
Pacinati, Bulgari i ctite alte hoarde barbare ce o
nävälirä i o dominara; dar, in ultima analisä, la
toate li Melt de cap, toate oedarà tenacitätii si vita-
litätii vitei latine, care e menitä a absorbi incA

www.digibuc.ro
 230

restul altor popoare, insd de aid inainte si prin et&

Jura-, spre care päseste cu rApegiune.
Durere numai cd, afard de putine exceptii, vita la-
find in Occidentul Europei e stationard si Uncle a se
imputina, nu a se inmulti!
Spania s'a intors prin multele colonisdri peste O-
cean, si, ca si Italia, cu climd cAlduroasA, f avoriseazA.
voluptatea peste mAsurd, apoi precocitatea femeilor
devine causa nefructificatiel. Franta, dupd ce, prin räz-
boaiele cuceritoare ale lui Napoleon, si-a rdpus floa-
rea poporatiei, apoi, mai in urmd, cu rdzboiul man-
ric si neinsemnata colonie in Algeria, Inca s'a rdrit
de popor, azi pätimeste de un rAu mult mai mare,
in grad infiordtor, adecä de sistemul de doi copii,
ca Sasii nostri in Transilvania, si aceasta in 'finutu-
rile agricole, unde ar trebui sA fie puterea natiunii,
care nu se poate sustinea prin proletariatul fAnd de ener-
gie al oraseIor si prin imigratia strdind.
Dragostea terii e legatA de glie, cetAteanul urban
e cosmopolit. De aici vine cd teranul frances, ina-
morat de petecul de pämânt ce posedd, se infioard
eä. nu-i va mai ajunge sd poatA inzestra o progeniturA
copioasd cu câte o färâmä de patrie (cAci patria a-
gricultorului e ogorul lui), ei aceia va fi constrânsi
a se deslipi in parte de natia cea mare si, ca Ger-
manii, a cAuta asil in altd parte de lume; si, asa,
lipsindu-i mijloacele spre a-si inmulti patrimoniul, de
desperare cdzu in extremul acela, ea, voluntar, sd
pima margerii procreatiei soiului sAu in acea tara in-
poporatd.
In Anglia acest rAu nu s'a incuibat, pentru cd
acolo teranul e numai arendas (farmer), nu posesor
de pâmant, prin urmare nici nu e tare pasionat pentru
el. In Germania a devenit modA emigrarea in masA,
si, fiecare Tinut având concesii intre ernigrantii ori-

www.digibuc.ro
 231

ginari din Lumea Nouä, ideia expatrieril nu e asa de

spAimantatoare; apoi celelalte tea nu sant suprapo-
porate i poporatia zace Bled in cAtusele feudale, care
nu o lasä sä-si plAnuiascd singurä conditiile viitoarei
sale existente.

Suprapopulatia se stAvilia in vechime cu mijloc re-

ligios, prin ascetism i monahisM, care sl acum, de
nejustificat, domneste in Orient, chiar in acele teri
'tin& in adevär n'ar fi de lipsä; dar e in Brea popoa-
relor orientale a se tinea ca scaiul de datine, odatä in-
rädäcinate, pentru cd la dânsele n'a pätruns Inca
civilisatia europeand, care, ca mode, cutreierd gi a-
runcd lumea dintr'un extern in altul. Anume, in In-
diile Orientale domneste cea mal crunti superstitie
nutritä de preotimea fanaticA.
Acolo vAduva se arde cle vie, indatä ce-i moare bär-
batul. Oamenii ajunsi la oarecare etate tin drept act
pläcut zeitätii cu mine a se sacrifica fetisior sAi, sau
aruncandu-se in undele Gangelui, spre a deveni nutret
crocodililor sacri, sau intinzandu-gi grumazii ca sd-i
striveascd roatele carului sfant incärcat cu idoli, care
se poartä in procesie pe sträzi la zile de serbAtori anu-
mite. Si acest sacrificiu de sange se face spre cea
mai mare glorie a pretinselor divinitati.
In acest mod, in pärtile acelea des populate mai nu
se vAd oameni peste etatea de patruzeci de ani,
asa se stavileste suprapopulatia.
In Europa civilisatä monahismul s'a deochiat, simtul
religios din partea aceasta s'a tampit, dar datoria
preotimii celei luminate este sä apere lumea de rd-
tAciri ce repugnA ratiunii sau mintii sdnAtoase, apoi,
a regimurilor crestine, sä. caute mijloace corespunzA-
toare prin care sä curme räul, (land directie amd-
suratA imprejurArilor, ea gemil uman sA poatä. pros-

www.digibuc.ro
 232

pera, macar de s'ar inmulti ca stelele oerului §i ca

nisipul MArli. Apoi Francesii, cari altminteri cu demni-
tate stau in fruntea vitei romane, sä faca inceput a
ni colonisa terile romAneVi deerte.
Cate teri se afla incA dqerte, chiar in mijlocul Euro-
pei, cât de rard e poporatia in Asia i in oelelalte
pärti ale lumii! Apoi insA§i natura numai de câteva
sute de ani a deprtac de ape incA Oceania sau re-
giunile australe ale globului, care, pan& se vor impo-
pora sistematic celelalte, vor fi §i ele apte a gAzdui §i
rutri cu indestulare Europenii civilisati cari nu mai
incap acasa.
Adio! MAne plecAm in Elvetia, i nu voiu uità sä
te cercetez §i de acolo.

www.digibuc.ro
 XXXII.

Thun, in Elvetia, August 18113.

elLoak forth, look folth, my fairest,
Thy faithful knight is nigh,
The rosy tint of morning
Hath deak'd tha Easterus sky Is

Credincios rolului de mentor incredintat mie de prin-

cesa-mamd i incurajat prin supunerea tanarului aris-
tocrat, am fdcut un plan de excursii prin terile i lo-
curile mie cunoscute, si, cu privire la sdnatatea zdrun-
cinata, am sfatuit pe print sa venim in Elvetia, sa
faca curd si bai de zer, spre a-si recdpata vigoarea
pierdutd inteo expeditie caucasiand.
Am venit, si ma bucur ca. planul a reusit cat se
poate de fericit.
Facand revista prin Paris, fdcurdm cunostinta cu
un turist engles, anume Bruce, care ni promise in-
sotirea, i, asa, la 18 Iunie, lasandu-ni echipagiul in
Paris, cu curierul Nicolai Antropovici si Mr. Bruce ne
suiram in diligenta i plecaram la Strasbourg. D. Bru-
ce ne fdcu atenti sa cercetam aici din nou catedrala, si
mai ales orologiul astronomic, care numai in toamna
.anului trecut s'a restaurat, dupd ce de mult se de-
teriorase. Orologiul e o capod'operd, dupa cum ni spuse
d. Bruce, care e un bdrbat foarte versat; umbla dupd
regulele maternaticei i arata toate fenomenele astro-
nomice cu exactitudine prin mecanism artistic.r".
Cand bate oara, pururea canta un cocos automat, in-
tocmai ca unul natural, bdtand din aripi. Patrarele

www.digibuc.ro
 234

de oarä le bat automati represintänd cele patru e-

poce ale anului i oara, Moartea.
Acestea incd. sânt jucärii pe lângd lucrul principal,
dar imi veni curioask pdrerea d-lui Bruce, care
zise cd Francii i respectiv Galii au inventat nu-
mele de cocos (coq), spre a nu face alusie la ginta
lor zicdndu-i, ca alte popoare, gal". Ideia ridtimeste
intr'atâta cd i noi, Românii, ne servim cu aceiasi
expresie. Aceasta-mi aduce aminte de satul Tântarii,
in Ardeal, ai cärui locuitori, spre inläturarea batjo-
curii umoristice cu care-i incarca vecinii, zic intre
sine la täntari pururea: musculite".

La 21 Iunie, iesind din Strasbourg pe calea feratä,

ajunserdm la Basel, si avuräm ca priveliste minunatä
sirul muntilor Vosgi, cari aduc câtva cu Carpatiinos-
tri, si erau hied suri, in crestet cu välul iernatec. La
Basel ne coborardm intr'un otel mare, chiar pe ma-
lul Rinului, ce are un balcon artmcat peste apd, unde
aflardm nenumäratä multime de EngItesi, incât abia
puturam cApdta un apartament. Englesii dau cel mai
mare contingent de caldtori in Europa i, asa, fireste,
si de admiratori ai Elvetiei. El, fie dupd natura so-
lului, fie din causa climei, sau dupd modul vietuirii,
sant, cea mai mare parte, maniaci, ipohondri, päti-
mitori de boala nationalä ce se numeste spleen",
asa, cautd distractie, mai ales in Elvetia, uncle e
clima atat de curatd i oamenii din fire veseli, apoi
natura in cel mai innalt grad admirabild. Cu spleen"-
ul Englesilor are Elvetia noroc, cdci aceasta-i face
sd-i cerceteze frumusetile naturale; altminteri, ar träi
ca vai de ei in vizuinele Alpilor. Pentru comoditate,
fireste, cu banii insularilor s'au ridicat in toatä tam
otelurile cele mai pompoase din lume, i, spre acope-
rirea lipsurilor lor, sänt stabilimente, mai confortabile
ca oriunde, in toatä Elvetia.
www.digibuc.ro
 235

