Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SCRIERI bITE
MORALE siPOLITICE
EDITIE CRITICA CU NOTE
$1 VARIANTE DE
MIRCEA ELIADE
TOMUL I
'9, www.dacoromanica.ro
i"--.7:-71-7-FrIM-717t E A r 1.1 ITV
..RTA la
= ET,LE ,C R0
BOGDAN PETRICEICU-HASDEU
SCRIERI
LITERARE, MORALE SI
POLITICE
TOMUL I
www.dacoromanica.ro
S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE, PE
HARTIE VIDALON VARGATA, DOUIZECI
51 CINCI DE EXEMPLARE NEPUSE IN
COMERT, NUMEROTATE DELA I LA 25.
www.dacoromanica.ro
BOGDAN PETRICEICU-HASDEU
SCRIERI
LITERARE, MORALE
POLITICE
TOMUL I
EDITIE CRITICA CU NOTE SI VARIANTS
de
MIRCEA ELIADE
BUCURESTI
FIJNDATIA PENTRU
39,_LITERATURA Catargi,REGELE
SI ARTA
Eulevardul Llicar 39 CAROL II
1937
www.dacoromanica.ro
,
Ct.
.
q 74
, T
BOGDAN PETRIGEICU-IIASDLU
Portret in uleiu, de Mirea. Colectia Academici Humane
www.dacoromanica.ro
PREFATA
Cdnd, in toamna anului 1933, d: profesor Aleccandru Rosetti, direc-
torul Fundatiei pentru Literaturd fi Artei 4 Regele Carol I I >>, ne-a cerut
sei pregeitim o edilie criticd din scrierile literare alese ale lui Bogdan
Petriceicu-Hasdeu, noi eram destul de inainta# in cercetdrile preli-
minare a.supra unei eventuale tipeiriri a operelor complete ale lui Hasdeu.
De multi ani, profesorul Nae Ionescu se gdndea la editarea operelor
complete ale genialului fi necunoscutului- Hasdeu f i ne Enseircinase pe
noi cu pregeitirea planului acestei uriafe intreprinderi. Edilia operelor
complete ar fi trebuit sei cuprindei cam 20 de volume mari, in care absolut
toate scrierile lui Hasdeu, publicate f i inedite, ar fi lost tipdrite in ordine
cronologicei, dupei modelul ediliei Goethe dela Weimar. Un an de cer-
ceteiri preliminare ne-a convins cei o asemenea monumentalei edilie nu
este gnat' posibilei pentru motivele pe care le vom areita mai la vale -
f i, mai ales, nu este oportunei, inainte de a face accesibild marelui public
meicar o parte din opera literar'd f i morald a lui Hasdeu. Cu alte cuvinte,
Inainte de toate era urgentd clescoperirea lui Hasdeu de cdtre publicul
rorndnesc ; era necesarei restaurarea acestui uluitor scriitor in istoria
literaturii rorneinefti f i integrarea lui, in locul pe care il meritei, in istoria
vielii civile, morale f i profetice a veacului XIX romilnesc. 0 ediçie a
operelor complete, distribuitei pe cel putin 20 de ani, ar fi int4rziat restau-
rarea lui Hasdeu in cultura romdnemicei. Pe de altei parte, o asemenea
ediçie cuprinzda absolut toate scrierile lui Hasdeu afa dar f i cele
fapte, opt mii de pagini gtiintif ice ar fi fost oarecum inaccesibilei ma-
relui public f i ar fi ingreuiat asimilarea acestui genial scriitor, care a
1 dcut tot ce i-a lost posibil in timpul §i mai ales spre sfdrfitul vielii sale
www.dacoromanica.ro
VI PREFATI
www.dacoromanica.ro
PREFATA VII
www.dacoromanica.ro
VIII PREFATI
www.dacoromanica.ro
PREFATA. Ix
www.dacoromanica.ro
X PREFATA
www.dacoromanica.ro
CURRICULUM VITAE
1838. 26 Februarie. Naoerea lui Tadeu Patriceicu-Hasdeu in
comuna Cristineoi, judeIul Hotin, Basarabia. Actul de naqtere al lui
Hasdeu a fost publicat in traducere romaneasca de Calinic Istrati,
Prin satul Hiijdailor (4 Junimea Literara*, Cernauti, 1925, Nr. 5-7)
0 de d-na Ecaterina Dvoicenco, Inceputurile literare ale lui B. P.
Hasdeu (Bucureoi, 1936), p. 17-18. Liviu Marian, Data fi locul na-
fterii lui B. P. Hasdeu (4 Junimea Literal% 0, 1928, nr. 1-3) 0 Bogdan
Petriceicu Hasdeu. Schip biografia fi bibliografica (Bucureoi, 1928),
p. 3, a fost printre cei dintai cercetatori ai lui Hasdeu care au stabilit
adevarata data de naoere. Z. C. Arbure, Basarabia En secolul XIX
(BucureOi, 1899), p. 752 0 urm., fixase data de 16 Februarie 1838.
Iuliu Dragomirescu, Ideile fi faptele lui Bogdan Petriceicu Hasdeu
(Bucureoi, 1913), p. 16, 0 alIii, accepta, gre0t, data de 16 Februarie
1836. In articolul Comemorarea lui Bogdan Petriceicu Hasdeu (0 Tri-
huna Basarabiei*, 30 Martie 1936), d. Iuliu Dragomirescu staruie
asupra acestei date: 0 La 1.6 Septembrie (?) 1936 s'au implinit o suta
de ani de la naoerea lui Hasdeu*. In articolul Opera postumei a lui
Hasdeu (a Tribuna Basarabiei*, 27 Aprilie), se indreapta eroarea de
tipar: 16 Februarie 1836.
Despre genealogia lui Hasdeu, cf. Iuliu Dragomirescu, Ideile fi
faptele, p. 6-15; L. Marian, Bogdan Petriceicu Hasdeu, p. 3-4; E.
Dvoicenco, Inceputurile literare, p. 18-20. Despre stramoqul Nicolaie
Hasdeu, 4 apârator al Vienei la 1.683*, Hasdeu publica in Columna
lui Traian, 1883, p. 366-368, un document pastrat de unchiul sail
Boleslav, din care reiese ajutorul dat de cdtre Nicolaie, nepotul ex-prin-
cipelui moldovean tefan Petriceicu, la apararea Vienei, Wand parte
www.dacoromanica.ro
XII CURRICULUM VITAE
din armata regelui polon loan Sobieski. Cf. scrisoarea lui Alexandru
Hasdeu catre Bogdan, publicata in traducere romaneasca de I. Dra-
gomirescu, Ideile fi, faptele, p. 41-42. Cf. Teodor Ba lan, Noi docu-
mente privitoare la familia Hdideu (analele Dobrogei*, VII, p. 11.5
132. Spica genealogica a lui Hasdeu). Despre Tadeu, tatal lui Ale-
xandru Hasdeu, cf. ban Pelivan, Tadeu Ivanovici Hdjddu (e Viela
Basarabiei *, I, nr. 3, p. 55-58); T. S. Bulat, 0 scrisoare dela Tadeu
Hdiclau (ibid., nf. 2, p. 55-56); P. P. Panaitescu, Tadeu Hazdeu.
scriitor, poet fi traducdtor, etc. (studiu scris in limba polona, pub heat
in Pamielnik Literacki, Var9ovia, 1929 ; cf. Revista Istoricd, XI, p.
318-321). Despre Alexandru Hasdeu, in afara de noticele mai
vechi, vezi acum In urma L. Marian, Alexandra Hasdeu f i
Academia Rorndnii (eMernoriile Segiunii Literare *, Academia Ro-
mana, 1932), E. Dvoicenco, Alexandra Hasdeu f i literatura romand.
populard (eRevista Istorica *, XXII, nr. 1.-3, 1.936). Cf. amintirile
§i opiniile lui Hasdeu asupra parintelui sail, in Chevalerie (Oeuvres
pasthumes de Julie Hasdeu, Paris, 1890), p. 259 §i urm. 0 biografie
a lui Alexandru, scrisa de Iosif Vulcan (6 Panteonul Roman *), a fost
republicata de Hasdeu in Columna lui Traian, II, nr. 16 (78), 19 Aprilie
1871, ca prefaca la nuvela 6 Domnia Arnautului *. Opere de Mexandru
Hasdeu, in romane§te: Domnia Arndutului (ed. L. Marian, 1930) ; Un
filozol rnistic (ed. Majewski, Bucurqti, 1930). Despre bunica sa, Va-
leria, cf. Sic cogito (ed. 4 Biblioteca pentru toci *), p. 353 0 urm.
1838-1850. Copilaria in 6 fosta Polonie, Podolie §i Volinie * (Dvoi-
cenco, Inceputurile literare, p. 19).
1848. Moare la Camenila (Podolia) mama lui Bogdan, nascuta
Elisaveta Dauc§.
1850. 4 A. Hasdeu se stabileqte cu toata familia sa in Basarabia,
unde fiii sai, Tadeu §i Nicolae, devin elevii liceului regional din Chi-
§ivau * (Dvoicenco, op. laud., p. 20).
1852 (?). Se inscrie ca student la Universitatea din Harkov. Cf.
Iuliu Dragomirescu, Ideile f i laptele, p. 23-25 ; Dvoicenco, Incepu-
turile literare, p. 21-27 ; L. Marian, B. P. Hasdeu, p. 4-5 ; L. Marian,
B. P. Hasdeu f i Rusia (Chi§inau, 1925), p. 9. Lista lucrarilor, in ru-
se§te 0 frai4uze9te, ramase in manuscris: Iuliu Dragomirescu, Ideile
www.dacoromanica.ro
CURRICULUM VITAE XIII
www.dacoromanica.ro
XIV CURRICULUM -VITAE
www.dacoromanica.ro
CURRICULUM VITAE XV
www.dacoromanica.ro
XVI CURRICULUM VITAE
www.dacoromanica.ro
CURRICULUM VITAE XVII
www.dacoromanica.ro
XVIII CURRICULUM VITAE
www.dacoromanica.ro
CURRICULUM VITAE XIX
www.dacoromanica.ro
XX CURRICULUM VITAE
www.dacoromanica.ro
CURRICULUM VITAE XXI
www.dacoromanica.ro
XXII CURRICULUM VITAE
www.dacoromanica.ro
CURRICULUM VITAE XXIII
II*
www.dacoromanica.ro
XXIV CURRICULUM VITAE
www.dacoromanica.ro
CURRICULUM VITAE XXV
www.dacoromanica.ro
XXVI CURRICULUM VITAE
www.dacoromanica.ro
CURRICULUM VITAE XXVII
www.dacoromanica.ro
XXVIII CURRICULUM VITAE
www.dacoromanica.ro
CURRICULUM VITAE XXIX
www.dacoromanica.ro
XXX CURRICULUM VITAE
www.dacoromanica.ro
CURRICULUM VITAE XXXI
www.dacoromanica.ro
XXXII CURRICULUM VITAE
www.dacoromanica.ro
CURRICULUM VITAE XXX III
www.dacoromanica.ro
XXXIV CURRICULUM VITAE
www.dacoromanica.ro
CURRICULUM VITAE XXXV
www.dacoromanica.ro
XXXVI CURRICULUM 'VITAE
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
1. Traditia enciclopedia.
Exista In cultura romaneasca o tradiiie care Incepe cu Dimitrie
Cantemir i pe care am putea-o numi <tradiia enciclopedica D. 0
bung parte din oamenii de seama, scriitorii mari l profe-pi culturali
ai neamului romanesc, se integreaza In aceasta tradiVe. Gheorghe
Lazar, Ion Heliade Radulescu, Alexandru Odobescu, Ion Ghica, Bogdan
Petriceicu-Hasdeu, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga iar pe un nivel
mai jos, V. A. Ureche, Grigore Tocilescu. Niculae Densusianu to-0
acestia continua, cu genial sau puterile lor omenesti, linia istorica
deschisa de mintea vasta a lui Dimitrie Cantemir. Aceleasi preocupari
variate i contradictorii ; aceiasi sete de a strabate cat mai multe din
geografiile spirituale ale lumii ; aceiasi activitate multilaterala, uneori
grabita, alteori improvizata, izvolind frig Intotdeauna din dorinca
de a sili cultura romaneasca sa sara cat mai multe etape, inaltand-o
pe 4 plan mondial », dovedind puterea de creqie a geniului romanesc.
Enciclopedismul a fost, poate, un destin al Intregului secol XIX ro-
manesc ; cand trebuia sa se creieze un Stat i sa se adaoge o cultura
celorlalte culturi surori * din Europa. Caliva oameni trebuiau sa
faca atunci tot, si sa faca repede. Dar ce voin-ca lnspaimantatoare de
crealie ! Se poate spune ea anii 1821-1880 au fost singura juma-
tate de secol de megalomanie romana, cand noi ne credeam central
atentiei universale. Ceea ce caracterizeaza Intreag5 aceasta epoed este
setea de monumental, de grandios ; orientarea artistilor si a scriitorilor
catre cei mai mari maestrii (izvorul i modelul erau Biblia, Homer,
In
www.dacoromanica.ro
XXXVIII INTRODUCERE
www.dacoromanica.ro
114TRODLICEItE xioux
contemplatie. Cu toate acestea, gestul spiritual, dominant al secolului
XIX romanesc, este un gest al Renapterii: creatii pe mari modèle,
planuri gigantice, conptiinta demniatii umane, mesianism romanese.
t Dumnezeu era cu noi 0.
Aceasta nerabdare a crecgiei caracterizeaza pe toti marii romani
din secolul XIX: Balcescu, He liade Radulescu, Hasdeu, Eminescu.
Chiar Mihai Eminescu, atat de zgarcit cu paginile sale publicate
pe care critica ni-1 da de exemplu pentru extrema lui conptiinciozitate
este un nerabdator al creatiei. Zece mii de pagini manuscrise nu
cuprind numai munca lui de pantier, variantele i lefuirea versurior
sale geniale; cuprind nenumarate nuvele, piese de teatru, pagmi de
filozolie; folklor, incercari de economie po1itic i istorie, pana _pi planul
unor gramatici coraparate. Astfel se pregatea cel mai concentrat scriitor
roman al veacului! Cand se va face o morfologie culturala a sec. XIX
romanese, se va vedea cat e de aproape Eminescu de Heliade Radu-
lescu, Balcescu i Hasdeu i cat e de aeparte de Maioreaou i a Ju-
nimea 0. Cu Eminescu fncepe totu0 o polaritate funesta culturii ro-
manepti: carturarii i oamenii politiei sunt pentru sau contra Europei.
Inainte de Eminescu la Heliade Radulescu pi, mai ales, la Hasdeu
cultura romaneasca se situa altfel fat-a de Europa. Avea curajul sa se
apeze fa-ta in fa-ta, fn report de egalitate. Nu copiam Europa, nici nu
o respingeam ci ne rnasuram cu ea. Hasdeu, marele nationalist,
nu are niciun sentiment de inferioritate fata de Europa. In articolele
sale politice, compare adesea Romania cu Italia. Nu avea sentimentul
ca participa la o cultura mica, meschina sau modesta (apa cum credea,
bunaoara, Maiorescu i Caragiale). De aceia gasim la Balcescu, Heliade
Radulescu i Hasdeu cea mai bun'a atitudine spiritualfi pi politica fata
de Europa pe care o poate avea Romania moderna. Dela Eminescu
fncoace, ne zbatem ridicul inteo lupta sterila: ne acuzam unii pe aIii
crt suntem reactionari*
a sau 4 occidentalizati*, a 4 mirosim a opined *
sau ea s maimutarim Parisul ea i cand asta ar fi problema cul-
turii romanepti. Am aratat fn alta parte pi de mai multe ori ca ase-
menea diseutii (pro sau contra Europei) n'au niciun rost i ca cele mai
rondinefti genii creiatoare (un Cantemir, un Hasdeu, un Emincseu,
un Iorga) s'au realizat tocmai prin asimilarea uneia sau a mai multor
www.dacoromanica.ro
XL INTRODUCERE
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE XLI
intiiele pagini o diserta-cie asupra lui Petru cel Mare scrisä cu litere
cirilice *, d. Iuliu Dragomirescu, In posesia chruia se afra acest caiet,
a gfisit titlurile si proiectele urm'atoarelor lucrari:
1.. <( 0 lucrare in ruseste asupra Doinei.
2. 4 Un mot inedit sur l'existence de Dieu. Lettre a Mr. C-g-n-o,
4 par le prince Bogdan Petriceico-Hazdao (publ.).
3. # Coup d'oeil généalogique sur l' organisation de la nationaliti
(c roumaine en general et sur celle du peuple moldave en particulier. Pour
4 servir a l'intelligence de notre position extérieure et intérieure vis-à-vis
1 des étrangers. Par le prince Bogdan Petriceico Hazdao.
4. 4 Codex diplomaticus claco-romaniae. Chrisobulaire Daco-rournain.
0 Uricariu daco-romdnesc (cu cirilice) de Bogdan Petriceico Hajdao.
(( Partea I-a, Genealogia (roumain et francais).
5. # Essai sur l'état primitif des anatres des Slaves, des Grecs, des
# Roumains, des Germains, des Celtes, des Albanais, etc., par le prince
(( Bogdan Petriceico H.
6. #Georges Cuvier : De l'dsprit de la paldontologie. Etude philo-
sophie par le Prince.
a Tot In acest manuscris mai afram o lucrare intitulatà: Infini,
ebauche d'un diagnostic de l'astronomie, par le prince Dieu donné
(sic) Petriceiko-Hizdeu.
4 Urmeazá un ciclu de opt poeme si sonete, toate In ruseste, sub titlul
general de Dragof (1352-1354) si alte poeme cu diferite subiecte isto-
rice românesti ... In sffirsit tot in acest caiet mai aflfim tili o lucrare
Intitulati: Loi de l'infini, problème d'astronomie, purtând nota:
(( inseré sous le pseudonyme P. B. Petrhaz dans la feuille belgique
Avancez No. 9 v (Iuliu Dragomirescu, Ideile f i faptele, p. 25). Toate
aceste studii si fragmente dateazil din anii 1852-1854. Hasdeu avea
pe atunci 14-16 ani.
Setea aceasta timpurie de a sti tot, si de a sti direct dela surs4
este 1nobi1atti la Hasdeu de pasiunea lui romantica pentru sintezd,
pentru cunoaoerea totala a realitalii. 8i aceastfi cunoastere o obcine
prin metode noi, revolulionate, 4 magice >>. Incercând a face Filozofia
portretului lui Tepef (studiu publicat Intai In (( Lumina )>, t. III, 1863,
p. 62-64, 75-79, 95-96, sub titlul de Portretul lui Vlad Vodli Dracu,
www.dacoromanica.ro
XLII INTRODUCERE
apoi, mai concentrat, In ziarul 4 Buciumul* Nr. 198, 200 si 201, din,
8, 1.2 si 1.5 Martie 1864, si tras in brosura aparte) Hasdeu marturiseste:
t lath sfera, asupra arei ne vom intinde mai pe larg, cu atht mai
bucuros a ea este de tot nou5 in prelucrarea istoriei romeme, studiul
de fath fiind la noi prima incercare iconografia ; jai% mie unuia, imi
place mai ales a m5. indruma pe ai nebatute * (p. 13 a brosurei).
Hasdeu a ramas toath viea-ca acelasi cercethtor 4 pe ai nebaute *.
In paginile enciclopedicei sale reviste Din Moldova, Hasdeu a introdus
cele mai 4 revoluVonare * mijloace de a cerceta si explica trecutul ro-
mânesc. Se foloseste de orice instrument de investiga-lie istorica, si
de altele multe pe deasupra. Era dela Inceput curajos si increlator.
Nu refuza niciun mijloc prin care putea explica sufletul marilor domni
români sau intampl5rile obscure din trecutul nostru. In 4 filozofia
portretului lui epep foloseste fiziognomia si frenologia. Fruntea
mare, trAdeazgt inteligenla domnitorului; departarea dintre sprincene
si dunga vertical-à e semnul 4 individualizarii b; nasul, arath 4 voin0
puternica, agerimea minIii unith cu o mare incredere in sine *; n5rile
mari, semn de mari t patime *; buzele striinte, dovedesc aceiasi vointh,
si cruzime unità cu disprel (4 buza mare de jos *). Iar in ceea ce pri-
veste ochii domnitorului, Hasdeu exclam5: 4 Uitaii-v6 bine In ochii
lui Tepes; sa nu stiIi nimica despre celelalte traskuri ale felei, si a
Va fie cu totul necunoscuta biografia voevodului; ei bine! de pe sin-
gura aprofundarea acestor ochi, d-voasträ qi putea renaste figura
totalk precum Cuvier restaura o lume de pre un os'amânt!* (p. 30).
Dar in afarà de t fiziognomie si frenologie *, ate alte stiinle solicith
inteligenla si pasiunea lui Hasdeu, in timpul and redacta t Lumina *!
(Si, in acei ani, renunlase la multe din studiile si planurile lui din
adolescenth). Este o urias5 sete romantia de sinteza si enciclopedie,
de apropieri curajoase intre fapte mult departate intre ele. DistanIele
se pierd in viziunea aceasta romantick viziune ce concentreath spa-ciul,
creind un Univers de armonii nevâzute si simboluri. Ochiul tânàr al lui
Hasdeu vede asemAnsari nebanuite intre toate ordinele existenIii. Para
o plasa magia ar lega lucru de lucru, geniu de geniu, episod de episod.
Apucand un fir din aceasth nevazuth plaa ce unifia si. organizeaza
intreg Universul de fapte si semne Hasdeu crede a surprinde sau
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE XLIII
www.dacoromanica.ro
XL IV INTRODUCERE
www.dacoromanica.ro
MR ODUCERE XLV
www.dacoromanica.ro
XL IV INTRODUCERE
României care este Iasul, Hasdeu nu-si are inca locul pe care il merita.
Si atunci, cu inteligenIa sa asculita, cu sarcasmul ski necrulator, cu
sarja lui neistovita 4 da seama * de tot ce se intampla si se publica
in Capitala Moldovei ; reviste, spectacole, conferinte, lecIii universi-
tare. Loveste in dreapta si in stânga, loveste mediocri si oameni in-
vrtta.ti cu aceeasi furie, cu aceeasi zeflemea, cu aceea0 pasiune. Este
cel dintiti 4 esseu pasionat * pe care il cunoaste literature româneasca.
Pentruca Hasdeu incearca sa reconstitue o epoca trecând-o prin sen-
sibilitatea lui jignita, prin marea lui personalitate sufocata de medio-
critatea si de suficienta contemporana. Suferinta lui personala, era
in acelasi timp si suferinta inteligenVi si a talentului. Luptand pentru
supremaIia valorilor reale lupta in acelasi timp pentru sine, Afir-
mând ca geniul singur conteaza se afirma in acelasi timp pe sine.
Pasiunea lui polemica nu era intotdeauna indrept4ita. Dar, in acelasi
timp, nu era intotdeauna o polemica a personala s; caci judecând prin
personalitatea lui, judeca de fapt prin cel mai a obiectiv * criteriu:
inteligenta si geniul.
Cu atfit mai paradoxal pare, asa dar, atacul ski violent impotriva
profesorului de istorie universala. a D-1 Ionescu zise atunci, intre altele,
far& ca sa zambeasca macar: a E absurdd parerea acelora ce pretind
Ca istoria trebue sfi fie 0 nepartinitoare 0. Eu aunt martor ocular si
auricular, cum ea a absurditatea * a iesit in adevar din gura profeso-
rului. Prin urmare, dupa propria teorie a d-sale, istoria fiind de drit
supusa partinirii, 0 partinirea fiind necesarmente lucrul cel mai in-
dividual in lume, apoi u Insemnatatea istorica * se traduce altfel prin
o insemniitate individuca. Varatecul e insemnat pentru partinirea d-lui
Ionescu ; deci, el posed& o insemnatate istorica... * (t. III, p. 56).
De fapt, d. Ionescu märturisea inocent §i. arid ceea ce Hasdeu a facut,
fara voia lui poate, in intreaga sa opera istorica. a Partinirea * d-lui
Ionescu era, insa, absurda si nesemnificativa, pentruca nu era justi-
ficata de nicio scânteie de geniu. Hasdeu, care credea in 4 obiectivi-
tatea * istoriei, ca tuti romanticii, care se trudea sa aduca cele mai
numeroase si mai critice argumente intru suslinerea unei ipoteze isto-
rice, ca tuti giinditorii o magici* nu putea accepta a subiectivitatea *
unui mediocru. Subiectivitatea geniului, intuitia romantica a totului,
www.dacoromanica.ro
INTROMICERE XLVII
www.dacoromanica.ro
XLVIII INTRODUCERE
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERS XL IX
www.dacoromanica.ro
L INTRODUCERE
chiar Dumnezeu el Insug't nu schimM ceea ce-i scris! to, exclama Vidra
and Razvan lgi joaca ultima sa carte. Aceasta Vida care se gtie 4 din
neamul acelui groaznic barbat # MoIoc erou satanic gi tragic, care
a obsedat pe Hasdeu Inca din tinerele, gi caruia i-a Inchinat marele
sate roman Ursita govaie nedumerita o singura data In toatil drama:
and Razvan, Impacat oarecum cu &du1 morcii, pleaca la lupta
cantAnd:
Moartea-i mireasa,
Mormantu-i cask
Viermii sant nagi
Hai la vatjmagi!
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERt LI
www.dacoromanica.ro
LII INTRODUCE RE
www.dacoromanica.ro
INTRODUCE RE till
rusi si englezi 1-au fascinat de timpuriu. Este mai degraba o
participare fireasca, organica, la acest stil de via-1,4 si aceasta
structura mentala. Fascinatia igani1or, neam nomad, # sange*
misterios, blestemat, enigma etnica ale carei nevazute fire se leaga de
« Faraon din Biblie * (Reizvan i Vidra) fascinacia aceasta care a
purtat pe Puschin In aproape legendare aventuri, 1-a urmarit si
pe Hasdeu.
# Destin*, # glorie *, (( sarcasm * virtu-tile acestea de geniu
romantic explicfi in buna parte viega sa pana la casatorie, si
toa tä activitatea sa literara, stiin/ifica si politick 'Ana pe la 1870.
Sarcasmul era Inca un semn al predestinatei izolari intre oamenii
mediocri, Inca o 4 pecetie* luciferica. Niciun alt scriitor roman n'a
cantat mai smcer si mai infierbantat gloria, # setea de a fi tot mai
mare si mai mare*, # sete4 de a merge inainte* ca Hasdeu, in Ms-
pan i Vidra. i daca s'a spus despre aceasta drama ea e romantica,
lucrul e adevarat In primul rand pentruca e strabatuta de 4 destin*
si de 4 glorie t,. S'a spus, de asemenea, cã Rcivan e #sforilitoare t
pentruca inteadevar principalii ei eroi vorbesc uneori cu o pasiunc
deliranta. Dar cat e de perfect romantica aceasta 4 patima de a fi
mare*, aceasta nebunie a ascensiunii, a violentarii istoriei, a In-
crederii Inteun destin imperial! Razvan, convertit destul de tarziu
la aceasta patima a maririi, Ii da seama de desertaciunea ei i o
niarturiseste in ceasul morlii. Dar Vidra ramane intreaga, 4 din
neamul acelui groaznic barbat 0, Moloc pânã la urma. Era mama
si credea In a sange o, In pecetia maririi care trece din frunte In
frunte de-a-lungul istoriei.
Mi-se pare ca nu se prqueste In deajuns aceasta magnifica drama,
pe care Hasdeu a imbunatalit-o necontenit, cu dragoste si truda (cf.
Variantele). In literatura romana, In care patima gloriei si # ambitia *
n'au ispitit imaginalia niciunuia dintre marii scriitori doar daca
s'a vorbit despre # parvenire*, despre instinctul ignobil al ascensiunii
sociale prin imoralitate si munch' de cartila Rlizpan fi Vidra nu
ramane numai o bine construita si admirabil scrisä drama istorica
romantica, dar este unica chiar prin cuprinsul ei. Strabat aici pasiuni
si nostalgii necunoscute repertoriului literaturii romanesti add de
TV
www.dacoromanica.ro
LIV INTRODUCERE
www.dacoromanica.ro
NTRODUCERE LV
avea varsta eroului din Duduca Mamuca. 4 Inca nimeni nu m'a In-
veles complet, eu singur abia ma inIeleg* (Dvoicenco, op. laud., p. 214).
Cate elemente autobiografice au colaborat la scrierea acestei nuvele
unice in literatura romaneasca 1 1 NeinIeles *, (( diabolic *, ascunzand
In orice caz un (( mister * pe care nici el nu-1 poate patrunde eroul
lui Hasdeu 4 fascineaza * intocmai ca marii damnali ai literaturii ro-
mantice. Femeile nu-i rezista ; le atrage o forIa, care este inteadevar
4 magia >>; pentruca daca romantismul a descoperit magia teoretica
prin Novalis, magia e presupusa,, ca fapt, ca u traire *, in toate expe-
riencele care stau la baza crealiei romantice. Cosmosul magic al roman-
ticilor trebuia sa fie Implinit de o vocalie magica, <magnetica *, 0 fas-
cinanta *. Asemenea vrajitorilor din toate vremurile, asemenea 4 mag-
netizatorilor * i mesmerianilor dela sfar0tul veacului XVIII eroii
romantici fascinau prin simpla kr prezema. Nimb luciferic, sarcasm,
mister * sau numai melancolie prin una din aceste force magice
erau atrase femeile. (( Mu, nu 9tiu ce place femeilor in infali§area mea 1
Nu mi s'a intamplat sa intalnesc o femeie, care, desparlindu-se de
mine, sa nu-mi fi marturisit, i mie i sie-0, ca Ii plac i cu toate
acestea, eu nu pot sa ma laud cu frumusele: in infaii9area mea e ceva
a la Peciorin* (Jurnalul intim, trad. Dvoicenco, p. 225). Peciorin,
personajul principal din romanul lui Lermontov: Un erou al timpului
nostru.
cu toate acestea, mai tarziu, Hasdeu a inceput sa InIeleaga ce
i
place femeilor * in infaIi§area sa. Nas de §oim, frunte inalta *, ci,
TVs
www.dacoromanica.ro
LVI INTRODUCERE
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE LVII
9i limba straina, din care traduce. Pentru a fi ziarist sau, cum se zice,
publicist, Romtmul nu are zor de nimic, nici chiar de gramatica! Tot ce-i
trebue sunt ochi, sau urechi, urechi cu cat mai mari cu atat mai bine, 91
o capaVana in intelesul material al cuvintului, adica un organ comun tu-
turor animalelor, 9i in interiorul caruia se opereaza, inteun mod confuz,
oarecari asocialiuni de idei. A 9ti sa scrii, nu stria; dar nu e de prima
necesitate: ziaristul roman prefers a dicta, din data ce-931 poate procura
un secretar, iar pentru a dicta ajunge a avea o gura.
*Dar aceste avantagii nu sunt singure 9i nu Bunt cele principale.
*Pe cand autorul unei opere originale vorbe9te nurnai in propriul sau
nume; pe &and traducatorul vorbe9te numai in numele unui autor strain;
publicistul, chiar eel mai de pe urma, declama totdeauna in numele Ifirii
intregi, zicandu-se a fi expresia cea mai complecta a na/iunii. i sa obser-
va/i bine, ea nimeni nu-1 poate desminii in aceasta privinVa, afara numai
de un alt publicist; cfici nimeni altul nu poseda mandatul de reprezen-
tant ai tuturor acelora ce nici nu-1 cunosc, nici nu 1-au vfizut, nici n'au
vorbit cu dansul, nici n'a auzit poate de numele lui!
*Alt avantagiu nu mai pucin preten/ios este privilegiul ce au ziari9ii
români de a schimba pe toata ziva ceea ce se nume9te principii. A fi 7ia-
rist, este a fi acela9i om in cursul unei singure zile; caci cuvantul ziar
se trage din cuvantul zi. Din data lush* ce a trecut o noapte la mijloc,
ziaristul schimba faIa: ceea ce ieri a fost alb, devine negru; da se preface
in nu, marele Cuza se transform& In tiranul Cuza, ilustrul Cogalniceanu
se transfigureaza In tradatorul Cogalniceanu... 0 noapte la mijloc, nu
mai mult !
Cateodata publicistul stigmatizeaza, In termeni fulgeratori, demora-
lizarea -carii, corumiunea funclionarilor, abuzuirle administraIiunii, etc.,
etc.... Cetindu-1, ai crede ca vorbe9te un Caton, ca auzi pe un Socrat,
ca vezi pe un Brutu. Desamage9te-te! Ziaristul nostru el insu9i e innoroiat
in viIiuri, e scaldat In corupciune, e innecat in abuzuri! Ce vrel.i! !litre
drepturile, cuprinse In calitatea de publicist, se numara 9i acela de a cere
ca allii sa fie buni, far& ca sa fim buni noi in9ine.
Ap dara, jurnalistul, numai jurnalistul, se bucura in Romania de
prerogativul de a nu 9ti nimic, de a vorbi verzi 9i uscate in numele Orli,
de a nu avea principii, sau mai bine, de a le avea prea multe; 9i, in fine,
de a predica moralitatea de pe Insali tribuna imoralitaIii! Acesta e tipul
publicistului roman. Sunt excepliuni, dar exceptiunile nu aunt reguli; 9i
chiar excepOunile, ate ne intampin& aci, nu ni se par a fi destul de sigure.
Se intampla, bunaoara, ate un jurnalist moral, dar ce foks ! el nu 9tie
carte. Se intampla, pe de alta parte, ate un jurnalist me9ter de a seri, dar
far& cea mai mica autoritate morala. Se mai intampla ate un jurnalist
cu principii nestramutate, dar vai! acele principii aunt nestramutate numai
www.dacoromanica.ro
LVIII INTRODUCERE
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE LIX
www.dacoromanica.ro
LX INMODUCERE
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERS LXL
www.dacoromanica.ro
LXII INTRODUCERE
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE LXIII
www.dacoromanica.ro
LXIV INTRODUCERE
1) e Printre celelalte cai de a dezvolta [con§tiinta national51, una din cele mai
practice, dacä nu singura esentiala, ni se pare a fi formarea 4 femeii *.
e Sotia-mumä exercitä o dubl& influent& supremA asupra societAtii...
e Astäzi, din contra, nemic nu este mai putin românesc 0 chiar mai anti-na-
tional decat creqterea fetelor noastre...
4 Mai dati viitoarele mume rii sotie ale copiilor no9tri pe mana jesuitilor: atAta
]ipsia! i (Traian, nr. 61, p. 245).
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE LXV
www.dacoromanica.ro
LXVI INTRODUCERE
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERS LXVII
www.dacoromanica.ro
LXVIII INTR ODUCE RE
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERS LXIX
www.dacoromanica.ro
LXX INTRODUCER&
Columna lui Traian, I, Nr. 13, pag. 2). Numai Eminescu mai avea,
alaturi de Hasdeu, asemenea serioase preocupAri in ziaristia: de a
cAuta radAcinile istorice ale evenimentelor, de a le preciza semnificaTiile
0 ghici urmárile.
Organic In tot ce simIea 0 &Idea, Hasdeu descifra spiritul 4 roma-
nismului* In toate manifestkile suflete§ti ale poporului romfinesc.
El care afirmase a 0 o fiinVa se nimice9te când 10 neag-a principiul*
(ba Scrisoare deschisd cdtre d-1 Nicolau Ionescu, 4 Columna *, II, Nr. 1.,
7 Ianuarie 1871), Inlelegea a orice instittucie civila romitneasca trebue
restauratti In conformitate cu structure sa specifica, iar nu 0 imitat1*
chip& forme streine. Nu numai legislaIia trebue inchegata conform cu
spiritul neamului (cf. Caracterele naçionaliteicii romdne ca baza legisla-
liunii sale, 1 Romfinul *, 11, 13, 14, 20, 25 lanuarie 1868; primul articol
publicat in ediIia noastrk vol. II, pag. 164-468), dar 0 armata trebue
organizatUt conform tradiIiilor militare batrfinecti (Armarea generald,
u Romlinul *, 3, 6 Martie 1868). Iar in articolul Policia ruralei (uRo-
mânul *, 22, 24 Martie 1868) se bucura de vestea c5. Guvernul cere A
se respecte vechile instituIii românecti. Citeaza ckeva decumente,
prin care incearca sá dovedeasca 4 solidaritatea comunalá* româneasea.
toate aceste crediace politice ale lui Hasdeu nu erau numai
simple entusiasme sentimentale fard de 0 trecutul §i marirea * nea-
mului românesc. Hasdeu credea in autonomia 0 impenetrabilitatea
creepilor spiritului etnic. A fost ffirà indoiala eel dintiti care a vorbit
de o 4 logica naIionara *, de structuri spirituale conforme structurilor
etnice. 0 In adevgr, fiecare popor, ca 0 fiecare individ, are o logica
a sa, adicä un mod propriu de a concepe 0 a desvolta ideile. Logica
excentricului Englez diferd de aceea a sistematicului NeamI, melan-
colicul Spaniol cugeta altfel deck vivacele Francez, 0 niciunul dintre
ei, nici Englezul, nici NeamIul, nici Spaniolul, nici Francezul, nu se
pot asemsana in aceasta privinra cu fantasticul Oriental * (0 Limba
skwicei la Romdni #, cap. I, § 7, Traian Nr. 47, p. 188). Destainuecte
pareri revolu/ionare despre scopul 0 justificarea ctiin-cei, 0 vorbecte
despre o 0 ctiinra l'omAneasc6 *. Iat5 ce spune Inteun articol din 15
Iunie 1870: 0 tiin-t.a româneasca este: spiritul aplicat ditre natura
naliunii romitne. Pulin ne pasá de Ottentoli 0 de Irochezi! Vora fi
www.dacoromanica.ro
INTRODUCEBB LXXI
5. Coneeptia istoria.
S'a spus 0 judecata aceasta circula cu insistenla ca opera
istorica a lui Hasdeu e # haotica *. Astfel pare ea, fire§te, unui cetitor
nepregatit 0, mai ales, lipsit de rabdare. Cel care urmarqte lima cu
aten/ie paragrafele din Istoria Critica, bunaoara, ii patrunde repede
planul general ; plan riguros, de o perfecta economie, pacfituind daca
poate fi vorba de un # pacat * numai prin propor/iile lui monu-
mentale. Hasdeu insu0 0-a dat seama a numeroasele sale mono-
grafii complimentare ar putea intuneca, la o pripitä lectura, imaginea
totala a Istoriei critice. In prefaia la edi/ia I-a scrie: t Aplicarea celei
mai riguroase metode analitice silindu-ma a descompune toate ele-
mentele constitutive ale fiecarei chestiuni 'Ana la punctul non-plus-
ultra, m'a atras vrand-nevrand In episoade mari 0 mici, de care insa
V.
www.dacoromanica.ro
LXXII INTRODUCERE
Bunt departe de a ma ciii, caci ele mi-au permis a resolvi inteun mod.
incidental o mulIime de probleme de cea mai inalta importanla nu
numai pentru Romani, dara gi. pentru studiul universal al istoriei... *
Istoria criticd, firegte, nu e construita 4 clasic *. Nu avea nimic
de a face viziunea romantic& a lui Hasdeu dominata de monu-
mental * gi 4 originar * cu o tectonica liniara, mediteraniana. Prin
tot ce iubea Hasdeu in istorie (0 originile *, Mamele, plasma amorffi),
gi prin sensul pe care il dedea el istoriei romanegti (Dacii, elementele
pre-latine) nu i-ar fi fost fireasca o constructie 4 clasica *. Degi in
politica milita pentru pan-latinism structura sa mental& nu era
deloc latina. In tot ce a fficut gi a scris Hasdeu, nu se ghicegte nostalgia
spiritului sau pentru normele mediteraniene. Asta nu inseamna, insa,
ca Hasdeu nu construia dupa canoane tot atat de riguroase. Daca
Istoria Criticd ar fi fost sfargita, caracterul sau <cgotic * sau, mai
precis, de Summa historiae ar fi fost evident pentru oricine. Para-
grafele, episoadele, care astfizi ratacesc pe un neiniIiat intocmai ca
quaestiones 0 articuli intr'o Summa medievala se intregesc inteo
perfectfi economie. Trebue sa se Iina necontenit prezent in minte
planul acestei monumentale lucrari. # In scrierea de faIa noi am dori
sa se rfisfranga, sub toate aspectele sale, traiul naliunii romane in
sec. XIV: lucrarea naturii asupra omului §i a omului asupra naturii,
endosmosul dintre geniu i mullime, persistenla sangelui, spiritul
epocii gi aga mai incolo. Am imparIit intreaga materie in gapte car/i:
I. Pamantul gi poporul ; II. Tronul gi nobilimea ; III. Arma ; IV. Crucea ;
V. Economia gi Dreptul; VI. Limba gi literatura ; VII. Concluziuni *
(Planul f i metodul, in Columna lui Traian, II, p. 144). N'a fost sfargita
cleat prima parte a carIii I-a. Dar se poate reconstitui gi a doua parte
.- 4 poporul * care ar fi fost probabil acea Istorie etnograficii a Mun-
teniei pe care o anunta Hasdeu in Istoria Criticd (ed. II, p. 199). Caci
studiile pe care le publica in Columna lui Traian, dupa apariIia fasci-
culei 1 din volumul II al Istoriei critice studii in care cerceteaz&
* originea civilizaIiei *, (< alfabetul dacic *, (4paleontologia vestman-
tului, armei gi locuinIei in Romania *, originile agriculturii, viniculturii
gi pfistoriei la Romani, etc. nu sunt decat capitole dintr'o vasta
monografie asupra preistoriei gi etnografiei Munteniei.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE LXXIII
www.dacoromanica.ro
LXXIV -INTRODUCE RE
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERS LXXV
www.dacoromanica.ro
LXXVI INTRODUCERE
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE LXXVII
www.dacoromanica.ro
LXXVIII INTRODUCERE
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE LXXIX
www.dacoromanica.ro
LXXX DITRODUCERE
*
* *
www.dacoromanica.ro
POEZII
www.dacoromanica.ro
POEZII $
MUZA
In OH nepatrunse de-a soarelui cfii;
Unde ursul ealea peste munci de ghiata ;
Se pcigoara muza, inviilitil 'n ceatii,
La a friguroasei Canade copii.
l
www.dacoromanica.ro
4 8CRIERI LITERARE, MORALE 8! POLITICE
IONACU VODA
BALADA
(1574)
10
Aducand cu sine pe-un vizir sau pa§ä.
