Furtunurile de incendiu şi utilajul lor.

1. Noţiuni generale;
2. Furtunurile de aspiraţie;
3. Furtunurile de refulare;
4. Utilajul furtunurilor;
4.1. Racordurile de furtun;
4.2. Colectorul de apă;
4.3. Sorbul de apă;
4.4. Hidroelevatorul Г-600;
4.5. Distribuitoarele;
4.6. Ţevile de refulare;
5. Termenul de expluatare a furtunurilor şi utilajului lor.

Bibliografie:

1. ,,Пожарные автомобили”, Cанкт-Петербург 2007.

maior al s/i Zgardan Virgiliu

 1. Noţiuni generale.

Furtunele de incendiu sunt nişte conducte flexibil care se racordează şi formează linii
de furtunuri pentru lansarea substanţelor de stingere pentru stingerea incendiilor. Pentru
transportarea apei de la sursă spre pompa de incendiu sunt utilizate furtunurile de aspiraţie
(absorbţie) (des. 1).

2. Furtunurile de aspiraţie.

Ele au o construcţie rigidă cu cu o carcasă textilă şi în dependenţă de condiţiile de

exploatare şi utilizare pot fi de aspiraţie (pentru captarea apei din surse de apă deschise) şi
de aspiraţie şi presiune ( pentru captarea apei atît din surse deschise atît şi de la hidrantul
de incendiu.

Des. 1 Furtunul de aspiraţie (absorbţie).

1 - secţiunea cauciucată interioară; 2 - stratul textil; 3 - spirala din sîrmă; 4 - stratul
cauciucat intermediar; 5 - strat textil; 6 - stratul cauciucat sau textil exterior.
Pereţii furtunurilor de aspiraţie sunt constituiţi din două straturi de cauciuc, într-e care
se află o spirală din oţel galvanizat (оцинкованная сталь). Stratul exterior este constituit
din cîteva garnituri (прокладка). Capetele furtunurilor au manşete textile cauciucate fără
spirală metalică.

Tabela 1. Caracteristicile tehnice de exploatare a furtunurilor de aspiraţie

(absorbţie)
Furtun de
presiune şi Furtunuri de aspiraţie
aspiraţie
Caracterisitici
B-1-75-3 B-1-125-3 B-1-200-3
(B-2-75-10) (B-2-125- (B-2-200-10)
10)
Diametrul interior, mm 75 ± 1,5 125 ± 2,0 200 ± 4,0
Lungimea manşetei, mm 100 ± 15 150 ± 15 150 ± 30
Grosimea stratului de Interior 2,0 2,2
cauciuc, mm Intermediar 1,5 1,5
Lungimea furtunului, m 4,0 ± 0,3 4,0 ± 0,15
Raza minimă de îndoiere, mm 400 500 900
Presiunea de lucru, MPa 0,3 (1,0)
Vacuum de lucru, MPa 0,08

Furtunurile de aspiraţie din servantul de luptă sunt instalate în penalele

autospecialelor. La dezinstalarea furtunelor de aspiraţie de pe autospecială se interzice
aruncarea lor pe pămînt pentru evitarea defectării lor. În cazul alimentării autospecialei de
pe pirs sau un mal abrupt al sursei de apă se recomandă de a utiliza coarda de descărcare,
care este fixată de capătul sorbului de apă, aceasta percepe greutatea apei din furtun şi
ajută la evitarea deteriorării lor. Se interzice de a efectua îndoituri brusce şi de a trage pe
pămînt furtunurile. La alimentarea autospecialei pe timp de iarnă este necesar de a aspira
apa din zone mai adînci unde temperatura apei este puţin mai mare decît la suprafaţă.
Cînd unităţile sunt dotate cu furtunuri de aspiraţie, se examinează minuţios starea lor
exterioară, mărimile, marcajul. Pe fiecare manşetă trebuie să fie o marcare, care trebuie să
conţină denumirea uzinei producătoare, numărul standartului, tipul, diametrul interior,
lungimea şi data fabricării. Pe furtun se îmbracă racordul şi se fixează cu hamuturi din oţel
galvanizat. Testarea furtunurilor se efectuează la instalarea lor în servantul de luptă, cele
care se exploatează în momentul efectuării deservirii tehnice nr.1 a autospecialei, după
reparaţie.