In Basel, dintr'altele, n'am aflat insemnAtati rare,

gi, a doua zi, innaintardm cu pogta spre Berne, pe
drumul cel mai scurt.
Berna e oragul-capitalä a Elvetiei gi a cantonului
respectiv. Nici aceasta nu presintä ceva extraordinar,
dar gdzduiegte Consiliul federal suprem, corpul diplo-
matic, apoi, fiinda dupd nomenclaturA insemneazA
Ursopolis", sau ,Oragul urgilor", cu cari bine sa-
mänä locuitorii, ar fi, oarecum, renegare de sine clack'
n'ar gazdui gi urgi autentici. Las' cA are destui, pe
mArci, pe bani, pe porti gi pe fântAni publioe, repre-
sintati plastic, in tot felul, dar Berna ageazA gi exem-
plare ursine vii inteun val al oragului, care fac onoare
soiului gi se sustin pe spese publice, ca animate de
preclilectie.
E insä in Berna gi o curiositate pe care nicAiri n'am
mai väzut-o in lungile mele calätorii: pe unul gi acelagì
turn se aflä cloud orologii. Spun cA unul s'ar fi ridicat
drept monument in onoarea oarecArui bärbat foarte
meritos pentru patrie, dupa hotärdrea clarisimului Con-
siliu municipal; iar, dupA timpuri, ilustrandu-se Inca.
gi un alt bärbat, gi contemporanii sai nevoind a-1 läsa
neremunerat, deciserä ca gi acestuia sd-i ridice monu-
ment. Dar, fie cd Consiliul republican n'a gtiut a in-
yenta un mod de recunogtintd amAsurat, fie cA n'a
voit a face distinctie intre meritele republicane, civice,
unanimi voto" a decis ca gi acestuia sä i se ridioe
tot un orologiu monumental, insA, absträgänd dela al
doilea turn, 1'1 agezarA langA eel d'intliu.
Aga dar vezi, dragul mieu, cA, pe timpul ciind,
inteun sat vecin cu noi, oua lupul in pod, in altul
trecea mänzul drept cdprioard gi, din al treilea, lo-
cuitorii scoteau luna cu cârligul din fäntânä, gi in
oragul-capitalA elvetiand, Consiiul muncipal, compua
din adeväratii injugd-urgi, o fAcurd cät se poate de

www.digibuc.ro
 236

buzuoieneascd i cu Drologille lor monumentale, 'Meat

Europa cu drept li strigd gull de Targovite" 2
de bine! Sa p4im innainte, cad i ap nu §e-
zurdm mult in urbea ursind, ci de loc venirdm la Thun,
uncle ined petrecem.
Fiind insd acest or4 foarte simplu §i viata noasträ
destul de monotond pe timpul ce printul %at eura
de zer, apoi n'am cu ce te intretinea, ci cautd sa-ti
dau incd o paraleld intre Elvetia i Transilvania, dupd
cum facuiu i in una din scrisorile precedente.

Dupä institutii, ca dupd naturd, samänd terile

i
amändoud, i, aa, mi se pare cd natura singurd con-
ditioneazd institutiile.
Ca la noi, in Elvetia sant trei natii genetice: Germani,
Francesi i Italieni; apoi, ca nimic sd nu lipseascd in
privinta asdmändrii, mai e o altä. nuantd de poporatie,
care vorbeVe un dialect roman (roumanche), mica peu-
pladg a Reto-Romanilor, cari sant rude ale Francesilor
§i Italienilor.
Diferenta e numai cà aici toate popoarele sant li-
bere, cu drepturi politice egale §i niciunul nu e paria",
noi, Romanii, in patria noastrd.
Confederatia elvetianä consta din doudzeci §i doua
de cantoane, cu administratie autonomd, care aduce
cu a comitatelor noastre, de i cantonul Gastelul
Nou" (Neufchatel) singur recunoa0e de domn pe re-
gele Prusiei. Independenta cantonald se intinde pänd
acolo, incat fiecare poate sd-§i batd moneta sa, railcar
cA aceasta e numai lux autonomic, care se usiteazä
In mod destul de meschin, fdcand numai cruoerqi

Proastl, ridiculä, färá cap,

1 Hohot mare, batjocurA.

www.digibuc.ro
 237

fenici de aramA ca pardlutele, caci sdrAcia nu-i iartä.

a bate dubloni; apoi se servesc cu moneta Statelor mari
invecinate, mai ales cu cea francesd.
E in genere cunoscut cum ca tarapanalele nu adue-
mari foloase niciunui Stat care bate moneta In de-
plina valoare intrinsecd a metalului, cdci In acest cas
moneta se exportd in teri strdine, se topete §i se re-
duce in alte obiecte de pret. De aceia regimurile
cuminti pururea bat bani mai scdzuti ea prettil meta-
lului, cdci acegia au nurhai sd represinte valoarea o-
biectelor, i, ao, nu numai di scot cheltuielile de re-
gie monetard, ci-si i conservd moneta in Statul Stitt.
PAnd incat se folose0e Imperiul nostru cu monetisarea
aurului, nu §fiu, dar bine face eh* vinde galbenii, cari
stint tare apreciati i cunoscuti in Orient, licitand ca
marfd.
Franta Inc5 are monetA foarte bund, de aceia 0 are
curs in toate terile vecine; dar se pldnge chier pentru
ea' se Lieu serva Europei pe jumdtate ca sd o indestu-
leze cu moneta sa §i sd o scuteascd de a bate bani.
Rusia are moneta de aramd monstruoasd de mare,
care multi ani s'a exportat cu cardle, spre a se re-
duce in cdiddri in vecina Prusie, ba copeicile ruse0i
au, 0 curs pand chiar in Franta, uncle c4tigi. la ddnsa
2000/0. Aceasta fAcu pe Stat a opri exportul monetei
mdrunte, cu pedeapsa de Sibir, iar, pe de altd parte,,
schimba sistemul.

Are Elvetia, ca i Transilvania, deplind libertate de

con0iintd, ava, confesiuni cre0ine cat §i la noi, mai
ales romano-catolici, reformati calvini, evangelici zwin-
gliani i luterani; dar, ca §i natiile, niciuna e numai to-
leratd, ci toate cu drepturi egale. Totu0 fiecare se sus-
tine singurd, cu contributii dela respectivii confesionali.,

www.digibuc.ro
 238

Statul nu ajutA una mai mult, alta mai putin gi unele

de loc, cum e la noi, in Transilvania.
Din aceastA parte, singurä-mi place republica, cAci,
tiltminteri, ca gi in monarhie, domnegte destulä mi-
serie, pentru cA cine e in fruntea Guvernului, ca aiu-
rea, trage foc numai la oala sa. Apoi, dupa vorba
Romanului: nu ti-e ciudä cand te arde o zeamä grasA,
clar ti-e cand te arde fasolea". Aga tiranisau aici nigte
nedemni pe oamenii cei mai de omenie, dupä cum
spune amicul mieu Centlivres, care a avut ocasie a ve-
<lea tot felul de guverne. El nu e entusiasmat pentru
clemocratia patriotica elvetiand, de fapt aristocrata.
In Elvetia nu sant alte autoritäti farä numai Con-
silii, de sus pänä jos. Aga e Consiliu federal, canto-
nal, aici unul mic i unul mare; apoi Consiliu mic
mare in toatä comunitatea, i, aga, dupä toate ramu-
ril specialitätile, numai ConsiliL
La Consiliul federal vine tot cantonul, cu barbatii
säi, i aga gi la Adunari generale, sau Diete. Consiierii
elvetieni se poarti, din allele, Intocmai ca nigte domni
suverani, lipsindu-li numai purpura, cAci a-i depune din
-demnitate se poate numai prin revolutie, avand fiecare
clupa sine clica de lingAi, ca aiurea.
Fericirea, umanitAtii, zicA cine ce vrea, nu stä in for-
ma regimului, ci forma regimului stä, in felurite mani,
felurit. Bárbatii cu virtuti cetätenegti i caractere de a-
devärati patrioti pugi in fruntea regimului spre condu-
cerea, treburilor publioe, supt "orice forma, sant in stare
.a ferici lumea, i ei dau regimului caracter, nu din
contra.
Englesii sant mandri de regimul br, dar Elvetienii
sant ingamfati peste mäsurd de libertätile lor i despre-
tuiesc natii cat de mari, cAci se inchinä la domnitori
din gratia divind; n'ar avea insä de ce, pentru cA gi la
ei e puterea superioarA maimutarie monarhicd cum se

www.digibuc.ro
 239

cade, dar ce sa faci mustii din capul protapului cand

crede ca ea trage carul! Asa e i poporul republican:
ce face intriga i coruptia, crede ca face singur. Oa-
menii sant, cum zice Voltaire, impartiti in cloud clase,
adecä: inselatori i inselati (fripons et dupes), si vor
rilmanea ce sant. Unii vor inventa vorbe frumoase
altii le vor crede, in simplicitatea lor.
In adevär, republica elvetiana nu tine caste stabilä,
ca alte State, sa-i stoarca maduva; nu adunä tinerii cei
mai sanatosi ca sa-i nutreasca pe spese publice, fat%
a li da alta treabä deck sa doarma i sa-i invete nu-
mai a merge unul dupa altul fàrä sá se calce, sau sa
se joace cu bete WA a-si scoate ochii; dar, cum ti-am
scris, pare CA tinerimea ar fi ursita sa traiasea in lene-
vire. Elvetia vinde feciorii ei la alti potentati strain!,
spre serviciu militar. Cei ce nu sant apti, sau nu au
gust pentru arme, umplu lumea, oferindu-si bratele la
serviciu privet, particularilor, sau asteapta venirea
sträinilor in patria lor, ca, aici, sä Ii serveasea spre ali
castiga panea ell mai putina sudoare.
E mare diferenta intre Italieni i Elvetieni, ea si
tre ambele teri, dar inteo privinta-si samänä foarte:
unii i altii traiesc mai ales din sarlatanism. Ita-
lienii trencä cu arheologia i Elvetienii cu frumuse-
tile naturale ale terii lor, cei mai putini cu sudoarea
fetei sale. Elvetienii au adus lucrul departe, pana la
nerusinare. Nu e piatra, stalled, raj* scurgere de
apa sau arbore scorburos in toatä tara, ce n'ar fi inre-
gistrate eu numiri pompoase, cat se poate mai sonore,
in itinerarii, apoi ilustrate i panegirisate iperbolic, in
poesie i prosa, prin ziare i manuale, eu atata artä,
Meat strainul nu poate resista poftei de a le vedea pe
toate. Gurile-casa alearga cu limba scoasa ca saii de-
serte punga la cardusi, calauzi i otelieri, cäci toti stau
1 d panda sA te apuce si sa te stoarca. Mai e, apoi, o