4 Doamne !;
catre Voda zice umilit,
a Focu-i potolit,
-
* Sfi deschizi acuma i punga vriljma0 !
www.dacoromanica.ro
POEZII 5
www.dacoromanica.ro
6 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICS
FEMEIA INNECATA
FAB ULA
Pe mal §ezand
Plin de 'ntristare,
Eu petreceam prin end
Pe rand
5 Necazurile vielii solitare,
4 Ce trai
a De rai-
e A fi casfitorit !
t Ce dulce armonie
10 STA tot iubeoi necontenit,
o Ffind mereu iubit
Cu duio0e !
t Mai in sfaiTit
a Si mie
15 4 Imi trebue o sacie,
4 Sfi mor de bucurie !*
Deodata
Iata
Aleargá oarecine,
20 Dand busta peste mine.
www.dacoromanica.ro
POEZII 7
Cu voia dumitale,
e Ti-a fi, prietene, cam greu,
lo a Cad trebuia s'apuci la vale , s,
# InvaIii, mai,
t Doar pe flacai
Ca tine!
Eu Imi cunosc nevasta foarte bine!
15 e Ea toate le facea pe dos,
4 i prin urmare bietul val
www.dacoromanica.ro
8 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
ADEVARATUL POET
www.dacoromanica.ro
POEZII 9
www.dacoromanica.ro
10 SCRIERI LITERARM, MORALE SI POLITICE
www.dacoromanica.ro
TOEZII '11
www.dacoromanica.ro
12 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
BRADUL
Mid arde soarele de mai,
Cancl vantul iernii geme,
Mare WI brad pe 'naltul plai
Sta verde 'n orice vreme.
5 0 radacina de colos
i-a sfredelit In stalled,
Si de pe stanch' maiestos
Mai sfredele0e Inca!
www.dacoromanica.ro
POEM 13
www.dacoromanica.ro
14 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE
TABLOU FLAMAND
BALADA.
www.dacoromanica.ro
POZZII 15
www.dacoromanica.ro
16 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICS
LUI N. NICOLEANU
Rade omul, cat e june ;
Cat e june, omul plânge ;
Si razand-plangand,
Cana cantece nebune,
5 Cana cantece de sange,
. Cana vrand-nevrand !
Am ajuns o cäzilturA
20 i privesc cu nesimIire
Imprejurul meu:
Fara teama de tortufa,
www.dacoromanica.ro
POEZII .17
www.dacoromanica.ro
18 SCRIER1 LITERARE, MORALE SI POLITICE
ODA LA CIOCOI
II
De groaza §i durere, de munca 0 bataie,
to In jaf 0 'n umilincd,
Am tot strigat, dar glasul se 'nneaca 0 se taie
D'atata suferinla ;
Si ca prin codri freamat, ca murmur In izvoare,
A9a In noi suspinul
15 Mai ramanea el singur sa spunfi cum ne doare,
Cat de cumplit e chinul !...
III
Si tu radeai, jupane, cu fala 0 rfinjire ;
Radeai precum un Ode,
www.dacoromanica.ro
POEM 19
IV
VI
Cki el zicea In gandu-i, ca to:4i ap&sfitorii
In scurta kr vedere:
25 Nu-mi pas& de nimica! Nu na 'nspiiimantfi norii!
E aburul ce piere !...
2*
www.dacoromanica.ro
20 SCRIERI LITERARE, MORALE tilt POLITICE
VIII.
Aa cea sântà carte a Bibliei ne spune
Prin tainice cuvinte,
15 C'o trâmbiO. de Inger odath va sã sune
Pe stArvuri i morminte ;
S'un sunet, numai unul, va face sa re 'nvie
Incenu§ata fire,
Caci timpul este totul: o clipá dintr'o nile
20 Aduce mântuire !
IX
A patruzecea vará 'mbradase ieri ampia
In busuioci i 'n grâne,
De and suspinul nostru smulsese Romania
Din ghiara ta, jupâne ;
25 A patruzecea iarnii in haina-i de mireasä
Se 'ndrumfi dupä varfi,
De and suspinul nostru pe litfa n'o mai las'a
Ali bate joc de -Ora !...
www.dacoromanica.ro
POEZII 21
X
sara se de§teaptä, voioask zilmbitoare,
PlapandA, rrisfälatA ;
Jos florile desmiardii, se uitil sus la soare,
De raze 'nconjurata ;
s Scfildându-se 'n luminfi, din ce In ce mai vie,
Ca trandafiru 'n roug ;
0 altrt simte viaà, o veche barbatie
Si o putere nouà !...
XI
Dar ce privese, o Doamne ! Eu cant §1.-acum deodatá
10 Cutremurul m'apuca ;
0 cealà se 16/e§te, o brumä 'ntunecata,
0 groaznicä nalucri:
Ciocoii se radica, ca hoituri Invechite
Din cripta infernalà,
15 i ea 'n trecut se-apaza pe holdele 'nverzite,
RAzbiti de framânzealA !. ..
XII
Nu-i oare vreo pärere, vreun joc al fantaziei
Teribila icoanli?
Tu n'ai fost mort, jupâne? Sub masca letargiei
20 Scapat-ai viu din goan6?
A Iärii bucurie la patul moqii tale
Sfi fie o gre§alfi?
Venit-ai iar in lume sfi 'nfrunIi cumplita jale
Cu fata triumfalä ?
XIII
25 Sau poate ea natura, sarind din c'ai batute,
Din legile-i eterne,
www.dacoromanica.ro
22 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICK
XIV
Un mort, ce 'n cursul viecii a secerat blasteme,
Poporul povesteoe
Ca viermii nu-1 mAnânca qi nemiloasa vreme
10 In veci nu-1 putrezeoe:
Cand vine miezul nopIii, and fulgerfi §i tuna,
Din gaura 'ngrozitoare
Strigoiul desmorteOe si iese la furtuna...
Sa fie asta oare?
XV
is Mai oiu ca mortaciunea se 'ntampla cateodata
SA stranga din sprancene,
Ori ochii sa deschida, ori mana-i inghelata
S'o lase jos alene,
Si frica ne coprinde... dar amAgirea trece
20 i nu ne mai !meal& :
Cadavrul nu se scoala, cadavrul este rece,
Mipare machinalal...
XVI
0 nu! E viu ciocoiul ! Nu-i vis, nu-i ratacire,
Nu-i nea de primavara!
25 Nu-i spaimA sburAtoare, nascuta 'n zapacire
Si gata BA dispara!
Nu-i chiar nici letargia, ce lasa o pecete
Pe tristele-i victime !
www.dacoromanica.ro
POEZII 23
www.dacoromanica.ro
24 SCRIERI LITERARE,. MORALE ip POLITICE
COMPLOTUL BUBEI
La descrizione che gli antichi ci beano
lasciata de 'leprosi, fa orrore. Nel 1321
que' miseri si consigliarono che, se tro-
vasser modo di commnnicare A tutto il
mondo Forribil morbo di cui erano
contaminati, potrebbere anch 'essi sa-
tire in signoria ed aver parte aside
ttmane grandezze. 2 pore si diedero,
dicesi, a corrompere le acque con pol-
vere velenosi, tanto in Francia che
appresso al Reno...
Cibrario, Economia politica del me-
dia evo, lib. III, cap. 2.
I
Era 'ntr'o bätran5 pildure,
De unde vràjmapa secure
Nu smulse o creangfi de brad:
Pe-o strinca de fulger cräpatä,
5 Pe-o rfipli de perpi Imbi ilatfi,
Pe-o beznfi cu fundul in iad.
In cuibul acei vfigh'une,
Precum Inteo cronia. spune
Din secolul patrusprezeci,
10 A lost o petrecere mare:
Lepropii din mii de hotare
Venirfi pe mii de poteci.
Vedeai o icoanri grozavrt:
Tot bube, pocnind de otravfi
15 Pe brale, pe coapse, pe frunli ;
www.dacoromanica.ro
POBZII 25
www.dacoromanica.ro
26 SCRIERI LITERARE, MORALE 51 POLITICE
II
Trecu de-abia o lunk
Bubo Oi Impreuna
go Acum din nou s'adunk
In codrul cel spurcat;
Dar nu mai este jale,
Ci rtisuri triumfale,
Sunând In deal i 'n vale,
25 Ca dracii In sabat!
Ad uce fiecare
Cu sine pe spinare
Bucata-i de mâncare
La prfinzul canibal:
www.dacoromanica.ro
POEZU 27
Nemicinate grfine
Servind In loc de pine
Cu vr'un ciolan de cane
Sau un picior de cal!
5 Apoi voioasa ceati,
De stirvuri siturati,
Incinge desfrinati
Un dant nertqinat:
Satan rinjind se pune
to Cu pompi stt'ncunune
Cumplita uriciune
Cu groaznicul pica I...
Striga/i de bucurie,
Si kali de veselie,
15 Cici lepra cu urgie
Se mi§ca pas la pas:
Prin tirguri 0 prin sate,
Cu ape 'nveninate,
Ea Wile rizbate,
20 Pu lin i-a mai rimas!
Privici-o cum pitrunde
In turnurile, unde
De-abia se mai ascunde
Seniorul tremurind:
25 Bordeiul 0 palatul,
Siracul 0 bogatul,
Opinca 0 'mparatul
0 vor sin* pe rind!
Atunci din voi oricare
30 Va fi upr In stare
Si el s'ajungi mare,
Cid lepra-i chiar pe tron!
www.dacoromanica.ro
28 SCRIERI LITERARE, MORALE 13I POLITICE
O goana 'nvierqunata
Se va porni pe data
In lumea cea curata
Pe bietul nesupus,
25 Ce nu vrea sa 'n-celeaga,
Ca trebue o plaga
Sa fie Tara 'ntreagfi,
Cand buba §ade sus !
www.dacoromanica.ro
rotzzr 29
III
5 Poporul kconjoarfi pfidurea fru% veste
Si-i pune foc:
Lepronii pan' la unul, bfirbaIi, copii, neveste,
Au ars pe ke.
www.dacoromanica.ro
30 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
SARACIA
SArlicia cea fläminda
Ca pu§capil stâ la pfinda,
Cu cocopil radicat:
Dintr'un deget o mipare,
5 Glonlul sboarri cu turbare
vAnatul a picat!
www.dacoromanica.ro
POEZII 31
www.dacoromanica.ro
.3 2 SCRIERI LITERARE, MORALE 13I POLITICE
www.dacoromanica.ro
POEZII 38'
www.dacoromanica.ro
34 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
www.dacoromanica.ro
POEZII 85
TEFAN 5 I RADU
CANTEC BARBATESC
(1474)
Bate toba la Craiova
$1 s'aude la Moldova
Ziedfoare oileneand
I
Stefan cel Mare,
Acela care
Pereche n'are
Sub santul soare,
5 Duce o ceata
Moldoveneasca
In loc de plata
Sali dobandeasca
Prada bogatil
10 Si voiniceasca.
Radu cel Mare,
Acela care
Pereche n'are
Sub santul soare,
15 I-a pus In cale,
Pazind mo§ia,
In deal gi 'n vale
Catu-i cfimpia,
Cetele sale
2o Din Muntenia...
11.
www.dacoromanica.ro
36 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICS
www.dacoromanica.ro
POEZII 37
www.dacoromanica.ro
30 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICS
III
Pe cel pisc, pierdut in nor,
Sta un §oim nemuritor,
Care-9i aducea aminte
Multe zile de'nainte
5 Crt Ci trei veacuri au trecut
De cand ma-sa 1-a facut
Si de-atunci
Pe munli §i 'n lunci
Fost-au iarna, fost-au vara,
to Dar el tot traia in lark
Fost-au vanturi, fost-au ploi,
Dar el tot 9edea la noi.
Agerul 9oiman batran,
Frate neamului roman,
15 Se uita de sus cu jale
La cei doi voinici din vale,
Sili graia in graiul sau:
Cand eram mai tartar eu
Moldovenii
20 i Muntenii,
Ardeleni
Si BanaIeni
Inca nu erau pe lume,
TO purtand un singur name.. -
25 Dare-ar Domnul sa mai dea
Iar a§a sa-i pociu vedea!
tefan Voda nazdravan
Auzea pe cel §oiman:
Auzea frate pe frate;
so i (land arma dupa spate,
Zice: Radule fartate,
Nu-i cu cale a ne bate!
www.dacoromanica.ro
PO_EZZI 39
www.dacoromanica.ro
40 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
Sa ramili tu la Domnie
Si-mi da fiicali de solie
Caci sinnesc un aprig dor,
Dor de falnic viitor,
5 Ca sa-mi facti ea fecior,
Fecior mie,
Nepot lie,
La doi Domni o semincie,
Bun la sfat §i bun la mana,
10 Fire neao9a romana
Din vulturul muntenesc
Cu zimbrul moldovenesc;
Si de-i vrea tu, de nu-i vrea,
Eu ma jur c'o fi a meal...
IV
15 Lumea-i lume; vremea trece.
Iat'o luna, iata zece,
kVA c'a trecut un an.
La Suceava-i bucurie
C'a Mcut Doamna Marie
20 A facut un baietan.
www.dacoromanica.ro
POEZII 41
DORUL
Asemenea-i i dorul
to In pieptul meu sadit:
E departat izvorul,
Din care mi-a venit,
$i ta multe lumi straine
Cararile-i s'ascund,
15 Dar revarsat in mine
Cat este de profund!
II
and razele de soare,
Catand iubirea jos,
Pe 'mbalsamata floare
www.dacoromanica.ro
42 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
Arunch voluptos
Lumina 0 caldurk
Eu ma gandesc uimit
Ca ele strábatura
5 Un .spaliu nefinit !
III
0 raid diafana
15 *1 undele de-azur,
De nor 0 buruiana
Lovindu-se 'mprejur,
0 deed 'nveninatà
Infrunta" ne'ncetat,
20 Dar flaeara-i curata
Si valul e curat !
www.dacoromanica.ro
POEZII 43
LUNTREA
Si rade, si plange, si 'ntocmai ca luntrea usoara,
Plutind printre valuri
Departe de maluri
Se sbuciuma inima meg.
www.dacoromanica.ro
44 SCRIERI LITERARE, MORALE 131 POLITICE
www.dacoromanica.ro
POEZII 45
MUNTELE 1 VALEA
Nebun, nebun de mii de ori
Acel ce cata grau 0 flori
Pe muntii rataciti In nori:
Sunt tari, sunt nalti, sunt de granit,
5 Dar fruntea lor cea triumfarti,
Abia rodeoe cu sfiala
Un murhiu marunt 0 otravit.
Priviti, priviti aceste vai,
De rfiulete 0 de cai,
10 De busuioace 0 de did
Brazdate ea un curcubeu:
Se scalda struguru 'n lumina,
Si iese mierea din albingt,
totu-i plin de Dumnezeu!
15 Nu sus, nu sus la cei avuti,
In norii fumului pierduti,
Se nasc fecundele virtuti:
Poporul ce suspina jos
E singur valea roditoare,
20 In care cre0e grail 0 floare,
Bun 0 frumos !...
1870
www.dacoromanica.ro
46 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
FRUNZELE
Ut sylvae foliis pronos mutantur in
annos,
Prima cadunt ....
Horatius
Bubue furtuna,
Una ate una
Frunze le rapite
Cad 0 a-Meese:
5 Arborul suspina,
Insfi nu se 'nchinii,
Infruntând ispite
Pieptu-i barbätesc!
Bi la primavara
10 0 verdea-p iarift
Mugurind Imbraa
Falnicul stejar:
Vfintul urlfi-geme,
Trunchiul nu se tune,
15 Foile cfind pleacii
Altele räsar!
Arboru-i ideia,
Frunzele-s aceia
Ce 'nviaza Tara
20 1-43 'idled sus:
www.dacoromanica.ro
POEZI/ 47
www.dacoromanica.ro
48 SCRIM LITERARE, MORALE I3I POLITICS
FEMEIA CU CATELUL
(FABIJIA)
5 Un copilas, ca o floare
Ce 'mboboceste la soare,
Abia pfisea pe picioare,
Mergand singurel pe pod,
Mereu izbit de norod
10 i far' ajutor de nime
Croindu-si drum prin mullime,
Cad mfi-sa, muiere rea,
In brale la sfin Iinea
0 spurcata de calea,
15 Indopand-o tot cu pane
Deli parea mama de cane,
Pan' ce pruncuIul sarman
A cazut pe-un bolovan
i-a spart ceafa mititelul,
20 Ramanand numai catelul!
www.dacoromanica.ro
POEM 49
PAcate!
1871
www.dacoromanica.ro
50 SORIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
CANH 1 LUPII
(FABULA)
Toatl deosebirea de organism
Intro hip si cAne se mArgineste
In coadA.
Duponehel
10 u Citni
u Citadini!
# Voi sa va dau un gat,
# Ca om de stat.
# Sfi qtergem urmele de barbarie,
15 # De care mi-e ruOne mie,
# CAci sunt civilizat.
(< Netoleranca ruginitä,
# Mwenit4
# Din timpii primitivi,
20 (< WI face exclusivi,
www.dacoromanica.ro
POEZII 51
Senzatiune mare
In lAtrAtoarea adunare I
Cfileii mai ales
Din spirit de progres
20 Se distingeau prin gAlagie,
ChemAnd pe lupi la hora de frAtie.
Un cane ciobAnesc ntunci a zis:
o Frumos e 'n teorie
o 'n vis ;
25 0 Dar vfi poftesc la stilni,
o Ca sA vedeli voi armonie
4 De lupi §i cAni ! *
4.
www.dacoromanica.ro
52 SCRIERI LITERARE, MORALE $I POLITICE
VIERSUL
Homer canta mania divinului Achile
5i Dante Tartarul cânta:
Poetul, and se na9th in amartte zile,
Amar 0 el ca lumea, nu calla pe copile,
s Nici cupa bacchanal& nu-I poate Imbata!
www.dacoromanica.ro
POEZII 53
www.dacoromanica.ro
54 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICS
www.dacoromanica.ro
POEZII 55
www.dacoromanica.ro
50 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
www.dacoromanica.ro
POBZII 57
www.dacoromanica.ro
58 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
DARUL DUNARTI
DIN OVIDIU, PONTICE, III, 8
www.dacoromanica.ro
POEZU 59
www.dacoromanica.ro
60 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
CIOCARLIA
Se duce ciocArlia spre pri mai fericite,
LAsAnd mAhnita lama cu viscole §i. ger...
PlApAnda melodie, poete 'mbAtrAnite,
Cu 'ncetul se retrage §Iluziile pier!
www.dacoromanica.ro
POEZII 61
MATER DOLOROSA
Eoi Dumnezeu, Isuse, 0 mAntueoi o lume
Prin moartea-Ti nascatoare de noile idei;
Dar mama e Maria... ce-i pas& unei mume
De lume 0 ne lume, &and piere fiul ei?
www.dacoromanica.ro
62 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
ALB I NEGRU
Blanda toamna dunareana, desmierdfindu-ne, s'a dus,
Totu-i alb §i-i reee totul: jos, omatul; bruma, sus.
Moarta-i lumea cea albita, peste care, IAA. fala,
Vara nori §i fara soare, greu atarna alba ceaTa.
www.dacoromanica.ro
POEZII 63
MULTIPLICAMINI
BALADA BURGHEZA
Apelpesit §i ahtiat,
Le 'nhacd graful cu toptanul.
15 Ce-i mai ramane? Deci la anul
Contesa na0e un baiat.
www.dacoromanica.ro
64 SCRIERI LITERARE, MORALE 13I POLITICE
www.dacoromanica.ro
POEZII 65
www.dacoromanica.ro
66 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
AFTEPTAND
Din doul aripi un avant,
Din dotal eonuri un cuvant,
Din rapeodii o epopee,
Oriunde ae fi, oriunde-i ea,
Noi pururea vom ecanteia
Ca una singura idee!
I
Sunt trist, 0 trist aunt totdeauna.
De and... ? de ce A spui de cfind?
0 -tie soarele §i luna
De-atunci privindu-mfi pe rind!
5 Sunt trist; nu-mi cereli veselie,
Lasa-ci-ma at plang mereu.
A rfide eu? ce ironie!
Ce rfis grozav a rAde eu!
Sunt trist; §.1 lacrima fierbinte,
to Din geanfi-mi ve§nic picuriind,
Mi-aduce singura aminte
C'am fost eu vesel oarecfind!
II
Un §ir de ani, tu retndunica,
Pe varà te 'ntorceai la noi.
15 Eu revedeam pe-a mea Lilica:
Eram o lume amilndoi!
www.dacoromanica.ro
POEZII 67
III
Din vierme fluturul se napte
$i tu din mine te-ai nfiscut:
Tu floare vesel sburatoare,
20 Eu nu ptiu ce mahnit pi slut!
De pe 'nalcimi nemarginite
Pogoara-te la tatal tau:
Sa te mai vad; Vapoi, voioasa,
Te-i duce iar la Dumnezeu!
25 De m'ai iubit a miia parte
Din cat eu vepnic te iubesc,
Pe-o clipa numai lasa raiul
Si vino 'n sanul parintesc;
5e
www.dacoromanica.ro
68 SCRIERI LITER/UM, MORALE $1 POLITICS
IV
www.dacoromanica.ro
POSZII 69
www.dacoromanica.ro
70 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICK
VI
Cali uciga§i ce lumea-i osande§te!
De ce un osandit nu se gase§te
Pe care eu sa-I binecuvantez?
Loveasca-ma curand oricum ii place,
5 Dar numai fara gre§: un glonl, qi pace!
Atata mai visez!
Averea-mi s'o rfipeasca el nu poate,
Caci colo 'n cer sunt ale mele toate,
Si pe pamant orfan eu am ramas;
10 D'aceea, oh! tot rog sa se gaseasca
0 mana de-uciga§ prieteneasea,
La care sa ma las.
Ea m'a uitat, a morIii dulcea zina,
Ea dupit care ne 'ncetat suspina
15 i geme sufletu-mi, ea Prometeu;
Un suflet ce se sbuciuma §i Iipa,
Dar care 'n veci nu s'a 'ndoit o clip&
C'a§a vrea Dumnezeu!
VII
25 Cand vrei sa mori, la doftori alearga mai in graba I
A kr e sa omoare: aceasta-i steaua kr.
Li-i drag sa curme-o vieala ; §i fie chiar de giaba,
Ei spinteca §i taie c'un aer zambitor:
www.dacoromanica.ro
POEZII 71
VIII
Ce sanatos mi-e starvul! Nimica nu ma doare,
Si totu0 mor.
Fiinla-mi de boa% 0 nu de varsta moare,
20 Murind de dor.
www.dacoromanica.ro
72 SCRIERI LITERARE, MORALE 5I POLITICE
IX
E sfanta a ta slova, 04 drept ca ea sa fie
La maica-ta 'n pastrare, ca mowele 'n altar,
Dar cat e scris de tine,
20 Azi mana-rni o prescrie:
Sunt ceasuri mai senine
In negrul meu amar.
www.dacoromanica.ro
POEzIr 73
X
A/i fost voi oare la Abrud?
Acolo-s muncii o comoara:
In piatra da ciocanul crud,
to Mai &à, mai da a suta oara,
Tot da salbatecul ciocan,
Sburand scantei ca din balaur:
Se sparge bietul bolovan,
S'atunci din el s'alege aur.
www.dacoromanica.ro
74 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITIC&
LA CASA DE NEBUNI
Tficfind c'un semn opresc tasura,
Täcând ma sui. Alt semn mai fac.
Plecam far' a deschide gura:
Birjarul, eu i caii tac.
www.dacoromanica.ro
POEZI1 75
www.dacoromanica.ro
76 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
www.dacoromanica.ro
POEZII 77
www.dacoromanica.ro
78 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE
www.dacoromanica.ro
POEZII 79
www.dacoromanica.ro
80 8CRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE
www.dacoromanica.ro
r ClEZII 81
GAUDEAMUS
Ce n'est pas d'un ommeil Uterus) quo
'endoet
Le mourant qui i'affaisse en ferment
la paupitre...
Julia Hasdeu
Ciind o fi s'a m5. duceti la criptä...
Nu pe mine, ci vasul rfimas:
D'ocamdat4 in vasu-i Infipta
0 facile sclipind din cel vas
5 0 senina
lumina
pe-uu ceas;
Cilnd o fi sa-mi rostiti la cuvinte
De iubire, dulceagul volum
lo Ce se 'ndruga la toti pe morminte,
Ba la unii popasuri pe drum:
SA rlimaie
tamAie
cu fum;
15 .2%.9 dori sa' vild fete voioase
s'aud imprejuru-mi ciintand:
<LA scapat o sinrtire din oase
<*i din came scapat-a un gaud,
0 Printre glume
20 din lume
plectmd!.
6
www.dacoromanica.ro
82 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE
www.dacoromanica.ro
POEZII 83
TABLE-D'HOTE
LA JUBILEUL DE 25 ANI AI REVISTEI FAMILIA"
Am tot glumit
Cat am trait
In birta0ta lume;
Si 'n Joe de bani,
s Ca multi golani
Mancam platindu-i glume;
'am tot glumit,
Cat am trait
La masa cea comuna.
lo Vacum glumesc,
Dar ma graben:
Sa plec curand afara.
Un pranz mai prost
Nici c'a mai fost,
15 Nici sa mai fie iara I
Am tot glumit
Cat am trait
La masa cea comuna ;
Vacum glumesc,
20 Dar ma grabesc;
Mâncati, 0 pofta buna!
1889
6*
www.dacoromanica.ro
84 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
DUMNEZEU
Avez vous entendu, quand la nuit est sans voiles
La vaste mer chanter ea chanson aux étoiles r
Quelle musique, amis ! Dieu parle en cette voix.
Sublime createur de Vinfini son monde
Dieu prate a l'océan cette basse profonde
Et l'océan chante ses lois.
Bonsoir, amis ! Ce Dieu, par qui le ilot murmure,
Par qui tout prend naiseance et vit dans la nature,
Qui fit ce qu'on ne peut ni comprendre Ili voir,
Comme les flots des mere, comme les choeurs les anges,
Banissez-le sans cease et chantez sea louanges.
Au clair de lune, aznis, bonsoir:
Julie Hasdeu, Au bord de la mer.
www.dacoromanica.ro
POEM 85
www.dacoromanica.ro
86 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
www.dacoromanica.ro
POEZII 87
www.dacoromanica.ro
88 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE
www.dacoromanica.ro
POEZII 89
www.dacoromanica.ro
90 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICS
www.dacoromanica.ro
POEZII 91
www.dacoromanica.ro
92 SCRIBE! LITERAEB, MORALE ga POLITICE
www.dacoromanica.ro
PROZA LITERARA
www.dacoromanica.ro
DUDUCA MAMUCA
DIN MEMORIILE UNUI STUDINTE
Aveam geaptesprezece ani; eram studinte n drepturi la o Uni-
versitate ruseasca oarecare, i ineam cu chirie trei odai au premier
in casa d-nei Ana P., veche actorita In demisiune, a carei unia fart,
domnigoara Maria, copili/a de gasesprezece ani, aparuse atunci de
5 curand pe scena, culegand din capul locului aplauzele publicului
iubitor de... domnigoare.
Eu o numeam Mamuca*,
a degi era rusca, ba chiar poate pentruca
era rusca; pe de o parte, ca om, o iubeam; va sä zica o iubeam
pe de o parte; pe de alta parte, ca Roman, mi-mi placeau lucrurile
10 gi chiar fetele rusegti i, numind pe frumugica mea Mamuca, prin In-
sagi aceasta o romanizam i o iubeam oarecum gi pe cealalta parte.
Ce-i dreptul, era frumoasa! Era frumoasa ca o nomanca ! Avea
nigte ocbi... culoarea i marimea nu Imi aduc bine aminte! Avea
un par... de seama ochilor. Avea o gurird.. , Dar de atunci au trecut
15 nourt ani, gi'n noun ani am uitat mai multe feluri de gurile! N'am
uitat numai ca Mamuca mea mi se parea a fi foarte frumoasa, nespus
frumoasa, nefnchipuit frumoasa, frumoasa stragnic!
Contractul de chirie se rostea aga:
a D-1 N. N. va plati d-nei Ana P. ate patruzeci de ruble pe luna,
20 pentru trei odai i pentru cite cinci feluri de bucate la prfinz pe zi,
intre can i un aluat; idem &ate o mancare senile*.
A doua zi dupa mutarea mea In casa stimabilei doamne P., intrai
in apartamentele d-sale, despfillite de ale rade prin un lung, Ingust
pi intunecos coridor ; fàcui o profunda reverinp, zambii gi...
www.dacoromanica.ro
96 SCRIERI LITERARE, MORALE EI POLITICE
5 - Ma bucur.
Duduca nu-i acasa?
Li la repetiVe.
Ma rog, cucoana: la cate ceasuri §edeli la masa?
La doua nesmintit.
Si mancati ... ?
10 - Se inIelege !
Eram sa v Intreb, daca manca0 tot aceea ce-mi trimeteTi i mie?
Dad,-
Mancali cu gust?
Ce intrebare!
15 - 0, cat sunteli de fericita de a putea manca cu gust!
D-voastra, pe semne, aveli stomac dezorganizat?
0, nu ; dar imi lipse§te gustul de mancare.
Poate bucatele nu aunt bune?
20 - Nicidecum; din contra... dar este un lucru la mijloc, cucoana.
Un lucru la mijloc?
Nu-s deprins a manca singur ; in societate mancarea se pare mai
gustoasa, gustul se pare a fi mai mancacios... A vrea dara...
Sa §edeli la masa cu noi?
Daca nu va fi cu suparare.
25 - Putem incepe chiar de astazi. Ali fost asara la teatru?
Am fost.
Cum vi s'a parut Maria mea in rolul Gertrudei?
Nu mi-a placut.
Pentruce?
30 - Pentruca nu mi-a placut.
Aceasta-i o rqiune ; insa...
- Domnipara joaca cu prea mare foc.
Si de aceea nu va place ?
Dar ; artistul ar trebui sa fie totdeauna rece, rece ca dreptul
35 pozitiv, rece ca litera legilor, rece ca pandectele, rece ca...
www.dacoromanica.ro
PROZA LITERARL 97
www.dacoromanica.ro
98 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
care mi-au ramas pana acum, ah! drept suvenire, treizeci 0 9apte
Opupare, maxi 0 mici, colorate 0 necolorate...
R. s'a pus Inaintea mea Inteo pozfi foarte eroica, cu mana
stangfi In §old, cu mana dreapta Intinsa deasupra capului meu, cu
5 piciorul suing Inapoi 0 cel drept Inaintat In departare ca de o palma ;
cu nasul radicat 0 gura cascata. Apoi conversaIiunea s'a Inceput ap:
Siretule !
0!
Desfranatule 1
10 A!
Craiule !
E!
^ Vicleanule !
U!
15 - Dobitocule !
I! I! Mai sad 0 tu. Am sfar0t toate vocalele i am nevoie a
recurge la consune. Mai, ai innebunit tu?
Cum de ai Indrfiznit, spiorule, sa te muli In casa Anicai?
Ma tem ea-0 place cucoana Ana!
20 - Te provoc la duel.
Si la duel 0 la quadrille I Despreluesc numai solo 0 trio.
Unde si-s pistoalele?
Aveam pe masa doua tifle, sucite In forma semilunei ; luai un a In
mana, 0 prezentai cealalta lui R.
25 - Ia lasa gluma la o parte, zise baronul a§ezandu-se. Iti place
mademoiselle Marie?
Quelle idde 1
Nugi place?
Cum vrei sa-mi placfi o copilä, un ce nedesvoltat, necopt, nefor-
30 mat, nernatur, nedeplin, nesfar0t, nepractic, nepragmatic... ga fait pitid !
Vorbe§ti serios ?
4 fi mare prost de a §ugui cu un felde;. Citit-ai calatoriile lui.. ?
De ce dar te-ai mutat In casa Anicai?
Trebuia A ma mut undeva.
35 - Din casa lui Stepanov?
www.dacoromanica.ro
PROZA LITERARI 99
www.dacoromanica.ro
100 SCRIERI LITERARE, MORALE 13/ POLITICE
www.dacoromanica.ro
PROZX LITRRARX 101
www.dacoromanica.ro
102 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
De ce?
Gustu-i subiectiv; gustul se aflä In noi; i prin urmare iepurele
d-voastra e curcan pentru mine, de vreme ce subiectul meu simte
in acest minut un gust cureinesc I
5 Cucoana Ana, de0 cam bosumflattt, n'a putut recine râsul.
Ai un spirit de contrazicere nepilduit, domnul meu.
Contrazicerea e cu neputinlfi In natura, doamna mea. D-voa-
stilt n'aTi citit pe Hegel!
Intra Fedor.
10 - A venit feciorul dela domnul baron.
Ma iertai, cucoanelor! sunt silit a ma lipsi de societatea d-voa-
stra ; sâ lasam pe mfiine discuiiIe noastre filozofice.
Inca nu inchisei bine up, cind am auzit rasunfind vocea d-nei P.
Ce natarau!
15 - Lucrurile merg bine. Norocul ajuta pe natgrai! Imi zisei 0
intrai in odaia mea.
Baronul model de bunomie Imi trimise, clupa vorba noastrá,
un cadeau superb; un <nécessaire * femeiesc de eben, Incrustat cu
aur smalluit.
20 Ii ráspunsei prin urmatoarele rânduri:
# Feldeple!
0 Mini la ora dreptului penal 4i voiu raporta despre isprava.
www.dacoromanica.ro
PROZI LITERARIE 103
www.dacoromanica.ro
104- SCRIEM LITERARE, MORALE IN POLITICE
Gaudeamus igitur
Juvenes dum sumus:
Post jucundam juventutem,
Post molestam senectutem,
a Nos babebit humus!
t SpiIerule!
t Am gAndit mult despre moclul in care ai putca face mai nimerit
15 * ca eana mea sa poata ghici numele adoratorului sau. S'ar putea ca
ideea mea sa nu fie rea. Daca ea Ii va putea conveni, iata esenla
ei. Vei putea pune in a necessaire alaturata aici marca a neamului
a meu, ceea ce lesne va putea stArni curiozitatea ei, i atunci Ii vei
4(putea explica, ca, dupa cuno§timele tale eraldice, ea n'ar putea fi
20 *dealt a baronior von R.
# Al tau 'Ana la moarte, R. *.
www.dacoromanica.ro
PROZA LITEllArti 105
www.dacoromanica.ro
106 SCRIERI LITERARE, MORALE' $1 POLITICE
www.dacoromanica.ro
PROZA LITE RARA 107
www.dacoromanica.ro
W8 SCRIM LITERARE, MORALE $1 POLITICS
www.dacoromanica.ro
PROZX LITERARX 109
www.dacoromanica.ro
110 SCRIERI LITERARE, MORALE 131 POLITICE
www.dacoromanica.ro
PAOLI LITERABI 111
20 -
vous deseara la bal ma.squi.
Est-ce possible?
I-am spus ca eoi frumos ca un Persian, ca o iubeOi ca un Turc,
ca eoi Infocat ca un Arab, In fine, te-am prefacut Inteo minune orien-
tala. Spre a nu ma desminti, trebue sa fii mascat i sa-ti cunosc
25 -
costumul mai dinainte pentru ca s'o pot preveni.
Voiu fi drapat In flutur.
Admirable I Vino 1) la noua trecute; ea te va a§tepta. La bal
te voi lfimuri mai bine despre toate.
Cadoul i-a placut?
E IncAntatfi.
30 - Nu ;ezi azi cu mine la masa?
Iarta-ma ; am mai multe trebi... Uitat-ai amorul meu pentru
Frosa lui Stepanov?
Fi done 1 0 slujnicii...
www.dacoromanica.ro
112 SCRIERI LITERARE, MORALE 61 POLITICE
www.dacoromanica.ro
PROZA LITE IIARA. 113
www.dacoromanica.ro
114 SCRIERI LITERARE, MORALE *I POLITICE
www.dacoromanica.ro
PROZX LITERARX id
a face astfel ca ei sa se scarmene unul pe altul, ramttind ca eu g culeg
apoi folosurile luptei.
Punct la nouà ceasuri stam langa up salonului Intaiu. Eram do-
minat, adica, pentru ca neolog4tii sa n'o Inteleaga In sens rau, aveam
5 pe fata un domino. Purtam paltonul in care vizitasem aseara pe Vic-
toria, §i lineam manile pe piept a la Napoleon. Deodata rasuna la
urechea mea cuvantul: # czekam 5.
Te Wept, draga.
Baronul e aici?
10 Trebue el vie IncIata, o sa fie costumat In flutur.
Aceea n'are sa vie?
Fii 1in4tita. Amanta baronului se chiama Maria P., actorip,
§i. totodata, lucru de mirare, domnipara. 0 cuno§ti?
Ma mai Intrebi! Cine nu cunowe creaturi de-acelea!
15 - Fii cu sange rece. Baronul fi trimise ieri un scump necessaire
de eben incrustat cu aur. Pang acum el o cunoa§te numai din vedere
§i n'are dela el nici un semn de 'ntelegere. Cata g joci bine rolul Ma-
riei. Spune-i ca ai primit cadoul, multumeoe-i, fagaduepte-i, Oca-
neaza-1, intrigheaza-I, fa ce-i vrea, e§ti mqtera, numai...
20 Numai?
Vei strica totul de Indata ce il vei intreba despre numele meu;
trebue§te numai atata pentru ca el sa priceapa a joci un rol strain.
Si numele tau oare nu-I voiu afla niciodata?
Il vei afla dupa ce m'oiu putea lauda de a fi binefacatorul tau.
25 Uitat-ai fagaduin-ta de aseara? Cand voiu cere Implinirea ei,
atuncea vei -ti cum ma cheama.
Ma iube§ti dara?
B a.
Apoi nu vei cere niciodata ceea ce ti-am promis.
SO - Nu te iubesc, dar imi placi; §i dela placere !Ana la iubire a
un singur pas ; eu unul sunt deprins a urma placerii, O'n privirea
placerii qti datornica mea.
Nu Inca.
Iti vorbesc cu siguranta ; dar pune-te ceva In laturi; nu vezi
35 cum ma cauta fluturul nostru?
8*
www.dacoromanica.ro
116 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE
www.dacoromanica.ro
PROZX LITERARX 117
www.dacoromanica.ro
118 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE
www.dacoromanica.ro
PROZX LITER/1.RX 119
www.dacoromanica.ro
120 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
www.dacoromanica.ro
PROZA LITERARA 121
20
-
pe cAmpul luptei: 0 eu, numai eu sunt cauza...
Toderical zise cu 'nduiopre Mamuca, tu nu trebue el te
baIi, eu nu vreau, eu nu-1i dau voie.
Precum vedeli, Intr'o scura minutà, din # Domnul NN )) deveni-
sem Toderi-p, din # dumneavoastrA *, tu.
Ce auz, Marie? Nu ma 'n§el oare? Tu ai vrea s4 traesc? Tu
ma iube0i?
25 - FAgAdue0e-mi cA nu te vei bate.
E cu neputinp! Onorul mai presus de toate ! Fi-voiu denm
de dragostea ta, dacA m'ei vedea tremurAnd 0 ascunzandu-ma di-
naintea armei unui om provocat de ate mine Insumi?
Dar &ea' el te va ucide?
30 - Voiu pieri voios, ducand on mine In mormant credinIa cil mor
iubit de tine !
0, Doamne!
AceastA IntAlnire, oh! poate a fie pentru noi cea de pe urmA,
Marie ; de aceea, am o rugriminte...
35 - Ce sA fac ! Nu 0iu ce s4 zic !
www.dacoromanica.ro
122 SCRIERI L1TERARE, MORALE SI POLITICE
www.dacoromanica.ro
PROZi LITERARI. 123
agerime ! daca n'ar fi scapat cel putin una din ele... q'atunci zidirea
intreaga se darma pe capul lui, ca templul, in care s'a drainat o sin-
gura. column& asupra lui Sampson. Insa lucrul nu e tnc adus la ca-
pat . .. Unde-i Fedor ?
5 Astfel cugetam eu cu mandrie, cautând pe feciorul meu in toate
unghiurile clubului, Oat ce-1 zarii in fine in salonul al treilea, strain-
torat inteun colc, de catre amagita Victoria, care, luandu-I de pe costum
drept mine, Ii povestea ruse§te, franIuze§te, le§e§te §i nem-ce§te con-
versaIia sa cu von R., §i'n zadar cerea dela el poviquiri mai departe,
to caci ascultatorul Fedor, Iiind minte porunca, nu raspundea nici prin
cel mai mic cuvant.
Ah, iatä i dumneata, domnule NN. I Fiindca-mi cuno§ti taina,
spune-mi, pentru mila lui Dumnezeu, ce s'a intamplat oare cu prie-
tenul dumitale? Inchipue§te-Ti Ca de doua ceasuri intrebuinlez in
ts de§ert toata elocveaca mea pentru a scoate din gura lui macar un
singur son.