Tabelul 2. Coeficienţii presiunii de testare a furtunilor de absorbţie

Diametrul furtunului, Presiunea de testare, MPa, pentru furtunii

mm de absorbţie de presiune-absorbţie
Pînă la 75 0,3 + 0,03 1,0 + 0,1
De la 75 şi mai mult 0,2 + 0,02 0,75 + 0,08

În momentul testării furtunului de aspiraţie la ermecitate (cu presiune hidraulică) un

capăt al lui se instalează la sursa de presiune, altul se închide cu un capac, care are şi un
robinet pentru eliminarea aerului. Robinetul rămîne deschis şi furtunul se umple cu apă şi
cînd aerul este eliminat robinetul se închide şi presiunea se măreşte pînă la cea de testare,
timp de 10min. După finisare furtunul nu trebuie să aibă rupturi, scurgeri de apă,
deformări ale spiralei.
Deasemenea ermicitatea furtunurilor se verifică şi la depresiune formînd vid de la
pompa de incendiu a autospecialei sau la stand special. Pentru aceasta un capăt al
furtunului se instalează la linia de vid dotată cu manovacumetru, iar altul se astupă.
Formează în furtun vid egal cu (0.08±0.01)MPa, se închide linia de vid şi se păstrază aşa
timp de 3min. Căderea depresiunii în furtun nu trebuie sa depăşească 0,013MPa. În
procesul testării partea exterioară a furtunului nu trebuie să se rupă sau să se strivească.
După finisarea testării se examinează partea interioară a furtunului, nu trebuie să apară
rupturi, îmflături.

3. Furtunurile de refulare.

Pentru transportarea substanţelor de stingere sub presiune de la autospecială spre

locul incendiului se utilizează furtunuri de refulare (des.2).
În dependenţă particularităţile constructive şi materialul utilizat furtunurile de refulare
pot fi:
 din materiale naturale (in, cînepă, iută);
  cu carcasă (prelată, чехол) din materiale sintetice (capron), cu un strat interior
hidroizolant (secţie cauciucată, sau materiale polimere);
 cu un strat hidroizolant interior, cu carcasă, îmbibat cu cu acelaşi material
hidroizolant (latex).

Des.2 Furtunuri de refulare.

Pentru stingerea incendiilor se utilizează furtunuri cu lungimea de 20±1m, cu

diametrul interior de 25, 38, 51, 66, 77, 89, 150mm. Pentru unirea furtunurilor de refulare
la capătul lor se montează racorduri. La lungimea de 500-1000mm de la racord furtunul se
marchează la numărător cu numărul subunităţii, iar la numitor numărul furtunului (des. 3).

Des. 3 Marcarea furtunurilor de incendiu.

Furtunurile de refulare se instalează în secţiunile autospecialei în sculuri duble. În

momentul extinderii furtunurilor ele nu trebuie să fie încovoiate, să nu fie întinse peste
obiecte care ard sau mocnesc, ascuţite. Extinderea liniei de furtunuri în casa scării este
necesar de efectuat într-e rampe, pentru a nu bloca trecerile şi scările. Extinderea liniilor
de furtunuri pe străzi, ogrăzi, drumuri după posibilităţi nu se efectuează pe partea
carosabilă, iar pe calea ferată se efectuează sub şine într-e traverse (шпалы). În cazul
instalării liniei de furtunuri pe partea carosabilă furtunurile se protejează cu poduri de
furtun.

Des. 4 Podul de furtun

Pentru descărcarea liniei de furtunuri instalate vertical pe perete sau scară se
utilizează reţineri de furtun (des. 5). În cazul apariţiei scurgerilor în furtun aceasta se
înlătură, montînd o clemă de furtun (des. 5)
 Des. 5 a) reţinere de furtun
b) clemă de furtun

Pentru evitarea defectării furtunurilor de la loviturile hidraulice apa se lansează în