www.digibuc.ro
 240

clasä. de industriasi ce produe, i alta ce Wind diverse

uneltute cu preturi fabuloase de mari, drept suvenire,
ciopoard de cretini cari îneä percep contributii dela
cei ce in toate gäurile vin a li admira trista existentd.
Imi inchipUiu timpul de aur când vor fi cäi ferate
in pärtile noastre i va alerga lumea nordica si apu-
seanä, insetatä de frumuseti naturale cu totul noud
pentru dânsa, in Transilvania noasträ, ca sd se sa-
tare! Oare nu putem noi concura cu orice tail a lumii?
Bdi de aur californice, ape minerale mult pretioase,
producte, arheologie, diversitate de popoare, apoi munti
colMee, ape si bälti, codri si tufisuri, intocmai ca
acele ce le admiräiu in Elvetia pe atâtia bani!
Inca alte raritäti as arata la gentlemenii englesi,
numai imprejurul nostru, precum: vulcanul stâns
pestera de stalactiti la fleviz, imposantele conglomerate
la Bogata olteand, stâncile de basalt la Dopca, con-
formatiile calcare dela Comana, piatra fermecatä la
Persani, in siâr0t superbul putineiu si fântâna lui Es-
culap dela crucea lui Para, la noi. Sigur sdnt ca, sä
vadd mai ales eel din urmä, au sä vind lorzii din Lon-
dra de-a una acolo, cu ochii incbii, nimica spurcând
pe lângd dânsele ce e mai curios in Elvetia de acest fel.
Dar, oricum, tovaräse, Elvetia are in toatä privinta
preeMinentele sale in Europa i, absträgând dela mi-
seriile umane ce nu se deslipesc de vita noastrd, are
meritui de a fi asezat tronul libertätii pe muntii säi in-
tr'un timp când nimeni aiurea nu cuteza sd-i pro-
nunte mäcar
Libertatea afectioneazä, mai innainte de toate, aier
suptire si curat, care se aild numai pe vârful munti-
lor, activitate rarä, conditionatä prin räcoarea climate-
ricd a innältimilor, sau sobrietate, frugalitate 0 tot fe-
lul de privatiuni.
Omul, in regiunile muntoase, imiteazä traiul fiarelor

www.digibuc.ro
 241

sälbatece, a cäror existentd Inca e conditionatd de

inaccesibilitatea stancilor sau de singurdtatea pddurilor,
ce le sculesc de sdgetile tiranului naturii, omul, care
altminteri le starpeste de pe fata pdmantului.
Clima dulce, traiul indestulat si luxul afemeiazd, si
sant boala liberfatii, si iata pentru ce terile grase si
indestulate numärd putini adepti ai libertdtii, ci, din
contra, fac locuitorii sd incline spre servitute.
Scldvia e boalä de familie, vitiu inräddcinat in da-
tini patriarhale, e oftica mostenitä din semintie in se-
mintie. Popoarele ndscute in jug anevoie dau proseliti
libertdtii si modèle de virtute.
Iatd pentru be fiii lui Israel, dusi de liberatorul Moisi
in pustiile arabice, isi aduceau aminte numai de fiertu-
rile grase si uitaserd cumplitul jug faraonic; se vditan,
rdpstiau si doriau inturnarea la sesurile Egiptului, ca,
dupd datind, sd-si sature pantecele, cdruia nu-i pria nu-
tretul libertatii, de 'nand si ciuperci frugale.
Iatá pentru ce libertatea o au cei mai multi numai
in gurd, iar in inimd servilismul sau ambitia, indatä ee
s'au molipsit de viata plind de indestulare.
E cu greu, dar sd venim la altele.

Am petrecut aici doud 4uni de zile, meditand idei

innalte si fdcand cu totul din potrivd, cdci slabd e fiinta
noastra. Poetul incdleca Pegasul, isi acorda lira si canta
mdrirea creatiunii. Sa am talent, te-as delecta cu des-
crierea acestor locuri delicioase, cdci n'ar fi nevoief de
fictiune pentru a produce o capodoperd, ci simplul ade-
vdr poate sd te incante. Dar is omul prosei, si nu md
incumet.

Teri fdcuiu o excursie la Brienz, admirdiu cascada pito-

reascii dela Giessbach si positiile romantice la Inter-
lacken 0 Unterseen. Seara, inturnandu-ma, eram cu
16

www.digibuc.ro
 1242

miss Lucia Colbert, ne a§ezaram supt ulmul oel mare,

pe banca de verdeata. Avcam innainte oel mai imposant
§ir al Alpilor, cu vârful de ghiata pururea cristalinä,
lacul Thunului, plin de barci de pescari ce-i incruci§au
suprafata lin-undulatoare in toate directiile; pe coasta
vecind o trupa de vaci baltate, cu clopote mari de
cioaie atarnate de betele late ro§ii la gat, i cu ugerele
pan& la pamant, pa§teau in lini§te perfecta.
De-odatä incepura gigantii de ghiata a se aprinde
la focul soarelui apunand, a arde cu bobotoaie pur-
purie §i a inflacdra intr'un chip sa te rapeasca 'n ni-
mire extraordinara.
Un spectacol, acesta, care, fine§te, numai in Elve-
tia poti gu§ti, in regiunile noastre; dar §i ne puse
in extas.

Cu incetul, soarele se ascunse, fenomenul, lin, lin,

dispdru, armonia clopotelor se simtia abia din depar-
tare, 0 miss Lucia intona romanta sa de predilectie
cu glasul cel mai suav din lume.
Nu putuiu §edea mai mult, mA läsaiu /a poalele
ei in genunchi §i, cat mi se paruse oarecand limba en-
glesd de aspra, cu atat acum, dintr'un organ a§a de de-
licat i melodios, mi se paru Mai dulce! 0 lasaiu
cante, §i in strofele ultime:
,,Ah look forth, look forth, my fairest
My bosom pants for the,
Look forth, look forth, my dearest.
Thy looks are life to me!".
cu foc i entusiasm imi uniiu Voacea cu miss Lucia,
ma ridicaiu apoi 0, brat la brat, veniram in oras.

Ah, priveste, priveste innainte, dragul mieu: inima mea se

pierde pentru tine; priveste, priveste innainte, dragul mieu: privirea
ta imi este viat.1 mie.

www.digibuc.ro
 243

Mane ne intoarcem la Paris, apoi mergem la bäi de

Mare si, in Novembre, vom fi in Londra, ea sá ve-
-dem instalarea Lord-Majorului.
Asa-mi Mill congediu dela Elvelia, si ma mängâiu
ea iar voiu intalni pe miss Lucia in patria sa 0,
in arnintirea ei, de sigur, nu voiu uita romanta care
m'a irnpäeat cu limba englesh pe deplin.
Vale!

www.digibuc.ro
 XXXIII.

Landra, Novembre 1843.

aDreifach ist der Sehritt der Zeit :
Zögernd kommt die Zukunft hergez wen,
Pkilsehoell 1st das Avzt entflogeo,
Ewig still steht die Vergangenheit.)
(Schider

Te cercetäiu, amice, pe urmä, din Elvetia i s'ar cu-

veni sa te aduc, cu indeletele, la Londra, caci ar fi prea
mare säritura de-odata; dar, totu0, voiu face pa0 mai
mari spre a ajunge mai curand.
Metoda Englesilor, caci cautd sä ma ocup de clan-
0i in tara lor, este cu totul contrara: voiesc sa zic:
Englesii turisti. Ei te suie in diligent& te fac cunoscut
cu fie-cart pasager, descriindu-i persoana cu acuratetä
enumärandu-li imbracämintea, nu uita a insemna
toatä injurätura conductorului, a descrie cap cai suri,
murgi, roibi sau balOni se inhamd din st.atie in statie,
nici,tm hop sau busga (smärc), suis sau cobor4 pe
stradä nu rämâne nenotat in ziar, apoi, fire0e, 0 in
opera turistica cu care-0 inzestreaza tara i natia.
Cdi le ferate sau §oselele, malurile apelor plutitoare,
cu bastimente cu abur, se descriu cu minutiositate;
asemenea statiile, otelurile, caracterul fiecärui birta.5,
mäncdrile, bäuturile, pand chiar i stelnitele ce-i in-
comodeaza ici, colo, and loc cuviincios in operele men-
tionate, câci ele sant norme §i directive conajdona-
lilor pururea calätori.

www.digibuc.ro
 245

Dispenseaza-md, amice, de asemenea osteneald; in-

taiu, pentru di, cate odatd, ti-am descris locurile ce
,acum iar am parcurs, apoi si pentru temeiul cd Românii
nostri cAlatori tiu sant asa de dificili ca Englesii: ei,
in terile asa-numite eulte sau civilisate, tree cu vederea
multe miserii, nici acasd nefiind dedati eu confortul
englezesc.

Englesii au lipsd de asemenea opere minutioase,

,pentru ed ei cildtorese mai mult ea oricane al% na-
tie. Ei parcurg lumea in genere ea sd mánance bine, &A
bee bine, sa doarmd bine, sa trdiascd comod, eonforta-
bil, sau sd scape de spleen", pe cand altii numai cu
trebi neapArate sau pentru lätirea cunostintilor, ca
mine, de exemplu.

De la regula generald sant insd si exeeptii, anume

la boierli Romdniei.
De Transilvdneni nu amintesc, fiinda, in curs de opt
ani, abia intâlniiu unul, in Nizza din Proventa.
Boierii români, pot zice in genere, eälätorese spre
a se ruina. Ti-aduc ca exemplu pe Dudescul, supra-
numit Nebunul. Aoesta merse oarecand la Paris cu
o suitd de treizeci de Arnduti calari, strailucit .gdi-
tdnati cu fir de aur, in costum de barson row, vrând
eu pompa orientald sä eclipseze pe gloriosul Imp:drat
Napoleon. Fu primit la Curtea imperiald, si i se in-
toarse visita, la care ocasie Dudescul, in otelul ce
ocupa, ordonâ a se presdra o stradd albd de zahar
sfärâmat pentru cardta Imparatului. Francesii l-au ras
ea pe un barbar oe era, si Bucurestenii incd nu-i cru-
lard nemeritul epitet, caci isi mâncâ, cu acea ocasie,
toate mosiile, pdnd 0 mahalaua Dudescului, o subur-
bie bucuresteand, la care numai din reminiscenta i se

www.digibuc.ro
 246

mai pdstreaza numele, precum, la noi, contele

Wádasdi, cu titlul de domn perpetuu al Terii Fägara-
plup.
In Anglia incd sant nebuni, nu cred ins& sA fi in-
trecut vre-unul pe Eszterhazy, print maghiar, oarecand
sol austriac in Londra.
Acesta, ap se spune, la un bal de Curte danta cu.
Regina Angliei; avea cizme impodobite cu diamante
de mare pret, insä numai incleiate, cad., xii cursul
valtului, se deslipira i facurd gunoiu pe parchetul
salanului, fdrä sA jeneze pe cavaler.
Cu aceasta printul vru sä arate ea' e putned de
avut. tim ea apoi i se sechestrard bunurile si se re-
abilitä numai prin o loterie de Stat.