A§a-i politica amicului meu, draga mascuIa. El va vorbi la
timpul oportun, iar pan' atunci nu vei putea stoarce dela dansul
nimic, de l-ai taia in buca-cele. Oh! crecle-ma, doamna mea, amicul
20 meu e mare diplomat !
Si plecandu-ma la urechea lui Fedor, care asculta cu uimire lau-
dele ce-i dam §i cari el nu le prea in-celegea, Ii zisei:
Ia blana §'a§teapta afara.
Fedor ie§i fuga.
25 - Pozna§e lucruri ! Chiar de necrezut ! zise Victoria, vizand
alergarea lui Fedor. Dupa modul in care el imi vorbi aseara §i'n-asta
seara, nu l-a§ fi putut socoti ca unealta unui alt ; §i cu toate astea, vaz
ca dumneata, un copil, iartd-mi aceastä franchela, i-ai fi poruncind !
El e Mefistofeles al meu, neneaca. Citit-ai Faustul lui Goethe?
so Adio !
Si ma facui nevazut.
Ie§ind afara, gasii pe Fedor fara palton §i fetish' domino, a§teptfin-
du-ma cu blana.
Striga o birja ; iar singur du-te acasa i culca-te: eu voiu dormi
a5 in tArg.
www.dacoromanica.ro
124 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE
www.dacoromanica.ro
PROZI LITERARA. 125
www.dacoromanica.ro
126 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
www.dacoromanica.ro
PROZA LITERABA 127
www.dacoromanica.ro
'128 SCRIERI LITERA.RE, MORALE SVPOLITICE
www.dacoromanica.ro
PROZ/ LITERARA 129
www.dacoromanica.ro
130 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE
www.dacoromanica.ro
PROZA LITERARA 131
www.dacoromanica.ro
132 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
www.dacoromanica.ro
PROZA LITERARA '133
www.dacoromanica.ro
134 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
www.dacoromanica.ro
PROM LITE RAfti 135
,.
fuel, la fugA, la fugid D'apoi ce fug& f Deasupra mea pluteau norii i
dedesubtul meu vedeam ap&rand gi disparând Inteo m&reat.1, pano-
rama Germania, Franta, Oceanul Atlantic, Brazilia, Oceanul Oriental
gi'n fine iat&-m&-s In Tibet, inaintea unui cregtet de muuti, In mij-
5 locul cfirora se inalla un pisc colosal de marmm% alba, purtfind pe
o coast& urintitoarea inscrimie romineasa, cu litere negre 0 cu
ortografia ardelean-a:
ICI.
LVMINA . PERDOMINIREA e
BVNETATEI.
10 IVANV.
DE FELLOWV e SCHMVTZIGV NADIE.
ECCE.
www.dacoromanica.ro
136 SCRIER1 LITERARE, MORALE SI POLITICE
4 Iubite Esculape,
4t Femeiea mea se afla un peu mat de chteva zile ; simte une migraine
15 terrible : gasecte dar la-dessus o orb.' libera pour la voir.
0 Al dumitale amic ci serv.
Osip Pojarov *
Aha! te chiama politmaistrul pour avoir .sa femme, la-dessus ;
pe semne tulumbele agiei nu mai ajuta a stinge focul cucoanei! Ian-
20 cite§te i scrisorica: ghicesc dela cine-i.
Spune ca voiu veni la 9 §i jumatate, zise Tucia janclarului,
care ie§i Indata, cu toata vederata sa dorinrà de a studia mai indelung
cadavroasa mea fa% i legatura dela cap.
Asculth, badiVa, urma el catre mine, eu Ii-oiu citi rfivacul,
25 nu-i vorbrt ; tusk' te rog din amicie, sa ii secretul.
Firecte ! Cum se %in toate secretele de amor intre prieteni.
Tucia amirosi scrisoarea, zicAnd: a mille fleurs i apoi citi:
Tiranule,
# \Tad cum ma rasplatecti pentru sacrificiile mele. Iata o sapta-
so mAna de and nu mai vii. Te wept sau... te voiu desprelui!
# Pana acuma a ta credincioasa
« Fani o
www.dacoromanica.ro
PROZX LITERARX 137
www.dacoromanica.ro
138 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE
www.dacoromanica.ro
PROM LITERARL 139
www.dacoromanica.ro
140 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
duelul cum vei vti mai bine, incredintAndu-1, totodatä, cA, rana fiind
de moarte, voiu putea trAi cel mult panA maine. A propos, sa nu uili
pe poliImaistrul 0 pe procurorul.
Las' pe mine!
5 - Poate Ii se va infAil§a prilejul de a ppti vr'o doutt cuvinte
la urechea MamucAi. Spune-i ca prezenia sa mi-ar upra durerea...
cAli e cunoscutA cauza duelului.
Si celelalte!
Eram deja desbrAcat 0 intins pe perne, and Tucia luA ziva bunA,
10 imi dori ispravA, 0 ie0.
Fedor, intrand pe várful degetelor, se apropie de mine.
Cucona§ule!
Of !
Cuconaple !
15 Uf I
Cuconaple!
Ah!
Cucona§ule !
Tu... e§ti... cheamA... pe... Ca-a-ti... Oh!
20 Fedor reveni peste un minut cu slujnica doamnei P.
FAcui lui Fedor semn cu mAna ca sti iasä.
Ce nenorocire s'a IntAmplat cu d-voastrA, domnule! a inceput
Ceti, §tergAnd lacrirnile ce-i curgeau din ochi, ca 0 cAnd ea ar fi mAncat
o oca de hrean. Cine ar fi crezut ! De-aci ti cat de mult sufere duducal.
25 D-ei, de aseará mi-a spus tot ! n'a dormit toatà noaptea ..., astazi
vAzAndu-vA ranit, a le0nat ; se pare c'o sä aibA friguri, de slAbiciune
nu poate sta In picioare... Doftorul care v'a adus pe d-voastrA, fi
rândue§te acum n4te doftorii...
Doftorii?
30 Eram eat pe ce sA ma arunc din pat, auzind despre doftoriile lui
Tucia 0 reamintindu-mi in clipealà istoria Soficai! Cu mare ce m'am
putut stApAni, 0 urmai cu vorba mai lini§tit, taragAnAnd glasul g cu
limba de moarte #:
Dra-gA... a-du... rece-ta... s'o... vad... ca... sà... nu....
35 tie... nime... D'ar... veni...du-du-ca... de... searä.
www.dacoromanica.ro
PROZA LITERA111, 141
Sprintioara Cati n'a zabovit a-mi aduce reteta. Mind prea bolnav
pentru a o putea lua in mana, rugai pe frumoasa mea sa mi-o tie
Inaintea ochilor pi apoi citii:
www.dacoromanica.ro
142 SCRIERI LITERARE, MORALE *I POLITICE
Prietene,
* Eiti compatriot fi tovarcif al meu ; egti cam literat ; vei fi f i tu mi-
santrop ca mine, o prevdd de pe acuma ; afa dar, nimeni nu este mai
capabil de a ma Entelege ci a complecta Enceputul acestor memorii, ce eu
0
.singur nu le-am putut sfdrfi, viala devenindu-mi prea amard. .
www.dacoromanica.ro
Prtoa. LITERARA. 143
Nu glumeoi?
0 sa vie cu siguranik totu9i...
Totu 9i...
Sii nu cumva la aprinzi lumAnarea.
5 Oare sunt aot de urit?
Ar fi greu A te poata maguli cineva in aceasta privinial 1
Fie cum vrei; ma invoesc; n'am ce face!
Mai este ceva.
Spune de odata.
to SA nu vorbeoi cu dânsa.
Nu te pot inlelege!
La bal-masqué toate glasurile sunt acoperite 9i se par a fi deo-
potriva ; acolo, sub masca, ai putut scapa cu una cu doua... dar
trebue sa-ti spui cu francheTa, ca ai o voace foarte disarmonioasa,
15 91 Illa tem ca domni9oara sfi nu se sperie! E cam deprinsa a le§ina.
S'apoi a9a are sa fie tottleauna?
1--- Ba numai la inceput, badio, pia ce-ti vei face o cale biltuta...
Primesc 9i aceasta ; insa daca ea singura va Incepe a vorbi?
25 -
postul pâna dimineala.
A la bonne heure 1 eu ma voiu pitula unde va da targul O
norocul!
Baronul, parfumat ca o calfa de neguIator, intra Intr'amurg In
apartamentul lui ToderiIa unde il a9tepta Fedor, prevenit de catre
stapfinu-sau; pe and InsuO Toderica juca in biliard, palavragea 9i
30 radea ca un nebun, 9i curtenea trei arfoniste In cafeneaua 4 Chdteau
aux fleurs *.
La unsprezece ore punct, Mamuca ie9i pe varful degetelor din odaia
sa, trecu cu mare paza coridorul, deschise inceti9or o WI 9i... iat-o
cuprinsa in bra/ele baronului. Tot atunci, Toderila e9ia din 41 Chilteau
35 aux fleurs )>, cfintiind:
www.dacoromanica.ro
144 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
www.dacoromanica.ro
PROZA LITERARA 145
www.dacoromanica.ro
446 SCRIM LITERARE, MORALE $1 POLITICE
www.dacoromanica.ro
PROttlATERARX 147
mii de ruble 0 n'a mai dat ochii cu säraca jertffi. Astbi ei se judecl.
Cu acest prilej un mare numb de Invinovfiliri, plin'acum. dosite,
s'au griimadit asupra capului lui Tucia. Unii zie a Tucia se va osindi
la lucrbi publice ; aiçii suslin cum a va scapa, fiind sprijinit de cu-
s coanele cutare, cutare i cutare.
Motanul lui Tucia a murit sunt trei zile n urma unui Infricopt
complot guzganesc: doctorul socotege aceasta de fau ogur!
Vladimir Alqchin-Uho, unul din aphrritorii lui Tucia pe calea
publicitatii, urmeazá a scrie foiletoane.
to A treia zi dup4 quasi-duelul lui Toderipi cu baronul von R. apil-
6 urmiltoarea scrisoare a lui Vladimir, ascuns
ruse In foaia < Adevibul
sub pseudonimul literei S, celei cu doufi fete sucite:
4( Harcov ; 7 Septembrie 185...
# Am scris continualmente contra romantismului; am predicat con-
15 tinualmente contra romantismului; leptorii nWri pot darn espepta,
cift i cu aceastil ocasiune nu ne vom ablinea de a scrie 0 de a predica
contra romantismului.
u Romantismul i, principalmente, acea frapIiune a lui, ce se de-
nomineazA realism, e plaga societalii noastre. Ea pretinde a fi echo
20 al naturii, uitând cii omul e microcosmul macrocosmului, dupa cum
zice Spinoza, 0, prin consecinca, natura e absurdil 1).
u Duelul este unul din resortele favorite ale romantico-real4tilor.
4 Am scris continualmente contra duelului: am predicat conti-
nualmente contra duelului; leptorii nowi pot darà espepta, ed.
25 9i cu aceastà ocasiune nu ne vom ablinea de a scrie 0 de a predica
contra duelului.
<(Duelul i, generalmente, ceiace se denomineazá punt de onoare,
este pesta societalii noastre. Unii pretind cum a aceasta innobileaza.
anima, neconsiderfind a anima se formeaza dupti macrocosmul
30 binelui, cum zice Platone, i, pTin consecinta, puntul de onoare e
absurd... *
Si a§a mai departe.
10*
www.dacoromanica.ro
148 SCRIERI LITERARE, MORALE fjI POLITICE
www.dacoromanica.ro
DRAMA
www.dacoromanica.ro
RAZVAN SI VIDRA
POEMA DRAMATICA IN CINCI CANTURI
Mdrirea *parte! fi iubirea de
argint, acestea aunt nigte neputinfi
lull ale sultelutul.
MITROP. TEOFIL, Cazania, 44
www.dacoromanica.ro
DEDICATIUNE
Soliei mete
IULIA PETRICEICU-HASDEU
www.dacoromanica.ro
154 SCRIERI LITERARE, MORALE t3I POLITICE
www.dacoromanica.ro
CANTUL I
UN ROB PENTR' UN GALBEN
In Moldova ats, cei miei deem
eel mari acesi obiceiu de pier fdrd ju-
dee, fdrd vind, pi fdril sans& Singuri
cci mari fudecdtori, singuri pdrlpi pi
singuri plinilori legii. Si de acatt
obiceiu Moldova nu scapd...
ITRECEIE, sub anal 2564.
FETELE:
RAZVAN, tigan desrobit TAR GOVEATA IV
SBIEREA, boier bátrin TAR GOVETUL I
TANASE, cerptor TARGOVETUL II
BASOTA, mare vtitay TARGOVETUL III
DA SCALUL FATA I
TAR GOVEATA I FATA II
TAR GOVEATA II SLUJITORII dela vAtfifie.
TAR GOVEATA III
www.dacoromanica.ro
TANASE (lezAnd pe piatrA)
Milueoe-ma, jupane! Dumnezeu va da 'nzecit
Sufletelor ce se 'ndurfi de-un Barman nenorocit!
TANASE (seulAndu-se)
SBIEREA
De trei zile? Ce minciunrd... S'apoi eine-i vinovat?
to Pentru mine e tot una, de-ai mancat sau n'ai mancat...
Un banu%! Cum nu! E lesne!... Bfiniprii nu s'arunca.
Deck cer§itor, mai bine ia toporul qi la mina.
www.dacoromanica.ro
158 SCRIERI LITERARE, MORALE t3I POLITICE
www.dacoromanica.ro
TUZVAN §I VIDRA 159
TANASE
Ce vrei?
RAZVAN
Jupanul nu ti-a dat lescaie franta?
'Oita! Eu Ili dau o punga... Scoa la, mo9uIe, §i canta!
TANASE
www.dacoromanica.ro
160 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE
www.dacoromanica.ro
RAZVAN §I VIDRA. 161
RAZVAN
TANASE
Egti Tigan pe jumatate, nu egti rob...
RA2VAN.
Asta-i nemie.
Mai este ceva. Vazut-ai?...
TANASE
Ce?
RAZVAN
15 Un Tigan gramatic?
TANASE
Gramatic? nu!.., nu, baiete... N'am vazut, caci nu se vede,
Si chiar de-ag vedea cu ochii, pare-Ali-se ca n'ag crede.
RAZVAN
Tiganii sunt tot ce-li plao: gelari, fierari, potcovari...
TANASE
Ca Mi...
11
www.dacoromanica.ro
162 ECRIERI LITERARE, MORALE fj I POLITICE
RAZVAN
Adecrt, nu-i vorba, nici calaii nu sunt raH!
Dar gramatici, ba... Ei bine! Numai singur eu supt soare,
Dintre mii de liganime, oiut-am sã 'nvAI scrisoare,
Sfirbeasca i romtineasca, trick ajunsei de mic
5 In casa mitropoliei cel mai istel gramatic...
Gramatic, moqule dragal... Acuma ia dark' banii,
$i te rog a nu ma pune intr'un hal cu tori Tiganii...
TANA SE.
Dar ace0i bani, mai baiete, vor fi un lucru... furat.
RIZVAN
A§a-i! Tocmai! Ai dreptate! Ai vorbit adevfirat!
lo To-ci banii din Iara noastra poarta, moule, pe sine
Semnul furilor ce-i prada, printre lacrimi i suspine,
Dela noi, dela opinca, dela omul cel sarman,
S'apoi rid vor sa ne-arunce in obraz un gologan!
Sburatori ce sug in umbra! Javre, mou1e, d'acelea
15 La caH omeneasca-ii pare numai fala, numai pielea,
Iar sufletul pe dobtinda fu luat dela satan,
Cu tocmeala sä se 'ntoarca mai murdar 0 mai viclean!
TANA SE
Bine, bine spui, baiete!...
RAZVAN
Lucru furat ! ai dreptate!
20 Insa n'oiu fi eu acela care va prada pe-un frate!
Mama, buna maiculica, din morm'ant ar tresari,
De-ar oi ca 'n pieptu-mi se mipa pacatul de-a ttilhari!...
Dar la naiba frunza verde! Ce sa mai tocam degiaba ?
Iatä banii, mu1Iume0e, du-te, cauta-Ii de treaba!
25 Afla, moqule, atfita: fie banii chiar furati,
Copila0i tai te-a0eapta Fara pita 0 'nsetaIi !...
www.dacoromanica.ro
RAZVAN .13I VIDA). 163
www.dacoromanica.ro
164 SCRIERI LITERARE, MORALE 51 POLITICE
TXNASE
Asculta, nu mai face vorba lunga!
Mai imparte tu 9'a1tora paine din aceasta punga.
(Ia un galben i da sacul lui Razvan)
Fa pe gandul meu, caci altfel, eau, nu primesc nici un ban...
Acuma, ma due, baiete... Mare pacat ca-i Tigan!...
(iese)
RAZVAN
5 Bietul om!... Ce fudulie! Ce vorbe late! Ce toana!
Cineva, privind, 1-ar crede ca-i un imparat in goana!
Ce disprel! D'abia ne vede... Taica lui n'a fost Tigan!...
(se uitli In jur cu paza, apoi acoate din san o 'Artie)
Lumeali bate joc de mine! Rade lumea de Razvan!...
0 sâ raz i eu de lume!... Da, vom rade fiecare:
10 Ea de mine cu trufie, eu de (lama cu turbare!...
(Lipe,te hartia pe un stalp fli iese, pe and ua bisericii se deschide, ve-
nind mai multi, dintre care dascalul se oprelte ling& hartie, iar ceilalti se gra-
madesc.)
TARGOVEATA I
Uf! Nu mai stau pe picioare de necajita ce sant!
Zau, nu-i prea bun& zabava, fie locul cat de dant.
Parincelul Agaftanghel ar fi un preot cu minte,
Dar lungeoe, vai!... Te face sa fugi chiar de cele sfinte.
TARGOVEATA II
15 E mai deoept popa Tacu dela sfantul Nicolai;
In (iota vorbe Ii-arata calea 'n iad i calea 'n raiu,
'apoi Ili zice: alegeli! i 'ntr'o suflare sfairoe:
Deli place iadul sau raiul, cum vrei, el nu te sileOe...
(Dascalul, stand langa hârtie, lncepe a rade cu hohot)
www.dacoromanica.ro
RAZVAN kg VIDRA 165
TARGOVEATA I
Dar tu ce rfizi, mai ffirtate, singur, chiar ca un smintit?
Te qtiam am de ispravä! Doara n'ai Innebunit?
Spune, ce scrie pe-acolo?
TARGOVETELE
Cine scrie 0 cum scrie?
TARGOVETUL II
s Nu cumva iarli0 vr'un cfintec, riinjind de biata Domnie?
TARGOVETUL III
Sau poate vr'o pfialealfi, pe vornici? pe logofeIi?
DASCALUL
"Eyvcov, dviycov, xaTiyvcov: nivte cai verzi pe piireli!...
TARGOVETUL I
Evti nerod, §i pace bunk! Eu nu-s carturar ca tine.
TARGOVETUL R
Nici eu!
TARGOVETUL III
10 Nici eu!
TOTI
Chiar niciunul!...
DASCALUL
Ap sk fie!
TOTI
Vezi bine!
DASCALUL
Vai de lark!
www.dacoromanica.ro
166 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
TARGOVETUL I
Tu cite§te!
TARGOVETUL H
E§ti dascia!
TARGOVETUL III
E treaba ta!
TARGOVEATA I
Curând I Cur And!
TARGOVEATA II
5 Zi o data!
CELELALTE
Nu mai putem Wepta!
DASCALUL
Fiindca voi nu sitici carte...
TOTI
Ei bine?
DASCALUL
Dar faceti guilt...
TOIL
to Ei bine?
DASCALUL
Cfici din pricate, a Romtmului fripturfi
Este...
TOTI
Ei bine?
DASCALUL
SA sbiere cu catu-i mai natarau...
www.dacoromanica.ro
RUYAN 51 VILMA. 167
TOTI
Ei bine?
DASCALUL
De voi mi-e mila...
TOTI
Ei bine?
DASCALUL
5 Cite§tel
TARGOVETUL II
Da! Da!
TARGOVETUL III
Incepe!
TARGOVETELE
Ascultare! Ascultare!
TARGOVETUL I
Eu port bumbac in ureche. Ridica-li glasul mai tare...
TARGOVETUL II
10 Dar nu racni, ca pe mine ma cam supara la cap...
TARGOVETUL III
Mai in 0' ar§it, hai o data, mi§ca-li barba cea de sap!
DAMMAM (eitevte)
Frana verde de negarA !
De and domnevte in tarA
Petru-VocIA §chiop si slut,
15 De rite tam s'a fieut!...
www.dacoromanica.ro
468 SCRIM LITERARE, MORALE SI POLITICE
TOTI
De rag Tara s'a facut! Da, da, da!
Hi, hi, hi! Ha, ha, ha! Hi, hi! Ha, ha!
TARGOVEATA I
Petru-Voda qchiopateaza, dar nu-i slut!
TARGOVEATA II
Nu, nu, nu este!
s Ba-i chiar frumupl la faTa ca Paull cel din poveste!
i
TARGOVETII
Tcei, gâ§telor, o data!
TARGOVETELE
Auzi, obraznici, mojici!
DASCALUL
On m'eli asculta, sau altfel ma duc i va las aici...
TARGOVETII
Ba nu... Cite§te! citqte!
TARGOVETELE
lo Noi ga§te ? Noi ? . . . Ce ocara !
TARGOVETUL I
Tace-ci sau plecali!
TARGOVETUL II
Fire§te!
TARGOVETUI III
Da, da! Afara! Afara!
www.dacoromanica.ro
RAZVAN et VIDRA 169
DASCXLUL
Vreti A m'ascultali o data?
TARGOVETUL I
Negre§it! Nu ne pricepi?
TARGOVETUL II
Cite 9te! Haide! Tacere!
TARGOVETUL III
Apoi dara ce nu 'ncepi?
DASCALUL
5 Frunzi verde de negaräl
Vodä doarme tn camari.
Iar boierii tot furând,
I§i fac trebile pe rAnd!
TOTI
TOP
15 Nu-1 aude niciun sfant! Da, da, da!
Hi, hi, hi! Ha, ha, ha! Hi, hi! Ha, ha!
DASCXLUL
Frunzi verde de neg...
www.dacoromanica.ro
470 EERIER! LITERARE. MORALE El POLITICS
TARGOVEATA I (lotrerupind)
www.dacoromanica.ro
RXZVAN /31 VIDRA 171
DASCALUL
Frunztt verde de negartt!
Decit un Domn de ocari,
Iar boieri miqei gi hoti,
Mai bine la dracu toti!
TOTI
5 Mai bine la dracu to-ci! Da, da, da!
Hi, hi, hi! Ha, ha, ha! Hi, hi! Ha, ha!
TARGOVETUL I
Mg! Oare tocmai la dracu?... S4 nu fie?... Stii... Mai lasa...
TARGOVETUL II
Ba nu! Nicidecum! La dracu!
TARGOVETUL III
La dracu cei ce ne-apasa!
TARGOVETUL I
to Fie §i Ia dracu, totu§i... veo vorba mai cu papuci,
De pada: la cel cu coad i cu coarne sa te duci;
Se 'ffcelege cli-i tot dracul, dar ocara-i mai cioplita...
DASCALUL
AO Cu coarne i cu coada poate sa fie §'o vita!
Mai bine dar drept la dracu!
TARGOVETUL II
15 Mai bine, pe legea mea !
www.dacoromanica.ro
172 SCRIERI LITERARE. MORALE I POLITICE
www.dacoromanica.ro
RIZVAN t VIDRA 173
TARGOVETUL I
Iarta-ma, jupfin vätave... maria ta i stfiptme...
Eu nu 9tiu chiar nemicuta... de nu-i a§a, sfi. fiu cane...
Eu am sosit acu§ica... Sunt omul cel mai smerit...
10 Eu nu oiu carte, jupâne... Nu eu, altul a citit...
(RAzvan, intand pe nesin4ite, se amestecl tn gloatA.)
BA$OTA
A citit? Dar cine-anume? Care dintre tori? Arata!
TARGOVETUL I (aratA la Dascill)
Acesta, jupfin vfitave...
BAOTA
A! Fiin0 blestematfi!
DASCALUL
Da, da! Cam a§a, juptme! Ce s5. zic? Eu am citit.
15 Dar nu cu voie veghiata: chiar dumnealor m'au poftit...
Cerceteazfi-i 0-i. intreabfi... Nu sunt eu cel cu pricina.
A citi când nu te lash, de! a cui sfi fie vina?
BA$OTA
Oameni buni! Acuma darà, ca sfi vfiz ce-i de fficut,
Vfi mai intreb, cum anume a citit acest limbut?
www.dacoromanica.ro
174 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
TARGOVETUL I
Curet pe moldovenie...
TARGOVETUL H
NegreOt! Cum se citeOe!
B.A$OTA
Drace! nu-i aci 'ntrebarea. Eu oiu ca moldoveneTte,
Dar citit-a oare jute? Fara a se 'nvalma§a?
5 Resfirat? Limpede? Neted? Repede?
MAI MULTI
A§a! lap!
BAWTA
A§a-i, holule? Ei bine! Acuma ce-mi vei raspunde?
DASCALUL
Hot ! rviiOs, aavniv, jupfine. Eu nu doresc a m'ascunde.
Citit-arn cum este rostul; vezi bine ca nu'n zadar
lo Am -tot Invfilat la buche. Sunt dascal! Sunt cfirturar!
BA$OTA
Ticalosule! Cum, doamne, nu 0-e greu, nu 0-e ru0ne
Sa-mi spui mie la palavre, cfind vorbeoi tocmai cu mine?...
Eu! eu vatavul cel mare, ma 'Inelegi tu cine-s eu?
Mina dreapta a lui Hatman, carele la rfindul sfiu
Is Este O el mane dreaptfi a lui Voda... Prin urmare,
Vreau sfili spui, cap ffir' de crieri! cfi eu, vfitavul cel mare,
N'a§ putea citi prea iute ceea ce alTii au scris.
S'apoi tu! tu s'o po0 face? Ar fi un lucru de rfis
Un dascfila§, o nemica, tu sa ma 'ntreci chiar pe mine?
20 Aceasta-i peste putinVa! Aceasta nu se cuvine !...
Deci, judecata 0-e scurta, fiind foarte 'nvederat,
Ca cine-i foarte obraznic este foarte vinovat.
www.dacoromanica.ro
RAZVAN I V1DRA 175
RAZVAN
ZAu ? Ce spui? A9a-i povestea ? De minune! Foarte bine...
Atunci 1480-1 pe dascAl, 9i luati-mä pe mine;
20 El nu-i vinovat, sarmanul ; cantecul fAcut-am eu ;
L-am scris, 1-am lipit 9i pace ! De nu-i bun, hid pare rAu...
Ce priviçi a9a la mine ? DoarA nu-s o arAtare...
MAI MULTI
Tu ai scris ?
www.dacoromanica.ro
176 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
RAZVAN
Chiar eu, firqte.
BA$OT.A.
RAZVAN
Foaie verde magheran,
Logofotul e "viclean...
Da, da, jupAne vatave! Tot de mine 6 facuta...
TOTE
Bre!
BA$OTA.
10 Ciudat! Sa §tie carte o jivina de Iigan!
RAZVAN
Ba poate crentrec, jupAne, pe mul/i boieri din Divan...
BAWTA
Slujitori! lasaIi pe &seal, macar ca. eu cu arcanul
Pe tori dascalii i-a prinde §'a§ spAnzura cu toptanul;
Cad ei razvratesc norodul, ei invala pe cei mulii
15 C'ar trebui ca boierii sa umble goi 0 desculIi;
Si chiar ast Iigan n'ar merge astazi la spAnzuratoare
De n'ar fi fost nici un dascal ca sa-1 pun& la scrisoare...
Cata dar, dascale, cata! Scapat-ai cum ai scapat,
Dar paze0e-te de dracul, c'o sä dai de vr'un pacat !...
20 Acuma tu, faraoane, raspunde-mi dar d'ocamdata,
De ce te-apuci tu d'o treaba poprita qi neiertata?
0 faci oare dela tine? sau cineva Ii-o fi spus?
www.dacoromanica.ro
RAZVAN 1 VIDRA _171
RXZVAN
Apoi de, jupan vAtave, Stan e jos iii Oprea-i sus!
Dumneata mereu ne spfinzuri, §i-astfel trAie9ti boierwe;
Eu fac doine 0 doinile, ca sA-mi petrec ligAne9te;
Fiecare cu ce poate!... Nu-i dat dreptul ori9icui
5 SA punA 'n qtreang omenirea In mijlocul targului!...
i-apoi acest drept, juptine, dacrt mi s'ar da §i. mie,
Eu n'a§ omori niciunul, ca sa pot ierta o mie.
B4OTA (surizind)
iret Tigan!... Dar nu-i lesne a scApa pe-un osandit!
Fapta ce tu ai fAcut-o e un lucru de gfindit.
10 A necinsti cirmuirea, a batjocori Divanul,
Poate numai doarA VodA, sau maria sa Sultanul...
Totu§i, dragul meu, o lege, un vechiu §i sant obiceiu,
Te-ar scoate din gura morIii... E9ti Insurat sau holteiu?
RAZVAN
Ba nu-s Insurat, juptine...
BA$OTA
15
Mare noroc! Egti ferice!
Ai putea sa scapi cu zile... In pravila Virii zice
Cum-cA de-osAndA se iarta pe cine-1 ia de barbat
0 copilà, o fecioath, un suflet nevinovat...
A§a-i obiceiul nostru, datina cea stramo9easca.
20 Acuma rAmilne numai vr'o fata sA se gäseascgt...
(cAtil targovele)
Printre voi nu este oare?
FATA I
Sunt eu.
FATA II
i eu.
12
www.dacoromanica.ro
'178 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
B4OTA
Minunat!
Doti A fete cum se cade? Nu-i a§a? De maritat?
FATA I
Negre0t!
FATA II
FL% 'ndoialA!
BA$OTA
5 Prea bine. Spuneli-mi darA,
Care dintre voi, de milk nu va 15.sa ca sä piarà
De-o caznA foarte cumplitA acest bAiat priceput?
Insu0 eu voi face nunta, dupã cum am mai facut,
Mi-eli fi ciraci... .
FATA I
10 IertAciune! Eu una nu vreau, jupAne!...
Un bArbat Tigan! 0 Doamne! Cum se poate!... E ru0ne!
FATA II
Si nici eu!... FereascA StAntul!... Mai bine foc 0 potop!
S'ajung de povestea lumii? Eu, fatá de potropop?...
RAZVAN
www.dacoromanica.ro
RAZVAN §I VIDRA 11W
RAZVAN
Mai! Le-ati auzit cu tolii dela mic pi pan' la mare I
Astfel dar, de-acu 'nainte yeti fti bine fiecare,
Spunand-o 'n toga Moldova, spre 9tiinla tuturor
Dela Nistru pan'la munte, a cine sunt dumnealor I
s Mirese de porunceala ce-ar vrea barbaIi Bali gaseasa...
Iar dumneaei mai cu seama, o feta potropopeasa!
(TO rdd cu hohote)
SBIEREA (intrAnd)
Ce oameni lipsiIi de minte. Sa rfizli chiar de prisos:
$i fara nici o dobanda, pi farà nici un folos.
RAZVAN
Ai vazut, jupan vatave, ca nu-i nici o fata 'n lume
io Ca sa nu se infioare, and aude de-al meu nume...
Frumoasa-i legea strabuna, ce iarta pe-un vinovat,
Daca poate sa-1 iubeasa un inger fara pacat;
Frumoasa-i legea strabuna, care pricepe c'o ceala
Se pierde, and o rAzbate o raza de diminea15.;
15 Frumoasa-i legea strabuna, care crede a nu-i rau
Alesul unei fiinte curate ca Dumnezeu!...
Frumoasa-i legea strabuna... dar dansa nu-i pentru mine,
Precum inteo florarie nu-i loc unui maracine,
Precum Inteo sarbatoare nu-i loc unui cerOtor.
20 Precum In svonul de rasuri nu-i loc plansului de dor;
Caci numai cerul primqte, sub strea§ina-i milostiva,
Scaiu §i floare, catifeaua si sucmanul d'o potrival...
Eu Tigan! eu... o, jupane! Decat vai, decat amar,
Mai dulce-i spanzuratoarea 1 Nu mai wepta'n zadar !...
(In acest interval Sbierea, zArind capiaul pungii iegit din cilmaga lui Rlizvan,
se pipae cu Ingrijire la chimir.)
BAWTA
as Pentru cea de 'ntai greseala, moartea qtreangului e mare...
Slujitori, acum d'o data... duceli-mi-I la 'nchisoare.
12*
www.dacoromanica.ro
180 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE
www.dacoromanica.ro
RARITAN §I VIDRA 181
SBIEREA
De ce ma nenoroce0i?
RXZVAN
Apoi de !... iarta, jupane... Galbanu-Ii nu-I mai gase9ti...
In locu-i va fi o paine inteo colibfi saraca...
SBIEREA
Eu nu te 'nleIeg ! Eu nu 9tiu!... Scoate-mi-1 din piatri seaca 1
BAWTA
i Tiganul e prea obraznic. Am fost cu dansul prea bMnd.
Slujitorilor, luati-1! Spanzur4-1 mai curand!
BASOTX
Ciudat, boierule drags ! Apoi ce-Ii pot face eu?
SBIEREA
io Cum ce? Vreau sfânta dreptate... Cum ce? Da-mi galbanul meu !..
Uitat-ai pravila carii? obiceiu? canoane? lege ?...
DA SCIIAJL
In ce guH Incape legea!
SBIEREA
Ih gura mea, se 'nlelege!...
Asculta, jupan vatave... Nu ma lasa paguba9!...
15 Sau Tiganul sa-mi intoarca acel galban... galbanat,...
OH de nu... atunci, jtipane, stapanul A mi-1 plateasca ...
Astfel este obiceiul, pravila moldoveneasca...
www.dacoromanica.ro
182 SCRIM LITERARE, MORALE $1 POLITICE
BA5OTA
Al cui e9ti tu, mai Tigane? Cine e stapanul tau?
RAZVAN
Sunt Tigan iertat, jupane; Tiganul lui Dumnezeu I
SBIEREA
Iertat? cu atat mai bine! Dup'a legii gla.suire,
Baiatul mi se cuvine In kc de despagubire,
5 Ap-i, jupane vatave!... Pravila zice curat:
Furul sa se dea acelui dela care a furat.
Da-mi-1 rob.
RAZVAN
Eu rob?
SBIEREA
Vezi bine.
BA5OTA
to Adeca, oricum sa fie,
Vrei, boierule, sa-1 capeIi jidove9te In robie.
Stii c'un Tigan, chiar de laie, se p1ate9te ori9icand
Peste doua-zeci de taleri, pe and asta nu-i de rand:
E frumos gi 9tie carte...
SBIEREA
15 Stie carte?
BA5OTA.
Foarte bine.
SBIEREA
Tocmai ap rob Imi trebui. Este tocmai pentru mine.
Imi va Tine catastile, socoteli 9i daraveri.
Da-mi-l' dupa legea Iarii...
www.dacoromanica.ro
RAZYAN $1 VIDRA 181
DASCALUL
Cea fficutrt de boieri!
SBIEREA
Nu oiu de cine-i filcutfi, dar oiu ca-i foarte cu cale.
BA$OTA
Atuncea se schimbii treaba... Sá4i spui verde dumitale
C'a§ avea si eu nevoie de-un Tigan ap de rar.
es Cam cutelator, cam -taircq, dar deoept i carturar.
Nu 'xiteleg, nu pot pricepe 0 nu vreau ca el sfi fie
Bunrt pradä pentru altul, pe and tmi place 0 mie...
Deci, ia-si galblinul din parte-mi, iar eu pe Tigan mi-1 iau.
SBIEREA
Nu, juptme! Niciodatà! Nu, nu, nu! Nu vreau! Nu vreau!...
to Vinovatul sa-mi pläteasa! Nu altul! Na ori0care!
BA*OTA
Boierule! tii prea-bine, cine-i vatavul cel mare?...
SBIEREA
Dec! i eu la visterie fost-am ftori-camara§!
BA$OTA.
Boierule! AfI dal% câ postelnicul mi-e na§...
SBIEREA
Dar apoi ci eu, juptme, cu logoffttul stint ruda...
BA.50TA.
15 Boierule! Nu m'aprinde! Ma faci stt plesnesc de ciudtt!
SBIEREA
Plesneoe I Eu nu te 'mpiedec ... Dar Tiganu-i tot al meu !...
www.dacoromanica.ro
184 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
BA$OTA.
Boierule! Tad din gura, crtci mrt jur a eu... eu... eu...
RAZVAN (eAtre popor)
CAinii osul ca s'apuce, corbii stiirvul ca sa' 'mpartà,
Boierii ca s6 robeasa, unii cu a4ii se cearal...
TAR GOVETUL I
Se 'nlelege!
TOTI
5 A§a este!
SBIEREA
Ii vezi, jupilne vatav!
Taie-i pe toli I Nimicqte mojicimea cu nfirav!
Dar pe Tigan dà-mi-1 mie.
RAZVAN
StaTi, boieri! Vorba-i degiaba!
10 Nu m'e/i robi voi pe mine! Nu m'eli robi! Mai de graba
Veli pune 'n lanluri furtuna, cu tunete §i cu ploi,
Dectit s'ajung eu veodatá rob la unul dintre voi!...
Juptine! Eu cer osanda. SpAnzurãtoarea m'a§teaptd.
Mi-am batut joc de Domnie: e cea mai grozavrt faptal...
15 Cineva poate sä ilea de sfinIi 0 de Dumnezeu,
Dar de Vodá, nu... Ei bine! DA-mi, jupane, 9treangul meu!
BA$OTA
Slujitorilor, luaIi-1!... Ba nu...
(lui Sbierea la o parte)
Boierule drag4.
Ilia cearta, caci, pe cinste, am glumit, a fost o pga,
20 Un nemic. Dumneata, frate, cu logofrttul e9ti neam,
www.dacoromanica.ro
ILLZVAN I viDAA 185
www.dacoromanica.ro
186 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICS
BANTA
Treaba merge gaitan.
LegaIi-mi-1 §i duceli-l!...
RIZVAN
Intins la spanzuratoare !
Omul om, sä fie slobod, deck rob, mai bine moare ;
5 'apoi moartea-i Inviere pentru eel desprquit I
SBIEREA
Aleu! Vorbe§te 'ntr'aiurea... Necum sa fi 'nnebunit !...
BANTA.
Prietene ! Ia-ti Tiganul, §i nu uith mai cu soma
Pricina cea de hotare...
RAZVAN (sbuciumindu-se cu disperare)
Unde e§ti, o ! mama! mama!
www.dacoromanica.ro
CANTUL II
RAZBUNAREA
Tiganui 0 eldrugut
Au foss gdndirea mea ;
Sleipdnul, arendagul,
.5i legea lor cea grea...
C. BOLLIAC.
FETELE:
RAZVAN, Clipitan de haiduci MOS-TANASE
RAZASUL 1 ceau9i de haiduci HOTUL I
VULPOIU HOTUL II
VASCAN GANEA, boier HOTUL III
VIDRA, nepoata vornicului Motoc CIOBANUL
SBIEREA HAIDUCII
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
HOTUL I
HOTTJL II
HOTUL III
HOTUL I
RIZAWL (oftând)
www.dacoromanica.ro
T90 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
www.dacoromanica.ro
RAZVAN $1 VIDRA 191
TOTI
20 Numai codruletul drag
DA dreptate la same!
Numai arcul dupa spate
Da saraeului dreptate!
HOTUL I
Zi, Razaple 'nainte! Zi 'nainte! Nu mai sta!
25 Ca sa qtiu ca piere lumea, tot cu drag te-q asculta!
HOTUL II
Zi 'nainte! Zi 'nainte! Sa te-auza sfântul scare!
HOTUL III
Uf, uf, uf ! Rau ma framanta! Mi-e qi cald, mi-e §i racoare!
RIZA.51.1L (ia areul In mina §i einta)
Frunza verde lemn sueit!
*i de cand m'am baiducit,
30 Dragu-mi-i drumul cotit
$i de umbr' acoperit.
www.dacoromanica.ro
192 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
TOTI
Las' sa moara ca un cane
Ca mult te-a casnit pe tine!
15 Las' :A moara ca o fiara,
Ca mult geme biata taral...
(Se arata, trecand puntea paraului, Ganea qi Ciobanul)
HOTUL I
Un boier aice 'n codru!
CEILALTI (apucand armele)
Un caftan !... SAntem tradali!
CIOBANUL
Lin4ti-ci-va, crt doar ne cunoqtem, inAi fârtati!
20 Eu vi-1 aduc pe credintii: eu vi-s cheza §i povap ;
Voi aveli lips& de galbeni, el are lipsa de brap....
GANEA
Care-i capitanul vostru?
RiZVAN (igind dintre tufe)
Cell trebue? Ce poftqti?
GANEA
Pe Capitan...
www.dacoromanica.ro
RAZVAN I VIDRA 193
RAZVAN
Capitanul? stint eu; dar tu eine eqti?
GANEA
Dumneata? SA fie oare? Sabia cea de vApaie,
De care tremuri tare?
RAZVAN
Numai pe cei rAi ii taie.
GANEA
5 Dumneata Ftkzvan?
RAZVAN
Ei bine, 9tii acuma cine-s eu;
Spune-mi dar 0 tu, jupAne, cum se chiamA ciocul tAu?
GANEA
Nu-i vorba de nume...
CIOBANUL
Ladd Ii-oiu spune eu, apitane.
10 Din botez VAscan ii zice, iar dupA porecIA Gene;
Feciorul lui Osip Gane ce fusese aminar...
GANEA
Eu n'am venit in pAdure, ca A vorbim in zadar.
Lucrul, care nu zore9te trebui isprAvit indatfi...
Nu 'ncape nicio zAbavrt... Aflä cA iubesc o fatA...
