N I I

18 ,A
r .
ă N
ic
at
em
T
ia
aţ
ic
bl

FERMELE FAMILIALE
Pu

Crearea lanțurilor scurte

de aprovizionare și integrarea
în filierele agroalimentare

Ministerul Agriculturii
și Dezvoltării Rurale
Textul acestei publicaţii are doar scop informativ și nu implică răspundere juridică.

Informaţii suplimentare despre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro; www.rndr.ro

USR: Departamentul Publicaţii, 2015

Fotografie coperta I: www.shutterstock.com

Credite foto: www.shutterstock.com, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, http://enrd.ec.europa.eu

© RNDR, 2015

Reproducerea textelor este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

CUPRINS
ABREVIERI .......................................................................................................................................................................................... 2
INTRODUCERE ................................................................................................................................................................................... 3

I. Ferma familială, o realitate COMUNĂ agriculturii europene............................................................................ 4

Fermele familiale în cadrul politicii de dezvoltare rurală . .................................................................................................................. 5
Ferma familială – pilon economic pentru dezvoltarea sectorului agricol și asigurarea competitivităţii ........................................... 7
Ferma familială – permanenţă și diversitate a satului......................................................................................................................... 8
Ferma familială – durabilitate socială şi capital social........................................................................................................................ 9
Ferma familială – actor important al conservării patrimoniului şi peisajului rural . ........................................................................ 11
Iniţiative pentru o dezvoltare rurală durabilă.....................................................................................................................................12

II. Integrarea bunurilor agroalimentare create în ferma familială pe filiera de produs ................ 15
Măsuri de sprijin pentru integrarea fermei familiale în lanţurile agroalimentare............................................................................. 16
Măsuri de sprijin pentru integrarea în lanţurile alimentare de calitate............................................................................................ 18
Măsuri de sprijin pentru integrarea fermelor familiale în sistemul artizanal agroalimentar........................................................... 20
Soluţii de integrare pe filiere agroalimentare..................................................................................................................................... 22

III. Promovarea fermei familiale ca actor important al lanţurilor de aprovizionare ........................ 24

Măsuri pentru stimularea lanţurilor scurte pentru distribuirea produselor artizanale/de specialitate/cu identitate locală.......... 26
Măsuri pentru sprijinirea schemelor de calitate pentru produsele agricole şi alimentare................................................................ 29
Măsuri pentru consolidarea cooperării............................................................................................................................................... 30
Măsuri pentru investiţii în active fizice............................................................................................................................................... 32
Măsuri pentru creşterea competenţelor din ferma familială............................................................................................................. 33
Soluţii de creare şi dezvoltare a canalelor de aprovizionare.............................................................................................................. 35

LEGISLAȚIE COMUNITARĂ ȘI NAȚIONALĂ ................................................................................................................................. 39

BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................................................................................. 40
 ABREVIERI

AM PNDR Autoritatea de Management a Programului Național de Dezvoltare Rurală

APIA Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură

D.I. Domeniu de intervenție

DOP Denumire de Origine Protejată

GAL Grup de Acțiune Locală

GO Grup Operațional

IGP Indicația Geografică Protejată

LEADER Program pentru dezvoltare rurală în care actorii locali sunt implicați în utilizarea resurselor
proprii comunității rurale - LEADER („Liasion Entre Actions de Développement de l’Ėconomie
Rurale / Links between the rural economy and development actions”)

MBS Marjă Brută Standard

OIC Organism de Inspecție și Certificare

PEI Parteneriatul European pentru Inovare

PNDR Program Național de Dezvoltare Rurală

SO Valoare standard a producției agricole

SDL Strategie de dezvoltare locală

STG Specialitate Tradițională Garantată

UDE Unitate de Dimensiune Economică

UE Uniunea Europeană

2
Introducere
Politica de dezvoltare rurală din perioada 2014-
2020, atât la nivel european, cât şi naţional, afir-
mă şi susţine consolidarea sistemului familial
agricol, ca o garanţie pentru securitatea alimen-
tară şi pentru menţinerea structurilor sociale ru-
rale. În noua perioadă de programare se conside-
ră că fermele familiale pot contribui la dinamica
teritoriului, amenajarea spaţiului şi valorizarea
spaţiilor vulnerabile, promovarea cunoştinţelor
locale şi păstrarea patrimoniului cultural şi biolo-
gic. Fermele familiale rămân, astfel, cel mai bun
mijloc pentru asigurarea viabilităţii producţiei
alimentare, a gestiunii durabile a resurselor na-
turale şi a biodiversităţii şi conservării unei vieţi
rurale autentice.

Pentru realizarea obiectivelor propuse, măsurile

PNDR 2014-2020 sunt orientate către consoli-
darea rolului economic, social şi de mediu al fer-
melor familiale, cu accent deosebit pe integrarea
bunurilor agricole şi alimentare create la nivel de
fermă în filierele agroalimentare şi, mai ales, pe
dezvoltarea lanţurilor scurte de aprovizionare.
PNDR 2014-2020 răspunde necesităţii integrării
producătorilor agroalimentari pe piaţă, punând
accentul, la nivelul producătorilor mai mici, pe
stimularea asocierii şi, la nivelul marilor produ-
cători, pe modernizare şi pe alinierea la cerinţele
de calitate ale UE. Sprijinul obţinut de fermierii
români prin derularea noului PNDR va conduce
la: creşterea valorii adăugate a produselor agrico-
le; promovarea pe pieţele locale; dezvoltarea cir-
cuitelor scurte de aprovizionare, a grupurilor de
producători şi a organizaţiilor interprofesionale;
restructurarea şi consolidarea fermelor de familie
şi creşterea competitivităţii fermelor medii.
Politica de dezvoltare rurală urmăreşte integrarea
pe filiera de produs şi crearea lanţurilor de apro-
vizionare la nivelul fermelor de mici dimensiuni,
inclusiv la nivelul fermelor familiale, prin Prio-
ritatea 3 „Promovarea organizării lanţului ali-
mentar, inclusiv procesarea şi comercializarea
produselor agricole, a bunăstării animale şi ges-
tionării riscurilor în agricultură” şi Prioritatea 2
„Creşterea viabilităţii exploataţiilor şi a compe-
titivităţii tuturor tipurilor de agricultură în toa-
te regiunile şi promovarea tehnologiilor agricole
inovatoare şi a gestionării durabile a pădurilor”.

3
 I. F
 erma familială, o realitate
comună agriculturii europene
În viziunea politicilor europene de dezvolta-
re rurală, fermele familiale garantează sigu-
ranţa alimentară, protejează mediul natural
şi reduc fenomenul sărăciei rurale. În spaţiul
rural european, ele sunt de mai multe tipuri:
ferme familiale foarte mari, ferme medii, mi-
ci-comerciale şi ferme de subzistenţă. Indife-
rent de tipul în care se încadrează, ele sunt
încurajate să adopte tehnici/practici de in-
tensificare durabilă a producţiei şi de amelio-
rare a mijloacelor de existenţă rurală.
Rolul fermei familiale în economia rurală
locală şi implicarea ei în acţiunile specifice
dezvoltării durabile rurale se realizează prin
intermediul măsurilor de dezvoltare rurală,
care urmăresc:
• crearea unei clase de mijloc speci-
fice economiei durabile, prin spriji-
nirea investiţiilor în exploataţiile agricole
de mărime medie şi de tip familial pentru
integrarea producţiei cu procesarea, prin
crearea de lanţuri scurte de aprovizio­
nare;
• consolidarea şi modernizarea fer-
melor familiale, prin: sprijinirea in-
vestiţiilor în sectorul agricol pentru
4
insta­larea tinerilor fermieri; acordarea
de plăţi, în cadrul schemei pentru micii
fermieri, pentru cei care-şi transferă de-
finitiv exploataţia; sprijinirea formelor de
transmitere a cunoştinţelor şi de creare a
abilităţilor cu privire la metodele moder-
ne şi inovative de procesare şi marketing
al produselor agricole (inclusiv lanţurile
scurte de aprovizionare); punerea la dis-
poziţie, cu titlu gratuit, a proiectelor mo-
del, pentru ferme vegetale (de legume în
câmp şi în spaţii protejate) şi zootehni-
ce (ferme de vaci de lapte, de creştere şi
îngrăşare porcine şi ferme de găini ouă-
toare); acordarea de servicii de consiliere
pentru fermierii tineri cu privire la meto-
dele de intrare pe pieţe, de diversificare
economică şi de cooperare/asociere;
• susţinerea fermelor familiale care
utilizează practici prietenoase faţă
de mediu, prin plăţi compensatorii
acordate fermierilor care se angajează în
mod voluntar să adopte/să menţină me-
todele specifice agriculturii ecologice, să
respecte angajamentele de agromediu și
să continue activitatea în zonele care se
confruntă cu constrângeri naturale sau
specifice.
Fermele familiale în cadrul
politicii de dezvoltare rurală
Politica de dezvoltare rurală include măsuri
care sprijină fermele familiale şi pot răspun-
de nevoilor lor de restructurare, modernizare,
dezvoltare a capitalului uman şi de creştere a
culturii antreprenoriale. Obiectivele politicilor
de dezvoltare rurală vizează: dezvoltarea unui
model de producţie şi consum alimentar sus-
tenabil, bazat pe un sistem agricol şi de pro-
cesare non-industrială de dimensiuni mici;
promovarea distribuţiei alternative, descen-
tralizarea sistemului de distribuţie alimentară
şi scurtarea lanţului de distribuţie între produ-
cători şi consumatori; îmbunătăţirea condiţi-
ilor sociale şi de muncă, mai ales în sectorul
agriculturii şi alimentaţiei; democratizarea de-
ciziilor în ceea ce priveşte utilizarea bunurilor
comune (pământ, apă, cunoştinţe tradiţiona-
le etc.); garantarea preţurilor corecte pentru pentru consumul propriu, iar, după caz, co-
producători; posibilitatea desfacerii produse- mercializează surplusul. Dimensiunea econo-
lor locale prin lanţuri scurte şi protecţia (agro) mică a fermei de familie este cuprinsă între
biodiversităţii şi a peisajelor rurale. 2-50 UDE” (1 UDE reprezintă echivalentul a
1 200 de euro, valoare a producției agricole).
Ferma familială a fost definită prin O.U.G. Folosind regulile stabilite de Decizia 85/377/
43/2013 drept „exploatația agricolă aparți- CEE, dimensiunea economică a fost măsurată
nând persoanelor fizice în calitate de produ- prin Marja Brută Standard (MBS) a exploata-
cători agricoli individuali înregistrați în Re- ției, exprimată în Unitatea de Dimensiune Eu-
gistrul exploatațiilor agricole sau înregistrată ropeană (UDE).
ca persoană fizică autorizată, întreprindere
individuală, întreprindere familială, înființa- Regulamentul (CE) 1242/2008 a introdus însă
tă potrivit legislației în vigoare, care produce schimbări substanțiale în metodologia de cla-

5
 sificare a exploatațiilor agricole în perioada
2014-2020. Prin acest regulament s-a stabilit
că dimensiunea economică a unei exploatații
agricole este măsurată prin Producția Stan-
dard totală (SO) a exploatației, exprimată în
euro.