Venind acurn la find Peregrinului, em sa-ti des--

criu chlätoria. Din tara lui Wilhelm Tell plecaräm la
8 August, dela Paris la 19 si la Havre de Grace se-
zuräm pand. la 10 Octombre, folosind bdile de Mare
trdind bine, pentru ca. asa e reputatii Franta
bun& de unde Germanii zic proverbul: Er lebt
wie der Herrgott in Frankreich".
Pe cine-1 aduce Dumnezeu la Havre, ii recomand
otelul Frascati, pestii i stridiile atlantice, säl1cille o-
landese i anghenarele cele monstruoase care se pro-
duc imprejur. Primbldri se pot face pe Sena, in sus,
pdna la Rouen, i, pe langa coaste, pänd la Etretat,.
unde se pot admira piramidele i arcadele naturale
care-ti räman indelung in memorie.
La 29 August veni la Havre printul regal de Join-
ville cu sotia sa, dona Francisca, apoi ducele de Au-
male (fiii lui Ludovic-Filip), pe vaporul Napoleon".
Acest vapor e construit dupd un metod de tot nou,
Lira roate de apa pe de läturi, ci cu motor meca-
nic dedesupt, la mijloc, asa-numitul helice, sau suru--

www.digibuc.ro
 247

pul lui Arhimede". Mai intdiu Francesii au construit

acest fel de ndvi cu abur si spun ea- e mai apt la
rdzboiu pe apd decât vapoarele ordinare, eu roate ex-
terne.
Cu aceastä ocasie se facurA festivitAti navale s't
regate, sau curse in gondole, In onoarea principilor
regali, la care luard parte si câtiva lorzi englesi cu
iahturile lor de tot mândre, apoi o lume intreagd din
vecindtate la spectacol.
Pompa fu din cele mai mdrete, dar mie, unul,
doar unde nu eram dedat, nu-mi fu pe gust. De-
lectatiile marine sânt unite cu opinteli mari si cam
aspre pentru fiii continentului.
Aici imi aduc aminte de o anecdotd:
Odatd, oareunde, se tinit o revistd strdlucitä, cu tru-
pe de linie, la care fu invitat a lua parte si un amiral.
Acestuia i se dete spre incâlecat un cal cam ager,
nu prea exercitat. Amiralul, nefiind cdldret, cum se
intelege, calul Mat cu dânsul câte marafeturi, pänd ce
acela, pierzändu-si echiibrul, fit aruncat innaintea fron-
tului, spre desfdtarea intregului stat-major. Curând i se
eduse o gloabd mai exercitatA i, incalecând amiralul,
dupd ce-si cdpätd conteninta, zise intru sine: Las'
cd-mi rdzbun eu rusinea cu clotarii de uscat!".
Aceasta o i fdcu apoi, in mod particular:
Pofti, a doua zi, intreg statul-major la ospät, pe
nava amirald cu trei punti; dete ordin ca, in clipa
când el va ridica toastul in sdnAtatea regelui, de-
odatd sä se descarce cele o sutd treizeci de tunuri. Se
intâmplâ intocmai, insä numai marinarii îi bAurd
pdharele, pe când generalitatea de uscat in acea clip&
fu intinsd supt masd i scAldatd in vinul de Cham-
pagne.
Iatd, domnilor, asa stim noi a umbla eálare!",
zise marinarul cu satisfactie.

www.digibuc.ro
 948

La 11 Octombre ne imbarcaram pe piroscaful A-

riadne" si purceseräm la Londra. In portul Southam-
pton ne coborArAm i, dupa patruzeci si opt de oare,
merserarn pe calea ferata. Aici ajunseram si ne
tieraram in Mivarts Hotel, Brook Street, Grosvenor
Square, un otel din cele mai aristocratice ale orasului.
Cu noi fusese, incä dela Paris, sofa printrilui B.,
d-na DavidoVa, care poseda un album foarte frumos,
dar o gogomanä de servitoare atât de rau il impa.
chetase, cu pornadele doamnei sale la un bc, incât se
deteriorase in chip foarte fioros.
Acest neaujns supara pe d-na Davidova asa de tare,
incat se parea inconsolabilä.
NiciodatA n'am fost caligraf, apoi, de oare ce imi
auziiu imputari, destul de necalite, dela loc nu tocmai
competent, chiar pentru bine-scriinta romäneascä, dar
cu atâta mai putin ortograf, i incd muscalesc. Ou
toate acestea, la invitarea printului, care voia sa faca
plAcere surorii sale, ma deciseiu a scrie cartea din
in dotiä luni de zile ce petrecurAm la scaldele
de Mare, ma apucasern de lucru, deprinsesem la cursi-
vele i batardele lui Chiril err perfectie rarä, imitänd,
nu nurnai pravopisania, ci i diversitatea mdnilor din
original; zic: o intreprindere uriasä pentru mine, pana
ce o implinisem.
La Londra, intäia grijd fu sa caut un compactor,
care-mi leg& cartea intocmai ca i cea d'intaiu. A doua
zi era aniversarea numelui d-nei Davidova; o surprin-
seiu cu duplicatul albumului, si-i fAcuiu nespusa bucu-
rie, insa i d-neei mä surprinse ca treizeci de pfunti
sterlingi, inteo punga cusuta cu propria-i mânä, foarte
eleganta. AbsträgAnd dela aceasta din urma, pentru o
proprietareasa de septezeci de mii de crepostnoi" (io-
bagi) darul nu fu extraordinar, insä cAstigAiu rarA vazd
si bunävointa tuturor Muscalilor din Londra, i nu-s

www.digibuc.ro
 249

putini, nid din ultima clasd, cdci o turmd venirä aici

cu Mare le-Duce Mihail Pavlovici, fratele Tarului, care
fried trase la otelul unde sedeam. Tot odatd cu dânsul
si tot aid descalec i principele de coroand neerlandes,
Alexandru Willem, Witt n'am fi asteptat mai bund so-
cietate.
Cu aoeastä ocasie, venird toti oei mari ai Angliei
la visita, se inscriserd cu propria mând in registAll
deschis, spre acest scop, de o parte pentru Mare le-
Duce Mihail i, de alta, pentru dinastul neerlandes.
Asa curs de gala incd nu väzusem. Trei zile necon-
tenit putuiu trece in revistd cal, echipagli, blasoane
livrele strdlucite, cdei pururea era Oita pieta de
lorzi, demnitari $i notabili curteni.
In genere, ca i pe continent, luna Septembre e
cea mai frumoasd i timpul oel mai pläcut i aid. Es-
timp, prin exoeptie, nu numai Octombre intreg, ci chiar
parte din Novembre fu de suferit. Ce e drept, seara
dimineata se rasa ceatd, insd spiv amiazi atmosfera
se hunind Cat puteai dori.
La 9 Novembre se desfAsurd o solemnitate rard in
a0-numita City", inima Londrei, Scaunul comertu-
lui universal.
Dupd datina anticd, in aceastd zi se instaleazd lord-
mayorul sau Primarul, ales de represintanta cornu-
nald, care consta din cloud sute seizeci si opt de consi-
lieH municipali, in ziva de Sf. Mihail, cu pompd re-
gard. Eligibili pentru demnitatea de lord-mayor Sant
comerciantii i meseriasii cari au magazine in City"
(cetatea anticA), insd fiecare din aceti candidati tre-
buie sà. fie cel putin un simplu milionar, cdci nici dela
Lin rege, fie cat de puternic, nu se asteaptd atâtea tra-
tatii i ospete ca dela aoest regent al Londrei.
Metropola-i da spre reedintä, pe anul demnitAtii
sale, palatul numit Mansionhouse, superb impodobit,

www.digibuc.ro
 250

pune la dispozitie vase de aur in pret de §"eizeci

de mii de pfunti sterlingi, pentru care lord-mayorul
subscrie in public, cu o rard ceremonia, o chitanta
numai de patru mii de pfunti. Onorariu anual fac
opt mii de pfunti, el insi, spre sustinerea vezii,
trebuie sA adauge dela sine cel putin ined pe atdta,
mai ales dacA i se dd ocasia sä ospAteze si Regina
supt Prim Aria sa.
0 asemenea onoare-i aduce apoi titlul de lord pen-
tru toatä viata; altfel, la 9 Novembre din anul urmAtor,
redevine Master N.", cum fu si mai innainte.
Parada instaldrit porneste dela Casa de Sf at, nu-
mitä si parcurge multe strAzi, impodobite
cu tapete, stindarde i flori, ce acopar mai toate casele,
printre miile de popor in miscare, ca si cum n'ar fi en-
gles.
Lord-mayorul poartd purpurd regeascä i o perucd,
ca in evul mediu; innainte i se duce spada i seep-
trul, ca unui rege, apoi e incunjurat de sheriffi, alder-
meni, cdti notabili si de corporatii. 0 parte a proeesiei
se face in iahturi pe Tamisa, unde falfâle toate pavi-
lioanele din lume, pe coräbii, gondole i piroscafe.
A descrie toatd aceastä pompd e peste putintä,
cAci nici nu poti sA vezi ceremonia altminteri färä
rapsodice (sic), in aceastä Capita Id monstrd, de doud
milioane de suflete, toatä grAmadd si cu gura cAs-
catä la asa intâmplare.
Ne favorisit cerul sA vedem i aceasta, apoi, a doua
zi, temperatura se schimba cu totul. 0 negurä groasd
invAli orasul intreg i deveni noapte perpetuA in curs
de o sAptämAriä. Pe strdzi nu-ti vedeai degetul in a-
miazi i nici gazul nu ardea, de grosimea igrasiei.
Sezurdm pururea la masd cu lurnini aprinse i cu foe in
cdmin, istorisindu-ni povesti i delectându-se cu musica.
CAnd se lasA asemenea negurd, e pericol sä umbli pe