RAZVAN
15 Atunci du-te la vr'un popA, dintre cei ce pentr'un zlot
CununA SOFA cu frate tii matugt en nepot!
N'ai ce ate pe la mine,
Preolit de cruda soarte
Ca sA cunun al-de tine
13
www.dacoromanica.ro
1% SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE
www.dacoromanica.ro
RAZVAN I VIDRA 195
RAZVAN
Cum o chiama pe sarmana?... Pe iubita cea bogata?
GANEA
Nu-i vorba...
CIOBANUL
0 chiamA Vidra... *tii? A lui Motoc nepoata...
$i cin' oare n'o cunoa§te I
RAZVAN
5 Da! Am auzit i eu...
HOTUL II
Un fatoiu ce chlare§te i 'mpu9crt chiar ca un smeu.
Intr'o zi am Intalnit-o alergand la vanatoare...
E voinica, n'am ce zice! $i-i frumoasa ca o floare...
RAZAWL
*tint ! Dupa ce-i din osul acelui vornie Mope,
to De care Moldova 'ntreaga mi se temea ca de foc !
GANEA
Capitane! Noi In vorbe pierdem vremea fAra treaba...
RAZVAN
Se 'nlelege! Tu ai sete s'apuci zestrea mai In grabA !...
Spune-mi Insa mai 'nainte, pentru banii ce ne-ai dat,
Ce fel de marM anume sAqi dea codru 'ntunecat?
GANEA
www.dacoromanica.ro
196 SCRIERI LITERARE, MORALE /3I POLITICE
RXZVAN
Te iubeoe?
CIOBANUL
A§a! Nu-i ceva u§or!
Vidra-i o fata semealtt, bâcsittt cu fudulie,
Care n'o A bage 'n samti nici cliiar pe sfântul lie!...
5 Sfi iubeascti pe juptmul? Dec! SA-0 punfi pofta 'n cuiu...
Boierul §tiu c'o iube§te, dar nu ea pe dumnealui!...
GANEA
Duptt cununie, lasa! §i iubirea o A vie...
Dar grabe§te, apitane...
RXZVAN
A§a-i! Duptt cununie!
10 Adevttrat. Eu uitasem c'asta-i lege pe la voi:
Numai zestrea inainte, iar iubirea mai apoi!
Mai apoi? ba nu! iubirea nu mai vine niciodattt,
Unde dintre douà iMmi, una-i boartfi cumparatä!...
Dar, mai in sfttr§it, ce-mi pasfi!...
CIOBANUL
15 Curat a§a zic §i eu:
De nu se iubesc boierii, pentru d'an§ii e mai rail.
RXZVAN
MeV! Merge Ti cu jupanul. AV auzit ce pofteoe.
Simbria-i destul de bunii: faceli treaba voiniceoe...
CIOBANUL
Sanätate, capitane!...
GANEA
20 Niciodatfi n'oiu uita
SlujbuliTa cea frumoasa ce-o mi-i face dumneata,
www.dacoromanica.ro
RiZVAN 13I VIDRA 197
RAZVAN
s Ciocoii sant tot ciocoi!
(cAtre Rfizasu 1 care yrea sii plece en ceila10)
Razasule! Mai asteapta...
RIZAFTL
Porunceste.
rt.XZVAN
Dar nu v'atingqi de Vidra... E femeie.
RAZI4UL
Chiar sa vrei,
Razasul nu se pogoara la bataie cu femei 1
(Ganea, Ciobanul gi haiducii ies)
RAZVAN
Femeie!... Precum pojarul se naste dintr'o santeie,
15 Asa m'aprinde pe mine ciudata vorba: femeie!...
Femeie! De calla pe dansa o facuse Dumnezeu,
El nu mai face nimica, fermecat de luerul sau,
www.dacoromanica.ro
198 SCRIERI LITERARE, MORALE [31 POLITICE
www.dacoromanica.ro
RXZVAN /31 VIDRA_ 199
RAZVAN
Tu, mo§ule! Tu singur! Asta 'n veci eu n'oiu uita...
$'apoi iata-ma-s in codru, haiducind din vina ta ;
$i maini de-mi va fi ursita s4 mor pe spAnzuratoare,
Ti-o voiu datora tot Tie...
TANASE (fland semnul crucii)
5 Poznal... Nu glumeoi tu oare?...
Sa Oiu c'a9a-i adevarul, o clipa n'a§ zabovi,
DAnduli pieptul meu drept Oak sä te poftesc a lovi!...
RAZVAN
Tu! da, tu eati o unealta a puterii fara nume,
Care tese nevazuth toate lucrurile 'n lume,
to Astfel c'ades muritorul, bun ca blAndul mieliqel,
Face rele peste rele, far' s'o oie singur el!...
TANASE
Dar ce spui?...
RIZVAN
Ti-aduci aminte nenorocita de punk
Din care luaai un galban, zicAndu-mi c'o sa-ti ajunga,
15 Ca sunt multi sarmani in Tara, ca nu-ii place de prisos,
Pe cand se sbuciuma fra%ii, simtind cutitul la os?...
Mople! FacAnd aceasta, puteai s prevezi tu oare
C'o s ma cufunzi pe mine in robia 'ngrozitoare?...
Ei bine! cazut in hare pentr'un galban ce-a lipsit,
20 De primeai tu punga 'ntreaga, eu scapam nepedepsit !...
Ha, ha, ha! 'apoi mai strige capatinele 'ntelepte
C'omul oie tot ce face, oie tot ce-o sa-1 aatepte,
UitAnd c'un flutur de seara, ce trece repede '11 sbor,
Este 'n stare sà rästoarne toata prevederea lor !...
25 0 fapta cat de frumoasa, ca o floare cu otrava,
Tainueoe cateodata peirea cea mai grozaval...
In sffir§it, tu eoi pricinA
www.dacoromanica.ro
200 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE
TANASE
Dar de ce, copilul meu,
SA nu mik vesteOi In clipA, läsandu-mA 'n locul tau
Insu0 eu sA 'ncarc robia pe aruntelele mele,
Si scApandu-te pe tine, sA port lanluri cat de grele?...
5 Un Tigan ce milueoe pe-un neputincios batran,
zia tot ce-i place lumea, este chiar ca Vim Roman...
RAZVAN
Haide! Ce-a fost, se trecuse... Spune-mi acuma, iubite,
De ce-Ii tarAoi tu la codru oasele cele 'nvechite?
Cum de Vi-ai hisat copiii?
TANASE
10 Ba copiii m'au lAsat.
RAZVAN
Te-au lAsat? Nu-mi vine-a credel...
TANASE
SAracii au rAposat.
In Tara noastrA cea mare 0 bogatA, mAi bAiete,
Sant Romani ce pier In foame! sant Romani ce mor de sete!...
15 Astfel In toatA Moldova, pAcAtosului Tfinas
Nici un sprijin, nici un razAm, nici un scut n'a mai rAmas,
Decat numai sA-0 insemne pieptul cu cea sfantA cruce
Si zicanduli 4 Doamne-ajutA ! 0 calea codrului s'apuce;
Caci de-o bucatA de vreme, cer0torind pe meidan,
20 Auzeam mereu tot vorbe de cApitanul RAzvan...
RAZVAN
Cum? La Ia0?...
TANASE
La Ia0, bAiete, se vorbeoe despre tine
Felurite verzi 0 uscate, eke nici in cap nuli vine!
www.dacoromanica.ro
RAZVAN I VIDRA 201
TANASE
0 blestemalie! Auzi eine sa domneasca!
Insuvi dracul nu croevte minciuna mai liganeasca.
Dar nu-i vorba de Tiganca... Apoi precum Ili spusei,
15 Ramaind singur In lume, ffira copilavii mei,
Fara mila vi 'ndurare, fara capätfiiu I vatra,
Mai rau de cat chiar Tiganii ce colindeaza cu vatra,
M'am pus pe ganduri, baiete: ganditu-m'am, razgandit,
'acum iatti-md-s aicea, bucuros a te-am gash...
20 Nu cata ca-s vechi de zile: In tinerelele male
M'am batut cu multe litfe care de care mai rele,
Ba Levi, ba pagttni, ba Unguri, ba Francii de-ai lui Despot,
.ice-am invalat atuncea, n'am uitat Inca de tot...
Ma vezi prapadit, dar altfel aceasta mana secata
25 Tot ar mai putea trimite duvmanului o sageata...
Decat sfi mor In orave de cruzimea calor rai,
Mai bine vroi In padure prin mine sa piara ei!.
www.dacoromanica.ro
202 SCRIERI LITERARE, MORALE41 POLITICE
www.dacoromanica.ro
RAZVAN */ VIDRA 203
www.dacoromanica.ro
204 SCRIERI LITERARE, MORALE I POLITICE
TANASE
Dati-mi cineva9i o arma, cad poftesc cu pofta mare
Sa-i numar, tot unul unul, vr'o zece mfi pe spinare!
RAZVAN
Eu Tigan, i iata cine se lauda ca-i Roman...
is Fraiilor ! PriviV-1 bine: eu sant rob, dansu-i... stapan !..
TOT!
Stapfin?
RAZVAN
Boierule, scoalal... Nu-i frumos i nu-i cu cale
Sa 'ngenunchezi de ' naintea unui rob al dumitale.
Jupanului, ce-i cu dreptul d'a 9edea chiar In Divan,
20 Nu se cade sa se plece de frica unui Tigan...
Scoala dar ca Valtadata, scuipa-mil i pfilmueoe,
Ca Voda nu-li cere sama, qi pravila nu te-opreOe!
www.dacoromanica.ro
RAZVAN 51 VIDRA 205
RIZVAN
15 raccre I SA fici cu totii raarturi la o judecad.
list boier, pe care-acuma II vedeci Ingenunchiat
Si care la Ia0 se plimbA mAndru ca un tmpfirat...
www.dacoromanica.ro
206 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
SBIEREA
Nu, nu, nu...
VULPOIU
Taci, caracudà!
RAZVAN
Ast boier prin rgutate
Intrece gadini, §opttrle §i napiirci Inveninate...
5 Ca painjinul ce Iese pe furi§ vicleanu-i ciur,
5i-1 Intinde, 0-1 aning, 0-1 acaret pe 'mprejur,
5i drept din mijloc pande§te, pironit In neclintire,
A§tepttind sn-i intre gaza In capcana-i cea sub-Pre,
Apoi lacom se repede, bucuros c'au In§elat,
10 1-C1 tot rumpe, §i-o tot visa% In stomahu-i desfundat,
5i iar 10 cArpe§te ciurul, 0 iar la pfindà s'a§eazfi,
iar oche§te 'n tacere, nouà prada sa-i mai caza
Astfel 0 boierul fista e painjinul snub
Gata sä-0 mai dreag6 cursa, tot strigAnd crt nu-i destul!
SBIEREA
15 Nu, nu...
VULPOIU
Taci, cä te ia naiba!
HOTUL I
Nici iadul n'o sà-1 primeascal
RAZVAN
Insa din jertfele sale, nu-i alta ca sil-1 urasca
Cu furie mai cumplitä, cu foc mai Inver§unat,
20 Decum Rizvan 11 urrt§te, setos de-a fi fazbunat !
Pentr'un galban, ce pe drumuri 1-am gAsit pe nea§teptate,
El, cu pravila-i In mAna §i pe buzrt-i cu dreptate,
www.dacoromanica.ro
RXZVAN *I VIDRA. 207
RAZVAN,
10 Cruce, leapa, glonc, sageata... Nu-i destula rAzbunare!
Vreau o altfel de pedeapsa; o pedeapsa gi mai mare...
I:W.4UL
Capitane ! Ian sfArgegte i Ca de cat sA mai agtept,
Mai bine-acum dintr'o data sa-i Wig maciuca In piept!
RAZVAN
Mai Vulpoiule, rildica-1!...
SBIEREA (and 11 scoa11 Vulpoiu)
15 V ai mie ! . . . Razvane frate!...
MA jur c'am lasat acasa catastige ne'neheiate...
Iarta-mal... Tocmai pe tocmai!... Fost-ai rob, te iert gi eu...
De vrei, 10 voiu da g'un zapis, . k Martur mi-este Dumnezeu!...
www.dacoromanica.ro
208 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE
RAZVAN
Vulpoiule, du-1 din codru! Scoate-mi-1 pan' aspante,
la
Araa-i drumul cel mare, 0 zi-i aceste cuvinte:
lath dreapta, iaa sanga, iatti jos §i iaa sus;
Alege la deal, la vale, la rharit, la apus;
5 Ftlizvan te-avusese ' n palmil, 0 numai c'un semn de mfin4
Ar fi putut sit te facä praf, pulbere 0 aanii...
Totu§i uite! Nu-li lipse§te nici un fir din perii ai...
Sh trttiased codrul verde 1. . . Pleaca slobod unde vrei...
(Vidra e foarte migcatA)
TANASE
Cum? I.1 ierli? E la9i sa scape?...
RAZASUL
to Capitane! Mi se pare
Ca tu-Ii cam petreci cu glume, qi-ai uitat de râzbunare!
RAZVAN
Ilázbunarea cea mai crudh, este and du9manu1 au
E silit a recunoa§te ca qti bun §i dânsu-i au!...
RAZAWL
Astea nu se tree la mine! Doara nu-s o faa mare,
15 Ca a cred ea azbunarea nu-i deck o sArutare!...
Noi 1-am prins, al nostru-i dara, al codrului, nu-i al au!
Nu-1 iert eu, baa-1 sli.-1 baal...
VULPOIU
nici eu nu-1 iert!
HOTUL I
Nici eu!
HOTUL II
20 Baga sama, capitane! Noi nu te-am ales pe tine,
Ca sa te pupi cu boierii §i sti ne dai de r4ine!
www.dacoromanica.ro
RAIvAN til VIDRA 209
0 VOCE
Tiganul se prea-gurgultt!
ALTA VOCE
Se cunoa0e ca-i Tigan !
MAI MULTE VOCI
Tigan! Chiar Tigan!...
RAZVAN
Tiganul nu mai este ciipitan!
(Scoate din brAu o bardit poleitA)
5 Gaud voi m'ati pus peste codru dfindu-mi In mina securea,
Juratu-mi-4 sa m'asculte lunca, drumul 0 pfidurea.
Iatrt barda ce-a pfitat-o juramântul eel viclean ;
Dali-o unui alt mai vrednic, care nu va fi Tigan!
Puneli dintre voi pe-acela care-i meoer A vi 'nveje
io A a-Vali 'n slfibiciune, a vA izbi 'n batrfinece,
Sau pe-o singura furnicii sfi dati iurfq ate doi!
Ap capitan va trebui, dar Rfizvan nu-i pentru voi!
(AruncA barda fi voqte a ie9i)
RAZASUL
Haide, haide, cápitane ! Te itrofti peste mfisurtt!
Nu te pierdem noi pe tine pentru astii pociturti!
(privevte lncruntat la Sbierea, apoi ridicA de jos seourea ci o dA lui RAzvan)
9.5 Iatfi barda, iali-o iari10, ffi ce-si place, ffi cum 0ii...
Dar eu unul... of, maicural... l-a0 Ulla ffi0i-fgqii!
VULPOIU
SA trfilasca apitanul !
TOTI
Cfipitanul sfi trfiiasci !
14
www.dacoromanica.ro
MO SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
'MUSE
Da, da! i de liganie sa nu se mai pomeneasca!
RXZVAN (eitre Sbierea)
Stapane, acuma pleacal...
SBIEREA
Sa plec?... Cum?... Adevarat !...
0, ce om! Ce piatra scumpa! Ce millet de matostat!...
5 Dar fiindca scapi de moarte pe-un cre§tin foarte cucernic,
0 sit te blagosloveasca Dumnezeu a-tot-puternic!...
RAZVAN
Fugi, boierule, de-aice! Fa-mi 0 tu pe placul meu!...
Mi-e Barba' s'aud din guragi numele lui Dumnezeu!
VULPOIU (bnpinglind pe Sbierea)
Mi9011.1 Mirk caracuda!
SBIEREA
10 Ba nu... Ma rog! Fara pripal...
Mai avem o socoteala... Numai un cuvant... 0 clipal...
DaIi-mi sacul meu!... Razvane!... Nu ma saraci de tot !...
Taleri trei mii patru sute cincizeci 0 qapte §'un zlot!
(iese ghiontit de Vulpoiu)
VIDRA (Inaintând si hitinzand mina atm Rfavan)
A§ fi mandra, capitane, ca sa strang o mana, care
15 Nu voe§te sa-§i razbune decât numai prin iertare!...
RAZVAN
Mana mea?... Aceasta mana, desmierdata de cutit,
Arsa de foc 0 de vanturi batuta necontenit,
Spalata de ploi 0 grindini, aspra qi neagra din fire,
Cuteza-va ea s'atinga manali alba 0 sublire?...
www.dacoromanica.ro
RAZVAN §I VIDRA 211
VIDRA
De and oamenii din codru rapitu-m'au dupa drum,
N'am oftat, n'am zis o vorba, fost-am mutfi pan' acum,
Oprind lacrima pe geana 0 'nnecand In piept suspine,
Ca sa nu pogor pe Vidra pan' la ei 0 pan' la tine...
5 Dar nu-i pasare pe lume A nu ante mai cu dor,
Cand ziva-i plina de soare 0 cerul e gra nor ;
Nu-i femeie sa nu-0 simla inima-i In turburare,
Cand s'a9terne de 'nainte-i luminand o fapta mare !...
Rob, Tigan, haiduc, de-oriunde soarta sii te fi adus,
to Un suflet c'al dumitale 10 va face Joe In sus !
(RAzvan rilmitne atintit)
TANASE
Aferim ! Ce mai mueire ! De-ar fi mulp boieri ca tine...
GANEA
Ce faci, draga jupaneasa ? Cine-ar crede !... E =One !
Nepoata marelui vornic 0 fiica unui spatar,
Dumneata sa stai de vorba ... ce 'njosire !... c'un talhar !....
RAZAWL
25 Capitane ! Capitane !.... Fali cu mine o pomana:
Da-mi voie macar dintr'insul sali fierb de pranz o tocana I
HUTH
Da, da ! Sa-1 taiem indatal...
RAZA5UL
SA-1 bucalim marunIel,
Ca sa nu se mai cunoasca de-a fost boier sau viIel !...
RAZVAN (iegind din gandire)
20 Cum? De ce-i a9a urgie ? ... Lasaii-1 In bung pace !...
El nu v'a facut nemica ...
14*
www.dacoromanica.ro
212 SCRIERI LITERARE, MORALE $I POLITICE
RAZAWL
Nu cumva! Iata ce-mi place !
Doar n'ai fost surd, capitane?... Nu-1 mai apara 'n zadar !...
Nu l-ai auzit tu singur a te numeOe tAlhar ?...
RAZVAN
RAZAWL
25 Capitanu-i fermecat !
www.dacoromanica.ro
RAZVAN IN V1DRA 218
RAZVAN
RAZVAN
Nu-mi pasa de datorie 1.
Tata banii tai, jupane! Da-mi o altfel de simbrie!
0 simbrie talhareasca! Las' prin cfintec IA -ci-o spui:
Numai cantecul deschide cugetul haiducului 1
www.dacoromanica.ro
214 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
0 dulce fetitit
Cu flori In cositA,
Cu raiu In gurita!
AmAndoi mergea,
5 Si mergand graia
Si gritind zAmbea,
Cand iatA
D'odatA
Pe drum mi s'aratA,
10 Stand In calea for
VAtavul haiducior,
CApitanul hotilor,
Groaza veneticilor 1
Si curn mi s'aratit,
15 Priveste la fatA,
0 vede si iatA:
I se face mila
De biata copilit!
Si zice apoi
20 Cita% cel ciocoi,
CfitrA eel voinic,
Voinic de nemic:
Calea e a ta,
Mandra e a mea,
25 Si de nu mi-o dai,
Hai la luptA, hai!
(Vidra fili puue mtma pe frunte)
TANASE
Uf, uf, ce inima mare! Neat, zau, ca nu-i cre9tin!...
GANEA
Eu nu 'nIeleg, cripitane... Ce vrei? Ti-oi plati deplin...
RAzmuL
Nu 'melegi ce este lupta?
GANEA
30 Lupta?
www.dacoromanica.ro
RAZVAN *I VIDRA 215
RAZA$UL
Lupta voiniceasca:
Unul pe altul sa-mi apuce, 'apoi sa mi se tranteasca!
GANEA
Dar capitanu-i mai tare... mai umaros... mai cu piept...
Lesne poate sa ma bath nu se cade... n'ar fi drept.
RAZVAN
5 Al jupanului, pe semne, ii place lupta nenice§te?
Da Ii-i sabii dumisale: sali aleaga ce pofte§te!...
Pentru mine-i chiar tot una: ne vom bate cum va vrea;
De-oiu muri, nu-i mare treaba, iar de nu, Vidra-i a mea !
(scoate palosul, pe and Raza§ul cla pe al au lui Ganea)
Apuca spata, jupane!...
GANEA (scotind paloquI)
so Din dragoste!
CIOBANUL
Patru sate!
RAZVAN (nAvalind)
Apkra-te!...
VIDRA (descoperinduli fata §i punindu-se Intre anandoi)
Nu, Razvane!... N'ai cu cine!... Nu te bate!...
www.dacoromanica.ro
CANTUL III
NEPOATA LUI MOTOC
SA nu S. bldsteme eineva:
s'ajungi slugd la cai albi
pi stdpiln femeis s'aibil
ANTON PANN
FETELE:
MINSKI
RAZVAN, natal lapse PIOTROWSKI } aPitani
VIDRA, iubita lui ISCOADA MUSCALEASCA
RAZAWL 1 OSTAWL I
VULPOIU j tovarA§ii lui OSTA$UL II
SBIEREA, prins n rArboi OSTA$UL III
HATMANUL CAPITANI I OST4I LE$E$TI
www.dacoromanica.ro
(Trei osta§i, din cari I gi II due pe eel al treilea, greu ranit)
OSTAWL I
MulTi Muscali ucis-ai oare?
OSTAWL II
Cu sabia?
OSTAM, I
Cu ce vrei!
OST4IJI, II
Cu sulita doua sute §i cu palopl vr'o trei!
3 Opt sau noua-zece sute... Poate 9i mai mutt !...
OSTAFIL I
De sigur!
OSTAFIL II
Dar tu?
OSTAFM I
N'am ucis niciunul. Nu-mi place. N'am vrut eu singur!...
Ranit-am insa vr'o mie... Tu ma 9tii ca-s cam voinic:
to Tot rani de cele mai grele, dela cap pan' la buric...
www.dacoromanica.ro
220 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
OSTASUL II
Vezi, a§a sAntem noi Le§ii !
OSTASUL I
TrAiasa Tara le§eascA I
Muscalul de-ar fi cu dracul, tot nu-i chip s'o biruiascA !...
OSTASUL III
Of !... Eu mA sfAr§esc cu zile... §i voi ca ni§te nebuni,
5 CAnd nu tremurali in tufe, vA desfAtali In minciuni !...
AM duce-ci-mA la doftor; incai moartea sä mA scape ...
(Cittesitrei ies la dreapta, pe and la stinga se aratii Mineki iii Piotrowski.)
MINSKI
Uite, mai ! Inima'n mine plesneoe, gata A crape !
SAngele mi se rAdicA 0 se suie In obraz
De ciudA, de 'nthrAtare, de durere, de necaz !
10 Cum 0 se pare, iubite ? Intr'o tabArA crAiasa,
Tocmai in mijlocul nostru 0 'n sara noastra. le§eascA,
Un strAin, o veniturA, un om fax% cApAtili,
Un nAtArAu din Moldova sa fie tot cel de'ntAiu ?
Pe cAnd eu zac la o parte, lásat fArrt nicio treabA,
15 Uitat ca o jucArie, ca un copil, ca o babA !
PIOTROWSKI
Ce vrei ! Ut verum dicamus, mArturiseoe §i tu
C'acest vir Valachus este strenuissimus...
MINSKI
Ba nu!
Eu nu recunosc aceasta! Nu se chiamA vitejie
A nu se teme de moarte numai din obrAznicie !
20 Un nu oiu cine ca dAnsul, un mojic necunoscut,
Nu-i este iertat a face lucrurile ce-a fAcut !
SA cuteze el s'apuce steagul muscAlesc cel mare ...
Aceasta m'aruncA 'n friguri, In furie, In turbare !...
www.dacoromanica.ro
RIZVAN 131 VID RA 221
www.dacoromanica.ro
222 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
PIOTROWSKI
Ce spui, Domine mi Deus I ... Dar de-unde s'o gtii aceasta ?...
MINSKI
0 vei gti gi tu ca mine... Spune-mi, vazut-ai nevasta
Imbrficata barbategte, haine negre, chip Man,
Care Intovaragegte ne 'ncetat pe acest Razvan?
PIOTROWSKI
5 Am vazut-o.... E frumoasa ! Virgo facie concina,
Perdecora, pervenusta. ..
MINSKI
Ha, ha, ha! Asta-i pricina!
Razvan zice ca-i e sork dar eu pot sali dovedesc
C'acea muiere-i chiar dracul, numai botu-i femeiesc!
io Dansa-i o fermecatoare ce cu farmecele sale
Are puterea pe-oricine sä 'ntunece, sa-1 ingale,
Sa-i iea vazul, sa-1 orbeasca, sa faca noapte'n amiaz,
Incat s'o crezi ca-i frumoasa gi pe Razvan ca-i viteaz !...
PIOTROWSKI
Ce-i drept, Sanctissimus Thomas in Summa Theologiae
15 Firmat asemenea fapte, iar Petrus Hispanus scrie
Cum cil foemina 0 dracul sant affines oarecum:
Dracul e foc, iar femeia iese dintr'insul ca fum...
MINSKI
Crede-ma c'acea muiere, orice-i spune, orice-i zice,
Orke-i vrea, e Insugi dracul...
PIOTROWSKI
20 Taci, ca iata vin aice
Alii duo V alachi, ce-i tot vad mai-mai de-un an
Conjunctissime vivendo nedesparIiIi de Razvan...
www.dacoromanica.ro
nXzveN 1 VWRA. 223
www.dacoromanica.ro
224 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICK
MINSKI
A.9 dori s'aflu... Pe cinste, Razvan al vostru mi-i drag
i.... vorbind c'un oarecine... fficut-am un rtint4ag...
Ca sa nu-I pierd... ma pricepeIi... vreau sa zic... imi trebui mie...
In sfargit, ce fel de slujba sau ce fel de boierie
5 Va fi avut In Moldova viteazul cel stralucit,
Osta 9u1 cel mai de frunte, barbatul cel mai vestit,
Podoaba taberei noastre, un luceafür, o minune!....
VULPOIU
Drace! Vrei numai atata?...
RAZAWL
Taci, Vulpoiule! Nu-i spune...
VULPOIU (zimbind)
MINSKI
Dar ce slujba? Cum se chiama?
RAZAS1JL
Mai, Ii-ajunga!
Ca ne-am Inieles odata de-a nu face vorba lunga...
20 Sant cam iute. Baga samal...
www.dacoromanica.ro
RAZVAN $1 VIDRA 225
VULMIU
Las', Razasule!... Eu vreau
La toate cite doreste, sa-i pot rfispunde pe sleau.
Ca doar nu ne cereeteaa cu vr'un scop de rautate,
Mai cu searna cind iubeste pe Razvan ca si pe-un frate...
5 Asa dar, ma 'ntrebi ce slujba? Cum se chiama?... Fel de fel!
Unii capitan Ii zice, zice vatasel...
Dar treapta-i mult mai de frunte, prin putere i simbrie,
De cum pe la voi aice este chiar o hatmanie!...
PIOTROWSKI
Capitaneus pedestris?
VULPOIU
10 Ba i chiar Ware ades:
Pedestrime la strtuntoare i calarime la ses...
In codru se pedestreste, pe camp Inca lea iara:
Astfel este randuiala ostilor la noi in Tara.
MINSKI
Dar avea mosii?
VULPOIU
15 Ha drace! L'asta eu nu m'am &Ida L..
(dupi o tAcere)
Cat poate da o mosie, Rfizvan capata 'nzecit...
Adeca cevasi ca dijm, In bani, In grille i 'n vite,
Ce trebuia la porunca sa-i dea tori pe negfindite...
PIOTROVSKI
fi avut multe pugnas, videlicet batalii?
VULPOIU
20 0 ! se 'ntiimpla cfiteodata si 'ntr'o zi doua sau trii,
Cat lima vremea de vara, cdei in urma, la iernatec,
Ne hodineam cum fac Turcii ; obiceiu Indemânatec I
15
www.dacoromanica.ro
226 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
MINSKI
Dar spune-mi, acea femeie...
MINSKI
Ba nu; doream sa 9tiu numai...
RAZA.51.1L
www.dacoromanica.ro
BIZVAN I VIDRet 227
www.dacoromanica.ro
228 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
RAZAWL
Dracul ne trimise 'n cale pe nepoata lui Motoc !
Sarmanul Mayan acuma nu-i om, ci-i un nápirstoc,
to Pe care Vidra mi-1 mipi 0-1 intoarce fit% preget,
5i la dreapta, 0 la stinga, nu cu mina, ci c'un deget !...
'apoi eu nu dau cu gindul, oricfit de mult chibzuesc,
De ce Vidrei nu-i plicuse obiceiul haiducesc?
VULPOIU
M'am gfindit §i. eu l'aceasta, §'am ajuns drept incheiere
15 sa cred ca Vidra-i smintiti, ca oriOcare muiere,
Iar Mayan, de-a fost odatri cu o minte de barbat,
De and asculta pe Vidra 0 dânsul s'a deochiat ;
Cici nebunia s'acati mai rau ca un maracine
trece ca o ciscare dela om la om. , .
RIZAWL (ginditor}
20 Vezi bine !
VULPOIU
Este 'nvederat a Leahul nu face haz de Razvan...
Tapoi de-ar mai §ti, o Doamne ! crt nu-i cre§tin, ci-i Tigan...
Oho ! L-ar goni departe ! Ba cu dânsul i pe tine ...
Iata cum ne duce Vidra, tragindu-1 de nas !
www.dacoromanica.ro
RXZVAN SI VIDRX 229
RAZ.OUL
Vezi bine!
VULPOIU
Lesii au o lege-anume: un om de neam tigfinesc
SA nu calce cu piciorul pe pAmfintul ce lesesc,
Alte neamuri sa pofteasck nrisicfind sau orisicine.
Iar Jidovii, mai cu seamk sfint ca 'n Iara bor...
RiZ4UL
Vezi bine!
ISCOADA (arAtAndu-se din fund)
Crestini cucernici...
VULPOHJ
Ce-ti trebui?
ISCOADA
V'am vAzut, de nu ma 'nsel.
20 Umblfind cu RAzvan...
RAzEpL
La naiba! Nici tu nu te 'mpaci cu el?
ISCOADA
Nu mrt 'mpac? Iartà-mk Doamne! Eu nici nu 'nIeleg ce-i urA:
A iubi pe to-ci crestinii mit 'nvatà Sffinta ScripturA...
Asa dar, va rog sä-mi spuneli intr'un chip cuviincios
15 Unde pod oare sA-I aflu, in numele lui Hristos?...
(zArind pe Rilzvan, care se apropie)
Dar ce vAd! Iata chiar dfinsul!... Dumneata esti, mi se pare,
In toatA cre§tinkatea lupatorul cel mai tare?
Ca sabia lui Arhanghel, ca toiagul lui Aron,
Prastia lui David prorocul, buzduganul lui Samson...
www.dacoromanica.ro
230 SCRIERI LITERARE, MORALE EX POLITICE
RXZVAN
Stint Mayan...
ISCOADA
E de nevoie, nimenea ca s n'o qtie,
SA vorbim precum vorbise Moise cu Iehova...
RAZVAN (cAtre Vulpoiu si RAzasul, fAcAndu-le semn sa. plece)
Fie!
RAZ AwL
5 Crede-MA c'ar fi mai bine ca i pe noi sá ne laai.
Ai multi dupnani... Chiar Muscalii nu-ti sunt ap de vrAjma0
Ca Leahul cel pizmktaret, care alta nu viseaza
Dec At el sA se ridice i toatà lumea sh cad)...
RAZVAN
N'aveti grijA! Fii In pace!... Puteti s'a vA. dephrtati:
to Brawl meu e lAngA mine 0 sabia-i lAngA. brat...
VULPOIU (depArandu-se cu Rfizasul)
Haidem, RAza§ule dragA! SA-i spunem Vidrei aceasta:
Cine pe noi nu ne-ascultA, o s'asculte pe nevasta...
RAZVAN
SAntem singuri. Ce vrei?
ISCOADA
Jura de-a nu spune nimänui
15 Taina cea de mAntuire ce-am venit ca sä i-o spui
(RAzvan face un sernn de Invoire)
Nu-i ap! Eu vreau anume pe crucea prea lAudatfi,
Pe cei doisprezece apostoli i pe maica cea curatà,
Pe cele §apte biserici, pe cei patruzeci de sfinti,
www.dacoromanica.ro
RetZVAN 01 VIDRA 231
www.dacoromanica.ro
232 SCR1ERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
www.dacoromanica.ro
RXZVAN I VIDRA 233
ISCOADA
Tarul Ii daruegte trei sate...
VIDRA (cu dispret)
15 BogliVe ? Nu-i aceasta!
ISCOADA
Trei sate HMO Kazan
cat va tine razboiul, o treapat de apitan...
VIDRA (mi§cata)
Capitan?
www.dacoromanica.ro
234 SCRIERI LITERARE, MORALE 51 EOLITICE
ISCOADA
Mai pe d'asupra, pentru cregtineasca fapta,
Dupa moarte fericirea g'un locag In raiu te-agteapta...
RAZVAN
Nu primesc!
VIDRA
www.dacoromanica.ro
ItAZVAN I VIDRA. 35
www.dacoromanica.ro
236 SCRIER1 L1TERARE, MORALE I POLITICE
VULPOIU
Capitanii inteun gaud
Ici tot cauta pricinti 0 te defaima pe rand;
Unul cere sa te scoata din oaste, altul din Tara,
Al treilea chiar din lume te-ar da bucuros afara,
5
Iar hatmanul mi-i asculta, neclintit ca un butuc;
De multe ce tot aude, s'a fficut 0 el nauc!
VIDRA
Vezi, Razvane, ce grepalti de-a ne vesteji aice,
Pe and inteo alta_parte ai putea sa fii ferice?
Hai in oastea muscaleasca! Atka ne-a mai ramas...
10
Te-a0eapta capitania, de-i face numai un pas...
VULPOIU
Vine hatmanul... Priveqte! S'au oprit In douti randuri...
E posomorit batranul: se cunoa§te ca-i pe ganduri,
RAZVAN
Fie ce-a fi, las' sa fie!... Eu unul tot ce-am jurat
Pfistrez cu fruntea senind Ig cu cugetul curat!
15 Juramantul nu-i o gluma, nascuta printre pahare
Si, de-o data cu belia, rasuflata prin uitare;
Juramantul -pentru mine este mandrul curcubeu,
Ce leaga josul cu susul 0 pe om cu Dumnezeu!...
VIDRA
Ba mai bine-i o unealta, o papuO, o momeala,
20 Prin care cel ce nu crede pe tori ceilalti ii inpalal...
(Se pune de o parte. Vin Hatmanul, Piotrowski, Minski, mai mulIi cApi-
tani, 0 In urma lor Rfizacul).
MINSKI
Stiu bine, sunt foarte sigur 0 de tot incredinlat
Ca tabara n'o sa guste hotarirea ce-ai luat...
www.dacoromanica.ro
RAZVAN $1 YIDRA. 237
PIOTROWSKI
Asciscere peregrinos, multe primejdii educe:
Pe straini lasa-i in coada, sapientissime duce...
HATMANUL
Cine pentru noi se lupta, nu-i strain, ci-i pamântean...
Eu te cautam pe tine, viteazule capitan.
RAZVAN
s Poate ma iai drept un altul, hatmane prea-luminate.
Eu nu-s capitan., .
HATMANUL
Aceasta-i cam pucin; dupa dreptate
Ar trebui sa fii hatrnan, caci chiar batalia de-azi,
Nu eu, tu ai ca§tigat-o, viteazul cel mai viteaz !
RAZVAN
to Iarta-ma...
HATMANUL (ridicAnd buzduganul)
Deci, in puterea semnului de hatmanie,
Rasplatind macar in parte minunatali bfirbfilie,
Capitan pe ampul luptei te ra'dic §i te vestesc,
In fata taberei mele §i prin numele craesc!
(Muzica militarA intoneazA un mar§ triumfal. Vulpoiu sare In sus,
Rfizalul tii freacii mainile.)
RAZVAN
15 Eu?.. Dar cum... In ce cuvinte...
MINSKI (ell cAldurA)
Capitane, eu a§ cere
Sa te faca chiar polcovnic! A§ le§ina de... placere!
0 dorinta 'nvfipaiata ma tot roade ne 'ncetat,
Ca dup' atfitea razboaie sa te vad... inaintat!...
www.dacoromanica.ro
238 SCRIERI L1TERARE, MORALE $1 POLITICE
www.dacoromanica.ro
RAZVA51 1 VILMA 239
RAZAUL
Bata-1 norocul sa-1 beta! Hai sa facem o belie!
(tArA9te afar& pe Vulpoiu, cAntAnd)
Frunzi verde de caftan
CApitanu-i cApitan !
Tan I tan ! tan
s Tan ! tan ! tan !
CApitanu-i cApitan
FrunzA verde de castan 1...
RAZVAN
Iartaina, scumpo iubital... Chiar fericirea ne-apasa,
Cand deodata, ca un fulger, pe sarmanul om se lasal...
io Siml In mine-o greutate... Doresc 0 nu pot s'o crez...
Nu-i cumva vr'o nalucire? Poate dorm? Poate visez?...
VIDRA
Cum? Atka veselie? Pentru ce?... Pentr'o nimica?
Capitan! Ce mare treabal... Capitanu-i o furnica I. .
Veseleasca-se Raza§ul sau Vulpoiu, fapturi de rand,
15 Care pentru-un paiu sunt gata a se tavali cantand!...
Dar tu?... Tu s'o faci, Razvane?... Capitanii infeo caste
Sunt ataIia, ca 'n mullime se lovesc coaste la coaste...
Capitan!... 0 jucarie!... Capitan!... E un covrig,
Dupa care colindeaza bieii copila0i pe frig.
RAZVAN
20 Ce? Capitanu-i o gluma? h&c) tabara craiasca?
Dar ce fel de lucru-Ii trebui, care &à te mulcumeasca?...
Au nu infi 'nvalai tu, Vidro, a merge chiar la dupnan,
Ca§tigand prin viclenie tot- cinstea de capitan?...
Nu-mi spuneai tu dineoare, cu manie i mustrare,
25 Ca 'ntr'o tabara domneasca capitanu-i lucru mare?...,
Lamure§te-ma, iubito, unde vrei tu sa m'aduci?
Nu-i de mult de cand in codru, cu 0 ceata de haiduci,
www.dacoromanica.ro
240 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
VIDRA
De-a fi boier ca to-ti Le§ii: o boierime de jale !
RAZVAN
www.dacoromanica.ro
RAZVAN I VIDRA 241
VIDRA
15 Setea de-a merge 'nainte... lath ceea ce-Ti lipseoe,
Acea sete care frige §i 'nghieala inima mea!
Dar trebui s'o. aibi, Ràzvanel. Eu voiesc, §i-o vei avea
Atunce .cand buza Vidrei obrazu-Ii parlit 1-atinge,
Ochii mei in catg, mana mea pe manaii strange,
'20 Sufletul meu desfaqoara
Cate-o particea mereu
Ce pe furi§ se strecoara
Adam in sufletul tau!
Vidra-i pentru tine 'n lume'
Ca izvoarele de munte
Ce fac Dunarea sa spume
Din parade marunte...
VULPOIU (vine §oviind)
Hi, hi! Dunare !... Departe !... Capitane, eu sunt beat,
.S'Eq vrea säli spui, cfipitane, un lucru foarte ciudat...
16
www.dacoromanica.ro
242 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE
VIDRA
Eu?
VULPOIU
to Da, da, da. Vidral... Mi-a spus ca-i place- de foe!
Zau a9a! Chiar acuOcal... Ha, ha, ha! Ce dobitoc !...
(Minski se aratA In fund)
Dar iata-1! Intreaba-1 singur! Bata-1 nabadaica Leahul!
Hi, hi, hi !... Mi-e somn!... Mi-e lene !... Ba nu! Ma doare stomahul !....
(iese)
www.dacoromanica.ro
RAZVAN I VIDRA 24i
RAZVAN
Nu 'ntreba !...
Pentru ce?... Pentru ca... pentru... pentru ca, privind la tine,
SimIesc un fel de simlire... mai in sfar§it nu mi-e bine I...
-0 sa ne batem chiar astazi... chiar Emu§ ! M'ai auzit?...
MINSKI
Cum ap? Nu pot pricepe, tovarape prea-iubit...
5 Eu nu Ii-am facut nimica... Sfi ne batem nu-i cu cale...
Spune mai Intai pricina ?
RAZVAN (eu furie)
Nu-mi plac ochii dumitale!
Ma supara, ma 'ntarata, m'aprind... Nu mai pot vorbi!...
MINSKI (zambind cu duleealA)
Numai. atata? Ei atunci, calla ne-om Intalni,
20 Ma jur a-mi inchide ochii... 0 stt ma feresc de cearta...
Dar sant grabit... Am o treaba... Ma duo Iarta, iarta, iartal...
(fuge)
www.dacoromanica.ro
244 8CRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
RAZVAN
Sbiereal...