furtun prin intermediul robinetului de refulare a pompei sau distribuitorului treptat. Se
interzice brusc de a mări presiunea în furtun şi brusc de a închide robinetul ţevii de
refulare. În perioada rece a anului după lichidarea incendiului este necesar de a scurge
imediat apa din furtun. Furtunurile îngheţate este necesar de încălzit cu aburi sau aer cald.
Testarea furtunurilor de refulare se efectuează o dată pe an sau după reparaţie.
Furtunurile se testează de la pompa autospecialei sau de la alte surse de lansare a apei, care
asigură jetul necesar de apă. Pentru testarea furtunurilor de acelaşi diametru şi categorie
acestea se instalează cîte cinci în linie pe o suprafaţă orizontală. La capătul liniei se
instalează o ţeavă de refulare cu robinet sau distribuitor pentru eliminarea aerului în
momentul umplerii liniei de furtunuri. După eliminarea aerului şi umplerea liniei de
furtunuri cu se închide robinetul ţevii sau a distribuitorului, presiunea în furtun se măreşte
pînă la cea de lucru (tab. 3) şi se păstrează timp de 2 min. După care presiunea se
micşorează pînă la zero, după care treptat timp de 3 min se măreşte pînă la cea de testare
(tab.4) şi se păstrează timp de 3min. După finisarea testării furtunul nu trebuie să aibă
scurgeri de apă în locurile montării racordurilor, să aibă rupturi ale ţesuturilor.
Tabelul 3. Valorile limită a presiunii hidraulice pentru furtunii
de refulare în Serviciul salvatori şi pompieri
Diametrul Categoria Presiunea de Presiunea de
2
interior, mm furtunului lucru, kgs/cm testare, kgs/cm2
51 Noi 10 12
66 Noi 10 12
77 Noi 10 12
150 Noi 9 10
51 Categoria I 10 11
66 Categoria I 10 11
77 Categoria I 10 11
150 Categoria I 8 10
51 Categoria II 8 9
66 Categoria II 8 9
77 Categoria II 8 9
150 Categoria II 7 9
51 Categoria III 6 7
66 Categoria III 6 7
77 Categoria III 6 7
150 Categoria III 6 7
4. Utilajul furtunurilor.

4.1.Racordul pentru furtun

 Este destinat pentru unirea rapidă şi ermetică a furtunurilor de aspiraţie şi refulare
într-e ele şi cu utilajul pompieresc. Ele sunt din aliaj de aluminiu. Pentru asigurarea
ermecităţii racordurile sunt dotate cu inele de cauciuc. Racordurile pot fi :
- racord de aspiraţie pentru furtun (рукавная), destinat pentru instalare la capătul
furtunului de aspiraţie;
- racord de cuplaj pentru aspiraţie (муфтовая), pentru fixarea la capătul racordului
de aspiraţie a pompei sau a sorbului;
- racord capac (заглушка), destinat pentru unirea cu racordul de cuplaj şi de
aspiraţie.

Des. 6 Racorduri de aspiraţie.

Racordurile pentru furtunurile de refulare pot fi:

- racorduri pentru furtun, destinate pentru instalarea la capătul furtunului;
- racorduri de cuplaj (цапковая cu filet exterior, муфтавая cu filet interior), se
înşurubează pe utilajul furtunurilor şi armătura conductei de apă;
- racord capac, destinat pentru unirea la racordul de cuplaj;
- racord de trecere, destinat pentru unirea furtunurilor şi utilajului de diferite
diametre.

Des. 7 Racordurile pentru furtunurile de refulare.

Diametrul interior a racordurilor de furtunuri este de 25, 40, 50, 70, 80, 90, 150mm.
Racordurile de trecere după diametrul interior sunt de: 25x50, 70x50, 80x50, 80x70. În
timpul exploatării racordurilor se interzice lovirea lor de pămînt, deoarece aceasta poate
duce la deformarea lor sau la ruperea dintelui de fixare. Pentru fixarea mai sigură a
racordurilor de utilaj sunt utilizate cheile de furtun (des. 7).

Des. 8 Chei pentru furtun.

4.2. Colectorul de apă (des. 9)

Este destinat pentru unirea a două curenturi de apă din coloana de incendiu şi
transportarea ei spre racordul de aspiraţie a pompei de incendiu. Colectorul de apă BC-125
este constituit din corp (tripletă), supapă (pentru închiderea unuia din tuburi în momentul
lucrului de la coloana de incendiu cu un singur furtun), două racorduri de cuplaj ГM-80 şi
un racord de unire ГPB-125 pe racordul de aspiraţie a pompei.

Des. 9 Colector de apă BC-125

1 – racord ГМ-80; 2 – supapa de închidere; 3 – corp; 4 – racord de refulare; 5 –
racord ГРВ-125.

Presiunea de lucru este de 1,0 MPa (10 atm). Construcţia colectorului de apă trebuie
să asigure ermecitatea supapei de închidere în diapazonul de presiune 0,5-1,0 MPa (5-10
atm).

4.3. Sorbul de apă (des. 10)

Des. 10 Sorbul de apă CB-80 şi CB-125

1-corpul de sus; 2-inel cauciucat; 3-supapă; 4-cablu; 5-corpul de jos; 6-tijă;
7-arc; 8-grate.