www.digibuc.ro
 251

strazi, caci, nu numai te-ar strivi trasurile, ci te-ar des-

poia i industria0i", WA' sa-ti poata ajuta cineva.
Cu aceastä brumä inceteaza toatA gratia londonesd,,
aa, facuram i o excursie la tara, unde i pe ceatä
e luminä, fiindeä in or4 intunerecul se produce pria
fumul cel gros de carbuni fosili, cu cari se incalze0e.
La 19 Novembre purceseräm pe calea ferata apu-
seanä (Great Western Railway) pand la Abbey, in
preajma cärui or4 se aflä castelul contelui Sher-
burn (The Earl of Sherburn house), pe care-I cute-
taräm. Printul B. sta in leg-aura de familie cu aoest
lord, cäci tatd-sau tinuse pe sora lordului in intaia
casätorie; furdm deci primiti cu distinctie
Castelul lordului e unul din cele mai pompoase in
Anglia, cuprinzând treizeci §i cloud de apartamente de
gala, fiecare cu câte patru odai, toate felurit mobilate,
zugravite i tapetate, in atâtea colori i nuante, cu
sumptuositate extrema. Si au gust particular Englesii.
Tot e la ei simplu i solid, jar altminteri nu poti ad-
mira in de ajuns atata opulenta i regularitate.
In parterul palatului se afla 'alele de ospät ordi-
nare, bucatariile, magazinele de tot felul. In rândul in-
taiu, apartamentele de gala §i locuinta pentru membrii
familiei i oaspeti, iar, de-asupra, in randul al doilea,
locuintile servitorilor i domesticilor".
Toate acestea sant mobilate intr'o fornia confor-
tabila, caci nicairi nu lipsese tapete pe parchet, atata
numai ca ale servitorilor sant mai putin luxoase:
blind oara toate perdelele de pan* pe cänd ale dom-
nilor sunt de aclaz greu, cu ciucuri de aur.
M'am crucit aflând numärul i rangurile servitori-
lor acestei familii aristocratice, compusä numai din
§epte membri.
Sant trei categorii de curteni, distinsi, dupa rang
clasificatii, in modul urmätor, cu scrupulositate mare:

www.digibuc.ro
 252

clasa intdiu cuprinde maiordomul sau vataful Curtii,

dregatori, contabili, o dama prima-econoamä, secretari,
guvernanti, preceptori, capelanul Curtii, medicul casei
damele de societate. A doua clasä numärd camerierii
camerierele, bucatarul-prim, vizitiii primi, veterina-
rul, vanatorii, sofragiii i a doua econoama. A treia
clasä numárá elevii de bucdtdrie, spáldtoresele, ma-
ritornele", lacheii subvizitiii, Rrvitorii de staule i ar-
gatii de curte. Cu totii peste cloud sute. Apoi mai sant
gradinari, zileri §i maied1, cari insä n'au casa i masii
imediat la Curte, ci traiesc cu leafd hotdratii.
In staul tine lordul ca la o sutä de cai, §i mai la doi
un servitor spre ingrijire. Mi se spuse ca la aceastA
casä, peste an, se erd numai carbuni fosili de §epte mii
de pfuriti sterlingi.
Se vede deci ea a5a Curte necontenit poate tinea
numai un cap incoronat de intäia clasä, iar in Anglia
sant multi asemenea lorzi opulenti.
Langa castel e un parc minunat, eu trei despärti-
turi, cuprinzand cateva mile englese patrate. Vecind
cu palatul e partea rar i pitoresc desemnatd cu ar-
bori tufo0, paji0e verde, cum e catifeaua, straturi de
flori §i apd curgatoare, formand insule, peninsule, sa-
nud, stramtori §i alte accidente, care fae efect in cel
mai innalt grad, apoi pretutindeni cdrärti5e presärate
cu nisip galben-auriu. Tot a§a e locul adumbrit de ar-
bori jur-imprejur, curdtat i presdrat cu nisip galben.
In a doua despärtiturd sant bosehete dese, alei §I
pdsdri cantAtoare, cu iepuri 0, mai departe, turme de
cerbi i aprioare, de tot blande, care iarna se lira-
nese cu fan 0 se addpostesc in staule pitoresce, for-
mând pe0eri cu mwhiu silbatec.
In onoarea printului nostru, fill lordului, toti ho-
Lucratori cu ziva i fermieri.

www.digibuc.ro
 "53

nourables", aranjarä o vândtoare strälucitä de vulpi,

poftind multi vecini de conclitie la petrecerea aceasta.
Ca la optzeci de ingi incälecartim, noi, firegte, pe
cali lordului, i ne imbriicardm in costume de van&
toare: fracuri rogii, caschete verzi i cioareci albi, apoi
cizme nefränte, tot din vestiarele locale, gi ne luaram
dupä vulpe.
E de observat a in Anglia de mult nu mai skit
vulpi sälbatece, pentrucd li- se stärpi soiul prin desele
vänätori; deci, pentru desfätare, se cumpärä vulpi in
Franta, i numai din când in când se dä drumul la
cate una pentru vânätoare in curs, sau, cum zic En-
glesii, the noble amusement".
Alergarâ dupä vulpe cloud sute de câni gi optzeci de
cdläreti, câteva ceasuri, pand ce fiara Oreata se osteni
desavargit g't se intinse de-a lungul pentru totdeauna.
In Anglia, de gi nu din aoelagi indemn, vulpea e res-
pectatd, ca in Rusia porumbelul i ca la noi randunica.
Cine ar cuteza sa impugte in vulpe s'ar considera ca
barbar, pentru cä e menitä a multämi pasiunea cea no-
bilti a sportului, gi fiecare coa viata cdtorva oameni
gi picioarele mai multor cai in pret de eke o sutä
de pfunti sterlingi.
Dupä zece zile de petrecere, ne inturnardm dela Sher-
burnhonse spre Londra i cläcluräm de calea feratd la
oragul Eton, de-asupra cäruia, pe o innaltime, e ree-
dinta regilor Angliei, numitä Windsor Castle",
ne suiräm spre a cerceta acest Wc memorabil.
Norocul dispuse ca noi, chiar la intrarea pe poartd,
sà intälnim pe regina Victoria, pe principele-consort
Albert i pe oaspetele prea-Inalt ducele de Nemours,
principe regal frances, iegind la preumblare. Prin-
cipii erau cälä.ri, iar regina, cu ducesa, in träsurä des-
coperitä. Las' ca gi vederea prea-innaltelor persoa-
ne-gi are pretul, dar ni veni bine plecarea lor i pentru

www.digibuc.ro
 254

aceia ca. furam introdugi in toate apartamentele, ea

sä le vedem, cu multd eurtenie, ceia ce nu puteam daca
se aflau in momentul acela acasa.
Apartamentele de stat sant mult mai simple de cum
agteptam. E o salä de lungime extraordinard, cam ca
galeria, ce-ti descriseiu, de la Versailles, ins& mult
mai putin pompoasa.
In fund, e tronul, supt un baldachin, pe o estrada,
.gi numai cloud giruri de scaune pe de läturi, fiecare
.cu marca englesii zugrävitä pe razim, ins& nu aurite,
-ci spoite ca stejarul natural. Un tablou memorabil
am observat, care represinta congresul din 1815; apoi
portretele tuturor suveranilor de pe acel timp. Cape la
Curtii Inca e vrednica de amintit, dar nimic nu in-
trece parcul cel mare langd castelul acesta, care e cel
mai mare in lume, cuprinzand trei mii opt sute de
acre. In acest pare curge apa Virginia, gi e plin de
turme de dami (daims), de cäprioare, de iepuri gi
brebi, cu totul blanzi.
De la Windsor la Londra este telegraf electric, de
curand inventat. Sant fire de tel de aramä petrecute
prin stalpi cu gäuri isolate prin sticlä, agezati de laturea
cdii ferate.
Telegrafia electricd, ca gi locomotiunea prin vapor,
sant minunile veacului nostru, pe care Englesii, de gi.
nu li sant inventatori, ei mai intaiu le-au aplicat. En-
glesii au mai cercat, insa färd succes durabil pAnd
acuma, gi locomotiunea pneumatica, adecd prOpulsiu-
nea prin aier in cilindre degerte.
Tot Englesii sant chemati a popularisa mice minune
fisica, pentru ca lor nu li lipsesc milloacele de a face
incercari continue.

MCA, frate, ma depart de Anglia, poate pentru tot-

deauna, gi n'avuiu ocasia a-i vedea Parlamentul, fiind-

www.digibuc.ro
 255

cd pe acest timp nu e adunat. Aid, cu totul din po-

trivä tap de alte teri, somitAtile societatii petrec
vara in CapitalA i iarna la m<41e afar& cdci clima
cere imperios aoeasta; de aici vine ca toate castelele
lorzilor sant bine ingrijite.
Dar iatä oeva i despre Par lament.
In Anglia nu-s partide politice Cate in Franta, mà-
car ea sdnt price nuante usitate in fiecare adunare po-
liticd. Una dupd alta domnesc aici doud partide, deci:
când tories", cand whigs", denominatii foarte vechi.
Cea d'intaiu e aristocraticd, i inseamnä coajd var-
toash."; al doilea e democratic, §i are semnificatie de
,,zeama, sau pisdlita"1.
Sant, cum vezi, denumiri date unul altuia in batjo-
curd, dar cu sens concret, caci in orice amestec cauta
sd prepondereze, cand ingrediente solide, cand lichide,
dupd imprejurari; aa §i in Parlament.
Apoi oare puteau sa asemene aristocratii mai Vine
decat cu coaja sau scoarta oea tare? Pe cand vorba:
ciorba sau pisälita iar corespunde de minune de bine
celor ce traiesc cu dansa.
intra i mai afund in politica, câci aici nu e oen-
surd de loc: poate oricine caricatura chiar pe Regina,
care, totqi, mai mult e respectatä decat alti domni-
tori, gelo0 de grafia divinä, clar í aa fuiu cam
lung de-odata.
De-scum aFteapta noutäti despre mine din Paris.
Good bye!

www.digibuc.ro
 XXXIV.