SBIEREA (ridiciind tapul, cu bucurie)
Tu e§ti, Ram/ilia draga?.. ,
Dar ritarii?
www.dacoromanica.ro
RAZVAN V VIDRA 245
SBIEREA
Ma robise mai an-tar/, cfind au trecut
Prin movia mea Flämanzii, o movie langa Prut.
Asta n'ar fi fost nimica, a nu fi luat cu mine
Un chimir cu trei fivicuri pline, pline, pline, pline:
5 Cel dintai era cu taleri, altul numai cu florinV,
Al treilea galbeni, galbeni de cei ungurevti cu
Ce chimir!... De piele neagra, i baga bine de seama,
Avea 'n juru-i aca/ate zece. nasturavi de-alama...
RAZVAN (zambind)
Tatarul dela Moldova, Muscalul dela Tatar,
ao Dela Muscal te ia Leahul, 0-ar fi cu putin/a iar
Dela Leah a te ia Neam/ul, bleat astfel inteo zi
Deodata cine mai vtie prin ce /ara te-ai trezi!...
Oare nu era mai lesne, cu pu/ina cheltuiala,
Sa te rascumperi din lan/uri vi sà scapi de tarbaceala?
SBIEREA
15 Cum? Sa mai platesc? Vai mid Ar fi mai bine a crap!
0 asemenea prostie nici nu mi-a trecut prin cap!
Ce-mi pasa a nu sunt slobod, and stapanul ma hranevte?
Iar pan' atunci in Moldova venitul men crevte, crevte...
eu am totdeauna & nadejde 'n Dumnezeu
20 Ca sfantul mereu ma scapii, fara sa-i dau nici un leu,
Deck numai cateodata vr'o lumanare de ceara,
Care, de frica scumpetei, o fac la mine la sara...
RAZVAN
Du-te, boierule, du-te! Nadejdea te-a mantuit...
Intoarce-te la Moldova, fara sã fi cbeltuit!
25 Te iert pentru-a doua oara...
SBIEREA (Maud cruce)
In sfarvit, o Doamne sfinte!
www.dacoromanica.ro
246 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
RAZVAN
Te-am mai iertat In padure...
SBIEREA
Bine ca-mi aduci aminte.
Razvana§e, cer dreptate! Ar fi un pacat sa tac...
Ho IR tfii atunci in codru ma despoiara de-un sac.
a Fii 0 tu om oum se cade, fa-1i o pomana deplina:
Nu te bucura, dragul.a, de-o avulie straifitt.. t
Da-mi Inapoi saculelul! tu qtii c'a fost peste tot
Taleri trei mii patrusute cincizeci §i 9apte Vun zlot...
VIDRA (luAnd pe RAzvan la o parte)
Vezi! Invala dela dansul patima ce vrea sa zica!
to Acest om pentr'o lescaie, acest om pentr'o nemica
Va suferi cu placere far' sa scoata un suspin,
Robie, larori, ru§ine, Magi, inchisoare, chin...
SBIEREA (zambind cu mAndrie)
O da, da...
VIDRA
]i-orice adaos, orice spor de bogalie
15 In loc ca sa-1 margineasca, Ii da o pofta mai vie,
O dorinla mai setoasa 9'un avant mai arzator
De-a vedea lucind In lada-i sunator pe sunator!
SBIEREA
O ap... a§a...
VIDRA
4terne de 'nainte-i ca zapada
20 Covoare cu pietre scumpe, aur 9i argint gramada...
SBIEREA (cu deefAtare)
www.dacoromanica.ro
RAZVAN I VIDRA 247
VIDRA
www.dacoromanica.ro
CANTUL IV
INCA UN PAS
Pentru figant eau de matte, ea ell nu fie primtft
Cdei ?wine Eteriei a fi cu Tigant until,
Cdci ludndu-se Elada, de vor ii, ft et ostael
Vor cere cu tot =dubs! ei ei sd fie pdrtafi...
BELDIMAN, Jalnica tragodie.
F ETELE:
RUVAN, polcovnic legesc SBIEREA
VIDRA, nevasta lui HATMANUL
RAZASUL BA$OTA
VULPOIU
www.dacoromanica.ro
RAZAWL
www.dacoromanica.ro
252 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
www.dacoromanica.ro
RAZVAN $1 VIDRA 253
www.dacoromanica.ro
254 SCRIERI LITRRARE, MORALE $1 POLITICE
RAZASUL
Polcovnice!
RAZ VAN
Ha? Ce treabá?
RAZA$UL
10 Dfi-mi drumul sa plec de-aice.
VULPOIU
i eu...
RAZ VAN
Ma läsali pe mine?
VULPOIU
Ba nu... totu§i... cum am zice...
RAZVAN
Ce? Nu vl mai place (lath al armelor me§te§ug?
15 In loc de sabia lath vreli la sapa Oi la plug?
Vi s'a urit cu rfizboaie? PofiIi odihnä?...
RAZ4UL
Nu Inca...
www.dacoromanica.ro
RXZVAN SI VIDRA 255
RAZVAN
Poate vi-i foame? Vi-i sete?... N'avep cupah sau opincA?
VULPOIU
Nu...
RAZVAN
Atunci care-i pricina!
RAZA$UL
Apoi &A, ce s vorbescs
5 Mi-e dor de iara Moldovei, de câminul strAmo§esc...
VULPOIU
Si mie...
RAZVAN (furios)
A9a, nemernici!... Cum? Vona' vi-i dor de Iaral...
Dar eu? Ce-s eu? Ce? RAspundeli!... SAnt o gadinA? 0 fiarä?
Oare inima-mi cernitA, ca o razA dup' un nor,
10 Nu plAnge 0 ea, sarmana, de focul acelui dor?
Numai voi iubili Moldova?... Dor de -vitt !... Dor de IarA!...
RAndunicele and plea* se gAnclesc la primAvark
Ca sA se 'ntoarcA voioase iar In cuiburile kr,
Si numai omul, el singur, sà nu simt a. niciun dor!
15 Fugici! Lipsi0 de 'nainte-mi...
VULPOIU
Polcovnice...
RAZVAN (lovind cu piciorul In pimint)
Dor de Isla!
RAZAPL (scArpinfindu-se la cap)
nu, n'ai cuvAnt sA te superi...
www.dacoromanica.ro
256 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITI,CE
www.dacoromanica.ro
RAIVAN 1 VIDRA 257
VULPOIU
Sa traie9ti!
(ieee)
VIDRA
Al vrea sa aflu 0 eu cu tot dinadinsul
Ce-i 0 cum?
RAZVAN
Am fost la hatman...
VIDRA
5 A! i ce-ai facut la dansul?
RAZVAN
Draga, o saii spui in urma lucrurile ce-am grait:
Ajungaii acum d'odata ca ie0i foarte mfihnit...
M'arunc pe cal ca vartejul, infig In coasta-i un pinten,
Murgul scutura din coama, sboara vesel, fuge sprinten,
10 i cu cat Alta mai tare, 0 cu cat mai mult Area,
Mi§carea-i cea furioasa simleam ca ma racorea,
PAna ce-1 lasai In voie, asvArlind din math capastru:
Calul, nascut In Moldova, ma duse drept pan' la Nistru.
Nistru, apa romaneasca, ce spumega printre stAnci,
15 IngropAnd du§manii Orli In valvorile-i adAnci!
Nistru, ale carui unde altadata 'n zile grele
Aparau in loc de tunuri hotarele Tarii mele!
Nistru!... Nistru!... Pan' acuxna §tiut-am A ma feresc
De-a trece pe lAnga iarmu-i, ca A nu ma ispitesc!
20 1 Sri nu-mi aduc aminte ca ramai In Iari straine,
Pe mind scumpa mea Moldova nu-i departe dela mine!
Astazi lima de nevoie ma simIii impins la mal,
Caci dorul Iarii razbate pan' 0 sufletul de cal!, ..
Nainte-mi se desvelira, 9erpuind ca un balaur,
25 Holde 0 cAmpii, in care, jucand pintre spice de-aur,
11
www.dacoromanica.ro
258 SCRIERI LITERARE, MORALE fig POLITICE
VIDRA
Vrea sà zick tu, Razagul, calul vostru i Vulpoiu,
Santeti tocmai de-o potrivk tot un fel gi tot un soiu?
RXZVAN
Cum aga?
VIDRA
www.dacoromanica.ro
RAZVAN 131 VIDRA 259
VIDRA
Vise! Nu oricine poate sa viseze-al Vidrei vis!...
Cand te-em Intalnit In codru 0 'ntalnindu-te mi-am 'zis:
Acest haiduc o sa 'ntreaca trandavita boierime,
Eu visam... 'astfel de vise altul nu viseaza nime!
s Gaud te-am smuls la lumea larga din ascunsuqi adapost,
Impingandu-te 'nainte, iara0 visiil meu a fost!
Si-acum eu visez, Razvane, and mi se pare ciudata
Iubirea Orli ce numai prin buruieni se desfatal...
Omul celi iubqte -care cu adevaratul dor,
lo Nu-i pasa de lutul rii, ci de-al iarii viitor!
Nazue§te pan' la stele, fa-te tot 0 tot mai mare,
Si slavali o sa mareasca %era ta din departare,
Precum luminosul soare,
Din locap-i departat,
15 Sparge far' s'a se pogoare
Valul nopIii 'ntunecat !
Fie Razvan oriOunde, el tot lara 9i-o iube9te,
Daca prin faptele sale se ridica 0 uimqte,
Incat Imprejuru-i face pe strain 0 pe pagan.
20 Sa 9opteasca cu mirare: multe poate un Roman!...
(Sbierea se era-a in usä)
RAZVAN
Tu, Jupane? Cum? Si-aice?...
SBIEREA (frectindu-si mAinile)
Da, da ! S'aice! S'aice!
De ce nu? Viu din Moldova ca sa te fac mai ferice...
Jupaneasa foarte scumpa, nu tii Inca, negre0t,
25 C'uncheplul dumitale nu mai este?... S'a sfar0t:
Si-a incheiat catastihul, ispravind de cheltuiala,
Cad 0 viewca omeneasca-i tot un fel de socoteala...
VIDRA (en rAcealã)
A murit? Ce spui, jupane? Si dumneata cum o §tii?
17*
www.dacoromanica.ro
260 SCRIERI LITERARE, MORALE Z POLITICE
SBIEREA
De vr'o catva timp Incoace eram vecini la mosii...
Cand ma 'ntorsei din robie, cu dobanzi intarziate
Cumparai pe lânga Nistru nioe campuri nelucrate...
Apoi bine, jupaneasa, dumneata acuma esti
* Deplina stapanitoare mooenirii parintesti:
Patru sate, dot& iazuri, mii de vite ramatoare,
apte mori, o herghelie, vi-o padure... Nu vinzi oare?
VIDRA
Dumneata ai vrea sfi cumperi?
SBIEREA
Ieften; bani In Tara nu-s;
ao Cu Turcii, cu bir, cu dajdii, to-pi galbanasii s'au dus...
RAZVAN
Nu! Noi nu vindem nemica! Voiu lasa pe Lesi mai bine
To sa m'asez romaneste, In Tara mea i la mine...
VIDRA
Asa? Nu cumva, Razvane, s ne 'nchidem Inteun sat,
Gustand viewca de campie i vazduhul cel curet
15 Intr'o cusca mojiceasca, plina cu miros de varza,
In casa gramezi de teancuri i pe-acoperis o bared?
Tu o sa petreci, iubite, vanand potarnichi si lupi,
Eu purtand grije de turme, de iarina si de stupi,
Iar vatavii, parcAlabii si vecinii de mosie,
20 Vazandu-ne, o sa zicfi: ce bun& gospodarie !...
Frumos traiu! placuta soarta! Noi, o Vida% si-un Razvan,
Sa 'nlemnim stand la o parte, nemiscaii ca un bustean L.
SBIEREA
Este foarte potrivita socoteala dumitale:
Decat a sta la movie, mult mai bine cu parale...
www.dacoromanica.ro
RAZVAN 131 VIDRA. 261
RAZVAN
Dar asculta, draga Vida, 9i 'n Moldova ca 9'aici
Se da cuvenita cinste la osta9i 9i la voinici...
SBIEREA (clAtinAnd din cap)
Hem! s'ar putea ca Vacolo sá te primeasca polcovnic...
Ina la Romani o slujba nu-i tocmai lucru statornic!
NIDRA
5 Sa \Tad eu, cum se 'ncovoaie cu sfiala un Razvan
Pe langa cei mai din coada boiera§i dela divan,
Pentru ca dintein9ii unul, c'o inima mai miloasa,
Ca la un &aim din curte sa-i arunce ni9te ()ash?
Ba poate ea i pe Vidra, pe nepoata lui 'Mo Toe,
io 0 sa ma. trimiçi, cu lacrimi sa ma duc intr'un noroe
La nevasta vr'unui vornic sau la vr'o logofeteasa,
Care n'ar putea la mine sa fie nici fata 'n casal...
A9a se capata slujba, cand tu te pleci ca s'o cei,
In loc d'ai sili prin fapte sa te caute chiar ei!
15 Nu, nu! Las' ca %ant noastra sa simla durerea cruda
C5 'n sanu-i omul de frunte in de9ert Ii vezi c'asuda,
Si. din cupa desnadejdii band ocara, band amar,
Lucreaza i zi 9i noapte, lucreaza tot in zadar,
Caci mi9eii, ea o straja, carma ãrii impresoara,
20 Si pe-oricine nu-i mi-1 resping i mi-1 doboara
SBIEREA
Ca unul fac doua, vorbit-ai drept 9i frumos:
Pe mine, zau, tot mi9eii din visterie m'au scos.
MulP mi9ei sant in Moldova! Dumnezeu sa te fereasca
Eu 9'oricare om de treaba poate sa se prapadeascal...
(cAtre RAzvan)
25 A9a dar vindeli mo0a, sà n'ai bataie de cap...
Uite, eu ca un prieten, a9 vrea numai sa te scap
www.dacoromanica.ro
262 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
RAZVAN
Bine! Nu ne vom intoarce! Vreau i eu sa--ti dovedesc
Cat de mare Ii-e puterea i cat de mult te iubesc...
VIDRA.
10 Dar oare vieqa-mi Intreaga nu-i destul sa-/i dovedeaica
In toata clipa, ca Vidra stie §i. ea sa iubeasca?
Eu nu ma gandesc, Razvane, en nu mai pot cugeta
Eu nu mai pricep nimica decat inalIarea ta.
RAZVAN
Nu vom pleca la Moldova; ma supun voinlei tale;
15 Dar lumea-i Incapatoare; s'alegem o alta cale;
La Nemli, la Turci sau aiurea, oriunde-mi vei porunci
Atata-i cu neputinia de-a mai ramanea pe-aci...
VIDRA
*i de ce-i cu neputirica?
www.dacoromanica.ro
RAZVAN $1 VIDRA 263
RAZVAN
-tii c'am fost la hatman. .
VIDRA
Bine...
RAZVAN
Acum el n'o mai ascunde Vo spune la ori0cine
C'o sa fie cu Moldova un razboi infricopt...
5 Astazi la clansul acasa ne-a chemat pe to0 la sfat,
Ne spuse de 'ntai ca Le 9ii sant eau cu Iara nenrceasca,
'avand legaturi cu Turcii ar dori sa le ptizeasca i
Ne mai spuse c'Aron-Vocla, noul Domn moldovenesc,
Tine 'mpotriva Turciei cu 'mparatul cel nenrcesc;
10 Ne-a mai spus altele multe, In0rand vr'o patru oare,
'nsfar0t, drept Incheiere, ne-au aratat o scrisoare,
In care craiul ii zice sa fie gata pe loc
A trece hotarul -carii cu sabie 0 cu foe...
M'ai lam tu oare, Vidro, ca bra-cul meu sa izbeasca
15 Un piept de Roman? S'aprinza o colibfi româneasca?
RAZA$UL (intrAnd apAcit)
Vine hatmanul! El 1nsu0!...
(iese)
VIDRA
Eu te las a cugeta
Ca... lovincl pe-un Domn netrebnic, vei scapa chiar Tara ta...
(Vidra iese prin o usA, pe cAnd prin aka intrA hatmanul)
HATMANUL (privind in urma Vidrei)
Este sora dumitala? Acea femeie viteaza
20 Ce te 'nsoIe§te 'n razboaie, Infrunta moartea, vegheaza
Pe campul de batalie, In rand cu osta0i mei,
Pe caH ades ii intrece?... Minune dintre femei!
www.dacoromanica.ro
264 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
RAZVAN
Este Vidra...
HATMANUL
Astadattt cerul a fost cu dreptate,
Dând o asemenea sort( la un asemenea frate...
(se ape* se gandefite, apoi duptt o tAcere)
Mind c'astfizi dimineatti ne certasem oare-cum,
Tu nu te-asteptai, Ant sigur, sa ne mai vedem acum?...
RAZVAN
Nu, hatmane. Neasteptatà e numai cinstea cea mare
De-a te vedea 'n locuinTa unui om ffir4 'nsemnare...
HATMANUL
In intillnirea ce-avuram, pare-mi-se ctt-mi spusesi... ?
RAZVAN
/i-o mai spui inc'odata ca-mi dau vieata pentru Levi
10 Toriunde nt vor trimite, le voiu sluji cu credinta
Dar nu mil bat cu Romfinii... nu; asta-i peste putintä!...
HATMANUL
Polcovnice I Bagtt seama eh', mai mult ca orisicand,
Esti dator tocmai acuma sá te jertfesti chiar nevrând.
Ajutorul dumitale, deck altul orisicare,
15 Ni-i cu totul de nevoie In aceasa 'mprejurare.
Dumneata cunosti Moldova; 1.ara s'oamenii cunosti,
Locurile, rtinduiala, tot ce trebui pentru osti...
Ettizboaiele se astiga nu numai prin vitejie;
Ades mai mult ca prin brate se face prin dibacie...
RAZVAN (posomorindu-se)
20 Am Inleles! Prin urmare, vouà vi-i trebuitor
Un om vtindut, o iscoada, un mieI, un tradator...
www.dacoromanica.ro
RAZVAN $1 VIDRA 265
HATMANUL
A, polcovnice! Se poate sa-mi faci astfel de dojene?
Dumneata eoi Leah acuma, cfici patria ubi bene,
Dupa cum zice Latinul, 9i nu mai eoi Moldovean:
Poi sa te baTi cu Moldova, far' a te numi viclean...
RAZVAN
5 Hatmane, Latinul zice... dar fii bun de-mi talmace9te,
In cuibul meu, la Moldova, nu se 'nvala latine9te...
HATMANUL
Tara este unde-i bine.. .
RAZVAN
A9a?... Pacatos Latin
Cine iubea de-o potriva pe-un fraie 9i pe-un strain,
10 Zicand cà Iara-i o turta, Incât s5 poatä stomahul
Leah a ma face pe mine, sau Muscal sa faca Leahul!
Nu, hatmane! Niciodatal... Fie painea cat de rea,
Tot mai dulce mi se pare, and o oiu din Iara meal...
HATMANUL (sculându-se)
Vrea sa zicà, eti statornic n hotarirea luata
15 De-a ie9i din sfinul nostru?
RAZVAN
Da. Si-o mai spun Inc'o data:
Dar ma jur ca de nevoie 9i cu parere de rau:
Dumneata singur ai face tot a9a la locul meu...
HATMANUL (apzandu-se chip& o Were)
Pe castelanul Piotrowski II cunooi; ruda cu mine,
20 In razboaie totdeauna s'a batut destul de bine,
Fiind dintre cei de frunte i la lupta 9i la sfat.
Nu-i batran, nu-i fara stare, este foarte invaIat . . .
www.dacoromanica.ro
266 SCRIERI LITERARE, MORALE ,I. POLITICE
HATMANUL
Nu ma mir ca te uime§te...
www.dacoromanica.ro
RXZVAN 1 VIDRA. 267
RXZVAN
Da! 'o s'uimeasca pe tolil
Hatmane! Eu In Moldova 9tii oare ce am fost?
HATMANUL
Ce?
RXZVAN
HoI f
www.dacoromanica.ro
268 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
HATMANUL
Dar ce 'nsemneaza 'ntrebarea?
RAZVAN
www.dacoromanica.ro
RAZVAN I VIDRA. 269
www.dacoromanica.ro
270 SCRIERI LITERARE, MORALE 0I POLITICE
RKZVAN
Maica-mea a fost Romanca. Tata-meu.. , Mai in sfar0t,
Eu... eu sant Tigan!
HATMANTJL
0 Doamne! Tu Tigan?... Nu-mi place glumal...
RAZVAN
Da! Tigan, Tigan!... Ei bine, sa te mai vedem acuma!
HATMANUL (Ili pune mina pe frunte, se gandegte, apoi dupi o tficere,
In cursul cireia Rfizvan il privegte atintit)
5 Intreaga lara le§easca...
RAZVAN (apucindu-I iute de mini)
Taci, hatmane! Nu uita
Cine-s eu, q'adu-Ii aminte §i eine e§ti dumneatal...
In vieara numai o data IntMnii In neagra-mi cale
Una singura hint& cu simtirea dumitale,
10 Ce din falnica 'nilTime a nwerii boierwi
Privind cu ochii cu care tu, hatmane, ma prive0i,
Cu mana-i Imi stranse mana §i-mi vorbi cu omenie.
Acea fiinla e Vidra... nu soru-mea, ci so-P.
HATMANTJL (sculandu-se gi. rezemindu-se de umerii lui Rizvan)
Am facut, ca Leah §i hatman, tot ce 'n putin-ca mi-a stat,
is $i nemic, nemic In lume, din parte-mi n'a fi cruIat,
Ca sa ca§tig Tarii mele pe iubitul meu tovara§...
Dar nu-i chip ! SA fim prieteni! Walla tal... spuindu-li iara9i
Ca primeam cu bucurie un ginere ca Razvan!...
VULPOIU (intrind jute)
Polcovnice! Dela -tar& un boier... Un Moldovan...
(Lasi si intre Rapti gi ieee. Räzvan face o migcare de mirare. Ballots,
vizind pe hatman, se opregte In ugi.)
www.dacoromanica.ro
RAZVAN I VIDRA 271
HATMANUL
Boierule din Moldova! Nu te cunosc pan' acuma,
totu0 te rog da-mi voie ca sa-li spun o vorba numa...
Norodul vostru se zice c'oare0cand ar fi venit
$i s'ar trage tocma-tocma din Ramul cel prea-vestit;
5 Dar cum oare vreii ca lumea sa v'asculte, sa va creaza,
Cand Intreaga firea voastra cu totul se departeaza
Din obiceiul acelor oameni ageri i varto0,
Pe care voi cu trufie ni-i aratali ca stramo0?
Rârnlenii cei din vechime cautau fara 'ncetare
10 Ca sa scoaIa la lumina tot ce-i bun 0 tot ce-i mare,
Incat la plug 0 la sap& gaseau adesea barbali
Cu cari se falepte lumea: pe Catoni i Cincinati...
La voi insa, &and o raza
De soare patrunde 'n Tara,
15 To 1i se scoala, toi turbeaza,
Toi voiesc s'o dea afara ! . .
(arata la Rtavan i iese)
BA$OTA (Inchinându-se)
Cer iertare; viu d'a-dreptul dela drum 0 plin de pray,
Ma chiama...
RAZVAN
.tiu cum te chiama, jupane mare vatav!
20 Ne cunotem foarte bine.
BA$OTA (Inehimindu-se)
Luptandu-te cu Mvccalii
Umplut-ai Moldova 'ntreaga de numele dumitale,
$i slava ce-o ca§tigase0 nu pu/in a mai crescut
Prin vestea ca mai in urma i pe Tatari i-ai batut;
25 Deci, icoana matalulei, la Cracovia lucrata
$i care, cum qti acuma, intocmai astfel te-arata,
Stapanul meu Aron-Voda o Tine 'n palatul sau.
www.dacoromanica.ro
272 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
RAZVAN
Nasul meu, ochii 9i fruntea vor fi fost de tot altminte;
A9a dar nu-i de mirare a nu-li mai aduci aminte!...
$'apoi altceva mai este; eu eram atilt de mic,
hick viitavul cel mare, zfirind un slirman pitic,
to Nu vrea nici sit-1 bage in seam& sau d'aproape sil-1 priveasca,
Far fi putut cu piciorul ca pe-o musca s'a-1 turteasa 1
Piticul insti de-atuncea, speriat de-un vis grozav,
N'a uitat 0 n'o sa-1 uite, pe-acel puternic vatav...
Dar 15.stind acestea toate, spune-mi cinstite jupilne,
15 Ce 'ntamplare, ce furtun5 te-o fi aductInd la mine?
BA$OTA (Inchinandu-se)
Maria sa Aron-Voclgi, din voia lui Dumnezeu
McIteanul cdrii Molclovei, domnul 0 stap"anul meu,
Ba §i na§, ciici mai deunazi, din parinteasca sa mila,
Mi-a facut nespusa cinste de-a-mi boteza o copila,
20 Ma trimite cu solie la polcovnicul Razvan,
Ca s'a-i spui ca-1 chiama -Ora, clandu-i un loc in divan...
RA.ZVAN
In divan?...
BAWT.A. (inchinandu-se)
www.dacoromanica.ro
RAZVAN I3IVIDRA 273
www.dacoromanica.ro
274 ECRIERI LITERARE, MORALE I POLITICE
RAZVAN
Un pas?
VIDRA
Ca s'apuci cu fald scaunul lui Stefan cel Mare
patruzeci mu d oaste s te-aqtepte 'n ascultare,
Bucuro9i a 'nfige lancea, tn ce parte-i Va indrepta
5 Un deget al mânii tale, o vorbfi din gura ta!
RAZVAN (turburat)
Scaunul lui Stefan cel Mare?
VIDRA
Stefan cel Mare, iubite!
RAZVAN (punind mina pe braIul eel legat)
tii tu oare c Tätarii poartä sàgei otrgvite?...
Astg rang...
VIDRA (zimbind)
to Astg ran'a' ?... Ei bine?... Ce-i?... Sfi vedem?
Te temi de moarte, Rgzvane?... De când asta?...
RAZVAN
Da, mg tern !...
Nu ma temeam mai 'nainte, pang ce cu desfatare
Nu gustai, Vidro iubitg, din fagurul de-a fi mare!
VIDRA
15 A9a-i, Razvane, ca-i dulce?
RAZVAN
0, nepoata lui Mope!
Sufletul rneu Para de tine n'ar fi cunoscut de loc
Astg simire ciudatg, ce-I indeamng sà doreascg
Jos la picioarele sale toatg lurnea sa priveascg!...
www.dacoromanica.ro
RAZVAN Eg VIDRA 275
VIDRA
Si numai tu ca un munte ce primqte cel de'ntai
Mfindrul soare, pe când noaptea stä culcata peste vrti!...
RAZVAN
0 da! Voiesc a fi mare, precum Sbierea cu gramadd
Voiqte movile de-aur numai la dânsul in lada!
(Sbierea scoate capul prin uga din fund)
5 InsA rana! Bralu-mi arde... 0 sfigeata cu venin!
SBIEREA (hiaintand)
VindeIi? Daea daIi mai ieftin, eu platese acum pe§in.
18*
www.dacoromanica.ro
CANTUL V
MARIREA
Asa s'a WWI 0 lui Raman rdui
Ce-1 /douse pi ei lui Aron-Vodd.
MIRON COSTIN, Cap. IL
FETELE:
RAZVAN, hatman moldovenese TANASE
VIDRA RAZASUL cap itani
BASOTA VULPOIU
SBIEREA SOLTUZUL }
UN COPIL
MAI MULTI CAPITANI SI TARGOVETI
Palatul lui Mayan in Ia 9i
www.dacoromanica.ro
(Rfizasul sade ganditor, fluierând o doia, cu capul plecat pe mita.
Mark se aud din departare Impuscrituri de tun.)
VULPOIU (intaind)
RIZAWL
Ziva rea, nu ziva buna:
Unde vezi tu bunatate, &and tot fulgera i tuna?
Mai Vulpoiule, nu-i bine...
VULPOIU
RAZA$UL
Mare treabrt I
to Nu cumva sail zic o jupane* sau c boierule 0 Ce Simi!
Mai asteapta! Deocamdata pune-ti, draga, pofta 'n cui!
Leahul ne trimete 'nteurta ghiulele peste ghiulele,
Noi stam fnch4i in cetate ca dobitocul In piele,
www.dacoromanica.ro
280 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE
RAZAWL
Dar tu de unde o Oii?...
VULPOIU
Drace ! Vulpoiu ce nu Oie? Asculta, sa-/i spui pe fa0,
Maria sa Aron-Voda trimis-au azi dimineala,
10 Chiar pe Bapta vatavul drept la hatmanul lesesc...
RAZAWL
crezi tu?...
VULPOIU
Cu buna seama! Nicidecum nu ma 'ndoiesc !...
Le§ii sunt gata la pace... Vrei dovezi? Ei bine, iatal....
Dintâi cetatea Sucevei nu s'a luat niciodata
15 i, prin urmare, nici astazi nu se ia u§or ;
Apoi Barn vatavul e un faimos vorbitor,
deci, indrugand ía fleacuri, pe Levi o sa-i ameleasca,
Ca-i oiut ce fel de poama-i inlelepciunea lepasc5 ;
In sfar9it, du§manul vede ca nu-i gluma cu Razvan,
20 Cunosclindu-1 din aproape ca-i suflet de holoman!...
A§a dar la dracu lupta, duca-se naibei vrajma§ul,
Tfirgu-i rupt, pacea-i facuta, n'ar strica nici aldama§u1;
Cfir§mfireasa nu-i departe: o masura doi §alai
Cotnar din via domneasca...
www.dacoromanica.ro
RIZVAN V VIDRA 281
1XZA.51.714
Mai Vulpoiule...
VULPOIU
Iar 4 mai 5?
Nu po/i sa zici: 4 capitane O... Tau c'o s'ajunga la ce anal..
RiiZAWL
Bre, n'am vazut pan' acuma o faptura mai de§arta,
5 Trasni-te-ar capitania, capitane mare fleac!
Sant sute de semne rele, iar bune nu-s nici de leac.
Hatmanul nostru, de pilda, cand intra, cand vrea A iasa...
Mereu se tot poticne§te, intrand §i ie9ind din casa...
VULPOIU
Dec I Astea sant semne bune!
RAZAWL
10 Semne bune ?
VULPOIU
Negre9it!
Este rail and omul cade, iar nu and s'a poticnit...
RAZAWL
Vezi a §'altceva mai este...
VULPOIU
Oriqicate mi s'ar spune,
15 Talmacind cum se cuvine, toate semnele sant bune!
TANASE (intrand)
0 veste, copii!... 0 veste !
www.dacoromanica.ro
282 SCRIERI LITERARE, MORALE *I POLITICE
VULPOIU
Capitani, iar nu copii!
Te rog, capitan Tanase, ca 0 dumneata s'o §tii...
Am ajuns 0 eu ()data A fiu un obraz In lume,
tocmai acuma nimeni nu vrea sa-mi Zia pe nume I
RAZASUL
5 Ce veste?
TANASE
0 veste mare. Vatav Ba§ota 'n sffir0t
Impaca treaba cu Le0i, 0 Domnul a iscalit...
Avem pace chiar la vreme: ne lipseau hrana 0 pravul
Nu era chip a mai merge...
VULPOIU
10 IsteT mai e 0 vatavul!
RAZASUL
Cu Le0i? Asta-i nemical... Mai este Turc 0 Tatar
VULPOIU
Haida-de ! Ei sint departe... Grije le porii in zadar...
TANASE
Ba nu-i vorba ca-s departe ; dar Le0i se 'ndatoreaza
A ne tocmi 0 cu dan0i...
RAZAWL
15 Cine-i nebun ca sa-i creaza!
(Afara se aud strigate: O. trAiaseA Aron-Voda)
VULPOIU
Aron-Voda sa traiasca... Auziti, ce chiu? ce zvon?
Mult mai iube§te norodul pe Maria sa Aron!
www.dacoromanica.ro
RAZVAN $1 VIDRA- 283
TINA SE
Adica, orice s'ar zice, e un Vocra cum se cade;
Pe sArAcimea o cruO, pe cei cu caftan Ii rade,
Iar nu lasA pe ciocoiul, far& fund 0 Ara dop,
SA despoaie toatA Tara, cum fAcea Petrea cel Schiop!...
5 InsA nu-i lucru temeinic a norodului strigare,
Skit bAtrAn. Vfizui cam multe... Strigan al-pi 0 mai tare:
SA trAiascA LApupeanul, 5i-1 viclenirA urit;
Despot-Vodà s'A trAiascA, §'apoi mi I-au omorit;
SA trAiascA Stefan Tom§a, 0-1 gonira ca pe-un cane;
to Ioan-Vodà sA trAiascA, pi-1 dete 'n ghiare pfigAne...
Intr'o clipà Lapu§neanul, Tom§a, Despot 0 Ion
FurA sus 0 jos d'odatä... Vai 0 de VodA Aron!
Una crede Vali& gpune, iar face din zApAcire
Necrezute i nespuse: a§ari.RoniAnul din fire.
RAZ E$UL
www.dacoromanica.ro
284 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
VULPOIU
5 Ha, ha! InIeles-a0 oare vr'un singur cuvant macar?
MA tern a hatmanul nostru e cu trei roate la car...
R./124UL
Ce-ti spuneam eu dineoara? Tot la vorba ceea vine:
Poticneala-i mare lucru... Mai Vulpoiule, nu-i bine!...
VULPOIU (furios)
Mai? Iar mai?
TXNASE
10 Noi pierdem vrernea, tot la fleacuri In§irand...
Haidern! Pe toci capitanii sa-i adunam mai curand,
Hatmanul oie ce face. El Invala, el raspunde.
Este datoria noastra ca sa-I ajutam oriunde...
Eu oiu ca 'n iara Moldovei unul e Razvan, ma jur!
15 Neat ca-i Tigan... La dracu!... Asta-i singuru-i cusur!
(Ies toni prin up din fund, pe and pe cea din stAnga intrA RAzvan ili Vidra.)
RXZVAN
Da! S'au Impficat cu Lqii...
VIDRA
i cu paganii?...
RXZVAN
Fireoe!
www.dacoromanica.ro
RAZITAN I viDRA 285
VIDRA
Trebuia tu sa-i dai sfaturi. , .
RAZVAN
Dela mine nu primeOe...
Atfita-i mai rau! Iubito, cata drept In ochii mei 1
Drept !... A§al... Spune-mi acuma, nu citeoi nimic In ei?
VIDRA (cu nedumerire)
5 Sant tulburi...
RAZVAN
Tulburi?... Atka?... Foarte bine! Vrea sa zica
Nici Aron-Voda in ochii-mi n'a putut citi uemic
Ochii mi-au fost cu credinVa...
(stranglind pumnii si cu glas tnnecat)
Vidro ! Vidro !... Eu voiesc
10 Negre0t una din doua: sau moarte, ori sa domnesc
VIDRA
Asta-i i dorinta Vidrei... Insa trebuie amanata...
Nu-i timp...
RAZVAN
Astazi, asthzi, ast-azi; sau astazi, ori niciodata !
Aron se 'inpaca cu Le0i l cu ajutorul lor
15 Se 'ntareoe la domnie, pe cand eu sughic i mor !
Aron se 'mpactt cu Le0i, i sabia-mi nu mai poate
Prin du§mani sä m släveasca, iar slava duce la toate!
Aron se 'mpaca cu Le0i... Fara nume, far5 tron,
Ce fac ,eu? Raspunde-mi, Vidro!... Aqa dark jos Aron!
VIDRA
20 Nu te grabi, ma 'ngrijeoe o presimIire ciudata,
Si presimprea femeii nu se 'npala niciodata.
www.dacoromanica.ro
286 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
RAZVAN
Vorbe seci !
VIDRA
0 nu, Razvane! Chiar astazi eu am visat
0 vedenie grozava, un lucru infricopt
Maica ta 'n haine cernite din mormant papa spre mine,
5 Ochii-i se 'nnecau in lacrimi, pieptu-i gemea de suspine,
durerea-i plamadita cu mania la un kc,
hni striga din gura-i moarta: piei, nepoata lui Mope I
RAZVAN
www.dacoromanica.ro
RiZVAN $1 VIDRA 287
(lose)
CAPITANII
5 Sa. träiqti!
RAZVAN
Nu-i tiznp de vorbe!... Pe calla viteazul Mihaiu
Sca Ida' Tara Munteneascii, dela Giurgiu pfinla plaiu,
In sangele de nal:larch' al urdiilor pfigane;
Pe cand Jigmon Ungureanul, la hotarele romane,
10 Pas Cut cu noi impreunA de varpcle veninos,
Ivi pune pieptul In luptà pentru crucea lui Hristos ;
Pe cand Neangul, Francul, Papa, Ifirile erectine toate,
S'au unit ca sa doboare spurcata pfiganatate i
Numai Levii cei sburaalnici sant cu Turcul Inlelevi,
15 Iar Domnul Aron al vostru s'a tocmit argat la Levi!
Sante-0 Romani, vi Romfinii n'au suferit niciodatä
Pe fruntea Domnilor ca'rii macar o singua patà!
Un Vodd-i un fel de doftor, vi norodul, fraIii mei,
Nu-i dator sa fie jertfa doftorilor celor rfii!...
20 M1141 bomni avuse Moldova ; cei buni au domnit o vienfi,
CeilalIi au purtat cununa o singurà dimineala ;
Cfici fficându-se luminfi vi soarele fiind sus,
Poporul da jos pe-aceia pe cari poporul i-a pus !...
Un Vodfi, ea orivicine, Ivi ia plata dupà fapta...
52 M'ati Inteles? Vremea trece...
www.dacoromanica.ro
288 SCRIERI LITERARE, MORALE 131 POLITICE
CAPITANII
Jos Aron!...
RAZVAN (arAtand uga)
Tara v'a§teaptA!
(CApitanii ies, afarA de Vulpoiu 0 de Tanase)
VULPOIU
SA-1 ucidem?
RAZVAN
Nu, lAsati-11... Domnii and nu mai domnesc
5 S'aseamfinA cu strigoii: ei umbra', dar nu trAesc...
VULPOIU
Bine!...
RAZVAN
Dup4 ce-1 yeti prinde, sa daIi semne din pistoale!
VIJLPOIIJ
In-ce1eg!...'apoi srt facem ca norodul A se scoale
S'adunAndu-se cu gloatà, mic 0 mare pe maidan,
to SA sbiere dobitocwe: trAiascA Vodà RAzvan!...
RAZVAN
Pe BartA...
VULPOIU
$tiu! Cu dânsul voiu avea chiar eu a face:
De mult 11 pfindesc de-aproape, ca nici de fricA nu-mi place!...,
(iese)
TANASE
0 A plec 0 eu indatä, numai o vorbA Ali spui...
15 Faci rAu!...
www.dacoromanica.ro
RXZVAN SI VIDRA 289
RAZVAN
De ce?
TANASE
Apoi bine, nu se cade orivicui
A vedea pe scaunul larii...
RAZVAN
Ce 'nsemneaza?...
TANASE
5 Proasta minte
Ar vrea sa 'ndulceasca vorba vi. nu gasevte cuvinte...
Da-mi voie sa-li spui pe faVa ...
RAZVAN
Spune verde, mov Tams!
TANASE
Despot fu Grec, Ioan-Voda fu Armean vi Iancu Sas...
10 Dar orivicum pan' acilea, din mila dumnezeiasca,
Noi n'am avut niciun Voda... vtii! Tara o sa carteasca.
Ce sa-i faci!... Mai bine batman. Sa nu fi fost tata-tau... !
RAZVAN (incruntat)
Cum?...
TANASE
Apoi de! BatrfineIe!... Sa ne ierte Dumnezeu!...
(iese)
RAZVAN
(se arazA cu capul plecat pe mAini, apoi se scoalA, face In Were citiva
pasi prin odaie, se opreote pe loc)
15 Nu-i greu Inca patru zile de-a fie mai lupta 'n cetate
Pan' ce tabara lui Jigmon va lovi pe Levi la spate...
19
www.dacoromanica.ro
290 SCRIERI LITERARE, MORALE I POL1TICE
www.dacoromanica.ro
ItAliZVAN $1 VIDRA 291
VIDRA (Ingenunehind)
fp mulomesc, Doamne Sfinte,
C'ai auzit cu 'ndurare o rugaciune fierbinte!...
(se scoallt)
to Crezut-ai dark Razvane, ca se poate speria
De ni§te de§erte vise chiar o inima c'a mea?
Gandit-ai oare, iubite, c'o naluca muiereasca
Ar putea glasul maririi in pieptu-mi sa-1 nabu§easca?...
Vantulewl, ce-adiaza printre vile din lästar,
15 Rämane Mit' putere in faTa unui stejar,
Pe care numai furtuna II sgudue 0-1 sfarama.. 4
RXZVAN
Furtuna?
VIDRA
Cea nlai cumplita!
RXZVAN
Evti Doamna, Vidro...
19*
www.dacoromanica.ro
292 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE
VIDRA
Mut marnal...
Aici copilul se misca... Singindu-1 In semul meu,
Uit toate :pi vad acuma, vad ca-s femeie si eu!...
(afarA se aud strigate: sli trAiascA RAzvan-Voda)
RAZVAN
www.dacoromanica.ro
R1ZVAN SI VIDRA 293
www.dacoromanica.ro
294 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICS
www.dacoromanica.ro
RIZVAN E}I VIDRA 295
www.dacoromanica.ro
296 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
VULPOIU
Vatavul...
TOTI
Ce-i?...
VULPOIU
Barth...
TOTI
Zi!. ,.
VULPOIU
5 Tradare!
Scapa din mainile mele, deschise poarta cea mare,
Le§ii au umplut cetateal...
(Sbierea cade mort, fulgerat de apoplexie)
RXZASUL (clätind din cap)
Poticnealal...