În acest context, prin O.U.G. 64/2013 s-a

schimbat baza de calcul a fermei de familie de
la unitatea de dimensiune economică (UDE)
la valoarea standard a producţiei agricole (SO)
și s-a elaborat următoarea definiție: „ferma
de familie – exploatație agricolă aparținând
întreprinderii familiale sau persoanei juridi-
ce ai cărei asociați sunt exclusiv membri ai
aceleiași familii. Dimensiunea economică a
fermei de familie este cuprinsă între 8 000 -
250 000 SO. Prin membrii aceleiași familii se
înțelege soțul/soția și rudele până la gradul
III inclusiv”. Această definiție a bazei de calcul
a producției este utilizată în cadrul Programu-
lui Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.
Politica de dezvoltare rurală din România cre-
ează, astfel, cadrul necesar consolidării și dez-
voltării fermei familiale, urmărind:
• modernizarea exploataţiilor agricole în
scopul restructurării și creșterii competiti-
vităţii sectorului agricol – alocare distinctă
pentru fermele de familie (Măsura 4.1 „In-
vestiţii în exploataţii agricole”);
• înfiinţarea de activităţi non-agricole în
zone rurale în scopul creșterii veniturilor
(Măsura 6.2 „Sprijin pentru înființarea de
activităţi neagricole în zone rurale”);  agroalimentar.
• dezvoltarea fermelor mici, cu dimensiune
între 8 000 – 12 000 SO (valoare stan-
dard) (Măsura 6.3 „Sprijin pentru dezvol-
tarea fermelor mici”).
În acest context, majoritatea măsurilor sunt
orientate către:
• îmbunătăţirea accesului la diverse forme
de susţinere bugetară sau de avantaje eco-
nomice (susţinerea veniturilor și a preţuri-
lor, acces la credite, reguli de amortizare);
• perfecţionarea criteriilor în funcţie de care
se acordă diversele forme de susţinere,
luând în considerare caracteristicile fer-
mei familiale (mărime, suprafaţă deţinută,
cifră de afaceri etc.);
• consolidarea fermelor familiale în scopul
creşterii contribuţiei acestora la dezvolta-
rea economiilor locale şi a zonelor rurale;
• reducerea marginalizării economice, prin
implicarea acestora în circuitele locale de
aprovizionare şi integrarea lor în sistemul

6
Ferma familială – pilon economic
pentru dezvoltarea sectorului
agricol și asigurarea competitivităţii
La nivel european, ferma familială reprezintă
un actor important în asigurarea creșterii eco-
nomice, datorită contribuțiilor importante pe
care le aduce atât la realizarea producției agri-
cole și securităţii alimentare, cât și la aprovizi-
onarea piețelor agricole. Activitatea economică
a fermelor familiale se desfășoară în funcție de
tipurile de agricultură, de la cea de subzistenţă
la cea orientată spre piaţă, intensivă, bazată pe
tehnologii moderne. Prin această diversitate,
ferma familială asigură întregii comunităţi ru-
rale un important capital economic și social.
Fermele mici, familiale, reprezintă un meca-
nism de securitate economică și o modalitate
de protecție în spațiul rural. Protecția econo-
mică, implicit socială, este împotriva sărăciei,
asigurând un nivel minim de alimente și de câș-
tiguri. În perioadele de criză economică, forța
de muncă este resorbită de agricultură, soluție
tampon pentru echilibrarea șomajului. În ca-
zul României, fermele familiale sunt o plasă de
siguranță economică deoarece mecanismele de
securitate socială sunt deficitare și economia
rurală non-agricolă nu este diversificată.
Beneficiile economice aduse de fermele famili-
ale sunt multiple, respectiv:
• propun un model agricol mult mai atent la
mediul înconjurător, cu mai multe oportu-
nități ocupaționale și mult mai integrat în
spațiu;
• desfacerea bunurilor agricole se realizează
prin poziţionarea pe pieţe diferenţiate, atât
în funcție de calitatea produselor, originea
lor și modul/tehnica de producere, cât și
prin adaptarea la cerinţele evoluţiei dietei;
• contribuie la eliminarea monopolurilor pe
piața produselor agroalimentare;
• asigură, în situații de criză, echilibrul eco-
nomic necesar sectorului agricol și stabili-
tatea structurilor rurale.
În aceste condiții, fermele familiale îndeplinesc
un rol complex care constă nu numai în asigu-
rarea competitivității, ci și în gestionarea dura-
bilă a resurselor naturale și a teritoriului.
7
 Ferma familială – permanenţă
și diversitate a satului
Fermele familiale asigură permanența rurală
prin păstrarea tradițiilor (economice, gastro-
nomice, culturale etc.) și a patrimoniului ru-
ral. Contribuția agriculturii familiale la menți-
nerea specificității spațiului rural se realizează
prin utilizarea practicilor agricole durabile,
inovatoare și dinamice, prin pluriactivitate și
prin menținerea constantă a diversității biolo-
gice.
În acest context, putem spune că fermele fami-
liale au un rol important în diversificarea agri-
colă și non-agricolă a zonelor rurale.
8
Prin activitățile agricole pe care le desfășoară,
aceasta furnizează elementele de bază pentru
dezvoltarea rurală, dispunând de o gamă largă
de mărfuri și servicii.
Agricultura familială, prin trăsăturile sale ca-
racteristice (producția locală de alimente, lan-
țurile scurte, biodiversitatea ridicată, patrimo-
niul cultural bogat etc.), reprezintă o resursă
importantă pentru generarea de valoare adă-
ugată ridicată și înființarea de modele alter-
native, precum agroturismul și specialitățile
alimentare tradiționale.
Datorită diversificării structurale, în care ac-
centul se pune pe dezvoltarea de activități
non-agricole, ferma familială oferă soluții
pentru diversificarea economică/ocupațională
a zonelor rurale.
Fermele familiale care își diversifică activitatea
prin agroturism obțin venituri mult mai mari
datorită activităților de turism (cazare) și de
comercializare (vânzarea produselor agricole
prelucrate sau a produselor meșteșugărești).
De asemenea, fermele familiale își pot asigura
diversificarea prin producerea și comerciali-
zarea produselor organice cu valoare ridicată,
utilizând etichetarea.
Ferma familială – durabilitate
socială şi capital social
Durabilitatea socială garantează dezvoltarea
economică, favorabilă membrilor societăţii,
respectând valorile culturale universale şi păs-
trând identitatea comunitară. Actor important
al dezvoltării locale, ferma familială, răspunde
provocărilor sociale prin:
• valorificarea calităţii alimentelor
ca obiectiv social - se referă la cerin-
ţele consumatorilor care pun pe primul
loc sănătatea lor şi solicită depăşirea cri-
teriilor de natură vizuală (mărime, formă,
culoare), preţ şi integrarea altor criterii de
calitate, precum cele organoleptice (gust,
savoare, arome), etice (agricultura ecolo-
gică), nutriţionale, reziduale (conţinut în
Ferma familială, prin diversitatea activităților
sale, a generat la nivel european noi tipologii
de încadrare şi clasificare, precum:
îngrăşăminte chimice) şi tehnologice (re-
zistenţă la păstrare şi transport);
• atestarea tradiţională a produselor
agroalimentare - se referă la identita-
tea alimentară generată de patrimoniul co-
munităţii rurale care permite accesul pe o
piaţă în care sunt apreciate valori precum
tradiţia, sănătatea, protecţia mediului, eti-
ca procesului productiv etc.;
• certificarea produselor etice - are în
vedere certificarea de produse silvice, agro-
alimentare, biocosmetice şi alte produse ce
au la bază materie primă agro-silvică (afi-
ne, măceşe, conuri de brad, merişoare etc).
• ferma agroturistică – aceasta valorifi-
că potenţialul locativ şi funcţional al gos-
podăriei familiale prin implicarea mem-
brilor familiei în gestionarea activităţilor
specifice;
• ferma de cercetare aplicativă - aceas-
ta urmăreşte valorificarea rezultatelor din
cercetare prin integrarea fermei ţărăneşti
drept verigă esenţială în actul de cerceta-
re, obiectivele cercetării agricole fiind ast-
fel racordate la realităţile socio-economice
rurale;
9
 • ferma agropedagogică – aceasta re-
prezintă o modalitate de fidelizare a cli-
entelei de către un producător prin par-
ticiparea efectivă la activităţile din cadrul
fermei familiale. Scopurile unei astfel de
ferme sunt multiple: se informează, pe de
o parte, generaţia consumatorului de mâi-
ne referitor la hrana sănătoasă, iar pe de
altă parte, se corectează, prin intermediul
copiilor, anumite comportamente de cum-
părare greşite ale părinţilor. Este vorba de
o educaţie a părinţilor prin intermediul
copiilor, fenomen care îşi pune amprenta
asupra comportamentului de cumpărare
al adulţilor, mai ales în mediul european.
Procesul vizează formarea abilităţilor de
consumator responsabil faţă de societate
şi de actul său de cumpărare. Ferma pe-
dagogică poate oferi contra cost şi o masă
de prânz la solicitarea elevilor sau părinţi-
10
lor, formând astfel un venit complementar
pentru ferma familială.
Ferma familială devine astfel păstrătoarea
unui capital social format din cunoştinţe
legate de cultivarea şi prelucrarea produselor
agricole (uscare, fermentare), tradiţii şi obice-
iuri, a unui mod specific de interacţiune, bazat
pe rudenie şi vecinătate.
Acest patrimoniu transmis din generaţie în
generaţie, pe cale orală, este îmbunătăţit prin
experienţa directă, de zi cu zi, în cultivarea pă-
mântului sau creşterea animalelor. Cele două
elemente componente ale capitalului social re-
prezintă moştenirea istorică a unei comunităţi,
regiuni, transmisă din generaţie în generaţie.
Valorificarea acestui patrimoniu, unic şi spe-
cific fiecărei zone, constituie, pentru mediul
rural românesc, şansa modernizării durabile a
spaţiului rural.
Ferma familială – actor important
al conservării patrimoniului
şi peisajului rural
Fermele familiale reprezintă fundamentul
agri­culturii europene durabile, răspunzând
aș­teptărilor sociale legate de securitatea ali-
mentară, de gestiunea sustenabilă a resurse-
lor naturale și de modernizarea echilibrată a
teritoriilor. Acestea sunt şi cele trei obiective-
cheie ale PAC 2014-2020 care permit fermelor
familiale să devină mai competitive, în funcţie
de mărimea lor, de producţiile agricole, de ne-
voile specifice şi de tipul de gestiune pe care-l
practică.
Fermele familiale au un rol economic semni-
ficativ în conservarea viabilităţii terenurilor
agricole şi, în mod deosebit, în cea a terenuri-
lor muntoase, a zonelor defavorizate şi a celor
mai izolate regiuni.
multiple funcţii ecologice în funcţie de diver-
sitatea rurală: în zonele de deal, prin mărimea
ei redusă şi prin amestecul de culturi pentru
păşunat şi culturi de câmp; în zonele de mun-
te, prin gestionarea suprafeţelor ierboase se-
minaturale extinse și practicile tradiționale
agricole utilizate.
Reducerea numărului de ferme familile poate
influenţa distrugerea unor caracteristici ale
peisajelor sau a habitatelor. Aceste bunuri de
mediu constituie o sursă de bunăstare atât a
fermei familiale cât şi a întregii comunităţi
rurale.