Este destinat pentru a menţine apa în linia de aspiraţie în cazul opririi de scurtă durată
a pompei, deasemenea pentru protejarea de la pătrunderea în interior a obiectelor străine.
Cea mai largă răspîndire în serviciul de pompieri o au sorburile de apă CB-80 şi CB-125
cu trecerea de 80 şi 125mm. Sorbul de apă este constituit din corp, supapă de reţinere, tijă
pentru ridicarea supapei şi a gratelor. Pe partea de sus a corpului este montat un racord
ГВР-125 pentru unirea cu linia de aspiraţie. Pentru manipularea cu tija supapei sorbul este
dotat cu o coardă.
Construcţia sorbului de apă trebuie să menţină în camera de deasupra supapei o
presiune de 0,2 MPa (2atm).
4.4. Hidroelevator Г-600.

Hidroelevatorul Г-600 este destinat pentru aspiraţia apei din surse de apă în cazul
cînd:
- dacă nivelul apei este mai mare decît înălţimea geometrică de aspiraţie a pompei
de incendiu;
 - nu este posibil accesul autospecialei la malul sursei;
- adîncimea mică a sursei de apă, care nu asigură adîncirea necesară a sorbului de
apă.
Hidroelevatorul Г-600 (des. 10) este un ejector de apă (pompă injectoare) şi este
constituit din tubul de primire cu racord ГМ-70, unilum (сопло), camera de vid, plasă
metalică (сетка) şi difuzor cu racord ГМ-80.

Des. 11 Hidroelevator Г-600

1-unilum; 2-difuzor; 3-racord de cuplaj ГМ-80; 4-rama de grate; 5-plasă metalică; 6-
inel de etanşare; 7-racor de cuplaj ГМ-70; 8- tubul de primire.

Hidroelevatorul lucrează după schema: apa din cisternă pătrunde în pompa de

incendiu şi prin intermediul racordului de refulare a ei se transportă prin furtunul de
diametrul 66 mm în tubul de primire a hidroelevatorului. În cazul vitezei normale a apei la
ieşirea din unilumul hidroelevatorului, în difuzor pătrunde volumul de lucru a apei (din
tubul de primire) şi apa ejectată (din sursa de apă). Din difuzorul hidroelevatorului prin
intermediul liniei de furtunuri de diametrul 77 mm volumul de lucru şi cel ejectat de apă
pătrunde în cisternă prin intermediul secţiunii strangulate (горловина) sau în racordul de
aspiraţie (în dependenţă de schema hidroelevatorului aleasă). De la racordul de refulare
stîng apa se transportă prin intermediul furtunurilor de refulare spre ţevile de refulare.
Rezervorul autospecialei este utilizată ca o capacitate intermediară care asigură lucrul
sigur a sistemei hidroelevatorului. Pentru o eficacitate mai bună a lucrului
hidroelevatorului (pentru a ejecta o cantitate mai mare de apă) este mai raţional de a
exploata pompa de incendiu în regimuri nominale şi de a uni la racordul de aspiraţie un
furtun de aspiraţie, al doilea capăt se afundă în cisternă prin intermediul secţiunii
strangulate. În procesul de lucru este necesar de a monitoriza în permanenţă nivelul de apă
în rezervor. În cazul căderii nivelului de apă în rezervor este necesar de a micşora jetul de
apă lansat prin intermediul racordului de refulare spre ţevile de incendiu. Productivitatea
hidroelevatorului se măreşte în cazul cînd el este scufundat mai adînc în apă.
Datele tehnice ale hidroelevatorului:
 productivitatea – 600l/min;
 coeficientul de ejectare – 1,1;
 Presiunea de lucru – 2...10 atm;

În momentul exploatării sistemelor hidroelevatoare pot apărea defecţiuni, care duc la

întreruperi ale lucrului în general sau la micşorarea cantităţilor de apă ejectate.
Ele pot fi cauzate de:
  îndoituri ale liniilor de furtunuri;
 deschiderea rapidă a racordului de refulare a apei spre focarul incendiului;
 presiunea de lucru insuficientă;
 cantitatea de apă refulată spre focar mai mare decît cea captată;
 astuparea plasei hidroelevatorului;
 depăşirea înălţimii maximale de aspiraţie (20m) sau depăşirea lungimii maximale
pînă la sursă (200m).

4.5. Distribuitoarele.

Sunt destinate pentru împărţirea remediilor de apă şi reglarea cantităţilor de apă sau
amestec de spumogen cu apă care trec prin ele.