TANASE
Eu 9tiam
10 Ca nu se cadea s'apuce scaunul Tarii mice neam.
VIDRA (lutind pe Rfizvan de minA)
Iubite! Nu sta pe gancluri... Mid soarta te prigonqte,
Fii mandru chiar in cadere!...
CAPITANII
Maria Ta! Porunce§te!...
VIDRA
Sice s'a§tepta/i voi oare dela viteazul Razvan,
15 Deck palo§ul in mana, §i 'nainte la dupnan?
www.dacoromanica.ro
RXZVAN SI VIDRA 297
www.dacoromanica.ro
298 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
www.dacoromanica.ro
RAZVAN I VIDRA 299
RAZVAN (cu glas slab, pe- and Vulpoiu i Ritzaful fl pun pe divan)
Am biruit i mor1._ .
www.dacoromanica.ro
300 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
VIDRA
Pe voi nu va doare!...
RAZAWL (en furie)
Dar tu 1-ai ucis, ciocoaich! Tu la moarte 1-aduse§i!
3 0 sfi mi-o plAtwi acuma, tune-fulgere!
(Scoate cuitu1 i voiegte s'o loveascA)
VIDRA (cu sling() rece arAtAnd la ugA)
SA 141
(11Azagul lAsA raAna In jos gi, pleacA capul)
www.dacoromanica.ro
ES
, P
. ;", "
ALEXANDRU HASDEU
(1811 1872)
Portret in uleiu, coleqia Academiei Rom lite
www.dacoromanica.ro
ADDENDA
www.dacoromanica.ro
POEZII
ELOGIUL CASTRATIUNIP)
D. Flechtemnacher e rugat a aranja muzica, aci attlel...
www.dacoromanica.ro
304 SCRIERI LITERARE, MORALE *I POLITICE
www.dacoromanica.ro
ADDUNDA 805
UN VIS1)
Miezul nopcii s'a lyit
,Fi prin lume-a reispanclit
Ceata vieurilor &Lae:
Visuri negre, V8uri albe,
Ce Inge; Ind pllnifen zori
Pe armanii muritori.
Arecsandri.
Deputatii vin la treabli,
Ca EA primeascA degiaba,
Câte doi galbeni pe zi;
In dealul Mitropoliei
g Viitorul RomAniei
Curand se va limpezi.
De grabs usa'n laturi dati,
SA intre domnii deputaIi!
20
www.dacoromanica.ro
306 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 807
20*
www.dacoromanica.ro
808 SCRIERI L1TERARE, MORALE ki1 POLITICS
EVLAVIA1)
Sunt un calugar pacfitos
Ascuns supt trista rag:
Imi place vinul spumegos
&Unbind colea pe mass;
5 Beau eel local din poloboc,
Din sticlgt malvazie...
*i toate astea la un kc
Fac eii-la-vie !
Stint un calugär cersetor
10 Purtfind desagi pe spate:
Intrec in efirti pe-un cartofor,
Intrec pe zece, hate !
Lanscnetul, stosul, orice joc
Primesc cu veselie...
15 *i toate astea la un loc
Fac eii-la-vie !
Sunt un calm& umilit
In cap cu comiinacul:
Supt chip de puica de iubit
20 Ma 'mpac cu insusi dracul;
Pe Tinca o sfirut cu foc,
Pe Safta cu belie...
Si toate astea la tin kc
Fac eii-la-vie !
1) Aghiuld, H, n. 13 [Februarie 1864], p. 97-98.
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 309
www.dacoromanica.ro
310 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE
D. COGALNICEANIP)
1..
Lui Rosset
Zice el:
5
0 sa vezi
Zice el
Ca al men
-
Zice el
Minister
Zice el
Va urma
to Zice el
Orice sfat
Zice el
Ce-mi va da
Zice el
10 Foaia ta
Zice el.
2.
Lui Boleac
20
Zice el:
Sa ma crezi
Zice el
-
C'ori,icand
Zice el
Fit orice
Zice el
1) Aghit4d, II, n. 14 [13 Februarie 1864J, p. 111.
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 3t A
Cu Rosset
Lee el
Bunt du§man
Zice el
5 lar al ttiu
Zice el
Serv plecat
lice el!
3.
La boieri
it: lice el:
Sunt boier
lice el:
La -Omni
lice el:
15 Sunt Oran
lice el:
$i. oricui
Zice el:
Tiu cu voi -
20 lice el...
mereu
Zice el
Zice el
lice ell!
www.dacoromanica.ro
312 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
0 DO INA PO STUMA 1)
Nu aveam o 9chioapa de parnant sa-mi fie
Locul meu... acuma-mi stapanesc mormantul;
5i nu Indraznelte ciocoiuI sa vie
Sa-mi stoarca pamantul!
5 Alergam ca vita, manat de porunca...
Ma desfat acuma'n ticna boiereasca:
Ar vrea 9i nu poate ciocoiul la munca
D'aci sa m'urneasca!
Ma lakea boierul... acum nu ma bate
10 Nici vantul, nici raza fierbintelui soare;
Timpul n'a 'tars Inca semne de pe spate,
Dar nu ma mai doare!
Imi lipsea cama9a pe ger i pe ploaie
Gaud 9edea ciocoiul rang& calda-i vatra;
15 Acum port o haina, care nu se moaie:
Tarana i piatra!
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 313
DRUMUL DE FIER 1)
FrunzA verde buruiene,
Sfi traiascfi Mavroghene!
De cAnd drumul cel ferat
De Camera s'a votat,
5 Fiecare deputat
Vr'un pepheq a cAoigat 1
Frunza verde treanca-fleanca,
,Sfi traiased Salamanca!
Nu-i destul c'avem ciocoi;
10 Ne mai trebui laniuri noi:
Sfi tot curgfi ca 9iroi
CArduri de straini la noi!
Fruned verde buruiene,
SA traiasca Mavroghene!
15 wild la plata inzecit
Decum alIii au plfitit,
0 s'avem un drum pocit,
Cum nici nu s'a auzit.
Frunzfi verde treanca-fleanca,
20 SA traiasca Salamanca!
Tara strigi pAn'la cer,
Oameni'n robie pier:
Cerem legi dela boier...
El ne da un drum de fier !
1) Aghiug, an, II, n. 17 [5 Martie 1864), p. 129.
www.dacoromanica.ro
31( SCRIERI LITERARE, MORALE t3I POLITICE
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 315
Dar
Cum oare Camera &a faci
Când Tololoi la Tear& pleura
www.dacoromanica.ro
316 SCRIERI LITERARE, MORALE tg POLITICE
TREISPREZECEP)
0 balacki in genul lui Schiller
1.
2.
3.
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 317
4.
5.
6.
7.
S.
www.dacoromanica.ro
318 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
9.
10.
11.
12.
13.
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 319
www.dacoromanica.ro
320 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
www.dacoromanica.ro
ADDENDA. 321
21
www.dacoromanica.ro
322 SCRIERI LITERARE, MORALE 51 POLITICE
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 328
21*
www.dacoromanica.ro
324 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
SA VORBIM ROMANESTE! I)
Cugetarea romaneasca
Are portul romanesc:
Nu lasaIi dar s'o ciunteascii
Cei ce limba ni-o pocesc.
5 Gaud Romanul se 'ndarje5te
Din IaVana cand mi-1 scoti,
El-li toarna romane5te
Un blfistem de iiteapte colio.
Cand de dragoste s'aprinde
to El vorbe5te lin 5i bland,
beat dorul te cuprinde
Dulcea-i vorba ascultfind.
La manie, la iubire,
La suspin 5i chiuit,
Dupa chiar a noastra fire
20 Graiul nostru e croit.
La iubire, la manie,
La chiot 5i la suspin,
România-i Romania
Cu fagur 5i cu pelin.
9 Amicut Farraliei (Gherla) cursul III, semestrul II, 4116 Decemvrie 1879,
P. 94-95,
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 325
www.dacoromanica.ro
326 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
ALEXANDRINAE NUGAE 1)
Poetul nu mai este bun
Dealt la regi sä fie slugfi
Si sfi-i tot spele cu &Spun
De lingu5ire §i. de rugs,
5 Fficfind din pupfizi pfiun !
www.dacoromanica.ro
APARAREA LUI B. P. HASDEU IN PROCESUL DE
PRESA AL NUVELEI DUDUCA MAMIJCA* 1)
Dupre toate legile lumii, D-lor, o singura villa, fie ea cAt de grea, numea-
sca-sä ea crima, delict, contravenlie, sau altfel ; o singura villa, fie ea eta
de pipaita, nu poate atrage asuprali douft pedepse. BazAndu-ma pe acest
principiu juridic universal, a§ fi In dreptul meu a respinge din capul locului,
5 in cAteva cuvinte, procesul, ce mi se ofere§te prin bunatatea d-lui procutor.
A§ putea sa vii spui ca, fiind profesor la Colegiul Superior de aice, am fost
destituit, Inca dela 18 a lunii trecute, tocmai din cauza pasagiului foii mele,
pentru care voi%i sa ma mai judecaIi o data ; nenorocitul pasaj despre Emilia
§i muma-sa! nefasta pagina 43 ! Destitucia mea, D-lor, este o amenda mai
£0 mare decAt toate cAte le prevede o lege de presa, §i, pe de-asupra, ea este
pentru mine chiar un fel de pedeapsa de moarte. D-voastra §tilicardupre legile
scolastice, profesorii colegiali se numesc pe vieucti. Oare-i zip ? Deci, desti-
tircia unui asemenea este curmarea vietii lui, ca §i taierea capului. Tot dupre
acele legi, ca profesor colegial superior, eram indreptatit a avea Oat la
15 moarte cAte 1000 lei pe luta. Am acuma 26 de ani §i, prin urmare, dupre
teoria probabilitàii i dupre table de mortalitate, lesne pot sa mai traiesc,
cu voia d-lui procuror, cel ptrcin 24 de ani. Aqa dark destituTia mea este
ca §i o amenda de 280.000 lei, cuveniti pe 24 ani. Unii din D-voastra nu
o mi-ar ingadui, poate, decAt 12 ani de viatil de acum Inainte ? Fie, D-lor,
§i znai jos ! fie numai 6 ani ; §i tot Inca legea presei nu statornice§te nici
pPntrn o criinä o amenda de 70.000 lei ! Iata ceea ce mi-au facut Emilia
www.dacoromanica.ro
328 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 329
www.dacoromanica.ro
330 SCRIERI LITERARE, MORALE N POLITICE
toate pasajurile de felul celui incriminat in foaia mea ; am cules dark' numai
precilt imi adusei aminte in repejune ; doufi trei bucati.... insi tot Inca prea
deajuns, pentru a demonstra deplin una din douA: sau pasajul meu e nevi-
novat i atunci e vinovata acuza/ia lui; sau pasajul e vinovat i atunci sunt
5 vinovaci toi autorii noori cei mai de frunte, prin care se ffileoe literatura
romini, ffiri care ea ar semana cu *Kea irocheza sau otentotfi, i cu care
bucuros a impfirti, D-lor, in mice imprejurare, i laurul, i culpa!
De curind s'a tipfirit aice, in E9i, vodevilul d-lui Alexandri, representat
de mai 'nainte pe seen& i intitlat: *Rusaliile in satul lui Cremene*. Prive-
10 ghetorul Resvrfitescu e zugravit curtenind pe frumoasa vätiviVa Susana.
hart dialogul:
Respratescu. Susano, tii una?
Susana. Ba nici doufi.
15 Resvratescu. Imi vine sfi mfi prind argat la voi.
Susana. Pentru ce?
Resvnitescu. Pentru vorba ceea: Decit a bfirbatului mai bine a arga-
tului *.
D-voastrfi tnçelegeçi foarte bine, D-lor, ce vra sfi zici: a cleat a bfirba-
20 tului, mai bine a argatului *. Ma mir, zau, cum de nu strigfi d-1 procuror:
acesta e un principiu anti-social ! iffirbaIii se desmooenesc in favoarea
argalilor ! ian sä cfiutim la articlii legii presei ! ian un proces ! etc. *.
In a Cirlanii *, vodevilul d-lui Negruzzi, jucat la teatru ielean in 1849
si reprodus prin tipar in 1857, adicii deja sub aspra domnie a legilor de presa,
25 un taniir cucona9, Lionescu, cere In versuri dela o tânfird Iarfinculi, Voichita,
ca si-i deie... iatfi sa vedeli ce anume sfi-i deie:
Voichica. Nu te 'nteleg. Spune ce vrei dela mine, cuconalule?
Lionescu. Cfind babaca la neneaca
Vre un mic favor cerea,
30 Neneaca cu. bucurie
Dorinça Ii implinea ;
Tu fä cum fficea neneaca,
Eu voi face ca babaca *.
Iati, D-Ior, in piesa d-lui Negruzzi, intalniti inca o neneaci ca i in
55 romainul meu; ba Inca o heneactt, care face nu qtiu ce cu babaca, a9a ca
s'o oie i copiii! Acest pasaj este el oare mai moral deck quasi-nemorali-
tatea mea ? Si insemna%i, D-lor, cá elevii gimnaziali au jucat in ist-an
aceastfi pies& sub direclia d-lui Maiorescu!
Dupfi d-nii Alexandri i Negruzzi, se cuvine un loc9or d-lui Bolintineanu,
40 primul poet de peste Milcov, cum zic unii si altii. Ei bine ! in romantul sfiu
www.dacoromanica.ro
ADDENDA_ 331
*Manoil i, tipfirit la Iaçi nu tocmai a5a de mult, eroul este zugrivit primind in
odaia sa un card de acele fete ce n'au nume in societate, in urrnfitorul chip:
e Abia intrartim In casti, i lacheul imi anunVii sosirea unei fiice a Vinerei.
5 -
Zisei sk intre.
Cum te chiamä, draguliVi? * intrebai...
Din ce taramuri vii, neiculita ? imi rtispunse ea. Aoleo ! una este Zlatca
Evreica, dela munte pani la Dunfire, in %am Romaneasci...
Dupfi aceasta veni una, Inca copi15, 1nc5 novice: timidfi i sperioasä ca
o pfisfiricii prinstt in la/. Ea pleca ochii 5i 'Area cä ro5e5te de meseria ce
to uneltea. Aceasta veni insolita de murnfi-sa. 0 mumfi ce-O aducea copila,
stt o sacrifice pe altarul viciului! o mumal...
U5a se deschise ; toatii adunarea batea in palme.
Era Mfirioara.
Cine-i stapanul casei? mtt Intrebti ea.
15 - Iata-1! ii easpunse unul; Manoil...
Vede? intreba ea pe un june.
Vede, ii rfispunse acesta.
Loveoe colea! imi zise Mfirioara, intinzandu-mi maim.
Iatti dar, sub pana d-lui Eliad, o femee 4 care se intinde foarte mult *;
ba Inca tocmai o mama, ca i In pasajul romanlului meu, cel ctizut in ochiul
sty d-lui procuror ! Ce obscenitate ! Ce nemoralitate ! Ce delict Revolta-se
1
www.dacoromanica.ro
332 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICS
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 333
www.dacoromanica.ro
334 SCRIEEI LITERARE, MORALE $1 POLITICE
inscrien si publican pe toata ziva actele cele mai neertate, atfirnate de juris-
dictia tribunalului. Eu am scris numai despre dragoste, pas grand'chose;
pe and d-voastre desfasuran omorurile, furtisagurile, otravirile, incestele,
etc., etc. Oare cine ar fi mai vinovat? Au de ce d-I procuror nu vfi inten-
5 teaza d-lor voastre un infricosat proces de presa? Oricine ma acuza pe mine
pentru a fi depins devergondajul unei babe cata numai cleat sli acuze si
pe judecatorul, cel ce inregistreaza sute si mii asemenea petreceri ! D-voastre
sunten confran ai mei, D-lor! D'apoi Inca insusi d-1 procuror, acuzand
scrierea nemorafitanlor, scrie despre nemoralitan si, prin urmare, se acuza
10 pe sine Insusi ! Iata la ce urmari conduce invinovanrea ce mi se face ! Oare
va mai da mama, D-lor, a crede in nemoralitatea publica a paginei 43?
Din desvoltarile de mai sus decurge, fireste, acea necesara consecinta,
ca o lege de presa sau ca se zadarniceoe, lasand sa se furise In ea un articol
opritor de a scrie despre vinurile societani; sau ca ea isi Imelege cercul de
15 activitate, pastrand tacere asupra acestui punt. Legislana romana ne tufa-
nseaza in treptata sa formare ambele aceste faze. Legea presei din 1856
datorita lui Ghica Voda, opreste pe autori, § 44, lit. j a a ataca moralitatea
publica s, si statorniceste la caz de delict, § 45, art. 9, a inchisoare la mona-
stire dela 5 zile pana la 5 luni, iar arnenda dela 50 lei pana la 1000 lei *.
20 Aceasta lege a avut puterea sa numai pana la promulgarea unei noua la
1. Aprilie 1862. Intre 1856 si 1862, In curs de 6 ani, intamplatu-s'a vr'un
singur proces de presa pentru scrieri nemorale? Nu! si nici a putut sa se
intample, precum an vazut, D-Ior, caci ar fi trebuit sa cazii sub aceiasi
osanda ton can scriu, mari si mici ! Legea presei de an a inlocuit pe acea
25 veche, si astazi ea este singura in vigoare. Pastrat-a ea dispozinile § 44
lit. j si § 45 art. 9 din legiurea lui Ghica Voda? Nici catu-i negru supt
unghie ! Va intreb acuma, D-lor, care e mai bun argument al neaplicabilitani
unei legi, cleat acela, cand ea se anuleaza fark a se fi aplicat vre-o-data?
Aceasta e o recunoastere oficiala, D-lor ! Asa dar, si judecata cea sanatoasa,
90 si istoria literaturilor, si pana si votul Obsteoii Adunfiri apara pe autori
contra unei acuzani procuroriale de a fi atacat moralitatea publica. E curios
acuma A aflam, pe ce oare s'ar fi bazand invinovantorul meu?
§ 50 din legea presei din 1862 se rosteoe: a Publicarea sau reproducerea
a facuta cu rea credinIa a unor veoi mincinoase, a unor documente inchi-
35 a puite, falsificate sau pe nedrept atribuite altora, cand niste asemenea
svesti ar fi de natura a tulbura linistea publica, sau a vatama morala pu-
Mica, sau ar fi de natura a aduce disprq asupra agennlor autoritani publice,
va fi pedepsita cu o inchisoare de la o luna pana la un an, si cu 0 amenda
a dela 50 pana la 1000 lei *. Iata pravila, D-lor, ce buna voinIa a d-lui pro-
ao curor, in lipsa altora, a aplicat-o catre pasajul despre Emilia si muma-sa.
Articolul repeteste de dour' oH cuvantul Ilve9ti e si apasa asupra zicerii
documente s: un romanI ca 0 Duduca Mainnca o, fire-ar el, D-lor, o colecne
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 335
www.dacoromanica.ro
MICUTA
TREI ZILE SI TREI NOPTI DIN VIATA UNUI STUDENT
Doamnelor i Domniloarelor!
15 * FiindcA nu vA mai pot Ingela eu, invidia i egoismul nu-mi permit a lasa ca
sA vfi ingele altii: aga darA m'am decis a vA Inchina o doftorie contra vicleniior
« bArbAtegti.
t Darurile, eroismul i suferinta sunt trei magnete pentru a atrage simpatia
ofemeii. Ei bine! Feriti-vA a da peste daruri false, peste eroism fals, peste sufe-
20 e rintd falsA...
s SA nu o pAtiti ea Micuta, sau gi mai rAu!
Autorul
Doctor Artis amandi s.
www.dacoromanica.ro
POVEVI D'A LUI AGHIUTA.
MICUTA.
'FREI OLE SI TREI NOPTI
.
3I1DT MIL.V.I-1 UnTIIR LU171113:NT
,
DE _
BOGDAN PETRIEIGO-INDEI
!fp.
10,,E;ri
e` 0.1.
1864
BUOTHESTI
I Eh
Coperta volumului
MICUTA
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 337
22
www.dacoromanica.ro
M I CU TA
TREI ZILE SI TREI NOPTI DIN VIATA UNUI STUDENT
ZIUA INTAIA
Aveam saptesprezece ani; eram student in drepturi la o Universitate
germana oarecare, si Iineam cu chink trei odai au premier in casa d-nei Ana
Pacht, veche actori/a in demisiune, a card unica fata, domnigoara Maria,
copili/a de sasesprezece ani, aparuse atunci de curand pe scenfi, culegand
s din capul locului aplauzele publicului iubitor de... domnisoare.
Eu o numeam *Micula *, de9i era Nemloaieti, ba poate chiar pentru a
era Nem/oaica: pe de parte, ca om, o iubeam; va sa zica o iubeam pe de o
parte; pe de alt.& parte, ca Roman, nu-mi placeau lucrurile si chiar fetele
nem/esti si, numind pe frumusica mea Micupi, prin inslisi aceasta o roma-
10 nizam si o iubeam oarecum si pe de alta parte.
Ce-i dreptul, era frumoasfi! Era frumoasä ca o Romanca! Avea niste
ochi, .. culoarea si marimea nu imi aduc bine aminte ! Avea un par...
de seama ochilor. Avea o guri/a... dar de atunci au trecut mul/i ani, si 'n
mul/i ani am uitat multe feluri de guri/e ! n'am uitat numai ca Micula mea
15 mi se parea a fi foarte frumoasii, neinchipuit frumoasa, frumoasa strasnic !
Contractul de chink se rostea ap: D-1 Ghi/a Taciune va plati d-nei
Ana Pacht &ate patruzeci de fiorini pe luna, pentru trei odai si pentru ate
cinci feluri de bucate la pranz pe zi, intre care s'un aluat ; idem cate o man-
care serile *.
20 A doua zi dupa mutarea mea in casa stimabilei doamne Pacht, intrai
in apartamentele dumneaei, despar/ite de ale mele prin un lung, ingust
si 'ntunecos coridor, facui o profunda reverinVi, zambii si...
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 339
22*
www.dacoromanica.ro
340 SCRIERI LITERARE, MORALE glI POLITICE
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 341
www.dacoromanica.ro
a42 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
Pici ; mai pe lung vorbind, chiar dela cea dintai zi mi-am insusit ills servitutis
quae in faciendo consistit asupra Frosei. Trei luni de zile Klumpen nu stia
nimic despre co-proprietarul sail, si Incepeam deja a spera ca voiu capita
In curand jus preseriptionis, cand deodatii. i asa mai departe. Precum
5 vezi, Feldesule, mutarea mea In casa doamnei Pacht n'a fost de buna voe.
M'ai recorit la inimii, spi/erule !
Mi-am facut datoria, ca spicer ; desi in faculta%i nu se 'nva%a farma-
copeea feldesilor. Mai adaug a zice, ca sum atat de departe de a iubi pe pa-
pusica ta, Meat voi fi gata a-i vorbi in favoare-ti, a-i iperboliza meritele
10 tale, iperbolice numai in profil ; a... a propos, de and oare te-au smintit
gratiile ei ?
De aseara la teatru.
La teatru... Hm ! tii c'ar trebui sa-i faci un prezent ?
Parbleu! dar n'o cunosc pan'acum. Introdu-ma.
15 Mai tarziu. Nu esti frumos (c'est peu dire !) si deci, pentru a placea
unei femei, trebui mai 'nainte de toate s'o previi far' a fi viizut, s'o faci
s'admire caracterul si generozitatea ta, sa apari ca un ideal sublim Imbrobodit
Intr'un real urit. De 'ntru'ntai trebui sa-i faci un prezent anonim, läsandu-mii
pe mine a-i desvälui la ureche, par'ca un secret, numele galantului adorator,
20 adliogand din parte-mi un lung comentariu despre ilustrele tale merite.
Minunata idee ! Vino, spicerule, sa te strang in bra-W.
Bucuros: numai Tine nasul mai departe.
Ne-am sarutat, si Rosen, departe de a ghici pe buzele mele vicleana
imbratisare a lui Lida, esi sau, mai de graba, sbura din odae, riimaind ca
25 sa-mi trimica MI% zabava, spre inmanare, cadoul In cestiune.
Dupa ce tovartisul despiiru, m'am uitat la ciasornic: era dotia fara un
patrar.
Domnule Ghila! cucoana Ana va pofteste la masa.
Ah ! nici n'am auzit cum ai intrat, Cati ! Duduca s'a intors dela re-
so petiçie ?
Da.
Vorbitu-s'a ceva despre mine ?
Cucoana Ana a spus ca i se pare cli nu sunteIi... adeca...
In toate mimile ?
35 Da.
www.dacoromanica.ro
ADDENDL 343
$ cc a rfispuns duduca?
Ca aceasta nu se poate spune despre un poet.
Si ce a rfispuns cucoana?
Ca inviilaIii sunt totdeauna nebuni.
s Si ce a raspuns duduca?
A tacut.
Si ce a rfispuns cucoana?
A neut.
La masa gasii pe cucoana Ana gi pe duduca Micuilt gezand cu gervetele
pe genunchi.
Am auzit, domnule, c'ai fi avfind o natura foarte rece, incepu
duduca.
Natura mea nu va place?
Deloc.
15 - Atunci nu sunteti femee.
DaTi-mi voe a nu Ira 'nIelege, domnule filosof.
Strabunei d-voastre, Evei, placuse gerpele, cel mai rece din toate
fiinIele. In orice cas, daca natura mea nu WI place d-voastre, am fost destul
de fericit pentru ca ea sa placa neneacai matale. Sii fi vazut azi dimineaTa
20 cu ce ochi dulci...
Cucoana Ana, langa care gedeam, m'a pigcat de genunchiu.
De ce ma pigauci, cucoanii?
Intrebarea men a fost pronunciata cu o naivitate perfecta. Duduca
tficea, dar ochii ei, trecand dela mine la mumii-sa gi vice-versa, esprimau
25 0 curiositate tragi-comicfi.
D-ta vorbegti azi negte lucruri... incepu cucoana Ana.
Ei bine ! sa vorbim despre alt-ceva. Curcanu-i minunat!
Ii iepure, domnule! nu-i curcan ; intampina duduca.
Se cunoagte ca n'aIi studiat filosofia.
so De ce?
Gustu-i subiectiv; gustul s'afla in noi; gi prin urmare, iepurele
d-voastre e curcan pentru mine, de vreme ce subiectul meu simte in acest
minut un gust curcanesc!
Cucoana Ana, degi cam bosumflatii, n'a putut relinea rasul.
35 - Ai un spirit de contrazicere nepilduit, domnul men.
www.dacoromanica.ro
344 SCRIERI LITERAREy MORALE SI POLITICE
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 345
doufi luni; gi m'am jurat de atunci a nu mai iubi In veci to femee de ani
patruzeci, sau itt genere o blfinfireasfi.
Dreapta!
Iat'o casfi, care nu voiu uita-o niciodatfi. D'asupra gedeam eu, dedesupt
5 Enrieta, modistfi fiance* creature oftigoask dar atfit de inefintfitoare,
inefit m5 fficea a crede, di oftiga e boala ingerilor. Intr'o searfi trimite la
mine, rugandu-mi a nu face vuet, d-ei fiind bolnavfi. Aga s'a inceput cuno-
gtima. 0, zeilor ! ce isvor de. volupaci, purure noue gi din ce in ce mai ferme-
cfitoare ! Ea a murit, sau, znai bine zicAnd, s'a stins peste geapte septimfini
to pe braIele mele. Enrieta a fost singura femee, pe care mi pot lfiuda a fi iubit
petal la moarte.
.
Stfinga !
Ha! iatfi gi fericita locuintfi a d-lui concilier-titular ! realisarea falan-
sterelor lui Fourier. In casa din curte gedeam doi studen0 gi un impiegat,
15 91 to.0 ne bucuram deopotriva, ffirfi gelosie, ffirfi certe, ffirfi intrigi, de nese-
cabilele favoruri ale doamnei, al cfirei bdrbat era al patrulea tovarfig -0 cel
de pe urmfi !
Destulfi plimbare ! inapoi !
IntorcAndu-mfi acasfi, am gfisit un nou revfigel dela baron:
20 41 Spicerule !
a Am gfindit mult despre modul, in care ai putea face mai nemerit, ea
4 zina mea sfi poatfi ghici numele adoratorului sfiu. Dacfi ea Ili va putea
4 conveni, iatfi-i esenIa. Vei pune in nicessaire aláturata aici march' a nea-
o mului meu, ceea ce lesne va putea stfirni curiositatea ei, g'atunci ti vei
25 putea esplica, efi, dupre cunoccintele tale eraldice, ea n'ar putea fi decfit
o a baronilor Rosen.
11 Al tfiu pfinfi la moarte R. *.
www.dacoromanica.ro
346 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
www.dacoromanica.ro
ADDENDA. 347
Tu, prostule, du-te in ulita Lorch ; cauta casa nr. 86, intreaba pe
doamna Victoria Przikszewska, cli-i In maul, auzi: In tank aceasta scrip
soare, cerand sa rfispundfi. Ce Ii-am spus?
Ca-s prost.
5 Adevarat ; s'apoi?
Ca A ma due in ulita Lorch.
Minunat ! mai departe ?
Sa ma due mai departe ?
na spune mai departe !
to Sa caut casa nr. 68.
86, gogomanule.
86, cuconasule.
Si ce mai faci?
Sa'ntreb pe doamna Chiftoria Siesicsieska.
15 - Victoria Przikszewska, mfigarule.
Chiftoria Siscsicsicska, cuconasule.
Intreabli dar numai de o doamna vaduva polona; crez ca doara n'o
fi douli vaduve polone sub acelasi acoperimant.
Vaduva polona nr. 86.
20 - Casa, iar nu vaduva, nr. 86, tna'n%elegi acum?
Si s'aduc un raspuns.
Sa nu spui cumva cine te-a trimis.
Atka ?
Fuga 1
25 Doamna Victoria Przikszewska sau, cum o numia Ditrich, Chiftoria
Sicsicsicska, al patrulea personagiu principale al romanului meu, ego
fiind cel dintai, vaduva unui capitan austriac ucis In Ungaria, primia
dela recunoseatoarea ocarmuire o pensiune atat de mica, in cat, pentru a
nu muri de foame spre economia financelor Statului, ea era silita a intreprinde
30 negolul frumsacelor goale si lenge. In acest mod trecand, asemenea cascarei,
dela om la om, Victoria, Inteuna din zile, a dat peste Feldef, ci. Feldeful
tot atunci dete peste Victoria. Ah ! zise vieleana Polona, uitandu-se
gales In ochii ceIui mai slut si mai bogat student al Universitacii, ah ! In
zadar am catat pan'acum un barbat, care sa ma 'ineleaga! Oh ! rfispunse
35 bunaticul baron, topindu-se de focul cochetarielor celor mai rafinate, oh,
www.dacoromanica.ro
348 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICS
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 30
ZIUA A DOUA
Toatti noaptea am visat ni9te nazdravanii 9i fantasmagorii de cele mai
curioase, precum se intampla, in genere, dup'o zi plina de agitaIiune. Mi
se parea a fi soil cu doamna Przikszewska ; duduca Micu%a se metamor-
30 fozase In barbat, ceea ce, in adevar, i se cam prilejuia cateodata pe seen& ;
baronul Rosen ma curta pe mine, adeca pe exemplarul meu femeese ; duduca
Micuta, se 'nlelege, ca un tanar ce era, curta pe Victoria. Nu mi-amintesc
toate peripeVile dramei ; 9tiu numai ca ea s'a incheiat prin dour' cununii
www.dacoromanica.ro
350 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 351
www.dacoromanica.ro
352 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
visat toatii noaptea despre nécessaire d'eben, ce l'ai primit aseari si despre
curtea ce mi-ar fi Mcut neneaca dumitale eri diminea0, cand erai la repeti/ie.
Trebui sfi recunosti adevgrul.
Dumneata ma sperii, domnule ! Cum de ai putut patrunde in cugetul
5 meu ? Cum de ai aflat despre nécessaire? De unde aceastg schimbare in
manierile dumitale? Eri as fi jurat crt esti....
- 11 Poet *, cum m'a numit doamna Ana. Eri nu fAceam deose-
bire intre curcan si iepure, si astgzi eitesc in fundul inimilor ; eri ma
lgudam cu rgceala naturii mele sezand inteo odaie cAlduroasg si astgzi
to vorbesc cu foc Oland pe ghiatii... Vrei oare sg-ti lgmuresc aceastä
cimilitura?
Cu orice preI!
Seara la bal masque intreaba-ma si vei afla, cam pe la zece oare.
Eri mg credeai prost, acum mg socoli geniu; peste puline ciasuri mg vei
15 vedea nici una nici alta, dar ceva mijlociu. Asa dar te salut in asteptarea
a treiei s schimbfiri la face e.
Micula Imi intinse nafinnia sa, palpitind de frig sau de emoTiune, nu
stiu ; o strânsei cu aprindere si ne desparIirtim pentru a nu intra in case
mpreung.
20 Tactica mea ostAseasci In privinTa duducgi MicuIei se baza pe-o obser-
vaIiune filosoficA foarte veche, ce o cunosteam in teorie prin studiu mai
'nainte de a fi adeverit in practicA prin un gir de esperimente. Bfirbalii,
afarg doarg de poqi, si Ina de poqii cei fameni, cand iubesc o femee,
o iubesc numai ca pe o femee, si adesea o iubesc chiar mai pwcin ; femeile,
25 din contra, iubesc deobste un ideal, un ce mai pe sus de natura omeneascg,
un Inger sau un drac, ca Jannele d'Arc din veacul de mijloc, dar niciodatg
un bArbat cum sunt bArbatii. Scelerateta cea mai neagrA atrage mai degrabi
amorul unei femei, decit o onestitate mediocrg a unui nici-turc-nici-turlac.
De aceea holilor si tglharilor celor vestiti nu le-au lipsit amante de foc, pe
so and un presedinte de municipalitate sau un prefect de poli/ie ordinarminte
nu sunt iubili nici chiar de legiuitele lor jumatAIi. Voesti, oare cititorule,
ca sA te iubeascg sexul, sau, cum zke d-1 Cipar, sepsul frumos ? o voecti ?
fii totdeauna prea; prea in dreapta, prea in stânga, prea in mijloc, prea
de 'nainte, prea de 'napoi, tot prea §i prea, in bunfitate in rgutate, in idei,
s5 in fapte, in vorbe, in aprindere, in ricealfi, in omnibus rebus et aliis quibusdam I
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 353
23
www.dacoromanica.ro
35 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE
,
totodatä, lucru de mirare, domni9oara. 0 cunooi?
Ma mai intrebi! Cine nu cunoa§te creaturi de-acelea!
Fii cu stmge rece. Baronul ti tramise en un scump nécessaire d'eben
a incrustat cu aur. Para acum el e cunoaoe numai din vedere i n'are dela ea
niciun sernn de intelegere. Cata sii joci bine rolul Mariei. Spune-i c'ai primit
cadoul, multumeoe-i, fagfiduieoe-i, Ocaneaza-1, intrigheaza-1, fa ce-i vrea,
eoi mWeri; numai...
Numai?
10 Vei strica totul de 'ndata ce 11 vei intreba despre numele meu; tre-
bueoe numai atata, pentru ca el sa priceapa ca joci un rol strain.
Si numele tau, oare nu-1 voi afla niciodata?
Uitat-ai fagaduinta de aseara? Cand voiu cere implinirea ei, atu
vei oi cum ma chiama.
15 Ma iubeoi dara?
Ba.
Apoi nu vei cere niciodata ceea ce ti-am promis.
Nu t.e.iubesc, dar Imi placi; 0 dela placere pen' la iubire e un singu
pas; dar pune-te ceva In laturi: nu vezi cum ma cauta fluturul nostru?
20 Victoria s'a departat.
Iubite, domino! nu efti cumva spiter ?
Tocmai, sum opiter din casa Anicai tale.
Ea-i aici?
Cine ? Anica ?
25 DA-o dracului! mademoiselle Marie.
Acum vad ca eoi un flutur din cuno0intele mde ; vreau sa zic, Un
fe1de9 metamorfozat In flutur, un *avatar s, cum ar zice profesorul nostru
de limba samscrita.
Bravo! acum recomanda-ma, frate spitere, la ingerul meu.
so Trebui sa te previn, mai 'nainte de toate, despre un lucru de prima
importanta.
Spune.
I/i aduci aminte istoria mea cu Frosa lui Klumpen?
Scuteoe-mii I pentru mila lui Dumnezeu! mi-o repeti de treisute de
35 on pe zi! nu te pot intélni fara ca sa auz indata numele acelei nenorocite!
www.dacoromanica.ro
ADDENDA S55
23°
www.dacoromanica.ro
356 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 357
www.dacoromanica.ro
358 SCRIER1 LITERARE, MORALE" al' PaL/TICE
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 359
www.dacoromanica.ro
360 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 361
ZIUA A TREIA
Doctorul Negus, un tAnar de donazeci fi trei sau patru de ani, naltut,
25 sub/ire, smolit la fa/a, coroiat la nas, cu ochi mari, sprAncenat, cu o frunte
destul de bine desemnata ; avea una din acele figuri care plac fi se par fru-
moase la intAia vedere, mai cu seama pentru un nefizionomist, dar reaping
pe un cunoscator prin un nultiu-ce egoistic, mArfav, viclean ; un nu-stiu-ce
sapat in liniile frunlii, in indoitura nasului, in trasaturile buzelor, in schi-
30 mositura zAmbetului, in focul ochilor ; mai in sfArfit, un nultiu-ce intiparit
In toate deodata fi cu neputin/a de a se analiza in amanun/ime. Nenorocirea
femeilor e de a nu aprofunda nemica. JudecAnd lucrurile numai pe d'asupra,,
www.dacoromanica.ro
362- SCRIEILLLITERARE, MORALE 31 POLITICS
www.dacoromanica.ro
ADDENDA- a6 a
Stiu totul, Negus ! oiu totul! Ce fel de ton ? Sofiica a murit ! Fa-
talitate ! o iubeai? Si iai, dragit Soflica, ate o lingurita de ceaiu la ju-
mfitate.. , Aici Negus a sant de pe scaun ca oparit i m'a apucat de mina.
Cine ti-a spus aceste cuvinte ? Mai oiu csi altele: eke o lingurita de
s ceaiu dimineata ci seara,
Alergand In goana calului dela Sofiica la Negus, eu ma aflam sub Maw-
rirea unei voci interne, strigAnde: ritsbuna peirea nevinovatei jertfe. Eram
o simpla unealta a sentimentului. Cugetarea n'a avut nici o parte, cat de
mica, in purtarea mea, pana la minutul, cAnd ma vfizui fata cu Negus 9i
20 pus in trista alternativa: sau de a4 acuza inaintea dreptatii, cerAnd autopsia
raposatei, sau de a mistui in sAnu-mi cunoctinta crimei, devenind parta§
prin interesata mea tficere. Presupuindu-se ca legile vor pedepsi pe Negus,
au din aceasta va urma invierea Sofficai? Ca acusator al doftorului, In casul
de fata, in loc de a doiga in opinia publica, oare nu voiu fi eu inca banuit
itS pentru nefasonabila mea familiaritate cu nioe cusutorese? i apoi, oare
judecatorul nu ma va intreba: de ce n'ai cercetat receta lui Negus chiar and
ai auzit cuvintele lui? de ce o aot idee ti-a venit in cap tocmai dupa moartea
Sofiicai ?.. , Mi-a trebuit ateva secunde pentru a vedea realitatea pozitiei
in care m'am vArit. Propriul folos mai 'nainte de toate ! imi zisei drept
no incheere. Vieata sociala decurgAnd din combinarea intereselor individuale,
urmai mai departe in mine datoria omului e d'a-0 pazi cameaca sa ;
treaba Provediutii e d'a face ca pazitorii cameOlor individuale art aibe
nevoe unul de altul. Eu unul mi-oiu implini misia ; Provedinta implineasca-0
pe a sa, cunt va cti mai bine, Acuma lutelegeti, in ce mod, ingropAnd
25 in mine misteriul sticlutei, am ajuns a fi creditor de nu iubit ceea ce ar
fi contra naturei, cel putin temut i ascultat.
IntrAnd in salon, vazui numai tot Mese de joc. Stosul, pichetul,
vistul, domniau despoticecte in aceasta societate, impacandu-se 9i
urmAnd unul dupa altul, ca boerii adunfirii oboecti. CautAnd un lo-
30 cupr mai retras, zfirii inteun colt al odaii un individ, care se carac-
terisa prin aceea ca in toata vieata sa el n'a fost nemica alta deck
numai sadea jurnalist.
Nemine n'a putut afla vreodata, unde 0 din ce parinti s'a nfiscut, sau
unde ci and a studiat, sau ce oia 9i ce nu 9tia domnul Wahlstimme. CAnd
35 d-lui scrise primul sau articol inteo foaie periodica oarecare, lumea a citit
www.dacoromanica.ro
364 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
cele dintki rfinduri, apoi a aruncat ochii asupra iscaliturii, ,i asvarli numarul
ziarului, ziand numai atata: ce secatura!
Wahlstimme a urmat a seri, oamenii au urmat a nu citi scrierile lui;
9i cu toate astea, el ajunse in fine ali face 6 reputa/ie de jurnalist ! ajunse
5 la aceia, ca semnatura lui sa devina in ziar un hicru tot atilt de neaparat
ca titlul sau ca indica/ia tipografiei I ajunse a fi respectat chiar de acei
0 mai cu seama de acei cari nu 1-au citit niciodata!
Atunci Wahlstimme a inceput a purta pantaloni infinitamente scurti
0 plete infinitamente lungi, ca semne de liberalism estrem; a inceput a
io nu raspunde la nemica 0 a intreba despre toate, dupre obiceiul oamenilor
mari; 0 s'a otarit a funda o foaie a sa proprie, in care se cuprindeau regulat
urmatoarele:
1. 0 revista politica interioara, al carei in/eles era: &di nu ma yeti
asculta, ve/i peri.
is- 2. Un articol de fond, care voia sa zica: veli peri, daca nu ma ve/i as-
culta.