De asemenea, ferma familială este un furni-

zor de beneficii pentru mediul înconjurător.
Practicile agriculturii extensive, proprii fer-
mei familiale, reprezintă un mod durabil de
practicare a agriculturii. Zonele agricole cu
valoare naturală ridicată sunt ajutate de siste-
mul agriculturii familiale pentru că densitatea
mai scăzută a animalelor şi utilizarea optimă
a produselor chimice favorizează conservarea
biodiversităţii. Ferma familială îndeplineşte

11
 Iniţiative pentru o dezvoltare
rurală durabilă
Fermele familiale reprezintă, precum am menţionat anterior, surse viabile pentru exploatarea du-
rabilă a resurselor naturale, conservarea specificităţii locale a patrimoniului rural şi asigurarea de
beneficii economice zonelor rurale. Iniţiativele de înfiinţare şi promovare a fermelor familiale sunt
multiple, varietatea activităţilor desfăşurate contribuind la dezvoltarea economică, socială şi de me-
diu a comunităţilor rurale.

Creştere economică prin activităţi non-agricole - Bulgaria

Fondurile obţinute prin Măsura 311 „Diversi- pectându-se arhitectura locală şi integrarea în
ficarea către activităţile non-agricole” au fost moştenirea culturală locală. De asemenea, s-a
utilizate pentru diversificarea activităţilor unei investit în promovarea online a activităţilor
ferme familiale prin restaurarea unei vechi fermei şi pensiunii.
clădiri şi construirea de facilităţi turistice. Be-
neficiarul a preluat o exploataţie agricolă cu
10 hectare de livadă de mere şi, prin Măsura
112 „Instalarea tinerilor fermieri”, şi-a diver-
sificat activitatea cultivând legume pe 2 hec-
tare (tomate, ardei şi varză). În acelaşi timp
a aplicat pentru Măsura 311, integrând acti-
vităţile economice cu cele non-agricole prin
construirea unei pensiuni rurale. Fondurile au
fost utilizate pentru construcţia unei pensiuni
cu 18 locuri, piscină şi spaţiu de recreere, res-
Detalii proiect
Localizare: Bulgaria
Măsură: 311 „Diversificarea către activităţile non-agricole”
Perioada: octombrie 2010 – octombrie 2012
Buget total: 165 650 euro
Valoare eligibilă: 82 160 euro
Sursă: Tradus şi adaptat, Baza de Date de Proiecte din cadrul programelor de dezvoltare rurală la nivel
european, Reţeaua Europeană de Dezvoltare Rurală.
http://enrd.ec.europa.eu/en/policy-in-action/rdp_view/guest-house-increase-rural-tourism

12
Conservarea mediului prin protejarea biodiversităţii - Finlanda
Fondurile obţinute prin Măsura 323 „Conser-
varea şi punerea în valoare a moştenirii rurale”
au fost utilizate pentru menţinerea şi creşterea
biodiversităţii agricole şi peisagistice, precum
şi pentru diversificarea activităţilor fermelor
zootehnice.

Proiectul, realizat prin colaborare între fer­

mieri şi asociaţii ecologice, a urmărit furniza-
rea de cunoştinţe şi introducerea de practici
de păşunat care să protejeze natura şi peisajul.
Acesta a pus în evidenţă modul în care orga-
nizarea şi planificarea tratamentelor păşunilor
poate îmbunătăţi managementul biodiversită-
ţii locale.

Fondurile au fost utilizate atât pentru transfe-

rul de cunoştinţe privind obţinerea ajutoarelor
comunitare şi practicile de conservare a habi-
tatelor şi biodiversităţii, cât şi pentru amena-
jări peisagistice.

Detalii proiect
Localizare: Finlanda / Regiunea Keski-Suomi
Măsură: 323 „Conservarea şi punerea în valoare a patromoniului rural”
Perioada: ianuarie 2009 – septembrie 2012
Buget total: 666 900 euro
Valoare eligibilă: 295 785 euro
Sursă: Tradus şi adaptat, Baza de Date de Proiecte din cadrul programelor de dezvoltare rurală la nivel
european, Reţeaua Europeană de Dezvoltare Rurală.
http://enrd.ec.europa.eu/en/policy-in-action/rdp_view/benefiting-rich-rural-heritage

13
 Servicii sociale în cadrul fermei - Austria

Fondurile obţinute prin Măsura

311 „Diversificarea către activită-
ţile non-agricole” au fost utilizate
pentru transformarea unei ferme
de patru hectare într-un centru te-
rapeutic pentru persoanele cu difi-
cultăţi de învăţare și dizabilități.

Proiectul a urmărit oferirea de ser-

vicii terapeutice asistate de ani-
male („animal-assisted therapy”)
pentru persoane cu diferite dizabi-
lităţi.

Activităţile au urmărit: dobândirea

de noi competenţe prin îngrijirea
animalelor; organizarea de activi-
tăţi de training pentru îmbunătăţi-
rea abilităţilor fizice; organizarea
de activităţi de îngrijire a anima-
lelor pentru a dezvolta abilităţile
interpersonale etc.

Detalii proiect
Localizare: Austria / Regiunea Steiermark / The Brueckler Farm
Măsură: 311 „Diversificarea către activităţile non-agricole”
Perioada: ianuarie 2008 – decembrie 2013
Sursă: Tradus şi adaptat, Baza de Date de Proiecte din cadrul programelor de dezvoltare rurală la
nivel european, Reţeaua Europeană de Dezvoltare Rurală.
http://enrd.ec.europa.eu/en/policy-in-action/rdp_view/care-farming-austria-brueckler-farm

