Sunteți pe pagina 1din 10

UNIVERSITATEA „CONSTANTIN BRÂNCUȘI” TG-JIU

FACULTATEA DE ȘTIINȚE TEHNICE, MEDICALE ȘI


COMPORTAMENTALE
DEPARTAMENT: SĂNĂTATE ȘI MOTRICITATE
SPECIALIZARE: ASISTENȚĂ DE FARMACIE
ANUL II, SEMESTRUL I (2017 – 2018)
GRUPA: 52 F
NUME STUDENT: RĂSCOL MARIANA
NUME PROF. COORDONATOR: PROF. NICA – BADEA DELIA

LACTOZA
- Reacții de identificare și decelare a impurităților -

I. Obiective
1. Definiția lactozei
2. Formula chimică
3. Clasificare
4. Proprietăți fizice
5. Proprietăți chimice
6. Reacții de identificare (particulare) și decelarea impurităților pentru
lactoză
7. Utilizări

II. Bibliografie

1
LACTOZA

I. Obiective

1. Definiția lactozei
Lactoza este o glucidă care poate fi întâlnită în lapte. Numele de
lactoză provine din latină: lac, lactis - lapte iar terminaţia oză se adaugă
glucidelor. Laptele sau produsele lactate conţin în procent între 1,5-8 %
lactoză. Lactoza face parte din categoria dizaharidelor, ea este alcătuită din o
moleculă de D-galactoză şi o moleculă de D-glucoză, cele două molecule
sunt legate în poziţia β-1,4- printr-o legătură glicozidică. După Uniunea
Internaţională de Chimie Pură şi Aplicată lactoza este denumită 4-o[β3-D-
galactopiranozil]-D-glucopiranoză (β) [1].

2. Formula chimică
C12H22O11 [3]

2
3. Clasificare
Lactoza este o substanţă cristalizată incoloră şi inodoră cu gust
dulceag care conţine între 25 ;i 60 % zaharoză. în forma anhidră lactoza este
higroscopică, este mai greu solubilă în apă ca maltoza. Lactoza în soluţie
apoasă este activă din punct de vedere optic, ea este dextrogiră, adică
deviază spre dreapta lumina polarizată. Părţile componente ale lactozei,
glucoza şi galactoza, au o structură chimică ciclică care sunt legate în poziţia
β-1,4- printr-o legătură glicozidică. Prin încălzire lactoza se transformă în
lactuloză care are un gust mai dulce ca şi glucoza.
Lactoza se poate obţine din lapte dulce. Laptele de vacă conţine
lactoză până la 47 g/l de lapte. Laptele este încălzit, ultrafiltrat şi, printr-un
schimb ionic în vacum, este separată lactoza în formă cristalizată de lipidele,
proteinele şi substanţele minerale din lapte.
Lactoza, ca parte componentă a laptelui, este importantă în
alimentarea mamiferelor tinere. Ea joacă un rol în stimularea digestiei prin
scindarea ei de către enzima lactază, în glucoză şi galactoză. Adulţii produc
această enzimă într-o cantitate mai redusă ca tineretul. La unii indivizi poate
apărea intoleranţa faţă de lactoză, acest lucru fiind explicat prin lipsa
lactazei. Printre funcţiile lactozei se poate aminti că ea oferă organismului
energie, stimulează absobţia calciumului, frânează dezvoltarea bacteriilor
care produc putrefacţie, stimulează dezvoltarea bacteriilor bifide şi are un
rol laxativ. [3]

4. Proprietăți fizice
• Utilizarea lactozei pentru obţinerea de siropuri
Prin hidroliza lactozei se obţin siropuri care conţin lactoza glucoza,
galactoza, în raport de 30:35:3

3
Hidroliza poate fi realizata și pe permeatul care rezultă la ultrafiltrarea
zerului dulce.
În practică se foloseste varianta cu lactaza liberă, ca substrat
utilizându-se permeatul de la ultrafiltrarea zerului sau zerul deproteinizat.
Pentru a avea un grad de hidroliză cât mai avansat (> de 90%), hidroliza
enzimatică durează mai mult de 6 ore, când se lucrează cu soluţii concentrate
de lactoza ( 15%) și circa 1 oră când se lucrează cu soluţii mai diluate de
lactoză (circa 5%).