3. 0 revista esterioara, in care se afirma, pe basa depe§ilor telegrafice
sau a foilor straine celor mai veridice, ea, bunaoara, Garibaldi a incetat
din view/a.
20 4. Corespondinle, adeca minciuni iscalite de catre autorii lor, ceea ce
dovedeoe, ori9icum, un mare curaj moral.
5. Indemnari de a subscri in favoarea, de pilda, a Beduinilor cari n'au
mijloace de a infiima o Opera in centrul Africei; dar mai adevarat numai
in favoarea redacliunii.
25 6. Facte-diverse...
Eu credeam a nu fi de prisos, ca duelul men cu Rosen sfi figureze in
factele diverse ale domnului Wahlstimme; aiadar il abordai cu aerul de
acea profunda admiraliune, ce se cuvine unui mare literat, mare patriot,
mare om de Stat, mare filantrop !
30 Imi pare bine ca va intfilnesc, domnule Wahlstimme ! poate nu ne
vom mai revedea.
De ce?
MAini diminea/a ma bat in duel.
Cu eine?
35 Cu Finlandezul baron Rosen, coleg al meu de facultate.
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 365
Nu-1 cunosc.
Un june temerariu, care a cutezat sa susIina odati in societate, ea
dumneata ...
Ce?
s 0! dar lucrul nu meritti d'a fi raportat.
Din contra, din contra! a sustinut, zici d-ta, ca eu...
Voiu repeta darfi chiar cuvintele baronului: d-1 Wahlstimme a
isbutit sa putt a fi ceea ce nu este i.
Jurnalistul s'a facut a nu aude cuvintele mele, si reincepu interoga-
to toriul:
Cu ce arma va bateIi?
Cu carabina.
Curios! si la cati pasi?
La zece.
115 Care e motivul duelului?
Baronul a cutezat si fure dela mine papucul amantei mele.
Cine e amanta dumitale?
0 junil Albinosä, cu ochii rosii ca trandafirul si cu pfirul mai alb
decat crinul!
20 Imi dnci voe a anunin evenimentul chiar in foaia de maine?
Daca aceasta va face placere !
Eu voi presupune in articolul meu ca d-ta ai ucis pe baronul Rosen;
intamplandu-se cumva altminte, voiu rectifica factul in foaia de poimaini.
Atunci sa presupuneli mai bine, a baronul m'a ucis pe mine.
25 Ma unesc si cu asta.
Wahlstimme ceru o bucata de hartie, scrise cateva randuri, si rugi pe
Negus de a le trimite pe data la tipografia ziarului...
lath dar, ca dela a doua zi eu nu mai esistam pentru publicul Germaniei
intregi, si chiar pentru oricine citea nem/este !
.30 Dupa ce to-0 musafirii s'au imprastiat unul ate unul; dupa ce slugile
au strans mesele verzi si lampele, si au asezat scaunele in giurul odaii; dupa
ce am ramas numai eu si doctorul, i-am povestit scurta mea intrigi
cu Micuta, scopul falsului men duel cu Feldesul, si cerui stt-mi faca o
amputa-cie.
35 Amputalie? Innebunit-ai, spiterule? d'apoi nu esti ranit?
www.dacoromanica.ro
366 SCRIERI LITERARE, MORALE 1 POLITICE
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 367
41 Iubite Esculape!
s Femeea mea se aflã un peu mal de cfiteva zile; simte une migraine
5 terrible ; gise§te dar là-dessus o oarà liberfi pour la voir.
Al Domniei Tale amic §i serv,
Mapppsch*
15 Tiranule,
\Paz, cum ma rasp1ate9ti pentru sacrificiile mele. Iatfi o sfiptamfinfi
decAnd nu mai vii. Te a§tept sau... te voiu desprqui!
PAnA acuma a ta credincioasfi
Fani*
20 Postscriptum. Stii ea bArbatul nostru se duce la tribunal dela 9 ciasuri.
Te sarut de o mie de ori, scumpul meu!
I F. s
www.dacoromanica.ro
368 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
Tu, Max, t}i cu Johann ve/i merge cu mine; dupil ce vom ajunge la
casa d-lui, 11 veli scoate din cupeu 9i-1 ve-ci duce pe sus, ca 9i and ar trage
de moarte. MI 'n-celegi? zise el caraerdinerului, care-1 asculta cu gura
cfiscatfi, ca pe un predicator latinesc dela biserica papista9ii. Hai acuma!
5 adause Negus &titre mine, 9i am e9it.
eztind in triisurfi, am improvizat urinfitorul cAntec In felul tuturor
improvisaVilor, 91 care zugriivia planul meu in priviqa Micmei:
Dracul, petrecdnd pe'n lume,
,i-a facut un groznic nume:
to Tori fugia, fugia, fugia
Cum de dzinsul auzia I
In sfdrfit, de ciuda mare,
El se zise bolnew tare,
,Yi, lungindu-se pe pat,
15 Pielea popii a fi dat !
Oarnenii cu bucurie,
S'au grabit pe loc sa' vie,
ii ' ngropeindu-1 cu alaiu,
L-au trimis departe'n rails /
20 De atunci, cu-ocaua mica
El se plimba fara fried:
i lucranduli dupa plac,
Striga: doara nu sum drac I *.
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 369
blicani, dela care toti studencii -cfartalului luau pe datorie âri, sardele,
etc. ; sub d-na Pacht un Frances parfumar cu sofa, §apte fete §i trei
bAeci, vristaci treptat, itneepAnd dela patru luni §i p&n la nouisprezece
ani. In mansardi petreceau eu locuin%á, deasupra mea: floui modiste, §i
5 deasupra d-nei Pacht: trei studenci dela §coala veterinari.
CAnd cupeul lui Negus s'a oprit la poarti, parfumarul, Monsieur Jules,
deschise ua, scoase capul dela care se rispindea mirosul a nu §tiu cite
sute de essence, li aptisä pe ceafi scufica de lint( albastri, i rosti cu un
aer de Talleyrand: s ç doit etre que' que chose! b. Tot atunci o mini nu
to tocmai de cele mici a inceput a §terge de sudoare unul din giamurile dela
o ferestruici a mansardei, §i apoi zirii migfilind ea In lampa magici figura
imei modiste, Fraulein Gretchen, cea cu ochi-de-bou, dupti cum bitrinul
Omer numia pe blonde Minerva.
Max al lui Negus deschise portica cupeului.
15 - Mai Incet ! striga doctorul. Nu vezi in ce stare se afM rinitul, dobi-
tocule ? Mon cher monsieur Jules ! adause el; pritez-nous votre secours
0 mon Dieu! quel malheur !
Que vois-je ! M'sieur Ghitza blesse !
In acest minut amindoui modistele, cite §i trei veterinarii, propriet5.-
20 reasa trilor, cei zece mo§tenitori ai parfumeriei cu mancele §i muma lor,
Cati §i feciorul meu erau deja afarfi !
Bietul Ditrich, ce-§i inchipuia acuma pe stfipinul siu In gura morcii,
Ii fringea minile §i i§i smulgea parul, aducanduli aminte, pe semne, ci
riposatul nu i-a plitit leafa pe trei luni.
25 Veterinarii au Inceput a esplica modistelor diferenca dintre un om glut
§i un cane Impu§cat.
FraMuzimea nficäjia pe Negus pentru a afla le pourquoi al ranei.
Cati alergi ca o ciprioari sus §i se 'ntoarse cu doamna Pacht §i Mictica.
Dar stirmana duduci nici a avut cind s watt' bine pe cavalerescul siu api-
o ritor dela balul-mascat: ea a le§inat pe pragul u§ii, cizind ffirfi simciri pe
scari; §i Indatti grupa privitorilor s'a frnpilit in doui: modistele, biefineasa
ci Francezele au rfimas lingi mine, veterinarii §i Francezii s'au aruncat
si ajute Micucei: atraccia sexului fiind o lege fisici ea §i atraccia newtoniani!
Max m'a ridicat de suptsuori, Johann m'a luat de picioare, Negus Imi
35 sprijinea capul, Fraulein Gretchen imi linea mina dreaptii, uitindu-se la
24
www.dacoromanica.ro
370 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 371
Pana aci am reprodus din cuvant In cuvant, chiar din litera fn litera,
25 manuscriptul lui Ghita Tficiune, coleg al meu dela universitatea ***, carele
s'a Impuscat sunt acum cateva saptamani, si cum s'a Impuscat! tocmai
in noaptea cununiei sale cu o domnisoara, frumoasa ca un Inger, de spirit
ca un demon, si fnzestrata ceea ce lipseste si Ingerilor si demonilor,
cu cincizeci mi.' de galbeni in numaratoare !!
ao 4 Micula * s'a gash pe masa rfiposatului, fnteo coperta sub adresa mea
si cu urmatoarea epistola:
24*
www.dacoromanica.ro
872 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
5 Prietene,
Sinuciderea mea este un anacronism. Adevfiratul ei moment a trecut
aunt deja geapte ani. Deatunci eram mort tn idee, i clack' nu mg ucideam
In realitate, cause era ca nu voiam ca lumea sg poatfi presupune din parte-mi
5 mficar o umbra de pusillanimitate. Oamenii ar fi zis: el s'a ucis pentruca
nu gi-a putut face o positie In societate, pentruca suferia de lipse, pentruca...
gi aga mai departe. Ei bine! Imi trebuia cincizeci mii de galbeni; imi trebuia
o setie ca fecioara cariia Ii las numele meu, i nemica al meu afara de mine ;
imi trebuia toate astea pentru ca sa capat, In fine, dreptul de a ma impugca.
to L-am castigat scump acest drept ! Ce va spune lumea ? A9 dori prea mult
s'o pot ghici. Nu-i ramane pan/ nici clenciul de a ma declare de nebun,
caci atunci o vor desminti lungile mele diplome de doctor in legi i licentiat
In litere !I Aga dar, oamenii vor fi siliçi a crede, farg alte comentarie, cg
m'am Impugcat simplu pentrucfi am obosit de a trgi. Causa ti se pare, poate,
15
a fi cam curioasa? Crede-mg, amice, cine trgegte prea-repede, osteneoe
int9cmai aga, ca acela care alearga prea iute ; gi unul gi altul ajung la scopul
lor mai curand deck broaoele testoase ale umanitatii ! dar odatg ce au
ajuns la scop, ei nu mai au ce face ...
Ili las un manuscript pe care nu 1-am sfgrgit, fiindca m'am oprit, din
20 Intfimplare, pe descrierea recetei; gi atunci mi-a venit ideea de a ramanea
comic pang gi In ajunul sinuciderii: e foarte natural a muri vorbind de
recete ! Tu ai cunoscut toate personajele Micutei r; deci, aduna-ti suve-
nirile, i sffirgegte singur acest scurt epizod din scurta mea vieata!
Al tau vorbg di fie Ghitg ! s.
25 Am primit cu bucurie amicala insarcinare a nenorocitului meu vorba
sil fie Ghitg, gi, cu ajutorul hirtiilor sale postume, am reugit a complecta
cele a Trei zile gi trei nopti din viata unui studinte s.
Mimica a clizut in latul lui Tgciune chiar in ziva imaginarului duel cu
baronul Rosen. Receta lui Negus, compusg din opium gi gandaci de turbat,
so a fficut minuni in aceastg imprejurare.
A doua zi, Táciune s'a sculat teafgr din pat, dar n'a egit din casa vr'o
doua zile, pastrind astfel buna cuviintg si... legatura dela cap. Aceste
cloak zile au fost pentru el un adevarat paradis al lui Mahomet, redus la
o singurfi hurie.
In a treia zi Micuta incepu sfi-i aminteasca despre necesitatea cununiei
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 878
www.dacoromanica.ro
874 SCRIERI LITERARE, MORALE t3I POLITICE
www.dacoromanica.ro
ADDENDA. 375
www.dacoromanica.ro
376 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
www.dacoromanica.ro
NOTE $1 VARIANTE
www.dacoromanica.ro
POEZII
Hasdeu publica cea dintai culegere de poezii in 1873. Este un volum de
IV + 140 pagini, in 160, intitulat: Poesie (Bucuresci, Typographia Labo-
ratorilor Romani, 19 Strada Academiei). Pe coperta se aflä urmlitorul motto
din Pettifi: S ki IV utat tiir ; gaz es alike vdrja... Cine rumpe o cale nouti,
5 a§teaptii pulbere 0 scae/i...*. Volumul se deschide cu o Prefagi a autorului,
pe care o reproducem:
* Niciodata n'a fi cutezat a scoate la lumina aceasta anatomie a
suferiucelor mele, daca nu 9tiam ea unora le place sumbra 0 violenta
pictura a lui Caravaggio, in care vezi numai oase 0 mu§chi in loc de
to frageda 0 catifelata came.
Genul imperios al inspira%iunii mele poetice ofera aspra idee sub o
forma dull.
Mai multe buca-ci din colecIiunea de falii, bunioara s Viersul *, i Lui
N. Nicoleanu*, 0 altele, explica /Ana la un punct Vitânele sociale, pe
15 cari se mi9ca acest fenomen psihologic.
De ate ori mi s'a intamplat a fi dulce 0 molatec, ma miram eu in-
sumi.
Tata o prefala, in care un autor se face fara milli propriul Mu critic !*
www.dacoromanica.ro
380 SCRIER/ LITERARE, MORALE glI POLITICE
www.dacoromanica.ro
NOTE $1 VARIANTS 381
D'o data
Iata
C'alearga in spre mal
25 Un oarecine,
Dand busna peste mine:
La fal.fi om, la fuga cal,
Altminteri nilt5.räu 1
Bre, ce-ai patit, vecine ?
20 Pe semne doagele nu si-s depline ?
Rau 0 eau
(Raspunde calfitorul meu)
Nevasta mi-a luat-o dragutul de park::
S'o dus ! tot mari-dus !
25 Si-i caut trupul eu 1
Ti-a fi, prietene, cam greu ;
Cad trebuia s'apuci la vale
A cursului batuta cale,
lar nu pe-aici in sus !
10 InvaIti alcii, mai ;
www.dacoromanica.ro
382 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE
Doar pe Mai
Ca tine !
Femeea mi-o cunosc prea bine !
Ziceam ea t sant *, /ipa ca e nu-s I;
5 Mergeaxn spre rasarit, striga ca spre Apus *;
L'amiaz i se prima ca-i noapte ;
$i astfel pentru toate!
Deci
Sa '14e1egi
10 Ca ea pe veci
Nu poate
In chip obicinuit sli 'nnoate ;
$i rfiul si fi fost oricat de furios.
Saracul val
15 Fu nevoit s'o traga nu in jos,
Ci tot la deal:
Sa scape bucuros.
Versiunea pe care o tiparim noi a aparut in Columna lui Traian, an. III,
Nr. 11, (13 Martie, 1872), p. 81, 0 a fost republicata in volumul Poesie (p.
20 122-124) cu o singurisi varianta:
p. 7, r. 12: InvaIa allii, mai,
ADEVARATUL POET. Publicata in Din Moldova (Lumina), H, n. 7,
p. 9-10.
STEFAN TOM$A VODA. 5! VORNICUL ION MOTOC. Publicatfi
25 intaiu in Lumina, II (Ia0, 1863), n. 11, p. 84-85.
BRADUL. Prima versiune publicata in Lumina, III (Ia0, 1863), n. 17,
p. 80, republicatri intocmai in AghiuKt, n. 24 (Bucure0i, 3 Mai 1864), p. 182:
Vfizut-a0 mandrul brad in plaiu
Stand verde 'n orice vreme,
SO Sau arde soarele de Maiu,
Sau vantul iernei geme !
El falnic sufere pe rand
$i ar0ca 0 ghiala,
$i fulgerul pe 'n stanci sburand,
35 $i viforul 0 ceaia ...
www.dacoromanica.ro
NOTE $1 VARIANTE 383
www.dacoromanica.ro
384 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
www.dacoromanica.ro
NOTE SI VARIANTE 885
www.dacoromanica.ro
386 SCRIBE! LITEEARE, MORALE I POLITICE
www.dacoromanica.ro
NOTE gI VARIANTE 387
www.dacoromanica.ro
888 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE
www.dacoromanica.ro
NOTE 1 VARIANTE 389
www.dacoromanica.ro
390 SCRIERI LITERARE, MORALE 13I POLITICE
www.dacoromanica.ro
NOTE ga VARIANTE 391
www.dacoromanica.ro
392 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE
www.dacoromanica.ro
xoTE g VARIANTE 393
www.dacoromanica.ro
394 SCRIERI L1TERARE, MORALE SI POLITICS
www.dacoromanica.ro
NOTE 131 VARIANTS 395
www.dacoromanica.ro
396 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
www.dacoromanica.ro
NOTE *I VARIANTE 397
www.dacoromanica.ro
898 SCRIERI LITERARE, MORALE I POLITICE
RAZVAN I VIDRA
[Razvan-Voda incepe sa apara in foiletonul ziarului Perseveranca Joi
23 Martie 1867 (an. I, nr. 6), si continua Oat in nr. 33 (29 Iunie 1867).
Se tipfireste In volum in cursul aceluiasi an. Nu cunoastem cleat edicia
a II-a: Razvan-Voda. Drama istorica in 5 acte in versuri (Bucuresci, Tipografia
5 Lucratorilor Asocia/i, 1867; VI + 152 pagini, in 8°). Cu toate incercarile
noastre, n'am putut gig un exemplar din edi-cia I ; in bibliografiile publicate
'Anti in prezent, nu sunt indicate decfit edi/ia II si ediciile ulterioare. De
altfel, raman cateva lucruri turburi in ceea ce priveste prima tiparire a
acestei drame istorice ; ediçia I I este indicata pe o bucata de hartie, lipitil
10 pe coperta interioara, deasupra urmatoarelor cuvinte: Edicia II, revazuta,
indreptata gi adausa cu arii ronuinegti de d. Flechtenmacher.
Intr'adevar, textul acestei edicii a II-a mi difera prea mult de versiunea
publicata in foiletonul Perseverancei. Revizuiri radicale si adaugiri impor-
tante apar de abia cu ediiia a III-aj unde pia.* i titlul este schimbat: Razvan
15 ci Vidra, Poema dramatica En cinci canturi (Bucuresci, Typographia Luca-
torilor AssociaIi, 1869; VI+ 186 pagini, in 160). Dupa salsprezece ani.
Hasdeu publica o noua edi%ie, cu mici schimbari de text: .Razvan gi
Vidra, Poenta dramatica in cinci cdnturi (Ediciunea IV, Bucuresci,
Editura Librariei Socec, 1895; 203 pagini, in 160). Aceasta ultima redac-
20 iiune a fost reprodusa in edilia noastra. Dupa moartea lui Hasdeu, Razvan
gi V idra a mai fost reeditata, dar aceste reeditari (in special cea din I Biblio-
teca pentru toi 8) cuprind grave erori.
Toate ediliile aparute in timpul vieii lui Hasdeu Bunt insolite de note.
In edicia II, aceste note se gasesc in josul paginilor ; in ediIia III si IV, notele
25 aunt tiparite la urma. De asemenea, edicia III 9i IV cuprind, tot la urma
volumului, un: Apendice. Modeluri de vechea limbt ci ersificaçiune romdniz.
Sunt publicate texte din Psaltirea Diaconului Coresi, Miron Costin, Dosoftei
si Varlaam. In ediIia noastra n'am mai reprodus acest Apendice. Am tiparit
insa integral toate notele din ediIia II, III si IV, indicand in care ediIie au
SO fost introduse fiecare din ele.
EdiIia a II-a are urmatoarea Prefala :
4t Aceasta drama este, sau cel pu/in a fi dorit sa fie, o producere literara,
psihologica si istorica.
Din punctul de vedere literar, am avut a ma lupta cu dificultatea ver-
sa sifica%iunii, sporitä asta data prin o altä dificultate si mai mare, anume
acea de a seri in limba romaneasca din secolul XVI, ffira neologisme 9i fara
inversiuni moderne.
In privinla psihologica, ma ingreuia varietatea caracterelor ce le introdusei
in cadrul dramei mele: caracterul infocat, generos, eroic si impresionabil
www.dacoromanica.ro
NOTE ei TARIANTE 399
www.dacoromanica.ro
400 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
www.dacoromanica.ro
NOTE SI VARIANTS 401
26
www.dacoromanica.ro
402 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
Un 9oltuz
Un copil
Burgezi, burgeze
Haci, osta9i poloni, etc.
5 Actia se raporta la anii 1580-1595. Actele I, H gi V se petrec In Mol-
dova ; actele III gi IV In Polonia.
ACTUL I
Ed. II: Scena reprezintii o piagi in Ialti. In fund latada unei biserici de
stil bizantin bastard. Pe avantscend, de'naintea bisericei, o piatrei. In laturi
to se zdresc edificii de arhitecturd tura
TANASE (9ezand pe piatra, cu capul plecat fi cu desagii la picioare)
SBIEREA (venind incet 0 numeirdnd pe degete).
p. 159, r. 1. Miluefte-mei jupdne ; nu 'ntoarce privirea ta
r. 2. Pentru una, Cd ce vede cu inzecit tçi va da I
15 SBIEREA (oprindu-se):
r. 3. Ce spui P Zece pentru una? 0 cameitei minune
r. 4. Insii altfel este fapta, fi altfel in vorbd se spune .. .
Aflii dard cd, &Ind una, n'o mai vezi, n'o mai gfise§ti !
[Ed. III: p. 159, r. 3. Cum? Ce spui? Miia la sutei? 0 camatri minunatii 1.]
20 TANASE (sculfindu-se 0 stdnd in lap lui Sbierea)
r. 6. fin blintz; Ina va ajunge, di de trei zile in gurei
SBIEREA: r. 9. De trei zile ? Ce minciuna !.. ,Fapoi eu nu-s vinovat !
r. 11. Un Minn% ! Cum nu! E lesne !.. Banii'n vdnt nu se aruncd I
r. 12. Decdt sec' cerfefti, mai bine ia toporul §i la mune&
25 [Ed. III: r. 10. Pentru mine-i chiar tot una, de-ai mfineat sau n'ai mancat...]
Ed. II lipseqte: Rfizvan se arata In fund 0 se opre9te din dosul lui Sbierea.
r. 14. Cdt mai are'n cap o lintel sau vreo nadejde 'n san !
[Ed. III: r. 15. Nu cerqe9te cat mai are vreun pai de nadejde 'n san !]
p. 160, r. 1. Am lucrat 0 en, jupane, cad avusei vitipare,
BO r. 4. ,,Tacum, vai jupdne 1 d'abia cu zile am rdmas 1..
r. 5. Copi1a9ii plang de foame, trei beiieçi 0 o fetid I
Dupa p. 160, r. 5, In ed. II se indica:
Scene II
TOT ACEIA 0 RAZVAN (venind cu un aer distrat 0 oprindu-se din
35 dosul boierului):
www.dacoromanica.ro
NOTE BI VARIANTE us
r. 6," lipseste In Ed. II.
r. 8. Auzi! Ili trebui copii!
r. 9. Un neam de calici I ..
TANASE (cleitindnd din cap fi reafezdndu-se).
a (Sbierea face trei cruci mari de 'naintea bisericii si se depirteazi fancof...)
Inainte de r. 11, indicalia:
Scena III
MOS TXNASE ci RAZVAN
RAZVAN (arlitdnd in urma lui Sbierea)
so r. 11. Asa cruci evlavioase, asa fa/A umilitd.
r. 12. Ala ?nchineiri prea-plecate, /Ana la bthu si mai jos.
r. 13. Nu fficea nici sffintul Petre, nici chiar lisus Christos I
r. 15. Pe cfind dracul dupfi &maul cu limba scoasfi aleargl L.
[Ed. III, r. 15: Pe cAnd dracul dupA dfinsul cu limba scoasfi mi-aleargA !..)
15 r. 16. Aoleu! 0 punguliffi !.. Ba un sficule/ cam greu!..
r. 17. 11 va fi pierdut jupdnul cu /rim lui Dumnezeu...
(strigei tare)
r. 18. Mfii, opreste-te, jupfine L. Jupdne, steii de m'ascultfi L.
r. 21. Fugi ! N'am bath ! Du-te incolo I N'am nemic, nemic, nemic!
20 RAZVAN (cu ironie)
r. 22. N'are nemic sfirficulul ! TrAui 8114 crez I.. Prin urmare
r. 23. Omul neputfind sA piarzfi tocmai lucrul ce nu are,
p. 161, r. 1. Punga nu-i a lui? El insufi mi se leapddei de ea
r. 2. lar alt stlipan nu s'aratei... Sci fie darei a mea I ..
25 r. 3. Galbeni doutizeci, din care cei geiuriçi sunt de veste,
r. 4. C'or fi fest ei alai data in salba unei neveste
r. 5. Sau pe sinul unei puice dela card... ci apoi
r. 6. Au trecut prin jaf gi silei in sacul unui ciocoi I ..
r. 8. Pe cei albi i-ar face negri, ca cel mai negru ciirbune I ..
so [Perseverança, r. 8: Ar face pe omul alb negru ca cel mai negru carbime ! . .]
r. 10. Painea, ce mi-ac cumpeira-o cu doi bani, m'ar otrfivi !. .
(Cdtre Teinase)
r. 15. TANASE (considerdnd pe Mayan cu atencie)
Dela un Tigan pomanfi ? Nu /
35 r. 16. RAZVAN
Cum ? .. Si p'acel boier
26*
www.dacoromanica.ro
404 SCRIERI LITERARE) MORALE SI POLITICE
www.dacoromanica.ro
NOTE SI VARIANTE 405
www.dacoromanica.ro
406 SCRIERI LITERARE, MORALE 61 POLITICE
www.dacoromanica.ro
NOTE SI VARIANTE
407;
www.dacoromanica.ro
408 SCRIERI LITERARB, MORALE SI POLITICE
BURGEZUL H
Citeste I
BURGEZUL III
Da / da !
5 BUR GEZUL IV
Incepe I
BURGEZELE
Ascultare ! Ascultare I
BURGEZUL II
10 Eu port land En ureche ! Rddicd glasul mai tare...
BURGEZUL III
Dar nu sbiera, cd pe mine md cam supdrd la cap ...
BURGEZUL IV
Mai En sfdrsit, tu citeste nici prea tare, nici prea slab !
15 BURGEZUL I (tuseste, apoi Encepe a citi)
P. 170, r. 3. Petru-Voda schiopfiteazil ; dar slut nici de cum nu este!
[Perseveranfa, r. 3 ; ... dar slut nicidecum nu este 1.
r. 5. Ba e frumugel la fa-0, chiar ca Fiitul din poveste I
p. 171, r. 1. BUR GEZUL I
20 Mai l Vre0 s'ascultafi sau nu prefiP
r. 2. BURGEZUL II
Negresit ! Ce mai Entrebi I
r. 4. BURGEZUL IV
Ei bine 1 De ce nu 'ncepi?
25 r. 5. BURGEZUL I (citeste)
r. 11. BURGEZUL I (citeste)
p. 172, r. 1. lath.' I .. Iar50 frunzi de nägará ?
r. 2. Ce Doamne ! Tot numai una ? Par'cli n'ar fi Intl.%) vari.
r. 4-9. BURGEZA II
30 Rosmarin sau busuioc I
BURGEZUL II
Pe semne cd la muiere limba nu-si afla un loc I
www.dacoromanica.ro
NOTE El VARIANT); 409
Scena IV
dupi r. 2. (Tot aceia, BA5OTA. mai multi slujitori),
25 r. 3. Oameni buni! Ce stali aice? Ce este? Ce v'aIi oprit?
r. 4. Cu ce scop?.. A! o hirtie!.. Si vedem, ce afi citit?
[Ed. III, p. 174, r. 4. Cu ce scop?.. A! o !Artie !.. Si vedem, ce-i de
citit ?].
BURGEZUL II
30 r. 5. la, o porunca domneasci.
r. 9. Sunt sigur, di este iargsi vr'un cintee neru9inat!..
r. 10. BURGEZUL II
Ba nu, .zau I..
www.dacoromanica.ro
410 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
www.dacoromanica.ro
NOTE $1 VARIANTS 41'1
www.dacoromanica.ro
412 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
www.dacoromanica.ro
NOTE SI VARIANTS US
r. 7. Scena VIII
to Tot aceia fi SBIEREA
SBIEREA (intrdnd)
r. 8. Fara dobdndcl, degiaba, fiat nici un folos !
r. 9. RAZVAN (cu melancolie):
Ai vfizut, jupfin vatave, a nu este fatil'n lume
ts r. 10. Care sci nu s'oferascd auzind de al meu nume I..
[Ed. III, p. 181, r. 10. Ca si nu se 'nfioreze, and aude d' al meu nume !..]
r. 11. E frumoasci acea lege, ce iartii p'un vinovat,
[Ed. III, p. 181, r. 11. Frumoasfi-i legea stribuni, ce iartit p'un
vinovat,]
20 r. 13. E frumoctsd acea lege, care oie, a o ceaVi
r. 14. Se pierde, când o strdbate o raza de dimineapi;
r. 15. E frumoasd acea lege, care erede, crt nu-i rftu
r. 16. Omul ales d'o fiinfri, curatd ca Dumnezeu!..
r. 17. E frumoasd acea lege . dar nu este pentru mine,
25 r. 18. Precum Inteo florfirie nu-i loc penteun mriracine 1..
[r. 19-22 lipsesc].
r. 23. Eu Tigan ! eu... o jupâne ! Deat tot vai fi amar,
r. 25. Pentru cea de 'ntiiiu gresalii moartea'n streang ar fi prea mare
r. 26. Slujitori ! deocamdata ducefi-1 la lnebisoare !
30 p. 182, r. 2. BA*OTA. (cu asprime, clitre Rtizvan)
Cum? A§a eft fie oare? Ai furat? Tu?..
r. 3. RAZVAN (cu linioe)
r. 5. Tiganul iqi dil in petec!
r. 7. Un ticalos ! Un desmetec!
35 [Ed. III, p. 182, r. 7. Un tictilos ! Un desmetec l]
r. 8. Au lost dou5zeci de galbeni... D'abia nouti-spre'ci mai sant !..
r. 9. Unde-i unul? unul? unul ? .. Sri mi-1 dai de supt prunant:
r. 11. Un ga1bana9 ca un soare !
www.dacoromanica.ro
414 SCRIERI LITERARE, MORALE tig POLITICE
www.dacoromanica.ro
NOTE 4I VARIANTE 415
www.dacoromanica.ro
416 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICS
ACTUL II
5 Scena prezintii un crdng in codrul Orheiului in Basarabia nordicd. In
fund se vede printre arbori un pdrdu, curgdnd de pe o sands', iar pe apanecenii
un trunchiu, rdsturnat in chip de la94ei.
Scena I
MAI MULTI HOTI (lungici pe iarbil)
to p. 191. r. 1. Ian spunefi-mi, ce si facem, ca et* mai treacd din vreme?
r. 2. Sil facem ce face frunza, and prin codru vantul geme;
r. 3. Ori sd facem ca izvorul, and arunca unda lui,
F. 4. Scaparand argint din spume, pe verdea-ca codrului;
r. 6. i copaciul nu se Iasi, luptandu-se harbate0e !
15 dupa r. 8. HOTUL II
Sd trdieoi I Afa imi place.
[Ed. III, p. 191, r. 10. Bland ca dulcea sarutare, crunt 0 groaznic ca
furtuna!]
r. 9-11. HOTUL I
20 Dar cine din noi sd cdnte?
HOTUL II
Cine? Mai incape vorbd ! Cine arde mai fierbinte I
RAZA$UL (sculdndu-se)
Eu.
25 TOT!
Da. Si cdnte Razaful I
r. 12. Jalea mea o sd 9d spui,
r. 13. Ca sa-mi oerg pkinsul cu pldnsul, cum se scoate cuiu cu cuiu,
r. 14. Dar ce zic! Nu sum eu singur, care sufere 0 plange ;
30 p. 192, r. 1. Nu sum singur eu, pe care doina mea il va atinge ;
[Ed. III, p. 192, r. 1. N'oiu fi singur eu, In care doina-mi inima va
frange ;]
r. 4. Toli acei ce, ca o moa9te, plistreazd in sdn urice,
r. 6. Cei streimofii lor, in lupte rduri de sdnge veirsdnd,
www.dacoromanica.ro
NOTE SI VARIA/4TE 411
www.dacoromanica.ro
418 BCRIERI LITERARE, MORALE *I POLITICE
www.dacoromanica.ro
NOTE RI VARIANTE 419
Scena III
RAZVAN (singur)
r. 15. Ava m'aprinde pe mine numai cuvdntul: femeie!..
25 r. 16. Femeie ! De and pe dome a facut-o Dumnezeu,
p. 200, r. 1. i privind cu mulwmire la inveselita lume,
[Ed. III, r. 1. *i privind cu mulwmire cdtre 'nbobocita lume,]
r. 2. Zice: eu sant ziditorul, dar femeia este culme I ..
[Ed. III, r. 2. Zice: eu stint temelia, dar femeia este culme I ..]
30 r. 3. Femeie !.. 8i totuvi omul, de lacomie orbit,
r. 4. Iubevte nu pe femeie, ci aurul cantarit...
r. 5. Pentru dansul e femeie o mofie masurata.
[Perseverança, 2-5: Ce-i femeia pentru &mut? o movie masurata]
27*
www.dacoromanica.ro
420 SCRIERI LITERARE, MORALE 13I POLITICE
r. 8. Scena I V
RXZVAN gi MO5 TXNASE
TXNASE (aratAndu-se hi fund)
r. 9. RXZVAN (oprindu-l)
5 r. 12. Te cunosc, de9i d'atuncea a trecut un veac intreg:
r. 14. TXNASE (migcat)
r. 16. Bfitanduli joc de robie... nu! nu mai pricep nemica ...
r. 19. Am lost rob, am lost in lan/uri, s'acum inima-mi suspina
r. 20. Intalnindu-te pe tine, carele ai lost pricind I..
10 [Ed. III, r. 20. Intfilnindu-te pe tine, carele fusegi pricind ..]
15 r. 5. TANA SE (exasperat)
Eu?. , Glumegti tu oare?..
r. 7. A-ti da pieptul meu drept fintil, rugdndu-te a lovi !..
r. 8. Tu! Numai tu egti de vind, indemnat de oarba soarte,
[Ed. III, p. 201, r. 8. Tu! Numai tu esti uneaLta, indemnat de cruda soarte,)
20 r. 9. Ce arnestecei; Impletefte fi Intortocheazd Zoate,
[Ed. III, r. 9. Ce amestecd gi'npletegte gi'ncurcd faptele toate,]
r. 10. Astfel cil adesea omul, bun ca blândul mielusel,
r. 11. Face mii de fapte rele, far' s'o stie insufi el!..
r. 13. RXZVAN (continuind)
25 Ti-aduci aminte afurisita de punga,
r. 15. Ca sunt mul%i sarmani ; cd nu vrei, ca tu sá aibi de prisos
r. 16. Pe and se sbuciuma allii, simiind cutitul la os ?..
r. 17. Mosule ! facand aceasta, puteai a gdndegti tu oare,
r. 18. C'o sa mai cufunzi pe mine in robie'ngrozitoare?..
www.dacoromanica.ro
NOTE SI VARIANTE 42!
r. 6. zica lumea tot ce-i place, este, zciu, ca v'un Roman !..
r. 7. Haide ! Ce-a fost, nu mai este ! Spune-mi, mofule, mai bine,
r. 8. De ce taravti tu la codru oasele tale beitrdneP
r. 10. TANASE (ldcrelmzind)
5 r. 14. Sunt Romani, ce mor de foame ! sunt Romani, ce mor de sete
r. 15. Astfel in toata Moldova lui piiceitos mof-Tdnas
r. 16. Nici un sprijin, nici un razam, nici un scut nu i-a rämas,
r. 18. i zicdnd s Doarane-ajuta! i calea codrului s'apuce !..
r. 19. De o bucatii de vreme, cervitorind pe maiden,
10 p. 203, r. 1. Unii te lauda foarte, ea pe-un mare viteaz;
r. 2. AAR, adica boierii, te oardsc cu Micaz;
r. 4. CA orice alta i-a9 face, degeaba 1 ea nu se schixnbli
[Ed. III, r, 4. C'alta orice nu i-a9 face, degiaba! tot nu se schimba I..]
r. 7. Tu o sa-i eco.ci din rufirie, tu o sa-i speli de pttcate,
15 r. 14. Dar nu e vorba de asta !.. Apoi, precum Ici spuneam,
r. 15. Ramaind singur in lume, fara copii, ftird neam,
r. 18. M'am pus pe ganduri, Miete! m'am gdndit, m'am rdegdndit,
r. 19. Vacum iatii-ma-s in codru, bucuros cä te-am gash
r. 22. Cu Levi, cu pagani, en Unguri, cu Nenqii d'ai lui Despot.
20 [Ed. III, r. 23. i ce-am invacat p'atuncea, n'am uitat Inca de tot !..]
r. 24. Ma vezi prapadit, dar altfel aceastii mânit uscatd
r. 27. Mai bine aice'n codru prin mine sci moard ei I
p. 204, r. 1. 0 fiinVii cat de slaba, e tare cand Ii razbuna !
r. 2. 0 sa m yezi i pe mine ! Sunt haiduc, vi pace buna
25 r. 3. RAZVAN (cu entuziasm)
Ava te Poi, barbd alba ! $'e sa vezi peste pu%in,
r. 4. C1 l. ortqu-i leghioana i numai codru-i Romdn I ..
[Ed. III, r. 5. In oras totu-i ferbie; cel mai mic i cel mai mare,]
r. 7. Fiecare este slugd, i nici unul nu-i stapan ;
90 r. 8. Insuvi Domnul cu ruvine se robefte la pagan!..
r. 12. Omoará sdrmana jertffi, pe care o nemeresc,
r. 13. Dar n'o injuga 'n robie ca fiara cea omeneascfi,
[Ed. III, r. 13. Dar n'o 'njuga 'n obacie, ca fiara cea omeneascii]
r. 14. Care prada-i n'o ucide, i n'o lases' s trAiascal..
35 r. 22. Ce insafi firea 11 /ese din ierburi vi floricele
r. 23. Lumea bad de depute ne numecte cu fiori
r. 24. Holi si ucigaci de oameni, talhari vi omoratori...
r. 25. 0 nu, movule ! Nu crede ! Ava a lost totdeauna.
r. 27. Precum mucchiul se lacevte pe copaciu, pe care-1 tai,
40 r. 29. Saracul Oran, ce pierde vitivoarele sau plugul,
www.dacoromanica.ro
422 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
www.dacoromanica.ro
NOTE $1 VARIANTS 423
Scena VI
Tot aceia, boierul cel tdndr, Vidra, mai multi kr*
(Boierul foptayte cepa Vidrei, care nu-i rdspunde nemica,
ci se uitd cu sfiald fi cu curiozitate En toate pörtile)
to r. 16. Xst boier, pe care astdzi il pripili Ingenunchiat,
p. 208, r. 1. SBIEREA (trernurdnd)
r. 2. VULPOIU (ameninidndu-l)
r. 5. Ca painjinul, ce Iese Ent?' ascuns vicleanu-i ciur,
r. 6. 11 Intinde, 9i-1 anink 9i-1 am-0 imprefur
15 r. 8. A9teptând a cazd musca in capcana cea sub/ire
r. 10. aFo tot rumpe eo Indeasci In stomacu-i desfundat,
r. 11. Si iar I9i arpe9te ciurul, 9i iar se pune la panda,
r. 12. Si iar ochecte o pradd sd &mai ca sei se princld...
r. 13. Astfel boierul acesta, de-1 pedefi gray fi urnflat,
20 [Ed. III, r. 13. Astfel pi boierui dsta, de-1 vede;i plin f i rotund,3
r. 14. Sci ftici bine, cd 0 ddnsul multe mum a nuincat I..
[Ed. III, r. 14. Sti Ai bine, di f i 'ntednsul musculiple s' ascund 1 . .]
r. 19. Cu nestampärul mai grabnic, cu focul mai dwmanesc,
r. 20. Cu setea de rdzbunare, cu care eu It urdsc I
25 r. 22. El, cu pravila In mita pi pe buzii eu dreptate,
p. 209, r. 3. Unde ma linea In zgarda, ea pe-un crtine 'n britatura .. ,
r. 4. I! urrise cu o nespusd 0 nepovestith ural..
(Vidra face o rnipare (le oroare)
TANASE (exasperat)
30 r. 12. RAZASUL (cu bruschefe)
r. 13. Mai bine acum indatii sa -i dau ea milciuca In piept!
r. 14. RXZVAN (ardtdnd la Sbierea)
r. 15. SBIEREA (cdnd it scoald Vulpoiu, cu desperare)
r. 16. Ma jur c'am lasat acasá socoteli netncheiate I..
35 r. 17. Iarth-ma !.. Tocmai pe tocmai !.. Mi-ai lost rob: te iert 9i oil..
r. 18. De vrei, Ili voi da c'un zapis!.. Martur este Dmnnezeu I..
www.dacoromanica.ro
424 SCRIERI LITERARE. MORALE R1 POLITICE
www.dacoromanica.ro
NOTE I YARIANTE 425
Scena VII
Tot aceia, fdrii Sbierea fi Vulpoiu
VIDRA_ (Inaintand cu demnitate §i Intinzand 'Tana
atre Rfizvan)
6 r. 14. A§ fi mandrä, cdpitane, de a strange maw, care
r. 15. .tie sd ierte dufmanul fi nu ftie sii-1 omoare...
RXZVAN (cu confuzie)
r. 18. Spàlatà nurnai de ploaie, neagrd fi asprd din fire,
r. 19. Sd cuteze a atinge mAna-Ii albri §i subcire?