14
II. Integrarea bunurilor
agroalimentare create în ferma
familială pe filiera de produs
În prezent, fragmentarea excesivă a unei mari
părţi din baza de aprovizionare agricolă are re-
percusiuni atât în amonte (acces la inputuri),
cât şi în aval (prelucrarea, comercializarea şi
distribuţia produselor agricole şi alimentare),
limitând potenţialul de dezvoltare al multor ac-
tivităţi agricole cu valoare adăugată. Existenţa
unor lanţuri de distribuţie lungi, care plasează
fermierii în captivitate între furnizorii şi clien-
ţii lor, grevează prosperitatea agricultorilor în
România. Practica actuală de interpunere a cel
puţin doi intermediari (angrosist şi detailist),
între producător şi consumator conduce la un
grad redus de integrare a exploataţiilor agrico-
le pe filiera de produs.
Ce înseamnă integrare pe filiera de
produs?
Integrarea reprezintă pilonul de bază al unui
sistem agroalimentar funcţional, urmărind
gestionarea unui produs de la materia primă
până la produsul alimentar final şi determi-
nând, astfel, crearea de filiere de produs.
Aceasta poate fi:
• integrare verticală – procesatorii integrează
în amonte exploataţiile agricole şi desfăşoa-
ră relaţii de cooperare cu societăţile din aval
(distribuţie, comercializare en gros şi en de-
tail);
• autointegrare (microintegrare) - organi­za­
rea producerii, a prelucrării şi chiar a desfa-
cerii produselor agroalimentare se realizează
de către exploataţia agricolă; este caracteris-
tică lanţurilor scurte de aprovizionare, cu cel
mult un intermediar;
• integrare orizontală - presupune crearea de
către producătorii agricoli a unor cooperative
sau a altor forme asociative pentru gestiona-
rea activităţilor din amonte (inputuri etc.) şi/
sau avalul (distribuţie etc.) agriculturii.
În perspectiva PNDR 2014 – 2020, mă-
surile pentru dezvoltarea şi susţinerea
fermei familiale sunt completate de cele
referitoare la modalităţile de integrare
pe filiera de produs (inclusiv pe forme
scurte, precum lanţurile de aprovizio-
nare) şi organizarea de lanţuri agroali-
mentare (filiere de produs).
15
 Măsuri de sprijin pentru
integrarea fermei familiale
în lanţurile agroalimentare
Orientarea către piaţă a exploataţiilor agrico-
le şi integrarea pe filiera de produs este sus-
ţinută prin:
• facilitarea accesului la rezultatele activi-
tăţilor de cercetare din domeniul tehnolo-
gic, economic, de protecţie a mediului etc.
care să permită obţinerea de produse cu
valoare adăugată şi orientarea către piaţă
a fermelor (Măsura 01, Sub-măsura 1.1
„Sprijin pentru formarea profesională şi
dobândirea de competenţe”);
• sprijinirea serviciilor de consiliere pentru
fermele mici şi mijlocii, fermele de fami-
lie care sunt înregistrate la Agenţia de
plăţi (APIA), precum şi pentru microîn-
treprinderile din mediul rural (Măsura
02, Sub-măsura 2.1 „Servicii de consi­
16
liere pentru fermieri, tinerii fermieri, mi-
croîntreprinderile şi întreprinderile mici
din zonele rurale”);
• creşterea valorii adăugate a produselor
agricole, prin investiţii pentru restructu-
rarea şi modernizarea fermelor, adaptarea
la standarde, inclusiv pentru producerea
şi utilizarea energiei din surse regenera-
bile în cadrul fermei. Investiţiile indivi-
duale sau colective pot fi alocate pentru:
procesarea/marketingul produselor agri-
cole, dezvoltarea şi modernizarea unor
capacităţi de procesare şi de comerciali-
zare a produselor agricole, implementa-
rea standardelor comunitare, promova-
rea tehnologiilor moderne şi inovaţiilor.
Se vor putea realiza facilităţi de depozita-
re şi ambalare, certificare, sisteme priete-
noase cu mediul, etichetare, promovare şi
marketing pentru integrarea pe filiera de
produs (Măsura 04, Sub-măsura 4.2 „In-
vestiţii pentru procesarea/marketingul
produselor agricole”);
• înfiinţarea grupurilor de producători
pentru promovarea şi vânzarea în comun
a produselor. Acestea pot realiza legătu-
ra dintre producător şi piaţă, pot asigura
 adaptarea producţiei atât la cerinţele pie-
ţei, cât şi la preferinţele consumatorilor.
În acest sens, se acordă sprijin pentru:
introducerea în comun a produselor pe
piaţă, inclusiv pregătirea pentru vânzare,
centralizarea vânzărilor şi aprovizionarea
cumpărătorilor en gros; dezvoltarea com-
petenţelor în materie de exploatare şi de
comercializare (Măsura 09 „Înfiinţarea
grupurilor de producători în sectorul
agricol”);
• consolidarea poziţiei pe piaţă (pe filiera
de produs) a fermelor mici şi mijlocii cu
ajutorul asocierii şi/sau cooperării în sco-
pul comercializării (Măsura 16 „Coopera-
re”). Sprijinul este acordat pentru acţiuni
de cooperare între actorii relevanţi pen-
tru sectorul agricol în scopul promovării
comercializării producţiei, dezvoltării de
produse noi, care să conducă la creşterea
valorii adăugate a produselor agricole şi
la comercializarea acestora pe piaţă. Coo­
perarea dintre fermieri şi alţi actori în
scopul integrării pe lanţul agroalimentar
conduce la creşterea competitivităţii şi la
consolidarea rolului fermierilor, influen-
ţând pozitiv viabilitatea generală a fer-
melor (Sub-măsurile 16.1 „Sprijin pentru
înfiinţarea şi funcţionarea grupurilor
operaţionale (GO), pentru dezvoltarea
de proiecte pilot, noi produse, practici,
procese și tehnologii în sectoarele agri-
col, alimentar şi forestier” şi 16.4 „Sprijin
pentru cooperarea orizontală şi vertica-
lă între actorii din lanţul de aprovizio-
nare, în vederea stabilirii şi dezvoltării
de lanţuri scurte de aprovizionare şi de
pieţe locale, precum şi în vederea reali-
zării de activităţi corelate de promovare
în context local”).
17
 Măsuri de sprijin pentru integrarea
în lanţurile alimentare de calitate
Schemele de calitate pentru produsele agrico-
le şi alimentare reprezintă măsuri deosebit de
importante pentru creşterea competitivităţii
tuturor tipurilor de agricultură, pentru creş-
terea viabi­lităţii exploataţiilor agricole mici şi
pentru consolidarea lanţurilor de aproviziona-
re. PNDR 2014-2020 urmăreşte, astfel, prin
intermediul schemelor de calitate, o mai bună
integrare a producătorilor primari în lanţul ali-
mentar, obţinerea de produse de calitate, prac-
ticarea unei agriculturi echilibrate, obţinerea
de bunuri cu identitate agroalimentară etc.
Schemele de calitate, legiferate de Regula-
mentul (CE) 1305/2013 sunt: „Denumire
de Origine Protejată” (DOP), „Indicaţia
18
Geografică Protejată” (IGP) şi „Speciali-
tate Tradiţională Garantată” (STG). Sis-
temele de calitate IGP, DOP, STG oferă pro-
ducătorilor instrumentele corespunzătoare de
identificare şi de promovare a acelor produse
ale căror caracteristici specifice sunt protejate
la nivel naţional şi european. Acestea reprezin-
tă modalităţi de recunoaştere a calităţii produ-
selor agroalimentare care au o caracteristică
senzorială influenţată de aria geografică.
Asocierea în scopul înregistrării produselor se
poate realiza, spre exemplu, între procesatorii
care obţin acelaşi produs sau între producăto-
rii de materii prime, procesatori şi lanţuri de
magazine. Schemele de calitate pot fi aplicate
prin colaborarea cu un organism de inspecţie
şi certificare (OIC), constituirea unei asocieri
în vederea promovării produsului respectiv şi
întocmirea unui caiet de sarcini.
Produsele tradiţionale pot deveni aplicaţii
pentru schemele de calitate DOP, IGP, STG,
prin: asocierea mai multor producători, care
fac acelaşi produs într-o arie geografică deli-
mitată; agenţi economici specializaţi pe un
produs tradiţional şi care pot primi derogări în
ceea ce priveşte asocierea; asociaţii de profil ce
pot promova produse consacrate pe piaţa na-
ţională.
Măsurile PNDR 2014-2020 sunt focalizate pe:
• integrarea fermierilor în lanţul agroali-
mentar prin intermediul schemelor de
calitate generează creşterea competitivită-
ţii (Măsura 16, Sub-măsura 16.4 „Sprijin
pentru cooperarea orizontală şi verticală
între actorii din lanţul de aprovizionare,
în vederea stabilirii şi dezvoltării de lan-
ţuri scurte de aprovizionare şi de pieţe
locale, precum şi în vederea realizării de
activităţi corelate de promovare în con-
text local”);
• sprijinirea investiţiilor în dezvoltarea şi
modernizarea unor capacităţi de procesare
şi de comercializare a produselor agricole
pentru a creşte valoarea adăugată a produ-
selor agroalimentare. Din acest conside-
rent, principiile de selecţie ale proiectelor
vor fi: produsul cu înaltă valoare adăugată
(ex.: produse care participă la scheme de
calitate recunoscute la nivel european) şi
produsul cu valoare adăugată mare (ex.:
produse ecologice provenite din scheme
de calitate) (Măsura 04, Sub-măsura 4.2
„Investiţii pentru procesarea/marketin-
gul produselor agricole”);
• încurajarea proiectelor inovatoare de uti-
litate publică şi/sau cu impact economic,
social, cultural şi natural, acţiunile ino-
vatoare putând viza inclusiv schemele de
calitate pentru produsele agricole şi ali-
mentare (Măsura 19 „Dezvoltarea locală
a LEADER”)..
19
 Măsuri de sprijin pentru integrarea
fermelor familiale în sistemul
artizanal agroalimentar
Sistemul artizanal agroalimentar se bazează
pe produse tradiţionale ţărăneşti, procesarea
este non-industrială şi distribuţia este alter-
nativă. În acest sistem, ferma familială deţine
primul loc în producţia agricolă, iar unităţile
de procesare şi distribuţie, de mici dimensi-
uni, sunt dominante.