• Obţinerea de polioli din lactoză


Din lactoză prin hidrogenere în prezența de Ni - Raneyse poate obţine
polialcoolul lactitol sub formă de monohidrat sau de hidrat.
Lactitolul are un grad de dulce de 40% din cel al zaharozei și o
căldură de dizolvare negativă (-12 kcal/g) ceea ce generează un efect de
răcire în cavitatea bucală.
Solubilitatea lactitolului este de circa 55% din cea a sorbitolului, care
la 20°C dă o soluţie saturată conţinând 220 g/100 cm 3 apă. Lactitolul nu
poate traversa membrana intestinală ca atare, ci numai după ce este
hidrolizat, fracţiunea de glucid traversând membrana printr-un proces de
transport activ - osmotic. În colon lactitolul care nu a fost asimilat în
intestinul subţire este metabolizat în colon în acizi graşi volatili, eliberând 2
kcal/g. [2]

5. Proprietăți chimice

Metaboliți obţinuţi prin fermentarea zerului

4
Prin fermentarea lactozei sub acţiunea unor bacterii lactice și/sau
drojdii, din zer se pot numeroase băuturi destinate alimentaţiei umane,
integrând astfel acest subprodus în circuitul alimentar.
Zerul este un substrat convenabil pentru cultivarea unor drojdii sau
mucegaiuri în vederea obţinerii proteinelor de biosinteză (denumite și
proteine monocelulare). Biomasa rezultată în acest mod constituie o sursă
potențială de compuşi organici valoroşi (proteine, acizi, acizi nucleici,
nucieotide, vitamine etc.). Procedeele de obţinere a proteinelor de biosinteză
prezintă un interes particular în condiţiile crizei de substanțe proteice
destinate alimentației umane.
Lactoza din zer poate fi fermentată cu microorganisme specifice, cu
scopul producerii unor metaboliți. Astfel, poate fi obtinut etanolul, un
produs interesant în actualele condiţii energetice. De asemenea, prin procese
fermentative specifice, lactoza poate fi convertită în lactic și lactați,
substanțe cu multiple utilizări. Biosinteza vitaminelor B 2 și B12, folosind
microorganisme cultivate pe zer, constituie o alternativă de importanță
practică în condiţiile stabilirii unor tehnologii de fermentație și separare
rentabile.
De un interes deosebit s-au bucurat în ultima perioadă procedeele prin
care se realizeaza hidroliza lactozei în glucoză și galactoză. Acest tratament
se face atât cu scop tehnologic (evitarea fenomenului de cristalizare a
lactozei în unele produse lactate, creşterea puterii de îndulcire a amestecului
de glucoză și galactoză în comparaţie cu lactoza), cât și pentru a face
posibilă consumarea unor produse lactate de către persoane cu intoleranță la
lactoză.

5
Zerul reprezintă o materie prima valoroasă pentru obţinerea, prin
fermentare, a numeroşi metaboliâi, printre care amintim pe cei mai
importanţi.
Alcoolul etilic. Pentru producţia de alcool etilic se folosește zerul
deproteinizat prin ultrafiltrare. Se utilizează ca agenţi de fermentare
anaerobă Kluyveromyces lactis, Kluyverornyces fragilis și Candida
pseudotropicalis care se dezvoltă bine în zerul deproteinizat deoarece acesta
conţine acizi graşi nesaturați, steroli și vitamine, indispensabile pentru
multiplicarea normală a microbiotei menționate.
Butanol acetona. În cantitatea mare, butanolul împreună cu acetona
se obţine prin fermentarea acetono-butilică în mediu acid a glucidelor din
porumb, cartofi, melasa cu Clostridiuma cetobutylicum.
Prin fermentarea zerului deproteinizat cu Clostridiuma cetobutylicum.
Se obţine un amestec în raport de 10:1 de butanol/acetonă,
randamentul în aceste produse fiind de 1,5% (masă/volum) pentru zer
deproteinizat cu 30% lactoză.
Acetona - alcool etilic. În fermentația acetono - aldehidică cu
Clostridium Butyricum a plamezilor de porumb și a melasei (concentraţii în
zahăr fermentescibile de 5 - 7%), cu adaos de Na2CO3 în proporţie de 10%
față de zahăr se obţine acetonă și alcool (1/1). Zerul deproteinizat concentrat,
cu 30% lactoză, poate fi fermentat cu acetono - etilic (masă/volum) după 5 -
zile de fermentare.
Metan (biogaz). Fermentația metanică se realizează de obicei pe
diferite straturi organice în condiţii anaerobe, fazele principale fiind
hidroliza, acidogeneza, metanogeneza. În cazul substituirii de zer, acesta
trebuie acidifiat mai întâi cu bacterii lactice, după care metanizarea se face
cu bacterii metanogene anaerobe (Lactoza + H2O → 6CO2 + 6CH4). Teoretic