10 [Ed. III, r. 19. Cuteza-va ea s'atingfi manaii dalbd i subcire?..]
p. 213, r. 1. De and oameni din codru m'au rdpit mergand pe drum,
r. 2. N'am oftat, n'am zis o vorbd, am fost mutri pfind acum,
r. 5. Dar nu-i pasdre pe lume ca sci nu ante cu dor,
r. 6. Când ziva e luminoasli i cerul e Med nor;
15 r. 7. Nu-i femeie sd nu simla In inima-i o mifcare,
r. 8. Când s'a§terne de 'nainte-i strdlucind o faptrt mare!..
r. 9. Rob, Tigan, orice f'oriunde soarta sã te fi adus
[Ed. III, r. 9. serb, Tigan haiduc, d'oriunde soarta s. te fi adus,1
dupd r. 10. (Rdzvan rdmane extaziat de emofie)
20 r. 11. Aferim! Ce mai muiere! latd o Romanctl verde 1
[Ed. III, r. 11: Aferim! Ce mai muieri! Iat'o Rorniincup verde .]
r. 12. BOIERUL (cu indignatie)
Ce faci, dragd jupdneasfi? Ce rwine ! Cine-ar crecle!..
[Ed. III, r. 12: Ce faci, dragd jupdneasfi? Ce rugine I Cine-ar crede!..]
zo r. 15. RAZAWL (cu furie)
Cdpitane! Cripitane!.. Fd-mi i mie o pomand!..
r. 16. Dd-mi voie mficar dintr'finsul siiii fac de prânz o tocand!
r. 19. Aga ca sd nu se vazd, de-a lost boier sau viIel!..
[Ed. III, r. 19. lucid nici sd nu se pazd, d'a fost boier sau vi/el!..]
so r. 20. RAZVAN (ie§ind din distractie)
Cum?. . De ce astd urgie?.. Lasati-1 in bunk' pace !..
r. 21. El nu ne-a fficut nemica...
p. 214, r. 1. Cum nu ! Ce are a face.
r. 3. L'ai auzit i tu £nsui, Ca te nume§te talhar !..
95 r. 4. Eu tfilhar ?.. Cine-a zis-o?.. Rdzvan nu putea s'auza,
r. 5. Caci simfirea-mi se pierduse, ratficita pe o buzrt
r. 7. Cd tot mai rasund Inca f i ' n mine i 'n giurul meu!..
(cdtre Vidra)
www.dacoromanica.ro
426 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
www.dacoromanica.ro
-NOTE SI VARIANTE 427
Scena I
Trei osta9i poloni (din earl I §i II duc in litierd pe eel d' al treilea, greu
anit).
[Ed. III: Trei osta§i, din cari 1 si II duc pe eel d'al treilea, greu rgnit.]
25 r. 1. Multi Muscali ucis-ai mead
r. 2. Cu ce armed
r. 4. Cu sul4a doug sute ci cu sabia vr'o trei !
r. 5. Cinci-fease sute En totul... poate gi mai mult !..
[Ed. III, r. 5. Opt sau noud sute 'n totul . . . Poate 9i mai mult!..1
30 r. 6. Suns sigur !
[Ed. III, r. 6. Sunt sigur 13
r. 9. Inset am remit vr'o mie... Tu mii ctii, a sum voinic !..
p. 222, r. 3. Muscalul de-ar fi ca dracul, tot nu-i chip 84 biruiasa 1. .
r. 4. OSTAWL III (Cu POGO murindd)
35 Of !.. Eu ma sfArcesc cu totul... 0 voi, ca neste nebuni,
[Ed. HI, r. 4. Of ... Eu ma sfarcesc cu totul... 0 voi, ca nicte nebuni,)
www.dacoromanica.ro
428 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
Scena I I
s r. 7. Uite I inima in mine moare, plesneyte fi crapd I ..
[Ed. III, r. 7. Uite, mai ! Inima '11 mine plesneqte, fierbe 0 crapfi !..]
r. 8. Sangele mi se ridica, mi se wed in obraz,
[Ed. III, r. 8. Sangele mi se ridica 0 mi se suie 'n obraz]
r. 9. De ciudii, de amdrire, de durere, de necaz!
10 r. 10. Cum 1i se pare aceasta l inteo aytire craiasca,
[Ed. III, r. 10. Cum .cio se pare, iubite, ca Inteo tabara craiasca,]
r. 11. Tocmai in mijlocul nostru, in ;am noastra 1e9easca,
r. 13. Un Moldovean.. . el sti fie totdeauna cel de 'ntdi,
r. 17. Ca acest Talaehus este vir fortissimus ...
15 r. 18. MINSKI (cu mdnie)
[Ed. III, r. 23. Aceasta m'arunca 'n friguri, In furie fi 'n turbare !...]
13. 223, r. 1. Sa patrunza el In cortul voevodului rusesc L.
r. 3. Spune singur tu, iubite, daca nu era mai bine
r. 4. Neste asemenea lucruri sa se fi facut de tine?
20 [Ed. III, r. 4. Ne§te asemenea izbande sa se fi facut de tine ?]
r. 5. Sau de orificare altul?. . iar de mine mai ales !..
[Ed. III, r. 5. Sau d'un altul ori9icare ... iar de mine mai ales !..]
r. 8. Dar, carissime amice, aqa va fi totdeauna,
r. 9. Ca virtus nu este alta cleat prospera fortunat
25 r. 10. Razvan e felix ad easum! Toate ii merg &tan !
r. 13. Tabara noastra intreaga II inalfa 9i-1 ridica,
r. 19. (se uitel in fur, apoi cu o poce misterioasd)
Eu sum sigur Vaq fi gata a jura, c'acest Razvan
r. 23. PIOTROWSKI (cu curiozitate)
80 r. 24. MINSKI (incet)
P. 224, r. 1. PIOTROWSKI (speriat)
Ce spui, Domine mi Deus !.. De uncle o f tii aceasta ?..
r. 4. & care 'ntovaYamte mereu pe acest Razvan?..
r. 7. MINSKI (cu un aer triumflitor)
35 r. 9. Ca acea muiere este dracul sub chip femeesc!
r. 11. Are putere p'oricine 4A 'ntunece, sa-I in§ale,
www.dacoromanica.ro
NOTE el VARIANTE 420
30 [Ed. III, r. 11. Mai vartos, tiind acuma, ca Rfizvan Ii este drag !..3
r. 13. Este in %era Moldovei dintre cele mai alese;
r. 14. 0 treapta atat de mare, luck era mititel
[Ed. III, r. 14. 0 treapta atfit de mare, inefit era mititel I]
r. 15. Boierul cel mai puternic, cfind se alla Mnga el!..
35 r. 18. RAZASUL (silindu-se a stapani mania)
Mai, ajunga I
r. 19. Ca ne-am !Melee odata a nu face vorba lungal..
www.dacoromanica.ro
430 SORIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
www.dacoromanica.ro
NOTE $1 VARIANTE 431
dupa r. 6. Scena V
-Tot aceia, spionul muscalesc, apoi Retzvan
www.dacoromanica.ro
432 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
Scena VII
Tot aceia i Vidra (imbriicata bürbilteyte)
www.dacoromanica.ro
NOTE 1 VARIANTE 433
www.dacoromanica.ro
434 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
www.dacoromanica.ro
NOTE $1 VARIANTE 435
Scena X
Mayan, Vidra, Vulpoiu, .1711utful
VULPOIU (cu gesturi de o satisfacge burleascd)
20 p. 241, dupfi r. 1. (Tarfi5te afail pe Vulpoiu, fredondnd).
r. 6-7 [lipse5te].
dup5 r. 7: Scena XI
Razvan ci Vidra
(Vidra se apropie)
25 RAZVAN (iefind din confuzie)
[Ed. III, dupti r. 7, RAZVAN (iefind din uitare i ydzdnd-o pe Vidra)]
r. 8. Iarta-mri scumpo fericirea ne apasi,
r. 10. Sims In mine-o greutate... al yrea fi nu pociu sd crez...
r. 13. C5pitan! Ce mare lucru ! . . Cfipitanu-i o furnicfi!..
so [Ed. III, r. 13. Cfipitan! Ce mare lucru I.. Cfipitanu-i o furnici!..1
r. 15. Care pentr'un paiu sunt gata sä moard bdnd 0 cânteind!..
[Ed. III, r. 15. Care pentr'un paiu aunt gata a muri band rti cfintAnd!..)
r. 17. Sunt aticia c 'n mulSime nici unul nu se cunoafte...
[Ed. III, r. 17. Sunt atfisia cà 'n mulsime nici unul nu se cunoafte...)
ss r. 18. Capitan !.. 0 juarie !.. Capitan . E un cdrlig,
[Ed. III, r. 18. Cripitan L. 0 jucSrieL. Capitan !. . E un cdrlig,]
r. 19. Cu care se poate prinde numai peftele cel mic I ..
[Ed. III, r. 19. Cu care se poate prinde numai peftele cel mic!..]
28.
www.dacoromanica.ro
436 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
www.dacoromanica.ro
NOTE V VARIANTE 437
so p. 244, r. 5. *tii cela ce-%i stangea mina ?.. $tii un magar tncalfat?..
[Ed. III, r. 5. *tii cela 00-51 stangea mama ?.. tii, asinul incalcatP..
r. 7. Hi, hi ! 9tii Leahul acela ?.. tii, c yrea pe jupaneasa?
[Ed. III, r. 7. Hi, hi! ftii Leahul acela ?. tii, cil yrea pe jupaneasaP]
dupil r. 7. RXZVAN (turburat)
r. 13. Hi, hi, hi !.. Mi-e somn... mi-e lene I. . Mai Leahule I Te ia dracul I
dupfi r. 13 (iese rdnjind ci ameninfand de departe pe Minski).
www.dacoromanica.ro
438 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
Scena XIII
Rdzvan, Vidra fi Minski
RAZVAN (mergand iute inaintea lui Minski 0 apucandu-I
de mana cu violenpi)
is r. 14. Ascultit-xna, cum te chiamal.. Stii tu un lucru sau ba?
dupa r. 15. MINSKI (speriat)
p. 245, r. 1. RAZVAN (scuturdndu-1 de indal)
r. 5. Eu nu ti-am facut nimica... A ne bate nu-i cu cale..,
r. 9. Numai atat? Ei bine... De ate ori m'oiu thri,
io Intre r. 10-11 (profitclnd de mirarea lui R'dzvan care ti lath mina).
Intre r. 11-12 (iese jute cu salutdri repezite).
Scena XIV
Ravan, Vidra
r. 13. Ma mir, Razvane, vazandu-te rdvnitor I
15 [Ed. III, r. 13. Ma mir, Rfizvane, vazandu-te rdvnitor I]
Intre r. 14-15. RATVAN (luand-o de Tana' cu pasiune)
r. 17. Rdvna este foc, iar focul, d'origiunde ar veni,
[Ed. III, r. 17. Myna este foc, iar focul, oricat de jos ar veni,]
r. 20. Dar dragostea fara rdvnis nu se poate, nu se poate!..
20 [Ed. III, r. 20. Dar dragostea Rini rdvnd nu se poate, nu se poate!..1
p. 246, dupa r. 2. E thpitan ca fi tine, ba incd mai cu vechime !
Vezi dard, cd bucuriali a lost chiar o micforime !
Scena XV
Tot aceia, un ostaf fi Sbierea (care intra cu capul plecat si numeirdnd pe
25 degete)
r. 3. kali robul, cdpitane, pe care in dar fi l-a dat
.5'i li-1 trimite acuma hatmanul prea luminat...
(salutd fi se retrage).
30 Scena XV I
Tot aceiafi fard ostaf
r. 4. Sbierea! Rob al meu ! ..
r. 5. Tu qti, Rdzydna.,se draga?..
[Ed. III, r. 5. Tu wi, Reizvdnafe draga?..]
95 r. 6. Si dumneata, jupaneasa?.. Parca vaz o punga intreaga !..
r. 7. Te rog sa ne spui si noua, prin ce poznd incapusi
www.dacoromanica.ro
NOTE $1, VARIANTE 489
www.dacoromanica.ro
440 SCRIERI LITERARE, MORALE eI POLITICE
ACTUL IV
Scena 1
25 Razaful fi. Vulpoiu
r. 1. Nu mai pociu batA-I nApastea, de attita timp in gir
[Ed. III, r. 1. Nu mai pociu, batfi-I nApastea, d'atatica timp in gir]
r. 2. Sfi nu Pa o sArmfilu/A, ci tot numai borg cu gtir !
[Ed. III, r. 2. SA nu Jaz o sArmAlutà, ci tot numai borg cu oir !]
BO r. 5. De amara ce mi-e viewca, nu mai oiu cum i-ag mai zice !..
r. 6. Sase yen qi fase ierni, nu o lunA, nu un an,
[Ed. III, r. 6. Sase veri f i vase ierni, nici-o luna nici-un an,]
r. 7. De cad, Entocmai ca umbra, ma lin lipca de Razvan ;
r. 8. Ba chiar f i umbra, fArtate, &And nu-i luminfi s'ascunde,
35 [Ed. III, r. 8. Ba zAu chiar f 'umbra, fArtate, cad nu-i lumina* s'ascunde,]
r. 9. lar eu tot amAn cu dAnsul, orificcind f i orifiunde !
www.dacoromanica.ro
NOTE SI VARIANTE 441
www.dacoromanica.ro
442 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
[Ed. III, r. 14. Drace! Nu cumva lu-i crede, c'o sti riimAi numai eu?]
r. 16. Orice om En astd lume are un sfânt sau o sfanta
r. 17. Vezi pe tine, bunioare, riizrisia te friimantli,
[Ed. III, r. 17. Aga bundoare pe tine rii zrt§ia te friimântii]
5 [Ed. HI, r. 20. Tu a tale, eu a mele, fie-cine 'fi ale sale !..]
r. 21. Uite, lam, and mi se 'ntAmpli a'ntdlni cumm in cale
[Ed. III, r. 21. Uite, zilu, and mi, se 'nttunplfi eel 'ntdlnesc cumpa 'gi
in cale]
r. 23. Lins la ceafä, alb la faIii, sprintenel si spalgIel,
10 [Ed. III, r. 23. Lins la ceafti, slab la fao, sprintenel si spglfit,el,]
r. 27. Cu crfingi roase de omidti §i. cu trunchiul gaunos,
p. 256, r. 3. Mi se pare ciripirea-i cd nu are niciun haz,
r. 5. Cum ciripia altddatd, cum ciripia mai 'nainte,
dupii r. 7. (igi verge ochil cu maneca).
15 Scena II
Tot aceia f i Rdzvan (cu bra/ul stâng legat)
RAZASUL (intdmpinandu-1 la uga din fund)
[Ed. III, dui:4 r. 7. Intril Razvan cu braIul stfing legal]
r. 9. Ha? Ce este?
20 r. 13. VULPOIU (cu confuzie)
Ba nu... ins'd... cum s'ar zice...
r. 14. Ce? Acug nu WI mai place al armelor mestesug?
p. 257, r. 4. RAZASUL (cu bruschefd)
r. 8. Dar eu? Ce sum eu? licispundeçi I .. Sum o gadina? 0 fiari?
25 [Ed. III, r. 8. Dar eu? Ce-s eu? Ce-s? Räspunde/i!.. Sunt o gadinft?
0 fiaril?]
r. 10. Nu plange si ea, sfirmana, de acel puternic dor?
r. 13. Ca silt se 'ntoarcfi voioase iar la cuiburile lor,
[Ed. III, r. 13. Ca sfi se 'ntoarcii voioase iar la cuiburile lor,]
30 r. 14. ,i omul se poate oare sit nu simgi acel dor !
[Ed. III, r. 14. ,5''omul poate oare singur a nu simIg nici un dor !..]
p. 258, dupg r. 2. (Rfizasul si Vulpoiu ies prin u.fa din fund, pe când Vidra
intrii prin ufa din stdnga).
Scena III
35 Mizvan gi Vidra
www.dacoromanica.ro
NOTE RI VARIANTE 443
dupa r. 8. Scena IV
Tot aceia i Vulpoiu (intreind cu sfiala)
RAZVAN (strdngdnd rnana lui Vulpoiu)
p. 259, r. I. VULPOIU (cu vesetie)
5 dupa r. 1. Scena V
Rdzvan fi Vidra
r. 6. Draga, o 08.50 spui indatd lucrurile ce-am vorbit ;
r. 7. Ajunga acum atdta, c iegii foarte mahnit...
r. 1.5. Ingropand du5manii Orli in vellvoarele-i adanci !
10 [Ed. HI, r. 15. Ingropand dupnanii %aril tn vdlvoarele-i adanCi !)
r. 16. Nistru, ale and unde n zilele cele grele
r. 17. Aparau in loc de arndi hotarele trei mele !
r. 18. Nistru !.. Nistrul. . Pdnd astdzi am gtiut sa mA feresc
r. 21. Pe cand scumpa mea Moldova e aice hingit mine
15 r. 23. Caci dorul Iarii razbate pdnd gi suflet de cal !.
r. 25. Holde i campii, In care pintre spicele de aur
[Perseveranfa, p. 260, r. 1, Se zareau, ca pietricele ce 'nconjoard un inel]
r. 2. Bosoioc i garofitfi, rosmarin gi ghiocel,
[Ed. III, r. 2. Bosoioc i garofica, rosmarin i ghiocel,]
20 r. 5. Le vazui acele locuri, 0 din Viz o sarutai
r. 6. Tara, unde Insu0 iadul s'ar putea preface 'n rail..
r. 10. s$i eu i ei /gra (vie, amandoi ne-am departat
r. 11. Viu acasfi d'abia insa pusei piciorul, i kVA
[Ed. III, r. 11. Viu acasa d'abia insti pusei piciorul i iatii]
25 r. 12. Vulpoiu i Rdzagul vine In fa;a mea deodatit,
r. 13. Ne5tiind ca. 'n pieptu-mi arde un pojar Ingrozitor,
[Ed. III, r. 13. Ne5tiind ca 'n pieptu-mi arde pojarul ingrozitor,)
r. 14. Si-mi vorbesc de sera noastra, de a! farii noastre dor !
[Ed. III, r. 14. 5i-mi vorbesc de %era noastrii, gi-mi vorbesc d'alfdrei dor .9
30 r. 17. VIDRA (sarcastic)
[Ed. III, r. 18. Sunteli to/i chiar d'o potriva, tot un fel 0 tot un soiu?]
intre r. 18-19. RAZVAN (cu mirare)
r. 22. Un pamant rece cj Limed, de ierburi acoperit,
[Ed. III, r. 22. Un pamant umed i rece, de ierburi acoperit,)
35 r. 23. Printre care din tntiirnplare o /loam a rasfirit
r. 26 RAZVAN (cu impacientd)
www.dacoromanica.ro
444 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
r. 21. Scena VI
10 Tot aceia fi Sbierea (intrdnd pe lila din fund fi oprindu-se)
r. 21. Cum, jupane? i ice?..
r. 22. i aice I i aice I
r. 25. Cd uncheful dumitale nu mai este? S'a sfarsit,
r. 27. Caci si vieaia omeneascd e un fel de socoteala...
ao r. 28. VIDRA (cu indiferenrd)
A murit? Ce spui, jupane? Dumneata de uncle ftii?
[Ed. III, r. 28. A murit? Ce spui jupane? i dumneata cum d'o §tii?}
p. 262, r 5. Deplina stapanitoare a averii parintesti:
r. 9. SBIEREA (iute)
25 Ba nu, nu ! Eu sum sdrac !
[Ed. III, r. 9. Ba nu, nu ! Eu sunt sdrac I]
r. 10. Af dori cu trup i suflet, dar vai I nu-i chip ca s'o fac...
Totufi s'ar gdsi indatd un altul, om mai cu stare,
Care sd cumpere dacd... n'o sci c scumpili prea tare:
90 Acum timpurile-s grele, bani En ;ard nu-s ci nu-s ;
Cu Turcii, cu una cu alta, tori gellbenalii s'au dus I..
[Ed. III, r. 10 : Af dori cu trup i suflet, dar nu gdsesc chip s'o fac...
Tot*. s'ar afla prea lesne altul cineva cu stare,
Inc& sea' cumpere dacd... n'o s vli scumpi0 prea tare:
sa Acum timpurile-s grele, bani En lard nu-s i nu-s ;
Cu Turcii, c'una, cu alta, toçi gdlbenafii s'au dus I..]
r. 13. VIDRA (cu ironie)
r. 14. Gus-rand vieaia de campie si aerul cel curat
www.dacoromanica.ro
NOTE $1 VARIANTE 445
www.dacoromanica.ro
446 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
www.dacoromanica.ro
NOTE SI VARIANTE 447
Scena VIII
Tot aceia fi Rau qui
[Ed. III, dupA r. 15: VIDRA
Nu, Havana... Ens& .. Ens& ..
5 RAZVAN
Atunci alai cale nu-i,
Deed sa plectim departe...
VIDRA (duke)
Ba mai 'nainte sa-mi spui,
10 Dacci hatmanul nu poate... ca sali dea veo naintare?
RKZVAN
i d'ar dai 1..
VIDRA
Atuncea... atuncea...]
15 r. 16. Polcovnice ! Lucru mare
Vine hatmanul! El insu§i!
[Ed. III, r. 16. Polcovnice ! Lucru mare
Vine hatmanul ! El Insu§i q
r. 17. (iese, Wand ufa din fund deschisa).
20 VIDRA (cu o jumatate de voce)
lubitul meu I Nu uita,
[Ed. III, r. 17. Eu plec, scumpul meu ! .. N'uita,]
r. 18. al fi ramdind aicea, tu pofi iubi fara ta . . .
[Ed. III, r. 18. Ca fi ramesind aicea, tu pog iubi lara ta...]
www.dacoromanica.ro
448 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE
www.dacoromanica.ro
NOTE RI VARIANTE 449
29
www.dacoromanica.ro
450 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE
Scena XIII
25 Rdzvan, Bafota
r. 17. BA5OTA (salutdnd)
r. 19. RAZVAN (intrerupdnd)
r. 21. B40Tet (salutdnd)
r. 22. Ai umplut Moldova toata de numele dumitale,
30 r. 23. *i slava, ce-o caqtigase0 atuncea, a mai crescut
r. 25. Deci, icoana dumitale, la Cracovia lucrata
[Ed. III, r. 25. Deci, icoana dumitale, la Cracovia lucrata]
r. 27. Maria sa Aron-Voda o line 'n palatul ski.,
p. 274, r. 1. Unde cu multi placere am putut s'o viz 0 eu;
www.dacoromanica.ro
NOTE $1 VARIANTS 451
29°
www.dacoromanica.ro
452 SCRIERI LITERARE, MORALE RI POLITICS
r. 7. BAKITA. (salutand)
Sarut mem. Merg la gazda, fiind gata origicand
(iese cu multi umilin0).
Scena XIV
5 RAZVAN gi VIDRA (care se arata fi se opregte pe pragut
wei din stanga ffirà a fi vazuta de Rfizvan).
RAZVAN (dupd o pauzei cu emoge)
r. 10. Eu n'ag fi citat lumina Er/ codru gi 'n haiducie;
r. 11. De nu ma ducea norocul in umbra unei paduri,
10 r. 12. Pe Vidra, /aril 'ndoialei, n'ag fi 'ntalnit-o aiuri;
[Ed. III, r. 12. Pe mult iubita mea Vidrd n'ag fi 'ntalnit-o p'aiuri ;]
r. 13. De nu iubeam o femeie cu inimä mare**,
r. 15. Acest om fara sci oie, m'a ridicat pan' aci:
r. 17. Tu, ce pe dugmanii nogtri ades ti faci o unealtfi,
15 r. 21. VIDRA (cu voluptate)
p. 276. r. 3. Si patruzeci mii de oaste s'aftepte cu ascultare,
r. 4. Bucurogi a 'nfige arma, oriunde-i va indrepta
r. 10. Asta rani ?.. Dar ce este? SA vedem !
r. 15. Afcs, Razvane, ca-i dulce?
29 r. 19. Jos la picioarele mac toata lumea sa priveascal..
[Ed. III, r. 19. Jos la picioarele mele toatii lumea si priveascal..]
p. 277, r. 3. RAZVAN (cu aprindere)
r. 4. Voiegte a strange aur numai la dansul n lada
(Sbierea scoate capul prin uga din fund).
25 [Aici se sfargegte ACTUL IV.]
[Ed. III, r. 5. Ina rana! rana ! rana I . . 0 sageata en venin !..]
Bralu-mi arde ! . . Da ! . . Mei mufcei I . . Ca fi c.dnd ar fi un spin .
SBIEREA (inaintand)
[Ed. III, r. 6. Hatmane prea luminate 1 0 sd-ci aduc eu in grabd
so Un vraciu iscusit f i ieften, sau fi mai bine vr'o babei,
Care descantil 'ntr' o clipd orice urmei de venin,
,Fapoi nici o lescae pentr'un pdhar de pelin ! . .1
ACTUL V
p. 281. Scena prezintei camera lui Rdzvan in cetatea Sucevei. Doug uge
www.dacoromanica.ro
NOTE *I VARIANTE 453
Scena I
RAZAFJL (singur)
(ade gfinditor, fluierand o doina cu capul plecat pe lama. Mara se aude
din departare impuvcaturi de tun).
5 Scena II
Rdzaful. Vulpoiu
VULPOIU (intrdnd prin uga din fund)
r. 6. Ca s te 'nveci a nu zice nici Vulpoiule), nici e m51 *I
[Ed. III, r. 6. Si te 'nvell a nu-mi mai zice nici 4 Vulpoiule *, nici I mai *!]
10 r. 9. Auzi treabd I..
[Ed. III, r. 9. Auzi tread I..]
r. 11. Mai avteapta! D'ocamdatii, tfi vei pune pofta 'n cui !..
r. 12. Leahul ne trimite hojma ghiulele peste ghiulele,
p. 282, r. 2. Ca peste doua-trei zile nici de leac n'o & avem,
15 [Ed. III, r. 2. Ca peste doua-trei zile nici de leac n'o Bes avem,]
[Perseveranfa, r. 4: Sci fac lege vi porunca, ca eu Ali zic capitane?..]
r. 5. VULPOIU (£mbundndu-se)
[Ed. III, r. 6. Noi ne-am InfraIit cu elangii I.. Aga-i I..]
hare r. 6-7. RAZAFIL (cu mirare)
20 intre r. 7-8. VULPOIU (triumfgtor)
r.. 9. Maria sa Aron-Voda trimise azi diminea Va.
r. 12. Cu buna seamil! Crez gi nu ma lndoesc!..
r. 15. $i prin urmare, nici astazi a o lua nu-i uvor;
[Ed. III, r. 15. i prin urmare, nici astazi nu se ia de tot uvor
25 r. 16. D'aci Bavota vatavul este un bun vorbitor,
[Ed. III, r. 16. Apoi Bavota vatavul este faimos vorbitor,]
r. 17. Incdt cu una cu cloud pe Levi o sa-i ame/easca,
[Ed. III, r. 17. Incdt indrugand la fleacuri, pe Levi o sa-i ameleasca ;3
r. 18. Ca-i oiut ce fel de poamd inielepciunea leveasca ;
30 r. 20. Cunoscandu-1 prea d'aproape ca-i suflet de holoman
r. 22. Targu-i rupt, pacea-i facuta, mai lipsegte adahnavul;
r. 23. Dar carvmareasa-i aproape: o masura doi valai,
p. 283, r. 2. VULPOIU (intrerupdnd cu supgrare)
r. 4. Bre! N'am mai vazut pan' acuma o faptura mai devarta!
35 r. 5. Trasni-te-ar capitania, cd doar' oiu fi eu ce-fi spui:
[Persevere*, r. 5: Trdsneascd capitania, cX doar gtiu fi eu ce-ci 3.194.
[Ed. III, p. 5. Trasni-te-ar capit5nia, cd dote' oiu gi eu ce-fi spui:]
www.dacoromanica.ro
464 SCRIERI LITERARE, MORALE 1 POLLTICE
www.dacoromanica.ro
NOTE SI VANIANTE 455
P. 286, r. 1. Scena IV
Tot aceia, Rdzvan
RAZVAN (intra' foarte turburat fi vorbind cu Intreruperi)
r. 2. Merge/i L . Pe toli capitanii in data sa mi-i chemalil..
15 r. 3. Eu v'am fost ca un parinte!.. Aduna/i-i mai in pripal..
r. 5. Scena V
Tot aceia /cirri Illizvan
VULPOIU
Ha, ha! Inteles-aci oare un singur cuvant macar?..
20 r. 6. Ma tern, ca hatmanul nostru are trei roate la car I..
r. 10. Noi pierdem vremea, verzi euscate insirand!...
[Perseverança, r. 10. Nu ne privefte a'nfira toate pe rdnd...]
r. 13. Datoria noastrd este a-I ajuta orifiunde...
r. 15. Pacat ca-i Tigan... accasta este singuru-i cusur !..
ss intre r. 15-16 (ies tori prin usa din fund, pe &and prin cea din stanga intra
Razvan si Vidra, continudnd conversafia).
Scena VI
Rdzvan, Vidra
r. 16. Da! S'a impacat cu Lesii...
30 p. 287, r. 3. Cu atdt mai rau!.. Iubito, cata drept In ochii mei!
r. 9 (strangand pumnii si cu o voce neibufitd)
r. 11. VIDRA (cu confuzie)
r. 13. RAZVAN (iute)
Astazi, astazi, astazi; ori mai bine niciodata!
35 [Ed. III, r. 13. Astazi, astazi, astazi; ori mai bine niciodata !]
www.dacoromanica.ro
456 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
www.dacoromanica.ro
NOTE ei VARIANTE 457
TOTI
Aga-i 1 Ai dreptate I..
VULPOIU
0 dreptate foarte mare 1..
8 RAZVAN
111.4 o sd-mi spuneg, poate, cd aceastd impel:care
Va fi smulsd färd voie de veun biciu Dumnezeesc?
De pr'o urgie, la care bietul pitic omenesc
Nu-i chip sli-i stea Empotrivd, gi ne avdnd at sd face,
10 Tace, primwe pedeapsa, gi de nevoie se pleaed?..
Nu frafilor I Nu-i urgie I.. Nu frafilor 1 Nu e bic i I..
Cetatea noastrd e tare gi'n cetate aunt voinici 1..
Ajunge cd pdnd astdzi Swam mai sta'n picioare,
Cdci peste doud-trei zile ne mai sosegte ajutoare...
Vedgi dard, c'Aron-Vodd ne-a trddat fi ne-a vandutP
TANASE
Sigur 1..
TOT!
Ne-a ucis migelul 1
20 VULPOIU
Acum ce-i de facutP..
[Ed. III, Intre r. 15-16. TANASE
Aga-i 1
TOT!
23 Aga-i 1 Ai dreptate
VULPOIU
0 dreptate foarte mare I..
RAZVAN
Totugi o sd-mi spunqi, poate, c' astd jalnicd ' npdcare
30 A lost smulsd feird voie de verin biciu dumnezeescP
De peo urgie, la care bietul pitic omenesc
Nu-i mijloc sii-i stea'npotrivii, f i n'avdnd ce sit mai facd,
Prirnegte cruda pedeapsd gi de nevoie se pleacd?
.Nu, fracilor I Nu-i urgie I.. Nu, iubitilor I.. Nu-i bici I..
35 Cetatea noastra-i prea tare, gi 'n cetate sunt voinici 1 . .
Slava domnului, pdn' astazi Suceava mai eta ' n picioare,
www.dacoromanica.ro
458 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE
Scena IX
Rdzvan, Vulpoi, MSc Teinase
25 r. 15. Scena Xl
RAZYAN (singur) (face cu agitafie caliva pavi prin
odaie, apoi se oprevte pe kc meditlind)
Nu e greu veo patru zile a mai reibda in cetate,
r. 16. Pan' ce oftile lui Jigmond vor lovi pe Levi la spate...
90 [Ed. III, r. 16. Pan' ce tabfira lui Jigmond va lovi pe Levi la spate...]
p. 292, r. 2. Ramazanul kr mai sine incd doufi sfiptfimani...
www.dacoromanica.ro
NOTE SI VARIANTE 459
www.dacoromanica.ro
460 SCR1ERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE
r. 12. Scena XV
Tot aceia, Sbierea
20 r. 19. Scena XV I
Tot aceia, Vulpoiu
www.dacoromanica.ro
NOTE V VA.RIANTE 46i
Scena XVII
VIDRA (singurS)
r. 7. Moarte I Dar se poate oareP... Moare oamenii cei mici,
r. 9. Inset, omul, care lumea ar urea pe palm& s'o poarte,
5 r. 11. (se gandeoe, apoi cu indignaçiel
Dumnezeule puternic ! De ce fad tu uriaci,
r. 12. Daci in rand cu piticii prada morlii vrei sa-i la0?..
r. 15. Si numai omul cel mare, tu, Doamne, il osandecti
r. 16. A muri des o potriva cu muctele omeneoll . -
to intre r. 16-17 (se cutremura ci dupti o pauzS)
r. 18. Are un fel, o ursitti, un scop, o Ontti anume,
r. 19. La care trebue di mearga, de oarba soarta Impins,
r. 20. Si cade numai atuncea, ednd semnul este atins I..
p. 300, r. 2 (sculandu-se cu energie)
15 $i. de ce a stau aice... Da;i-mi un arc o stigeatii :
[Ed. III, r. 2. Si de ce sii stau aice... Daci-mi un arc o stigeati i:]
r. 3. Vidra etie sti se lupte, Vidra poate sa se batii I..
[Ed. III, r. 3. Vidra etie sti se lupte, Vidra poate sei se bag I..]
r. 4. Dar copilul meu!.. 0 Doamne ! e cumplit al mumei dor I ..
20 [Ed. III, r. 4. Dar copilul meu!. . 0 Doamnel Cumplitu-i al murnei dor I . .]
[randurile 5-13, lipsesc].
r. 14. (Pe prag in Ma Vidrei, apare Razvan, greu rani; sus;inut de
Vulpoiu §i. de Razac)
r. 13. A ! Scapat !.. Ce fericire I..
is (apucandu-1 de mdnii cu efuziune)
Tu I . .
p. 301, r. 1. Scena XVIII
Vidra, Ram», Retzasul, Vulpoiu
RAZVAN (cu o voce slabs, pe cand Vulpoiu rli Rfizasul
10 11 depun pe divan)
r. 3. lubind cinstea ci marirea, precum el iubea averea?
[Ed. III, r. 3. lubind cinstea 0 marirea, cum iubea ddnsul averea?..]
r. 4. Ce-i trebuie lui acuma aural strdns in gramezi?
r. 5. Ce-mi foloseoe domnia ? .. Aci p'amAndoi ne vezi
15 r. 6. Praf, pulbere ci cenuce, acei ce din leicomie,
r. 7. El penteo biata Ifiscaie, eu pentr'un ceas de domnie
r. 9. Uitam ca viea/a-i o clipti intre leagan ci mormant L.
[Ed. III, r. 9. Uitam ca via-ca-i o clipS dintre leagan 0 mormant !..]
r. 10. Mi se 'ntunecti vederea ... Pieptu-mi arde, arde, arde I..
40 [Ed. III, r. 10. Mi se 'ntunecd vederea ... Pieptu-mi arde, arde, arde I..]
www.dacoromanica.ro
462 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE
www.dacoromanica.ro
NOTE SI VARIANTE 463
www.dacoromanica.ro
464 SCR1ERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE
www.dacoromanica.ro
NOTE tg VARIANTE 465
Letopis., t. 1, p. 176, 182 etc Engel, Geschichte der Moldau, p. 192, 202,
etc., $incai si
p. 204, r. 8. Insufi Domnul cu rapine pleacd Iruntea /a pagdn....
Botero, Rdazibni universali, Venezia, 1600, t. 2, p. 120: I Vaivodi di
e Moldavia, di Valachia, e di Transilvania, si mantengono ne' loro principati
t a viva forza di presenti, e si mutano ogni giorno quei di Valachia e di
Moldavia, perchè si danno a quel che pii offerisce, e per poter mantener
t quel che si e offerto, consumano i popoli ...b.
p. 205, r. 7. Toate aceste principii ale haiduciei romthie din secolid XVI,
to vezi-le in baladele na.cionale despre Codrean, Grue Grozovan, Mihu, i chiar
balada mai moderna despre Bujor, In Alexandri, Balade, t. I, p. 16, 31, etc.;
t. 2, p. 41, 97, etc. [Nota aceastai numai In ed. IL Ed.].
p. 216, dupa r. 10. In ed. II acesi vers este:
Stdnd in calea ler,
15
Pdanaful codrilor.
Numai in ed. 11, Hasdeu are urmatoarea nota:
Deja d. Alexandri observa, pa pauna,u1 codrilor e deriva dela Pan,
divinitatea silvestra a Romanilor. Justificarea acestei opiniuni, vezi-o In
Dionys. Halle., lib. I, § 31 (ed. Kiessling):
20 inSyxcu B di WT8 TO Paoadav zdo,'Afloptyfvcov, naesilippeig (1)a&og., 'Awn
16g palm, andyovoc, &Tie path Top ii2aas7J9lov seal oustelg, vat atkelv ths tar know-
elan, zaa `Pwpalos dcuaóran, (bolas; 'cal Vick yeectleopatv.
p. 216, r. 26. Forma acestei balade aparline autorului ; idea Insi e luata
din -numeroasele poesii nalionale despre pduna,cii codrilor, din care unele
25 s'au publicat de D. Alexandri. [In ed. III-1V, aota aceasta lipse§te].
p. 217, r. 6. La Romanii rimitivi insuqi resbelul fusese dinteuntaiu o
lupta intre doi, de unde i cuvantul duellum, din care mai tarziu s'a format
bellum : 4 duellum id postea bellum * zice Varro, de lingua lat., VII, 49.
Aceasta institulie se conserva la Romani sub feluritele forme de lupta va-
n niceasca, mocaneasca, dreapta, etc.; despre care vorbesc baladele popo-
Jere. Insit duelul modern, bazat pe a§a numitul a punt de onoare *, si supus
regulelor precise In privinta armelor, marturilor, nobleIei i altele, este de
origina pura germank i pfitrunse la Romani din Moldova prin intermedia
Poloniei, unde In secolul XVI aceasta t lupti rieznleasca I luase n4te pro-
85 poqiuni irnense. Vezi Lelewel, Pojedynki w Polszcze, Poznan 1856, p. 12.
[Note aceasta, numai in ed. H. Ed.].
30
www.dacoromanica.ro
466 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
www.dacoromanica.ro
NOTE $1 VARIANT& 467
www.dacoromanica.ro
468 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE
www.dacoromanica.ro
NOTE El VARIANTS 469
www.dacoromanica.ro
470 SCRIERI LITERARE, MORALE Ig POLITICS
p. 295, r. 39:
Aceasta sublima orafie noi am auzit-o in Besarabia dela batranul boier
Vasile Cristea. Lipsa men/iunii despre Muscali demonstra ca ea este ante-
rioara secolului XVIII, iar prezenla Nem/ilor se pare a face o aluzie anume.
5 la epoca lui Mihai Viteazul ci a lui Razvan. Cuvantul 4 ora/ie * este o curioasa
mostenire juridica dela Romani, care a lamas in limba noastra fara-a adopta
obicinuita finala ciure. Pang scum ne-am fost cunoscute numai 4,ora/iile *
de casatorie, adica 4 oro uxorem *, chip& expresia lui Terentius ; .oralia insa,
pe care o dam aci, este cu-totul politica. In privin/a formei, confrunteaz-o
lo cu acea publican de D. Fundescu in Calendarul lui Warta pe 1866, p. 86
89. Plota suprimata in ed. III-, IV. Ed.].
www.dacoromanica.ro
TABEA DE MATERII
Pag.
Prefata . .
CUrriculum vitae
. ...... .. .
XI
V
Introducere XXXVII
POEZII
Muza 3
Ionapu Vocla . 4
Femeea innecata 6
Adevaratul poet 8
$tefan Tomp Voda ci Vornicul Ion Motoc 0
Bradul 12
Tablou flamand 14
Lui N. Nicoleanu 16
Oda la Ciocoi 18
Complotul Bubei 24
Sfiracia 30
Vornicul Iancu Motoc 32
$tefan 0 Radu 35
Dorul 41
Luntrea 43
Muntele ci Valea 45
Frunzele 46
Femeia cu catelul 48
Cainii 0 lupii 50
Viersul 52
Ovidiu la gurile Dwarii .. 54
Darul Dunarii 58
Ciocarlia 60
Mater Dolorosa 61
www.dacoromanica.ro
4'72 TABLA DE MATERII
Pag.
Alb ci negru i 62
Multiplicamini P 63
Acteptand 4 .4 66
La casa de nebuni ., 74
Gaudeainus 81
Table d'hate f33
Dumnezeu . . - 84
PROZA LITERARA
Duduca Manuca . 95
DRAMA
Razvan §i Vidra 151
Dedicatiune 153
Cantul I: Un rob pentr'un galben 155
Cantul II: Razbunarea 187
Cantul III: Nepoata lui Mo toe 217
Cantul IV: Inca un pas 249
Cantu! V: Marirea 277
ADDENDA
POEZII
Elogiul castratiunii 303
Un vis 305
Evlavia .. 308
D. Cogalniceanu- 310
0 doina postuma 312
Drumul de fier 313
Oda la plecarea d-lui Botez-Florescu, supranumit a Tololoi * 314
Treisprezece ! 316
Conjuratiunea lui Fiasco 319
Si vorbim romanecte ! . . 324
Alexandrinae Nugae 326
PROZA
Apararea lui P. B. Hasdeu In procesul de presa al nuvelei s Duduca Ma-
muca 327
Micuta .- 336
www.dacoromanica.ro