Sistemul de producere al bunurilor agricole

respectă matricea moştenită din familie şi
este permanent adaptat la condiţiile natura-
le şi climatice. Acesta se fundamentează pe
specificul netransferabil al elementelor ma-
teriale – varietăţi de plante, rase de animale
– şi imateriale – cultura şi cunoaşterea loca-
lă. Produsul tradiţional este considerat ca o
„marcă culturală” pentru populaţiile locale,
putând să deţină un „statut patrimonial” pen-
tru comunităţile rurale.
Sistemul de distribuire se bazează pe rapor-
turi tradiţionale concretizate în forme mo-
derne. Indiferent de tipul produsului, vegetal
sau animalier, există aceleaşi trasee tradiţio-
nale şi/sau o clientelă fidelă. În actul comer-
cial contează, în mod tradiţional, prestigiul
profesional al producătorului.
Sprijinirea conservării patrimoniului local
şi a tradiţiilor se realizează în cadrul PNDR
2014-2020, prin domeniile de intervenţie
(6A) „Facilitarea diversificării, a înfiinţă-
rii şi a dezvoltării de întreprinderi mici şi
a creării de locuri de muncă” şi (6B) „Încu-
rajarea dezvoltării locale în zonele rurale”,
care contribuie nu numai la sporirea calităţii
vieţii în zonele LEADER, ci şi la stimularea
activităţilor de turism rural, dezvoltarea pro-

20

duselor locale şi crearea de locuri de muncă.
Prin măsurile de interes local, finanţate prin
LEADER, se au în vedere şi acţiunile eligibi-
le, referitoare la încurajarea pieţelor agricole,
agroalimentare pentru produsele locale (Mă-
sura 19 „Dezvoltarea locală a LEADER”).
Operaţiunile sprijinite prin LEADER se rea-
lizează prin selectarea proiectelor ce vizează
în principal consolidarea identităţii, a pro-
filului zonal şi a competitivităţii la nivel lo-
cal (Măsura 19, Sub-măsura 19.2 „Sprijin
pentru implementarea acţiunilor în cadrul
strategiei de dezvoltare locală”). Asistenţa în
cadrul sub-măsurii se acordă sub forma spri-
jinului nerambursabil. Grupurile de acţiune
locală vor evalua documentele şi vor selecta
proiectele pe bază de criterii coerente şi re-
levante, prin intermediul unui proces public
de selecţie. Acestea vor prelua principiile din
fişele măsurilor/sub-măsurilor din PNDR
2014-2020 la care vor adăuga, dacă este ca-
zul, criteriile de selecţie stabilite la nivel local
prin SDL.
În cadrul LEADER, cooperarea (interterito-
rială sau transnaţională) este un mod de a
îmbunătăţi perspectivele şi strategiile locale,
accesul la informaţii, idei noi şi învăţarea din
experienţa altor regiuni sau ţări. De aseme-
nea, aceasta stimulează şi sprijină inovarea,
dobândirea de aptitudini noi şi îmbunătăţi-
rea calităţii serviciilor furnizate (Măsura 19,
Submăsura 19.3 „Pregătirea şi implementa-
rea activităţilor de cooperare ale Grupului
de Acţiune Locală”). În cadrul unui proiect de
cooperare pot fi implicaţi parteneri publici şi
privaţi locali care implementează o strategie
de dezvoltare locală în interiorul UE. Tipuri-
le de activităţi includ printre altele şi crearea
de lanţuri scurte alimentare şi de pieţe loca-
le, precum şi promovarea grupurilor de pro-
ducători. Asistenţa în cadrul sub-măsurii se
acordă sub forma sprijinului nerambursabil,
în cuantum de maximum 200 000 de euro pe
proiect. Acţiunile de cooperare care vizează
accesarea de pieţe noi pentru produsele loca-
le şi dezvoltarea de lanţuri scurte de aprovizi-
onare şi desfacere sunt prioritare.
21
 Soluţii de integrare pe filiere
agroalimentare
Activităţile de integrare pe filierele de produs sunt multiple. Dintre acestea menţionăm investiţiile
în procesarea şi marketing-ul produselor agricole destinate creării de produse cu valoare adăugată,
inovative, care integrează şi consolidează exploataţiile pe filiera de produs şi care conduc la pă-
trunderea pe noi pieţe; investiţiile în procesarea şi marketingul produselor agricole care facilitează
microintegrarea; activităţile de cooperare care duc la înfiinţarea de grupuri de producători orientate
spre comercializarea în comun a producţiei, stabilizarea preţurilor şi menţinerea pieţei de desfacere;
introducerea de tehnologii inovative, prin transferul rezultatelor din cercetare, care să conducă la
obţinerea de produse noi şi de calitate superioară etc.

Integrare prin investiţii în activităţi de procesare şi comercializare - Slovacia

Fondurile obţinute prin Măsura 121 „Moderni- în acest fel integrarea producţiei, procesării şi
zarea exploataţiilor agricole” au fost utilizate desfacerii în cadrul fermei, adaptarea tehno-
pentru creşterea competitivităţii fermei fami- logică la standardele europene, diversificarea
liale şi creşterea calităţii produselor oferite, gamei de produse oferite şi, mai ales, integra-
prin construirea de facilităţi de procesare şi rea pe diferite canale de desfacere cu amănun-
introducerea de tehnologii moderne. Obiec- tul la nivel regional.
tivele proiectului au fost: construirea unei
fabrici de procesare a cărnii; introducerea de
noi tehnologii şi achiziţia de echipamente mo-
derne de procesare; achiziţia de autovehicule
pentru distribuirea produselor. Ferma a reuşit
Detalii proiect
Localizare: Slovacia/ Regiunea Tvrdošín
Măsură: 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”
Solicitant: Mäsovýroba Peter Jendrášek
Perioada: noiembrie 2008 – iunie 2010
Buget total: 1 095 450 de euro
Valoare eligibilă: 410 793de euro
Sursă: Tradus şi adaptat, Baza de Date de Proiecte din cadrul programelor de dezvoltare rurală la nivel
european, Reţeaua Europeană de Dezvoltare Rurală. http://enrd.ec.europa.eu/en/policy-in-action/
rdp_view/development-family-run-meat-processing-plant

22
Dezvoltarea unui model de producţie integrat – inovare pe filiera de produs – Italia

Fondurile obţinute prin Măsura 124 „Creşterea

valorii adăugate a produselor agricole şi fores-
tiere” au fost utilizate pentru creşterea compe-
titivităţii filierelor de lapte, fructe şi legume,
prin introducerea inovaţiilor de produs şi de
procese care au permis diversificarea produse-
lor locale şi crearea unui model de producţie
integrată. Elementul inovator introdus l-a re-
prezentat producerea unui nou tip de brânză,
care integrează fructe şi legume locale. Inova-
rea a fost realizată prin colaborarea dintre mi-
cii fermieri din regiunea Campania şi centre de de marketing, analize ale pieţei de consum şi
cercetare. organizarea de vizite la ferme. Prin implemen-
tarea acestuia, fermele, majoritatea mici şi de
Proiectul a urmărit: stabilirea de parteneriate familie, au reuşit să utilizeze furaje de calitate
între universităţi, centre de cercetare, fermi- superioară, să îmbunătăţească creşterea ani-
eri, procesatori şi distribuitori cu amănuntul; malelor şi să sporească producţia de legume
introducerea unui furaj de înaltă calitate pen- şi fructe utilizate în producerea brânzeturi-
tru a spori valoarea nutritivă a laptelui şi redu- lor. De asemenea, s-a reuşit pătrunderea pe
cerea creşterii intensive a animalelor; introdu- canale noi de piaţă (hypermarket-uri) şi tran-
cerea unor noi linii de brânză moale şi tare cu sferul practicilor inovative pe întreaga filieră
legume şi fructe locale; dezvoltarea de strategii de produs.
Detalii proiect
Localizare: Italia / Regiunea Campania
Măsură: 124 „Cooperarea pentru realizarea de noi produse, procese și tehnologii în sectorul agricol,
alimentar și forestier”
Solicitant: Fondazione MEDES (coordonator)
Perioada: decembrie 2010 – august 2013
Buget total: 1 200 000 de euro
Valoare eligibilă: 1 020 000 de euro
Sursă: Tradus şi adaptat, Baza de Date de Proiecte din cadrul programelor de dezvoltare rurală la nivel
european, Reţeaua Europeană de Dezvoltare Rurală.
http://enrd.ec.europa.eu/en/policy-in-action/rdp_view/supply-chain-innovation-resear-
chers-and-farmers-develop-integrated

23
 III. Promovarea fermei familiale
ca actor important al lanţurilor
de aprovizionare
Sprijinul acordat fermelor familiale se con-
cretizează în facilităţi pentru investiţii mici,
pentru elaborarea planurilor de afaceri orien-
tate spre piaţă şi realizarea unui management
performant. Susţinerea integrării producţiei
cu procesarea şi crearea lanţurilor scurte de
aprovizionare sunt acţiuni concrete, favora-
bile dezvoltării fermei familiale.

Promovarea şi consolidarea fermei familiale,

ca actor important al lanţurilor de aprovizio-
nare, se bazează pe:
• susţinerea accesului la investiţii agrico-
le şi procesare - gama largă de investiţii
porneşte de la cele necesare modernizării
fermei şi adoptării standardelor comuni-
tare şi continuă cu cele dedicate comer-
cializării produselor agricole. De aseme-
nea, sunt vitale investiţiile în spaţii de
depozitare, certificare, ambalare, sisteme
prietenoase cu mediul, etichetare şi mar-
keting;
• încurajarea fermelor familiale de a par-
ticipa activ la constituirea grupurilor de
producători, asociaţii, de a lua parte la
orice formă de cooperare;
• transformarea fermelor familiale într-un
beneficiar real al transferului de informa-
ţii şi cunoştinţe referitoare la gestiunea
modernă a activităţii productive, la mo-
dificările pieţei urbane, la metodele de
marketing;
• dezvoltarea serviciilor de consiliere nece-
sare pentru modernizarea exploataţiilor
şi organizarea lanţului agroalimentar. În
mod specific, consilierea trebuie să ajute
fermele familiale la întocmirea şi mana-

24
 gementul implementării planurilor de
afaceri orientate spre comercializarea bu-
nurilor agricole.

De asemenea, susţinerea fermelor familia-

le presupune: îmbunătăţirea competitivită-
ţii printr-o mai bună integrare a acestora în
lanţul agroalimentar, prin intermediul sche-
melor de calitate; creşterea valorii adăugate
a produselor agricole; promovarea pe pieţele
locale şi în cadrul canalelor scurte de aprovi-
zionare.

25
 Măsuri pentru stimularea lanţurilor scurte
pentru distribuirea produselor artizanale/
de specialitate/cu identitate locală

Crearea de lanţuri scurte de aprovizionare

deschide oportunităţi de piaţă pentru fermieri
şi alţi antreprenori din mediul rural, pentru
diversificarea gamei de produse, promovarea
şi vânzarea produselor pe pieţele locale sau
aproape de sursa de producţie, fie individual,
fie în comun.