6
este posibil ca dintr-un m3 de zer deproteinizat să se obțină 20,7 m3 CH4,
echivalent cu 18,6 l motorină. Procedeul de metanizare a zerului
deproteinizat conduce și la formarea de cantități mari de nămol și de un
efluent poluant cu CBO de 2000 mg/l, ceea ce necesită un tratament
suplimentar al efluentului pentru epurare.
Acid lactic. În mod normal, pentru producţia de acid lactic se folosesc
se folosesc plamezi zaharificate de porumb/cartofi sau melasă, utilizându-se
pentru fermentare B Delbrueku. Acidul lactic se poate obţine și prin
fermentarea zerului, respectiv a permeatului de la ultrafiltrare cu ajutorul
bacteriilor homofermentative - termofile, acido - rezistente.
În această direcţie Lactobacillus helveticus produce până la 2,7% acid
lactic, iar Lactobacillus bulgaricus și Lactobacillus lactis numai 1,8 % acid
lactic.
Acidul lactic 85% se obţine din acidul lactic 50% prin concentrare în
evaporatoare acido - rezistente.
În mod asemănător cu lactatul de calciu se pot obţine și: lactat de
amoniu, lactat de Na, lactat de aluminiu, lactat de magneziu etc., precum și
lactofosfați.
Acidul lactic și lactații au utilizări în industria alimentară,
farmaceutică și cosmetică, industria chimică în calitate de acidulanți,
conservanți, inhibatori ai cristalizării zahărului, agenţi de sapiditate,
suporturi biodegradabile.
Vitamina B2. Vitamina B2, este biosintetizată în cantități mari de
Clostrdium acetobutylicum și Eremothecium ashbyu (mucegai).
Filtratul, care conţine vitamina B2 se extrage cu solvenţi sau prin alte
procedee (reducere și oxidare biologică, reducere rechimică la

7
dehidroxiriboflavina și reoxidarea leucobazei, separarea cu schimbători de
ioni).
Vitamina B12 - Zerul folosit ca mediu de cultură (5 - 6%) este
îmbogățit cu extract de drojdie (1%) și clorură de cobalt (0,04 - 0,06).
Mediul de cultură sterilizat și răcit la 2830°C, cu pH = 0,7, se însămânțează
cu 10% cultură de Propionibacterium Shermanu. Fermentația decurge iniţial
în anaerobioză timp de 80 ore (presiune de CO, de 0,2 - 0,3 bar), după care
timp de alte 80 ore se face aerare cu un debit de 1 m3/l și min.
Lichidul fermentat, conţinând masa de celule se centrifughează, iar
apoi această masă se resuspendă în apa acidulată cu HCl și se încălzește la
80 - 90°C pentru trecerea vitaminei B12 în soluţie. În continuare, în soluţie se
adaugă NaCl și se separă masa celulară prin centrifugare, iar vitamina B 12 se
extrage din soluţia apoasă clară cu fenol - butanol (1/1) folosind un raport de
soluție apoasă/solvent de 20/l. [3]

6. Reacții de identificare (particulare) și decelarea impurităților


pentru lactoză
Din lactoză mai pot fi obţinuţi următorii metaboliți:
• Acid citric cu ajutorul lui Aspergillus niger;
• Acid lactobionic cu ajutorul unor specii de Pseudomonas;
• Acid itaconic cu ajutorul lui Aspergillus terreus;
• Xantan cu ajutorul lui Xanthmonas campestris;
• Acid acetic (via alcool etilic) cu ajutorul lui Acetobacter și Cl;
• thermoaceticum.
• Galactoza cu ajutorul lui Kluyveromyces fragilis. [1]

8
7. Utilizări
• Produse sub forma de pulbere din zer
Zerul dulce sau acid se poate usca dupa concentrare prin procedeul
„spray” sau pe valturi (pelicular). Cel mai adesea se aplică uscarea prin
atomizare (pulverizare), fiind necesară concentrarea prealabilă a zerului până
la 50% su.
Se poate obţine: zer praf integral, zer praf demineralizat și zer praf
mai mult sau mai puţin delactozat (cu hidroscopicitate redusă până la
nehigroscopic).
Delactozarea se poate face cu lactaza sau prin tratarea zerului cu
Kluyveromyces fragilis cu activitate β - galactozidazică, care consumă
glucoză dar nu și galactoză).
Zerul praf integral se utilizează la:
• fabricarea covrigilor și pesmeților cărora le conferă frăgezime mai
mare;
• fabricarea cornurilor și franzelelor cărora le asigură o structură mai
fină și miez fraged (adaos 2 - 6%);
• fabricarea turtei dulci și vafelor cărora le asigură culoare mai
atrăgătoare (adaos 10 - 15%);
• producerea de alimente pentru copii (adaos 20 - 40%);
• obţinerea de produse zaharoase (adaos 3 - 10%);
• băuturi nutritive (adaos 6%);
• budinci și deserturi congelate (adaos 3 - 4%);
• furaj pentru porcine, în amestec cu sroturi (0,6 kg/zi pe cap de
animal).

9
Zerul praf demineralizat se utilizeaza în producerea de alimente cu
destinatie specială (diete pentru persoane cu boli renale și boli
cardiovasculare).
Zerul praf delactozat este destinat în producerea de alimente pentru
persoane cu intoleranță la lactoză. [1]

II. Bibliografie

1. Farmacopeea română - Lactoza


2. https://rom.wichipedia.org.>WIKI>LACTOZĂ
3. https://bilbioteca regielive.ro

10

S-ar putea să vă placă și