Paris, Fatir 18411.

cPour tout homme le premier pays e'ets.

sat patrie, le second c'est la France».
(Un American)

Implinese, dragul mieu, cuvantul dat din Londra,

scriu. Dacd a vdzut cineva multe ()rase capitale, apoi
eu incd sant unul de aceia; dar cautd sâ marturisese ca
o Capita Id ea Francesii n'are popor pe lume, cdei in
Paris se reflecteazd tara intreagd §i, din contra, Fari-
sul in fiecare cdtun al Franciei. Limba Francesului, spi-
ritul, caracterul lui, moda i toate particularitatile
natiei celei mari aici sdnt acasä.,§i numai aici in grad
superlativ. Aceasta vine din imprejurarea ed in Franta
dpmne§te centralismul extrem in Guvern §i prin ur-
mare in toate privintile, odd dupd Guveen se indreaptd
toate.
Am seris oarec-and despre Bucure§ti, Capita la Ro-
mdnilor, i i-arn spus cd nu e ninuca mai putin ea un
oras rorMinese. Si in Bucure5ti e conoehtrat Guvernul, e
adunatd boierimea, dar mie unuia aa mi S9 pard ca
nici unul, nici alta nu sant romäneVi, nu sant natie-
nale, ci numai iaca boiere§ti. Boierimea, voiu sá zic:
stratul nobiliar, nicdiri nu e national, interesele aces-
tei clase pretutindeni se depdrteazd de ale poporului,
care, in sens strdns luat, face natia. In Romania 'Inca
nu e Stat rorn&n, e, in adevdr, cum imi zise un

www.digibuc.ro
 257

Frances (ignoranta geografica a Franoesilor e pro-

verbiald), o provincie asiatica, pentru cal numai Statul
national face natiunel. Unde nu e Stat national, nu
e natiune, i unde nu e Guvern popular, Statul e hi-
merä nationald, iar natiunea un aglomerat de indivizi
cu oarecare particularitäti omogene.
0 adeväratd natiune e numai acolo unde poporul e
bine represintat prin Guvernul &du, e acolo uncle toate
simtirile, toate puterile gi toate lucrärile tintesc spre
unul i acelasi soop, vaza si reputatia, respectul
gloria poporului, in afarä, bunä-starea i multämirea
fiecärii clase, fiecdrui individ, innduntru. Apoi cine
poate oare realisa toate acestea deck un Guvern po-
pular national, in toatä firea vorbei? Un Guvern care nu
e pâtruns de datoriile sale in aceastá directie, sau, fiind,
le neglijeaza, sau, i dacd nu le neglijeazA cu totul,
nu-si incoarcla toate puterile in lupta pentru asemenea
scopuri, unul ca acela nu e national, pentru cd, din
actele sale, arata cum cd nu-1 doare de natiunea ce
conduce gi represintä. Apoi de sine se intelege cä o
natiune nerepresintatä nici cd existä.
In genere, zioe un scriitor, institutiile democratice se
considerd a fi cele mai bune, dar in adevär ele nicäiri
nu existä. Democratia e numai idealul spre care tin-
dem, ca si crestinismul cel adevitrat. Democratia e o
spahni pentru cei fericiti ai timpului, &Ad ea presu-
pune, be chiar impune, moravuri pure, egalitate ci-
politicd i socialä pentru toti; ea e nepläcutä igno-
rantilor, pentrU ea ei nu pricep cdt e de dreaptä i fru-
moasä, apoi bärbatii cu minte i inimä in adevär cul-
tivate, cari ar dori aplicarea 1nstitutillor democratice
spre fericirea umanitätii, ea singurul remediu contra

Cetitorul nu trebuie sA tite cA cele scrise dateazA din anut

1F44 si cA astAzi lucrul stA altrnintrelea (N. A.).
17

www.digibuc.ro
 25'1

relelor ce o impresoard, pretutindeni sânt prea putini

la numar.Legi bune si drepte poate sä aiba numai un
popor invatat si cult.
De si in Franta, ca si aiurea, starea lucrurilor nu e
tocmai dupä dorinta, totusi aici partidul democratic
e imposant, lumea numai de aici poate sa-si ajungä la
valoare, numai pe natia francesa pot sa si-o iea de
model.

In sirul epistolelor mele ti-am scris despre multe

teri si natii, asämänându-ne si pe noi, Românii, and
mai bine, când mai rau, când cu natii mai cuhe, când
cu popoare mai barbare deck noi. Cu timpul si dupä
imprejuräri, am sa-ti panegirisez natia francesa, natia
cea mare, cum cu tot dreptul se chiarnä ea pe sine.
Simtul de demnitate nationala atâta a patruns in
Frances, luck tot individul e, cum am zice, imbätat
de dânsul. Francesul iea gura plina pronuntând nu-
mele patriei si al natiei sale. Are insä tot dreptul, si,
dacä ar fi sa ma renasc odatä pe lume, as implora
cerul sa ma renasc si eu Frances.
Anglia e liberä de câteva veacuri, insä ea n'a fast
in
....
stare sa impärtaseasca talentul libertatii si altor po-
poare, ci l-a folosit egoist.
Franta abia de o jumatate de veac castiga liberta-
tea, insä o castiga pentru omenirea intreaga, nu nu-
mai pentru-sine. Aici se prectamâ revolutia lumii mo-
derne, aici se pramulgara drepturile naturale ale 0-
mului si de aici, ca din focul cel sacru, vor straluci
raze de libertate, cad Francesul e natia cea mai apt&
de a conserva si a desvolta tesaurul libertatii, e na-
tia cea mai generoasä intru a-I comunica si altor po-
poare, precum si cea mai brava intru a-i fi pretutindeni
razimul cel mai puternic.
Oare, care natie poate influentà ca Francesul, si

www.digibuc.ro
 259

care e in positie de a avea nevoie sd-gi c4tige aliati

naturali dupä caracter gi interese cum e natia francesd
pe continentul european?
Franta e tard mare gi fertild, poporatia ei e deg-
teaptd, omogend in limbd gi in caracter, inteligentä gi
-curagioasA pand in extrem, inzestratd cu bärbati emi-
nenti in toate ramurile gi, nota bane, cu bärbati po-
pulaH.
Francesul e o natie extraordinard gi prin aceia cd, pe
langd cea mai innaltd poleiturd, pe langa cele mai ra-
finate moravuri, pe langä supremul grad al luxului,
a conservat curagiul rdzboinic propriu numai popoa-
relor barbare gi feroce, 'ins& firegte, inzestrat cu no-
bletd umanitard.
Spaniolii, Italienii, Germanii, pänd gi fiorogii Turci,
in asernenea imprejurdri devenird femei in räzboiu. Las'
ed. pe Turci numai din punctul de vedere al luxuriosi-
tdtii i-am adaus, fiindcd altminteri sant gi rdman bar-
barii antici. Vitejia gi curagiul in räzboiu se caracteri-
zeaza priii generositate, gi am zis cd aceastä virtute
predomina in Frances mai mult ca in oHce altd na-
tie. Franta posedd in toatd privinta eminenta, insä cu
strategii lor nu se pot mäsura alte ginti pe fata pa-
.mantului.
In sfargit, e gi ugor, cdci, cum ziseiu, Franta e concen-
trata in Capita la Paris, unde aleargd orice exceleazd,
din toatä lumea, pentru cd aici se cunund cu succes,
aici se pune meritului gi talentului sigiliul.
Te vei mira, frate, de metoda mea, cd, dupd im-
prejurdri, imam natiile, .cand de laudd vie, nand de
criticd asprd. Pictorul mdiestru lumineazd pdrtile ta-
bloului sdu, ins& spre a face efect, nu crutd nici um-
bra, unde e necesard. Departe de mine sd-mi arog
prerogativa maiestriei, insd cerc a-ti aräta Inca gi

www.digibuc.ro
 260

cdteva scdderi ale natiei celei mari; poti trage singur-

consecintele.
Am mai zis si repet cd Francesii, cu tot demoera-
tismul, sânt dedati a respecta titlurile, i acestea, ori-
cum, li impun; 'musk dupd ce poporul se emancipâ
veni la constiinta de sine, rangurile nobiliare se bu-
curd de consideratie tot si numai când sânt susti-
nute de bArbati de merit. Adue ca exemplu pe vicontele
de Châteaubriand, care e renumit in Franta.
Acest autor mare e atât de respectat, incât autogra-
fele lui, fie cat de copildroase, acum, in viata lui, se
vând public cu câte cincisprezece franci unul. Am
asistat la un tdrg de acest fel. D. de Châteaubriand
fiind rugat pentru un ajutor pics de oarecare cer-
setor, neavând chiar la moment bani, ii ref usâ aceluia
cererea in scris, cu cAteva vorbe subsemnate de dân-
sul, pe care cersetorul indatd cdpdtd cinsprezece fraud
de la un samsar de autografe, care pe ale multor std-
pAnitori faimosi abia le vindea eu câte doi franci.
sd-mi arate and natie o celebritate vie de felul acestat
Nicio natie n'a recunoscut meritele bdrbatilor saL
in mai mare mAsurd ca Francesii si nu si-a ridicat
lucrul mânilor sale ca dânsii. Am cloud tablouri: unul
represina pe Wirbatii celebri din toatA lumea si toate-
timpurile, altul monumentele principale din tot univer-
sul pdmantesc; i unul i altul e compus pe jumdtate
din Francesi si din monumente francese apoteosate_
Asa lucru samAnd, fireste, a sarlatanism, dar innaltä
si desteaptd emulatia la un popor, i trebuie
Oare nu asa fAcurd i Elinii, inc.& pAnd azi nimeni
nu i-a putut intrece?
De mii de ori am zis cA e pAcat sA se punA Roma-
nului tot numai numele loan. Vezi ea' loan e vdcarul,
porcarul, argatul, tot potlogarul. Oare cum vei no-
bilita vita, cum vei destepta emulatia? Dacd pururea