Organizarea lanţurilor scurte de aprovizionare

este susţinută prin măsuri care răspund do-
meniului de intervenţie (3A) „Îmbunătăţirea
competitivităţii producătorilor primari prin-
tr-o mai bună integrare a acestora în lanţul
agroalimentar”. Acestea urmăresc:
• furnizarea de cunoştinţe adecvate în rân-
dul fermierilor, respectiv creşterea nive-
lului de cunoştinţe şi abilităţi cu privire la adapta producţia la cerinţele pieţei şi pen-
metodele moderne şi inovative de proce- tru a-şi comercializa produsele împreună
sare şi marketing al produselor agricole, (inclusiv prin lanţuri scurte de aprovizio-
inclusiv în contextul lanţurilor scurte de nare);
aprovizionare; • dezvoltarea producătorilor la nivel local
• adaptarea activităţilor de cercetare şi a prin intermediul LEADER va îmbunătăți
rezultatelor cercetărilor la nevoile fermi- oferta de produse și va consolida poziţia pe
erilor şi procesatorilor pentru stimularea piaţă a producătorilor agricoli în vederea
creării de lanţuri scurte de aprovizionare; comercializării în comun a produselor.
• înfiinţarea de grupuri şi organizaţii de pro-
ducători prin cooperare sectorială şi loca- PNDR 2014-2020 sprijină, în egală măsură,
lă între fermieri, pentru a-şi îmbunătăţi şi îndrumarea profesională, activităţile demon-

26
strative şi acţiunile de informare (Măsura 01
„Transfer de cunoştinţe şi acţiuni de informa-
re”). Activităţile vizează:
• susținerea formării profesionale şi a do-
bândirii de competenţe prin acţiuni orien-
tate către dezvoltarea abilităţilor şi compe-
tenţelor necesare în vederea îmbunătăţirii
performanţei şi a viabilităţii fermelor, pen-
tru o mai bună integrare pe piaţă (Sub-mă-
sura 1.1 „Sprijin pentru formarea profesi-
onală şi dobândirea de competenţe”);
• susținerea activităţilor demonstrative şi
de informare privind posibilităţile de îm-
bunătăţire a eficienţei activităţii şi moda-
litățile de diversificare a producţiei pentru
asigurarea orientării către piaţă (Sub-mă-
sura 1.2 „Sprijin pentru activităţi demon-
strative şi de informare”).
Sub-măsura 4.1 „Investiţii în exploataţii agri-
cole” vizează investiţii care conduc la creşterea
nivelului de dotare tehnică a exploataţiilor.
Acestea asigură modernizarea construcţiilor
fermei, echipamentelor şi utilajelor tehnice,
îmbunătăţirea calităţii activelor, adoptarea
standardelor comunitare, îmbunătăţirea efici-
enţei energetice, o mai bună gestionare a solu-
lui şi diversificarea producţiei agricole.
Pentru sectorul pomicol, sprijinirea procesării
fructelor la nivel de fermă, a comercializării di-
recte a produselor obţinute şi a dezvoltării lan-
ţurilor scurte de aprovizionare se vor realiza
prin creşterea competitivităţii prin dotarea cu
utilaje şi echipamente; înfiinţarea, moderniza-
rea şi/sau extinderea unităţilor de procesare;
înfiinţarea de plantaţii pomicole; reconversia
27

plantaţiilor existente şi creşterea suprafeţelor
ocupate de pepinierele pomicole (Sub-măsura
4.1a „Investiţii în exploataţii pomicole”).
În cadrul Sub-măsurii 4.2 „Investiţii în pro-
cesarea/marketingul produselor din sectorul
agricol” se pot realiza facilităţi de depozitare
şi ambalare, certificare, sisteme prietenoase
cu mediul, etichetare, promovare şi marketing
pentru lanţurile alimentare scurte.
Sprijinul destinat îmbunătăţirii accesibilităţii
exploataţiilor agricole, prin modernizarea şi
adaptarea căilor de acces, asigură o mai bună
aprovizionare şi un acces mai facil către con-
sumatori şi pieţele de desfacere (Sub-măsura
4.3 „Investiţii pentru dezvoltarea, moderni-
zarea şi adaptarea infrastructurii agricole şi
silvice”).
Sprijinul acordat prin Sub-măsura 6.3 „Spri-
jin pentru dezvoltarea fermelor mici” este di-
28
recţionat către îmbunătăţirea accesului la mij-
loacele de producţie de calitate (fertilizanţi,
protecţia culturilor, servicii veterinare etc.) şi
asigurarea dotărilor necesare în scopul adap-
tării la standarde, al eficientizării costurilor şi
creşterii veniturilor. De asemenea, va fi spri-
jinită diversificarea producţiei agricole în sco-
pul comercializării şi aprovizionării pieţelor
locale.
Înfiinţarea grupurilor de producători în secto-
rul agricol urmăreşte îmbunătăţirea şi adapta-
rea producţiei la cerinţele pieţei şi la preferin-
ţele consumatorilor (Măsura 09 „Înfiinţarea
grupurilor de producători în sectorul agri-
col”).
Obiectivul principal constă în valorificarea
produselor membrilor şi degrevarea produ-
cătorului de sarcina vânzării producţiei, ceea
ce contribuie direct la o mai bună integrare a
producătorilor agroalimentari pe piaţă şi la ni-
velul lanţurilor scurte de aprovizionare.
Măsuri pentru sprijinirea
schemelor de calitate pentru
produsele agricole şi alimentare
În cadrul LEADER (Măsura 19 „Dezvoltarea
locală a LEADER”), comunităţile locale pot
să realizeze o serie de acţiuni inovatoare care
vizează atât pieţele agricole şi agroalimenta-
re pentru produsele locale, cât și schemele
de calitate. Creşterea capacităţii de colabora-
re, necesară pentru elaborarea unor strategii
integrate, reprezintă un obiectiv principal al
acestei măsuri.
Susținerea parteneriatelor public-private loca-
le, pentru elaborarea strategiei de dezvoltare
locală, se regăsește în Sub-măsura 19.1 „Spri-
jin pregătitor”. Elementele sprijinului pre-
gătitor constau într-un proces de consultare
realizat la nivel local. Acest proces, care vizea-
ză întocmirea SDL, reprezintă o oportunitate
ideală pentru GAL de a implica, în mod activ,
actori locali şi organizaţii noi. Astfel, acestea
pot analiza nu numai nevoile şi oportunităţile
de dezvoltare, ci şi mecanismul de implicare
activă a populaţiei. Sprijinul pregătitor cuprin-
de şi acţiuni de construcţie instituţională, de
instruire şi de creare de reţele, cu scopul de a
pregăti şi implementa o strategie integrată de
dezvoltare locală pentru o anumită zonă.
Sub-măsura 19.2 „Sprijin pentru implemen-
tarea acţiunilor în cadrul strategiei de dezvol-
tare locală” urmăreşte introducerea de abor-
dări noi şi inovatoare pentru dezvoltarea zonei
eligibile. Inovarea va fi încurajată printr-un
proces decizional, flexibil şi descentralizat cu
privire la acţiunile care vor fi implementate.
Aceasta se poate concretiza la nivel local în
proiecte ce pot fi transpuse în practică și prin
care se corelează acțiuni într-un context nou.
La nivelul unei comunităţi locale, acţiunile
inovatoare pot viza, de exemplu: patrimoniul
material şi imaterial, inclusiv patrimoniul na-
tural de interes local; grupuri de producători;
pieţe agricole și agroalimentare pentru produ-
sele locale.
29
 Măsuri pentru consolidarea cooperării
Comercializarea produselor alimentare obţi- • lansarea sesiunii de selecție a brokerilor
nute la nivel local, prin lanţurile scurte şi prin de inovare, ce vor juca un rol important în
pieţele locale, trebuie să devină o componen- implementarea sub-măsurilor 16.1 si 16.1a,
tă importantă a sectorului agroalimentar din deoarece aceștia vor asigura animarea la
România. Pentru o mare parte dintre fermele scară mică, identificarea și consilierea păr-
familiale, vânzarea directă a produselor proas- ților interesate și, dacă este necesar, vor
pete ar putea reprezenta o sursă importantă dezvolta un proiect PEI și un plan de pro-
de venit. Prin cooperare, micii producători iect, solicitat în următoarea etapă;
pot identifica noi modalităţi de comercializare • deschiderea sesiunii de depunere de idei
a unui volum mai mare de produse proprii şi de proiect și a cererilor de exprimare de in-
de atragere a unor categorii noi de consuma-
tori. De asemenea, pot fi dezvoltate legăturile
dintre sectorul agroalimentar şi turistic, prin
aprovizionarea cu produse alimentare locale.
LEADER (Măsura 19 „Dezvoltarea locală a
LEADER”) urmăreşte implementarea activi-
tăţilor de cooperare care sprijină înfiinţarea şi
funcţionarea grupurilor de producători pentru
dezvoltarea de proiecte pilot, produse, practici,
procese şi tehnologii noi în sectoarele agricol,
alimentar şi forestier, precum şi pentru coo-
perarea orizontală şi verticală între actorii din
lanţul de aprovizionare.