Des.12 Distribuitoare (РТ-70, РТ-80,РТВ-70/300)

Aceste modele de distribuitoare au practic aceeaşi construcţie şi sunt constituite din

corp, racorduri de intrare şi ieşire, robinete cu supape, axul principal de închidere
(шпиндель) cu garnitură de etanşare (сальниковое уплотнение). Pentru comoditatea
transportării distribuitoarele sunt dotate cu mînere. Distribuitorul de tip PTB-70/300 este
destinat pentru utilizarea la liniile magistrale, calculate pentru presiunea de pînă la 3,0
MPa (30 atm). Automobilele de furtunuri sunt dotate şi cu distribuitoare cu patru căi РЧ-
150 şi РЧ-90.

4.6. Ţevile de refulare.

Se racordează la capătul liniilor de lucru a furtunurilor de refulare. În dependenţă de

capacitatea lor de trecere şi mărimi ţevile de refulare pot fi de mînă şi cu afet, iar în
dependenţă de tipul substanţei de stingere utilizată pot fi cu apă, cu spumă şi combinate.
Ţevile de refulare manuale sunt destinate pentru formarea şi lansarea jeturilor de apă
compacte şi pulverizate.
Ţevile se clasifică:
 în dependenţă de particularităţile constructive:
1. ţevi de presiune normală, care asigură lansarea substanţelor de stingere cu
presiunea înaintea ţevii de la 0,4-0,6 MPa (4-6 atm).
2. ţevi de presiune înaltă care asigură lansarea substanţelor de stingere cu presiunea
înaintea ţevii de la 2,0-3,0 MPa (20-30 atm).
 în dependenţă de prezenţa robinetelor de închidere:
1. cu robinet de închidere;
2. fără robinet de închidere.
  în dependenţă de posibilităţile funcţionale:
1. care formează doar jet compact;
2. care formează doar jet pulverizat;
3. universale, care formează atît jet compact cît şi pulverizat;

a) CPK-50 b) PC-70
Des. 13 Ţevi de refulare manuale.

Ţevile de refulare de tip PC-70 (tip A) sunt destinate pentru formarea jetului de apă
compact. Ţevile de tip CPK-50 (tip B) lansează atît jeturi de apă compacte cît şi
pulverizate, deasemenea ele sunt dotate şi cu robinete de închidere.

Tabela 5. Caracteristicile tehnice a ţevilor de mînă cu jet de apă compact şi

pulverizat
Caracteristicile PC–70 PCK–50
Presiunea de lucru, MPa 0.4-0.6 0.4-0.6
Consumul de apă, l/s jet compact 7,4 2,7
jet pulverizat - 2
Lungimea jetului de apă max. M jet compact 32 30
jet pulverizat - 11

Unghiul făcliei de dispersie, grad. maxim - 40

minim - 70
Adîncimea de stîngere, m. 5 5

Cele mai moderne ţevi de mînă se consideră ţevile multifuncţionale de lucru la

presiune înaltă care lucrează la presiuni de la 2,0-3,0 MPa.

Des.14 Ţeavă de presiune înaltă.

Ţevile de refulare manuale cu spumă aeromecanică sunt destinate pentru obţinerea

din amestecul de apă şi spumogen a spumei aeromecanice de divizibilitate joasă (СВП) şi
medie (ГПС-600).
Cea mai des utilizată ţiavă spumogenică în serviciul de pompieri şi salvatori este
generatorul de spumă cu o divizibilitate medie. ГПС-600 este destinat pentru obţinerea din
soluţia spumogenică de 6% a spumei aeromecanice de divizibilitate medie.
 Generatorul de spumă ГПС-600 este un mecanism în interiorul căruia se efectuează
amestecul dintr-e soluţia apoasă de spumogen şi aerul atmosferic în rezultat refulîndu-se în
focarul incendiului spuma aeromecanică de divizibilitate medie.
Principiul de lucru a ГПС-600 se bazează pe aceea, că fluxul lichidului de lucru
(amestecul dintr-e apă şi spumogen) prin intermediul presiunii şi furtunelor de incendiu se
transportă pînă la difuzorul generatorului. În rezultatul ejectării cînd amestecul pătrunde în
corpul generatorului se absoarbe aerul atmosferic şi el se transportă cu lichidul de lucru.
După parcurgerea amestecului prin setul de plase se formează spuma aeromecanică.

Des. 15 Schema generatorului de spuma de divizibilitate medie ГПС-600

1-racord; 2-difuzor; 3-mîner; 4-setul de plase; 5-capăt; 6-corp.

Pentru lucrul normal a ГПС-600 este necesar, ca presiunea în momentul pătrunderii

amestecului de apă şi spumogen în difuzor să fie de 6 atm., în acest caz productivitatea
generatorului este de 600 l/sec. ( 36m3/min. ), iar consumul de soluţie 6 l/sec;
divizibilitatea spumei 100; lungimea jetului – 10m; înălţimea jetului – 5m.
Pentru obţinerea spumei aeromecanice de divizibilitate joasă se utilizează ţevile
spumogenice de tip СВП.

Des. 16 Schema ţevii spumogenice СВП

1-corpul ţevei; 2-găuri; 3-cameră conocă; 4-găuri în carcasă; 5-carcasă.

Ţeava СВП este constituit din corp 1, pe care dintr-o parte este întărit racordul pentru
furtun, iar din alta carcasa 5, în care se amestecă soluţia apoasă de spumoge şi aerul
atmosferic formînd spuma aeromecanică.
Principiul de lucru a ţevii СВП este acelaşi ca şi la ГПС-600. Amestecul de apă şi
spumogen sub influenţa presiunii şi intermediul furtunelor de incendiu pătrunde în corpul
ţevii. Trecînd prin găuri 2, soluţia formează în interior depresiune, iar aerul atmosferic
pătrunde prin intermediul găurilor din carcasă. În interiorul carcasei se efectuează
amestecul lor şi la ieşire din ţeavă se formează spuma aeromecanică.
 Ţeava СВП după parametrii săi (presiunea de lucru şi consumul de soluţie
spumogenică) sunt asemănătoare parametrilor generatorului ГПС-600. Producti-bilitatea
după spumă este de 4 m3/min; divizibilitatea-7; lungimea jetului-28m.
Ţevile cu afet sunt destinate pentru formarea jetului de apă compact cu modificarea
unghiului de lansare a apei şi pentru formarea jetului de spumă aeromecanică de
divizibilitate joasă.
Ţevile cu afet pot fi staţionare (instalate pe acoperişul autospecialei, sau pe utilajul
industrial, mobile (instalate pe remorcă) şi portative.

Des.17 Ţeava cu afet portativă cu ajustaje de Ø 25, Ø 28, Ø 32 şi ţeava СВПЭ-8

Ţeava cu afet portativă poate fi dotată cu trei tipuri de ajustaje Ø 25, 28, 32 şi poate fi
dotată cu ţeavă spumogenică de tip (СВПЭ-8) pentru lansarea spumei aero mecanice de
divizibilitate joasă.
Presiunea de lucru a ţevii cu afet portative este de 6 atm., adîncimea de stingere 10m,
consumul de apă la ţeava cu afet portativă cu ajustajul Ø 25 – 19 l/sec., Ø 28 – 20 l/sec., Ø
32 – 22 l/sec., lungimea jetului de apă Ø 25 – 61 m, Ø 28 – 55 m, Ø – 48 m, lungimea
jetului de spumă aeromecanică – 40 m, masa 22 kg, diametrul racordului de intrare a ţevii
cu afet portative este de 2x Ø77.

Des. 18 Ţeava cu afet staţionară

 Des.19 Ţeava cu afet mobilă

5. Termenul de expluatare a furtunurilor şi utilajului lor.

Fiecare utilaj tehnic are un termen de expluatare după care poate să servească fără
refuz. Utilajul pompieresc la fel are un termen de expluatare şi casarea lui se efectuează
după un ordin intern al Serviciului. Casarea se efectuează prin întocmirea unui act de
casare şi se transmit cîte un exemplar la Departament, CRIO şi la plutonierul Unităţii.
Tabelul 6. Termenul de expluatare a furtunurilor şi utilajului lor
Nr. Denumirea bunurilor materiale Termenul de expluatare
d/o
1. Furtun de refulare cauciucat d. 51 mm 5 ani şi 120 ore
2. Furtun de refulare cauciucat d. 66 mm 7 ani şi 150 ore
3. Furtun de refulare cauciucat d. 77 mm 7 ani şi 150 ore
4. Furtun de aspiraţie d. 77 mm 5 ani
5. Furtun de aspiraţie d. 125 mm 5 ani
6. Furtun pentru agent spumant d.32 5 ani
7. Hidroelevator G-600 A 10 ani
8. Ţeavă lansatoare de spumă SVP 10 ani
9. Generator de GPS-600 7 ani