www.digibuc.ro
 961

-vei cultiva prosa mostenitä de la strdbunii cei decdzuti

§i nici cand vei lua zbor cdtre regiunile mai innalte
poetice, vesnic vei rdmanea Onea"!
Desteaptd-te Romane! Boteazd-ti pe fiul tdu: Traian,
§i, oarecand, cu mintea desteaptd, va mdsura calea lac-
tatd din ceruri, care, intre Romani, dupd eroul Im-
pärat, poartd acest nume (Troianul). Pune-i numele
päganului Achile, i cdlcaiul sdu te va apdra de ur-
mele servilismului si ale degradatiei. Cautd pururea
nume istorice, ilustrate prin virtuti i preconisate,
-sä le popularisezi intre Romani, si-ti fägdduese
cu incetul, va fructifica formalitatea si se va ridica
vita din noroiu.
Limba francesd e virilä prin excelentd, ea cunoaste
putine diminutive in nume, si nici de cum in acliective.
Romanul se chiamd Ionitâ, Costachi, Iordachi, are mo-
§ioard micutä, bouleni sldbuti, vdcusoarä, läpticel
mdmdligutd, de aceia umbld fldmangior si ticdlos, pd-
inghite mormantelul!
Diminutive le sant in us numai la popoarele subjugate
§i decdzute; noi le-am adoptat de la Greci, cari, dupd
decadentd, venird intre noi sA ne initieze in vitiile de
ei contractate. Tot asa e i cu alte lucruri.- Eu, spre
exemplu, cand aud de Maica Precista, pururea mi-o
inchipuiesc cu gura strâmid, cdci asa o väzuiu si in
biserica noasträ cea de lemn si pe päretariu, in casa
pdrinteascd. Dar, cand aud de Madona, indatd-mi aduc
aminte de capodoperele lui Raffaele d'Urbino, pretuite
o sutä de mii.
Sd vezi ce fac Francesii cu numele, un adevdrat
§arlatanism! Dar, lat.& cu aceasta se ridicd pretul
lucrului, pentru cA lumea e dedatä sd alerge la zgomot
mare; ea despretuieste modestul adevär. Mai ales in-
dustria intortoneazd produsele sale cu denumiri sonore,
§tiintifice, ca sA atragd clientela. Asa, afli aici esente

www.digibuc.ro
 262

terapeutice, pomade filocome, unsori cosmetiee, pul-

bere odontalgicd gi mii de asemenea numiri, pe cand:
obiectele sant cu totul prosaice; dar aceste expresii
sonore, spre care Francesii au predilectie, servese
poporului a se cultiva gi alit inobila limba practic,
fail teoria ostenicioasd.
Cea mai innaltd culme ajunse la Francesi arta tea-
trald, dar gi e poporul frances peste toate teatral gi
amator de pompa. Predicatorii pe amvon, prof esorii
pe catedre gi deputatii la tribund, ca gi altii, îgi in-
toemese cuvantdrile anume spre a face efect dra-
matic gi spre a secera aplause.
Parisul, cu opt, noud sute de mii de locuitori, po-
sea.' treizeci gi opt de sali de teatru, toate impartite
dupd ramurile artei: dramatice gi lirico-coreografice, sau
acrobatice. Aici e o sald pentru Opera serioasd, alta
pentru Opera comied sau inn; Odeonul e consacrat
representatiilor lirice italiene gi celor in stil grecesc-
antic. Teatrul frances e templul pentru comedii gi tra-
gedii clasice nationale. Intre aperele clasice primul
loc il tin comedille caracteristice ale lui Molière. Numele
eroilor acestui faimos dramaturg, pentru caracteristica
lor, au devenit astAzi nume apelative in limba francesd,
gi din aceasta au trecut gi in alte limbi europene.
Aga, de exemplu, insea-mnd: Harpagon, avarul sal
zgarcitul; Tartufe (din germanul der Teufel"), ipo-
critul; Tourlourou, soldatul agiamiu; Galimatias, ad-
vocatul miserabil; Scaramouche, caraghiosul; Maritor-
ne, servitoarea de cuind ndtangd, gi multe altele ca a-
cestea.
Francesii nu exceleazd in musica vocald, gi in cea
cot aid sant cu totul nepractici, bund card ca Romanii
nogtri. In ramura aceasta se disting vitele germane
gi slavice, iar Italienii sant cantdreti in tot respectut
gi intrec pe oricine in paiatarie.

www.digibuc.ro
 203

In sfdrsit, sa-ti spun ce a fdcut din Francesi o na-

tiune mare si tare: e centralismul admirnstrativ, care
insd nu poate fi un sablon pentru toate State le a cdror
poporatie nu e ornogend, ci mult pantru Germani si Ita-
lieni, apoi pentru ginti de o singurd vita si inrudite.
In timpurile de mai innainte, in Franta erau trei-
zeci si cinci de provincii, cu Guverne particulare si
clomnitorii lor, ca in Germania. Incepdnd dela Ludo-
vic al XI-lea, o spetd de Tepelus-Vodd, care se prim-
bla pe supt furci i zicea cd cadavrele vrdjmasilor
unitätii nationale acdtati miroase dulce, 'Meet, in-/
cet, se mediatisard dinastii, se incorporard provincii
vasa'e cu regatul; apoi, la Revolutia franoesd, care se
poate chemd europeand, din 1789, a doua Mântuire
a lumii, se desfiintard provinciile si tara se impArti
in circumscript:i sau departamente, cdrora li stau in
frunte Prefecturi, optzeci i ase la numAr.
De atunci s'a centralisat Guvernul, stiinta, industria,
comertul, spiritul public si toate in Capita la Paris, de
unde, ca din inimd, se revarsd in toate pärtile si, ca
sângele in arterele vietuitoarelor, circuld in Franta in-
treagd. 0 Frantd descentralisatd nu mai poate exista,
nici, existând, ar fi ceeace este si, mai ales, ce as-
teaptd popoare multe sd fie indelung.
Adieu!

www.digibuc.ro
 Paris, Septembre 1841
Overe Romim Entedre
Ott a vilag kozepe ta

De oare ce, amice mult dorite, in putine zile voiu

pärAsi Parisul i Franta, poate pentru totdeauna, incá
odatA imi reculeg puterile ca sa-ti scriu ultima epis-
told din mijlocul lumii civilisate.
MA intorc, in cuget, cum totdeauna fäcuiu, in pa-
tria mult dorità, i, aa, puseiu in capul Astor rânduri
un motto" poporal la sora noastra natie maghiarii din
Transilvania, cu care se caracteriseazA un puller cen-
tral in acea tara, precum voiesc sa" caracterisez ea
Parisul de punct central al globului, sau, mai bine zis,
al lumii culte.
MA mir numai §i nu tiu apriat in ce privintA chiar
Aiudul emineazA Sartre oraele transilvane, de nu curnva
pnin aceia ea' tinerii stränepoti ai lui Attila, inghesuiti
in muntii secuie0i i strAmtorati de pantaieriul (?N.
E.) Neamtului mai bine de o jumatate de --veac, pArA-
sesc meseria de primpill i pixidari 2 i aleargA la Aiud,
unde and institut de studiu prevazut cu cipoii" (pa-
ni§oarele) fundationali spre sustinere, cari nu numai
Ii scapd de pantaleriu, ci-i calificd de samtartoi" (con-

Haide dragä la Aiucl,

Mijlocul lurnii acolo-i :.
2 Infanteri§ti

www.digibuc.ro
 265

tabili) gi-i indrumeazd spre gradul atiit de invidiat de

Ora Magnások" (magnati valahi") ai Regatului no-
stru.
Nu a§a de fericiti sânt boierii no,stri din domeniul
lui Negru-Vodd, inregimentati in institutul limitrof mi-
litar, cdci, neavând cipoi" nici la Aiud, nici aiurea
de ajuns, aleargd, bietii, la mdmälfgd in Dobrogea
§i in câmpiile basarabene, apoi §i ale Dullard infe-
rioare, ea sa devind pastori, in loc de ostai, §i, pe
aceastä cale, sd-gi cdStige independenta, pe care nu li-o
garanteazd boieronatele de septe pruni, intocmai pre-
cum nici Secuilor boabele de iuniper ale alodiului rno-
tenit.
In genere e cunoscut cä omenirea îi avu leagdnul
in Orient, adecd in marele cóntinent al Asiei. Acolo-§i
avd repdinta i intalul inceput al culturii umane.
Popoarele asiatice se deosebira in diverse directii,
mai ales in cea idealistd, cdci dânsele inventard prin-
eipalele religii ce se märturisese i astdzi de cele mai
inneintate soiuri ale omenirii. Cu toate acestea, spiri-
tul filosofic acolo nu putù face progrese, lipsind liber-
tatea politica in Asia proprie.
Elinii mai inaiu ì, dupa dân§ii, stribunii noWi,
Romanii, fdcurd ceva pai spre adevdrata civilisatie,
§i produserd modèle de virtute civicd, care pururea
vor fi admirate de genul uman, mdcar astdzi in deo-
sebite privinti mult mai clesvoltat.
Dupd decadenta Imperiului roman, care, in timpul
säu, cuprindea mai toatä lumea cunoscutä, prin
barbare se nimici civilisatia cu totul in Occi-
dent i numai putin Hari incd in Bizant, pand ce
acolo se cotropi de Semi Inn& atât de puternicä, ce o
aflâ chiar in ultirnul grad de decadentä i degenerare.
Cu aristocratia greco-romând, scoasä din cuibul sat]
Constantinopolea, cu eroii cruciatelor in evul mediu §i