Prin intermediul Măsurii 16 „Cooperare” se

acordă sprijin pentru comercializarea bunu-
rilor alimentare prin diversificarea lanțurilor
alimentare locale, dezvoltarea unor legături
între sectorul agroalimentar și cel turistic și
pentru identificarea modalităților eficiente de
vânzare. Această măsură implică o abordare în
trei etape:

30
 teres pentru finanțarea proiectelor din ca-
drul sub-măsurilor 16.1 și 16.1a; totodată
se face verificarea conformității ideilor de
proiecte pe baza cerințelor minime (struc-
tura parteneriatului, conformitatea cu te-
mele și sectoarele vizate, noutatea proiec-
tului propus);
• depunerea de către GO a proiectului deta-
liat pentru a fi evaluat de către AM PNDR
și APIA.
Sub-măsura 16.1 „Sprijin pentru înfiinţarea şi
funcţionarea grupurilor operaţionale (GO),
pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi pro-
duse, practici, procese si tehnologii în sectoa-
rele agricol, alimentar şi forestier” urmăreş-
te înfiinţarea GO care vor facilita cooperarea
dintre fermieri, organisme de cercetare, uni-
versităţi, consultanţi şi alţi actori relevanţi din
sectoarele agroalimentar şi forestier pentru
creşterea gradului de inovare din aceste sec-
toare şi pentru adaptarea rezultatelor cercetă-
rii la nevoile sectoriale.
Sub-măsura 16.1a „Sprijin pentru înființarea
și funcționarea grupurilor operaționale, dez-
voltarea de proiecte pilot, produse și procese”
acordă o serie de facilități pentru consolidarea
cooperării între actorii din sectorul pomicol.
Obiectivul specific al sub-măsurii este de a
sprijini înființarea și funcționarea GO pentru
susținerea legăturilor dintre sectorul pomi-
col și cel de cercetare-inovare. În acest scop,
membrii GO pot întreprinde, în comun, un
proiect de cercetare-dezvoltare-inovare, prin
care să se soluționeze anumite probleme ale
fermierilor sau să se valorifice oportunitățile
existente în acest sector.
Acțiunile de cooperare orizontală şi verticală
între actorii din lanţul de aprovizionare conduc
la creşterea competitivităţii, a valorii adăugate
a produselor şi la viabilitatea generală a ferme-
lor (Sub-măsura 16.4 „Sprijin pentru coope-
rarea orizontală şi verticală între actorii din
lanţul de aprovizionare, în vederea stabilirii
şi dezvoltării de lanţuri scurte de aprovizio-
nare şi de pieţe locale, precum şi în vederea
realizării de activităţi corelate de promovare
în context local”). Obiectivul acestei sub-mă-
suri este acela de a promova cooperarea între
actorii locali în scopul comercializării produ-
selor agroalimentare prin intermediul lanţuri-
lor scurte. Se urmărește nu numai cooperarea
dintre fermieri, procesatori, comercianţi de
pro­duse alimentare cu amănuntul, restauran-
te, hoteluri şi alte forme de cazare în spaţiul
rural, ci şi realizarea de parteneriate cu organi-
zaţii non-guvernamentale şi autorităţi publice.
Sprijinul se acordă pentru investiţii tangibile
şi/sau intangibile, necesare promovării unor
proiecte comune, care implică cel puţin două
entităţi care cooperează pentru crearea /dez-
voltarea unui lanţ scurt de aprovizionare/pieţe
locale (cu produse alimentare). De asemenea,
sunt încurajate activităţile de promovare refe-
ritoare la crearea /dezvoltarea unui lanţ (sau
lanţuri) scurt/e de aprovizionare şi a pieţelor
locale deservite de acest lanţ/aceste lanţuri.
31
 Măsuri pentru investiţii în active fizice
PNDR 2014-2020 susţine proiectele integra-
te, respectiv cele care combină cel puţin două
operaţiuni care conduc la realizarea unui lanţ
scurt de aprovizionare (de ex.: producţie, pro-
cesare, comercializare).
Sprijinul pentru investiţiile în exploataţiile
agricole, acordat prin Sub-măsura 4.1, urmă-
reşte consolidarea lanţurilor de aprovizionare
prin amenajarea şi dotarea spaţiilor de des-
facere şi comercializare şi achiziţionarea de
mijloace de transport compacte, frigorifice, in-
clusiv remorci şi semiremorci specializate, în
scopul comercializării produselor agricole.
Sub-măsura 4.2 „Investiţii pentru procesa-
rea/marketingul produselor agricole” susţine
investiţiile care contribuie la promovarea şi
funcţionarea lanţurilor scurte de aprovizio-
32
nare şi a pieţelor locale. Sprijinul va fi acordat
pentru investiţii corporale şi/sau necorporale
în sectorul de procesare a produselor agroali-
mentare care urmăresc: înfiinţarea, extinde-
rea şi/sau modernizarea şi dotarea unităţilor
de procesare, inclusiv marketingul produselor
(etichetare, ambalare); înfiinţarea, extinderea
şi/sau modernizarea reţelelor locale de colec-
tare, recepţie, depozitare, condiţionare, sorta-
re, ambalare etc. Alocarea financiară este mai
ridicată pentru investiţiile care conduc la crea­
rea de lanțuri scurte de aprovizionare locale,
de forme asociative, cooperative și grupuri de
producători (colectare, sortare, depozitare,
ambalare/procesare şi comercializare).
Sub-măsura 4.3 „Investiţii pentru dezvolta-
rea, modernizarea şi adaptarea infrastructu-
rii agricole şi silvice” promovează consolidarea
lanţurilor de aprovizionare prin îmbunătăţirea
accesibilităţii exploataţiilor agricole la consu-
matori şi la pieţele de desfacere.
Măsuri pentru creşterea
competenţelor din ferma familială
(transfer de cunoştinţe şi informaţii, servicii de consiliere, de gestionare şi
de înlocuire în cadrul fermei)
Majoritatea fermierilor din România, în speci-
al cei ce deţin exploataţii de dimensiuni mici şi
mijlocii, dispun de un bagaj minim de cunoş-
tinţe adecvate în domeniul metodelor de ma-
nagement, al tehnologiilor şi standardelor mo-
derne de producţie, axându-se preponderent
pe experienţa practică tradiţională. De ase-
menea, nivelul de conştientizare, cunoştinţe şi
abilităţi al acestora cu privire la metodele mo-
derne şi inovative de procesare şi marketing al
produselor agricole, inclusiv în contextul lan-
ţurilor scurte de aprovizionare, este insuficient
pentru a putea răspunde cererii pieţei şi a în-
deplini standardele la nivel european.
Evoluţia în sectorul agroalimentar din Româ-
nia necesită un nivel ridicat de instruire teh-
nică, economică şi de management al afacerii
la nivel de fermă, pentru a îndeplini cu succes
standardele UE (siguranţă alimentară, sănăta-
tea animalelor, norme de mediu etc.) şi pentru
a face faţă unui mediu concurenţial. În scopul
îmbunătăţirii cunoştinţelor fermierilor pri-
vind participarea şi integrarea în lanţurile de
aprovizionare, PNDR 2014-2020 prevede:
• susţinerea transferului rezultatelor cerce-
tării către fermieri (inclusiv grupurile şi
organizaţiile de producători) şi procesa-
tori prin Sub-măsura 1.2 „Sprijin pentru
activităţi demonstrative şi de informa-
re”; fermierii care îşi vor completa acti-
vităţile de producţie primară cu activităţi
de procesare vor beneficia, de asemenea,
de această măsură;
• consilierea micilor fermieri şi a grupuri-
lor de fermieri privind modernizarea fer-
melor şi viabilitatea afacerilor agricole,
iar tinerii fermieri vor putea participa la
acţiuni de cooperare pentru lanţuri scurte
de aprovizionare (Sub-măsura 2.1 „Ser-
vicii de consiliere pentru fermieri, tinerii
fermieri, micro-întreprinderile şi între-
prinderile mici din zonele rurale”).
33
 Sub-măsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea
tinerilor fermieri” conduce la creşterea nu-
mărului de tineri fermieri care încep pentru
prima dată o activitate agricolă ca şefi/condu-
cători de exploataţie, aceştia fiind încurajaţi să
realizeze investiţii, să se asocieze şi să partici-
pe la lanţurile scurte de aprovizionare. Tinerii
fermieri promovează o gamă largă de activităţi
(turism rural, conservarea tradiţiilor şi moşte-
nirii culturale), participă la asocierile locale şi
pot fi promotorii inovării rurale. Această mă-
sură va facilita introducerea proceselor inova-
tive în sectorul agroalimentar, tinerii fiind mai
deschişi în direcţia aplicării tehnologiilor noi.
De asemenea, aceştia au un rol important în
diseminarea de bune practici, idei şi concepte
noi, inovatoare.

Sprijinul financiar va fi acordat pe baza unui

plan de afaceri pentru dezvoltarea exploata­
ției. Principiile de evaluare a proiectelor depu-
se sunt următoarele:
• comasarea exploatațiilor având în vedere
numărul exploatațiilor preluate integral;
• nivelul de calificare în domeniul agricol;
• domeniile prioritare care vizează sectorul
zootehnic (bovine, apicultură, ovine și ca-
prine) și vegetal (legumicultură, inclusiv
producere de material săditor, pomicul-
tură și producere de sămânţa);
• oportunităţile agricole care se referă la
zonele cu potențial, determinate în baza
studiilor de specialitate;
• rase/soiuri autohtone.
O altă măsură importantă o reprezintă spriji-
nul acordat micilor fermieri care se angajează
să transfere definitiv întreaga lor exploatație și
drepturile de plată corespunzătoare (Sub-mă-
sura 6.5 „Schema pentru micii fermieri”).
Aceasta răspunde nevoii privind restructura-
rea şi modernizarea fermelor mici în ferme
orientate către piaţă şi promovează întineri-
rea generaţiilor de agricultori. Scopul acestei
măsuri este de comasare a fermelor mici, prin
transferarea definitivă a terenului deţinut în
proprietate, permiţând astfel formarea explo-
ataţiilor comerciale cu potenţial de integrare
în lanţuri de aprovizionare.

34
Soluţii de creare şi dezvoltare
a canalelor de aprovizionare
Lanţurile scurte de aprovizionare pot fi create şi dezvoltate, de asemenea, prin mai multe tipuri de
iniţiative. Dintre acestea, menţionăm: investiţiile în organizarea de canale de distribuţie directă că-
tre consumatori, prin introducerea unui sistem de livrare la domiciliu, pe bază de comenzi; acţiuni
de cooperare a actorilor de pe lanţurile de aprovizionare, în scopul introducerii de noi metode de
producţie, diversificarea producţiei şi creşterea calităţii produselor; transferul de cunoştinţe pentru
dezvoltarea de noi produse, precum etichetare, ambalare etc.; crearea de canale de distribuţie direc-
tă către sectorul terţiar (de ex.: turismul rural), prin investiţii în echipamente de procesare care să
permită obţinerea de produse cu valoare adăugată etc.

Canale de distribuţie directă către consumatorul final - România

Fondurile obţinute prin Măsura 112 „Instala-
rea tinerilor fermieri” au fost utilizate pentru
înfiinţarea şi dezvoltarea exploataţiei agricole.
Particularitatea acestei afaceri este sistemul
de livrare sub brandul „Coşul de legume”, prin
care legumele proprii (inclusiv plante medici-
nale, murături tradiţionale şi conserve) sunt
vândute direct consumatorilor. Afacerea se
bazează pe instrumente moderne de comuni-
care (blog, site şi cont de Facebook) prin care
se asigură legătura agricultorilor cu clienţii şi
prin care se onorează comenzile.
Detalii proiect
Localizare: România
Măsură: 112 „Instalarea tinerilor fermieri”
Solicitant: S.C. Consus Ecoprod S.R.L.
Perioada: 2013
Sursă: Tradus şi adaptat, Baza de Date de Proiecte din cadrul programelor de dezvoltare rurală la nivel
european, Reţeaua Europeană de Dezvoltare Rurală.
http://enrd.ec.europa.eu/en/policy-in-action/communicating-rural-development/eafrd/informati-
on-tools/%E2%80%98your-vegetable-basket%E2%80%99

35
 Canale de distribuţie directă către afacerile din turism - Ungaria

Fondurile obţinute prin Măsura 411 „Creşterea

competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier”
au fost utilizate pentru crearea şi vânzarea de
fructe cu valoare adăugată către piaţa turistică
(caise, mure şi porumbe). Scopul principal
l-a reprezentat extinderea afacerii familiale
şi diversificarea producţiei, prin programul
LEADER achiziţionându-se echipament de
procesare.

Noua fabrică de prelucrare a fructelor adaugă

valoare produselor şi reprezintă „motorul”
unui lanţ local scurt de furnizare a fructelor de
calitate.

Ferma distribuie direct produse către pensiuni

agroturistice, precum şi către arizanii locali
Budapesta
care produc bunuri tradiţionale (gem, sucuri,
siropuri etc.). De altfel, succesul proiectului a
dat încredere fermei familiale, aceasta dorind
să-și extindă în continuare afacerea prin obţi- UNGARIA
nerea de fructe uscate şi produse uleioase din
seminţele presate ale fructelor.

Detalii proiect
Localizare: Ungaria/ Regiunea Borsod-Abaúj-Zemplén
Măsură: 411 „Competitivitate”
Solicitant: Ferenc Daruka
Perioada: mai 2011 – mai 2013
Buget total: 70 800 de euro
Valoare eligibilă 43 100 de euro
Sursă: Tradus şi adaptat, Baza de Date de Proiecte din cadrul programelor de dezvoltare rurală la nivel
european, Reţeaua Europeană de Dezvoltare Rurală. http://enrd.ec.europa.eu/en/policy-in-action/
rdp_view/short-supply-chain-creates-benefits-local-food-producers-hungary

36
Consolidarea canalelor de aprovizionare prin cooperare – Polonia

Fondurile obţinute prin Măsura 421 „Imple-

mentarea proiectelor de cooperare” au fost uti-
lizate pentru introducerea inovării în promova-
rea şi distribuirea produselor locale la târguri
şi pe pieţele din Polonia şi Austria. Proiectul
de cooperare între grupurile de acţiune locală
(șapte din Polonia şi unul din Austria) a urmărit
promovarea produselor alimentare locale prin
organizarea de evenimente şi înregistrarea pro-
ducătorilor sub un brand unic pentru câştiga-
rea propriei nişe de piaţă („Smak na produkt’’).
Fondurile LEADER au fost utilizate pentru cre-
area de materiale promoţionale, pentru încu-
rajarea micilor fermieri în participarea pe noi
canale de distribuţie şi pentru organizarea de
vânzări la evenimentele organizate. Proiectul a
reuşit promovarea prin lanţul de aprovizionare
a identităţii culturale locale şi conștientizarea în
rândul fermierilor a beneficiilor ce pot fi obţinu-
te din vânzările directe şi marketingul de calita-
te. De asemenea, proiectul a reuşit integrarea,
în canalul de aprovizionare, de produse care au POLONIA
beneficiat de scheme de calitate.
Varșovia

Detalii proiect
Localizare: Polonia
Măsură: 421 „Implementarea proiectelor de cooperare”
Perioada: ianuarie 2010 – decembrie 2011
Buget total: 82 000 de euro
Valoare eligibilă: 65 600 de euro
Sursă: Tradus şi adaptat, Baza de Date de Proiecte din cadrul programelor de dezvoltare rurală la nivel
european, Reţeaua Europeană de Dezvoltare Rurală. http://enrd.ec.europa.eu/en/policy-in-action/
rdp_view/smak-na-produkt-local-food-product-branding-poland

37
 Consolidarea canalelor de aprovizionare prin proiecte integrate – Italia

Fondurile obţinute prin Măsura 124 „Creşte-
rea valorii adăugate a produselor agricole şi
forestiere” au fost utilizate pentru promovarea
diversificării şi creşterii producţiei de smo-
chine şi pentru consolidarea antreprenoria-
tului local. Obiectivele proiectului au urmărit:
orga­nizarea lanţului de aprovizionare; crearea
unui brand cu „Denumire de Origine Pro-
tejată” („Fichi di Cosenza”); introducerea
me­todelor moderne şi inovative de cultivare;
creşterea profitabilităţii exploataţiilor agrico-
le; distribuţia echitabilă a marjelor de profit
pe filieră. Pentru asigurarea acestor obiecti-
ve s-au derulat următoarele activităţi: imple-
mentarea de regulamente conform schemei de
calitate; introducerea de sisteme de producţie
noi, tehnici de sterilizare şi metode inovative
de ambalare; restructurarea serelor de uscare;
crearea unui serviciu de consultanţă pentru
fermieri; atragerea de fonduri prin măsurile
111, 114 şi 121 pentru participanţii din proiect
(proiect integrat).

ITALIA

Roma

Detalii proiect
Localizare: Italia/ Regiunea Calabria/ Provincia Cosenza
Măsură: 124 „Cooperarea pentru realizarea de noi produse, procese și
tehnologii în sectorul agricol, alimentar și forestier”
Perioada: octombrie 2010 – decembrie 2013
Buget total: 17 357 500 de euro
Valoare eligibilă: 8 916 820 de euro
Sursă: Tradus şi adaptat, Baza de Date de Proiecte din cadrul programelor de dezvoltare rurală la nivel
european, Reţeaua Europeană de Dezvoltare Rurală. http://enrd.ec.europa.eu/en/policy-in-action/
rdp_view/increasing-competitiveness-through-integrated-supply-chain-fig-cosenza

38
LEGISLAȚIE COMUNITARĂ ȘI NAȚIONALĂ
LEGISLAȚIE COMUNITARĂ
• Regulamentul (UE) Nr. 1305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013
privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală
(FEADR) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului;
• Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 808/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a nor-
melor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului
privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală
(FEADR);
• Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor dis-
poziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de
coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri
maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regio-
nală, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime;
• Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 215/2014 al Comisiei de completare a Regulamentului
(UE) nr. 1303/2013;
• Regulamentul (CE) nr. 1242/2008 de stabilire a unei tipologii comunitare pentru exploataţii agricole;
• Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului privind sistemele din do-
meniul calităţii produselor agricole şi alimentare.

LEGISLAȚIE NAȚIONALĂ
• Legea nr. 26 din 29 februarie 2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial;
• Ordonanţa de Urgenţă 43 din 15 mai 2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea şi susţinerea ferme-
lor de familie şi facilitarea accesului la finanţare al fermierilor;
• Ordinul ministrului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale nr. 690/2004 pentru aprobarea Nor-
melor privind condiţiile şi criteriile pentru atestarea produselor tradiţionale;
• Ordin al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), al Ministerului Sănătăţii şi al Autori-
tăţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 724/1082/360/2013 privind atestarea produselor
tradiţionale;
• Hotărârea nr. 828 din 25 iulie 2007 privind înfiinţarea Sistemului de protecţie a indicaţiilor geografice
şi denumirilor de origine ale produselor agricole şi produselor alimentare;
• Hotărârea nr. 134 din 6 februarie 2008 privind specialităţile tradiţionale garantate ale produselor agri-
cole şi produselor alimentare;
• Hotărâre nr. 828 din 25 iulie 2007 privind înfiinţarea Sistemului de protecţie a indicaţiilor geografice şi
denumirilor de origine ale produselor agricole şi produselor alimentare.

39
 Bibliografie

Burja V., Burja C., 2008, Performanţa economică a exploataţiilor agricole în sistemul dezvoltării
durabile, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca;

Ghereş M., 2008, Proiecte economice în domeniul agroalimentar, mediu şi turism, Editura Risoprint,
Cluj Napoca;

Mihai C., Toderiță A., 2013, Cum deblocăm finanțarea fermelor mici și mijlocii din România? Propu-
nere de instrumente financiare pentru PNDR 2014-2020, CRPE Policy Brief nr. 23/noiembrie 2013;

Agricultura de subzistență în Europa: Concepte principale și provocări, Rețeaua Europeană de Dez-

voltare Rurală, 13-15 octombrie 2010, Sibiu;

Cum primesc finanţare nerambursabilă din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală pen-
tru investiţii private. Mic îndrumar practic, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale,
Autoritatea de Management pentru PNDR, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit;

Program Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, versiunea iulie 2014;

Strategia Europa 2020.

40
Contact:

Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR)

Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, Bucureşti, cod poştal 020961

Tel.: 031 690 0214, Fax.: 031 690 0215

E-mail: info@rndr.ro

Internet: www.rndr.ro

Această publicaţie a fost realizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România în cadrul proiectului „Înfiinţarea şi sprijinirea

Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală”. Proiect cofinanţat prin FEADR prin Măsura 511 din cadrul PNDR 2007 - 2013.

2015

Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.

Se distribuie gratuit.

Departamentul Publicaţii USR

41


Ministerul Agriculturii
și Dezvoltării Rurale