www.digibuc.ro
 266

putinä sämântA addpostitA In mänästirile apusene, din

nou se aprinse ceva luminA, mai hit Aiu In Italia,
unde reinviarä i inflorird numeroase republiee, in
frunte cu cea venetiand, care ajunsese la o putere gi-
ganticd.
Spania, mai intäiu, prin Mauri, barbari industrio0
amatori de tiintd, incd ajunsese la stare materiald
infloritoare, care insä se nimici prin fanatismul religios
§i ambitia regilor sAi räzboinici §I cuceritori, atät in
Europa, cat §i In noul continent american.
In Franta i Germania, dateazä inceputul culturii
mai ales dela Carol-eel-Mare; numai cât fu In rivalitate
vitioasä cu feudalismul, care, pänä de curând, pus?, *-
deed progresului intereselor umanitätii.
Oardele lui Timurlenc i Ginghizhan apäsarä Ruii
Moscovei; Ienicerii Lii Baiezid Principatele romane, pe
Poloni i pe Turcii anteriori (Bulgarii;N.E.); de amün-
doud laturile Dundrii superioare, cari i astäzi se fä-
lase cu Constitutia de o me de ani, mAcar ca de o
mie de ori li se calcä in picioare i un veac se bu-
curarä de pgaldc, dar aceasta totgi se chiamä de
dânO continuitate de drept.
Inteacestea, pe colosul hispanic, unde soarele nu
apuneA, ji imbrânci domnia cabalei, ce se tidied la
putere indistructibilä prin industrie i comert pe Fang&
iretenia diplomaticA. Tot aceasta invinse i balaurul
cu o sutä de capete, precum §i pe cel cu o sutä de
cozi, reducându-i la valoare destul de stämparatä cu
ocuparea comertului.
Italia, dupA ce pierdù calea negotului levantin, cä-
pätänduli domnitori spirituali §i temporali din gratia
fu redusä la rolul de bajazzo" i indreptatä
la hagialâc spre Loretto, aflânduli mângâiere in artele
frumoase. Iar germanismul incepù a filosofa §i a pre-
dicA cosmopolitism, apoi a emigrà la America i in

www.digibuc.ro
 267

toate pärtile: quia ubi bene, ibi patria", das

tall ist des Deutschen Vaterland".
Aga stäm, frate: Englesul ne iube§te ca sä-i cum
pArdm fabricatele, dandu-i toti gAIbenagii ; Muscalul,
inviat supt Tarismul atotputernic, ca sd-i facem loc in
Dacia Inferioarä spre a pd§i eAtre vechiul Tarigrad,
unde cugetä a intemeià o turmä i un pästor; Germa-
nul ar clod sa--i ddm loc de colonie pretutindeni, cu
privilegii ca ale regilor Geisa gi Andreiu; Spaniolul,
de gi a decäzut, ni cauttd peste umere, gi aga oricäruia,
f,entrucA nu poartA, ca dânsul, eptesprezece name de
familie, nici are simtul sumetiei ca Spaniolul, care, §i
cer0nd la bisericd, se provoacd la dnepturi sträbune o-
cupand acel unghiu, in care antecesorii seli de cAte
sutA cincizeci de -ani s'au indatinat a se folosi de pie-
tatea publicA. Nu e multd sperantd in Italian, de nu,
cumva lui insu§i ii vine cineva in ajutor.
Polonii, un popor cavaleresc, niciodatä nu .se va
insä nici prea Meritä, Odd, ca gi Maghiarii nog-
tri, dupä Musulmani, sant poporul cel mai hegemonic
din lume.

0 singurä gintd in lume oere i meritA stima gi

gratitudinea noastrd. Aoeasta este natia francesd, care,
de o jumätate de veac, i§i varsä sangele &geed
punga numai pentru umanitate 0 care, oarecand, na
le va cruta nici pentru noi i mantuirea noastrd,
pentru cd dela Providentä e ursitd a se sacrifice inte-
reselor universale, §i e condusä de genii, cdrora sin-
guH se inchinä, dar insd§i ii produce sau gi-i adoptd.
Aga, frate, vezi cd, in patru ani de zile, in cari, Cl2
putind exceptie gi intrerupere, petrecuiu in Franta,
invätdiu, a o cunoagte, mai ales in partea ei cea
gi, ducd-mä Providenta oriunde, nu voiu Meet& de a.
o iubi §i a o stimà, in toate imprejurdrile.

www.digibuc.ro
 268

Franta si Parisul sânt §i rämäin miezul lumii si la-

mura umanitätii.

Dupä ce mi-am implinit aceastä datorie, inA cobor

la cele personale de toate zilele, si te voiu intretinea
cu un lucru mic, caracteristic.
Intorcându-ne din Anglia, printul B., patronul mieu,
cumpArase doi cai englezesti, unul cu o sutd de pfunti
sterlini, cari-i folosim la excursiuni de primblare, insä
mai aleS de cAldrit.
Aici se aflä multi Rusi de conditie, dar intimi ai
printului: un baron, Uxkül, ginerele boierului Fur-
tunA din Bucuresti, §i un locotenent imperial rus a-
nume Scariatin, cu cari se intfilneste in toate zilele.
Baronul Uxküll stie bine romäneste, §i des conversäm
in limba mea,ceea ce-mi procurä nespusä placere.
Inca din iarna trecutä, printul cu amicii sdi se aso-
ciarA cu un, consortiu de vândtori, si in toatä sAptä-
mâna iesirAm la vânätoare in pAdurea regalä la Ram-
bouillet, unsprezece leghe spre Sud-Vest de Paris, unde
sânt cerbi.
Vändtorile se fac cAlare, in curs, cu o sumä de vâ-
nAtori incercati si cu cinci sute de câni. Nu-s amator
de vânat, si, caläret, nu se poate mai mediocru, dar
printul, de si cavaler de gardd al ImpArAtesei rusesti,
AbiA mä intrece, si-mi cautä sa ieau parte, cu dânsul
alaturi, la aceste exercitii nobile, vränd-nevrând.
Numai in sdptämâna trecutä ni luardin rAmas-bun
dela vânat s'i vândurdm caii. Se Mai o vânätoare
quasi" in onoarea Rusilor ce päräsesc aceste locuri.
Cincizeci de insi ne intruniräm la otelul La Leul de
aur", IângA Castelul regal, in Rambouillet; luaräm de-
junul, incälecarAm si, de la 11 oare dimineata pan& la
.3 oare dupä prän.z, gonirdm un claim (cdprior), pAnä
ce cAzii; apoi ne reunirAm, la suflarea cornulut, la

www.digibuc.ro
 269

masa rotunda. Cdpriorul fu jupuiat, si in piele se w-

zara mdruntaiele, pe care le ridicâ un vândtor cu a-
mândoud mânile. Cei cinci sute de câni erau pdziti grd--
madd la o parte si retinuti la distantd respectabild de
bicele vânAtorilor, insd fâceau un oribil cheläldu, in-
tärâtati de continua cldtinare a pielii d'innaintea na-
surilor lor.
Deodatil, dándu-se semnalul, mdruntaiele cdpriorului
se aruncard jos i, toti reträgându-se, se läsard pradd
cânilor, cari, intr'o clipitä, formard turn si zece mi-
nute se aruncard in cere pänd la o distants. necrezutd.
Un spectacol extraordinar, ce nici nu-mi puteam in-
chipui. Aceasta se chiamd frantuzeste: la curée",
e coroana desfätdrii vändtoresti.

Altele, dragul mieu amic, din Germania, unde ple-

cam peste putine zile, ca sA treoem in Elvetia si, apoi,
in Italia, spre a petrece acolo timpul iernii, cu care
nu se intâlneste acea Ord.
Ado, adio !

Alte scrisori lipsesc cele trei din urml s'au lt a dupa Indica
tiile din Albumul" manuscript al dr. Emil Codru Di Agupnu,
din Familia de la Orade, an. 1869, n-le 50-1 §i an. 1870, n-1 18.

www.digibuc.ro
 CUPRINSUL
Peg.
Prefat a . . . . . . \r
I. Cimpuluigul Romäniei, lunie 1835 . 21
II. CAláras'i-Veni, lulie 1833 . . 23
III. Tirgul CAllras', August 1835 . 28
VI. Tirgoviste, April 1836 . . . 31
V. Bituresti, Septembre 1837 . . . 35
VI. Caranii la Supanec, Octombre 1838. . 39
VII. Viena, Decembre 1838 . 44
VIII. Milan3, Ianuar 1839 . 51
IX. Roma, Faur 1833 . . 56
X. Roma, Faur 1839 . . 61
Xl. Bucuresti, Maiu 1839 . 68
XII. Bucuresti, lanuar 1843 . 73
XIII. Bucuresti, Mart 1840 . &I
XIV. Viena, lunie 1840 . 92
XV. Baden-Baden, lulie 1840 . . 100
XVI. Paris, Augast 1840 . . 110
XVII. Londra, Septembre 1840 . . 117
XVIII. Londra, Septembre 1840 . 123
XIX. Paris, Ianuar 1841 . 129
XX. Paris, Faur 1841 . . 136
XXI. Paris, Maiu 1841 . . 143
XXII. Paris, Maiu 1842 . 152
XXIII. Nizza in Prove*, lunie 1842 . . . . 160
XXIV. Insula Elba, luli-a 1842 . . . . 167
XXV. Neapole, lulie 1842 . . 171

www.digibuc.ro
 272

XXVI. Neapole, August 1842 . .

_
Ng.
178:
XXVII. Neapole, Septembre 1842 . 186
XXVIII. Geneva, Octombre 1842 . 193
XXIX. Frankfurt pe Maiu, lanuar 1843 . 199
XXX. Petersburg, Prier 1843 . . 205
XXXI. Paris, lunie 1843 . . . . 221
XXXII. Thun, in Elvetia, August 1Q43 . 233
XXXII!. Londra, Novembre 1843 . 244
XXXIV. Paris, Faur 1-44 . . . 25er
XXXV. Paris, Septembre 1R44 . . 264

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro