Periodic

al Uniunii
Armenilor
din România
ARARAT Fondat în 1924 (serie nouå)
Anul XVI nr. 8 (317)

”
16-30 aprilie 2005

24
aprilie este una dintre zile- Dar armenii?
le negre ale istoriei uma- Armenii au ]ncercat s[ supra- Cuv]ntul deputatului VARUJAN PAMBUCCIAN
nit[\ii. Una dintre acele date vie\uiasc[. +i au reu=it. Au reu=it
simbolice care schimb[ destinul pl[tind un pre\ uria=, cu milioane ]n Camera Deputa\ilor
unui popor pe durata lung[ a isto- de mor\i =i cu un destin fracturat.
riei. A=a cum grecii, ]ntr-o zi de Supus[ presiunii =i intereselor
– mar\i 26 aprilie 2005 –
mai, chiar =i dup[ sute de ani, unor mari Imperii – zonale sau co-
comemoreaz[ c[derea Constanti-
nopolului, a=a cum evreii, ]ntr-o
loniale, fric\iunile dintre Imperiul
Rusesc =i cel Otoman sau izbit de
C u 90 de ani în urm[, în teri-
toriile Imperiului Otoman în-
cepea un tragic lung =ir de masa-
pentru executarea sa au fost uti-
lizate deta=amente formate din de-
\inu\i elibera\i în acest scop re-
ciu economic construit de armeni
în sute de ani a fost pr[dat =i dis-
trus definitiv. Din acest ultim
zi de ianuarie ]=i amintesc mereu fiecare dat[ cu cele ale Angliei =i cre =i deport[ri ale c[rui victime prezint[ o dovad[ c[ vina apar- punct de vedere, consider c[ Ge-
de blestemata <Endlösung> (Solu- Fran\ei! – armenii =i Armenia s]nt au fost armenii. Prin amploarea, tra- \ine într-o propor\ie cov]r=itoare nocidul Armenilor a fost =i un act
\ie Final[) cu consecin\e ]ngrozi- ]nc[ pe scena istoriei. Popor cre=- gismul =i meticulozitatea cu care respectivului guvern =i prefigu- de subminare a economiei Turciei
toare. Exemplele pot tin aflat ]n linia ]nt]i a au fost efectuate, ele fac obiectul reaz[ metoda pus[ diabolic la punct îndreptat direct împotriva popo-
continua =i, din ne- presiunii islamului unor termeni consacra\i în dreptul de c[tre Hitler. În anul 1919, au- rului turc.
fericire, ]nmul\i. S[ armenii au f[cut fa\[ interna\ional: genocid =i crim[ îm- torii morali ai genocidului, printre Pu\inii armeni care au reu=it
mai spunem c[ aceste
tragedii nu s]nt doar
ale unor popoare
luate ]n parte, ci
24 cu greu – dar nu mai
pu\in eroic! – acestor
formidabile ]ncerc[ri.
potriva umanit[\ii.
Genocidul Armenilor a fost or-
donat =i realizat de c[tre guvernul
care mul\i dintre mini=trii Junilor
Turci, au fost g[si\i vinova\i de c[-
tre Curtea Mar\ial[ Otoman[, în
s[ se salveze au luat calea exilului,
unul dintre primele state care a de-
cis, printr-un act de voin\[ al gu-
vernului Br[tia-
ale ]ntregii uma- nu, s[ acorde ad[-
nit[\i: consecin- post supravie\ui-
\ele le suport[ – torilor, d]nd do-
sau ar trebui – vad[ de ata=ament
]ntreaga comu- la valorile funda-
nitate interna\io- mentale umane,
nal[. Am amintit fiind România.
aceste lucruri Pentru aceast[ ex-
pentru c[ pe 24 cep\ional[ omenie
aprilie armenii dovedit[ atunci de
din ]ntreaga lu- statul =i poporul
me ]=i clameaz[ român, doresc s[
dreptul la ade- îmi manifest ast[zi
v[r: pe 24 apri- întreaga recuno=-
lie 1915 a fost tin\[ a mea =i a
declan=at[ una
dintre barbariile ACE+TI OCHI AU V{ZUT GENOCIDUL cona\ionalilor mei.
Bunicii mei au
secolului XX. g[sit aici ad[post
Pe 24 aprilie ]n =i consider c[ da-
plin r[zboi mon- torez României
dial s-a declan- faptul c[ exist.
=at un mecanism criminal de scoa- +i azi, acum, ]n 2005, c]nd se co- Junilor Turci, prefigur]nd prin me- baza art. 45, 170 =i 171 din Codul În mod surprinz[tor, procesu-
tere din istorie a unui ]ntreg popor. memoreaz[ 90 de ani de la primul tod[ =i ira\ionalism toate genoci- Penal Otoman, cei mai mul\i fiind lui din 1919 i-a urmat o perioad[
Gest asumat de o ]ntreaga admi- Genocid al secolului XX situa\ia dele secolului XX. A fost efectuat condamna\i la pedeapsa capital[. în care guvernele care s-au succe-
nistra\ie Otoman[, cu consecin\e este delicat[. Inten\iile Turciei de ca un act de voin\[ a guvernului, Genocidului din 1915-1917 a dat la conducerea Turciei au ne-
vizibile =i active chiar =i azi. Trata- a fi primit[ ]n UE va fi supus[ împotriva voin\ei majorit[\ii popo- dus la neantizarea armenilor în spe- gat neîntrerupt existen\a genoci-
tul secret Sykes-Picot dintre Anglia gestului recunoa=terii oficiale =i rului turc =i armatei turce. Stau cial în teritoriile din r[s[ritul Tur- dului. Negarea unei tragedii spo-
=i Fran\a (dup[ numele mini=tri- asum[rii a ceea ce s-a declan=at pe m[rturie documente emise de gu- ciei. În absen\a unor cifre oficiale, re=te =i prelunge=te tragedia. Uita-
lor de externe ale celor dou[ pu- 24 aprilie 1915. Faptul c[ nume- vernul Junilor Turci în care musul- estim[rile merg p]n[ la 1.500.000 rea unei tragedii devine parte a
teri la acea dat[) a desenat geogra- roase state au recunoscut oficial manii care ajut[ sau ad[postesc de armeni masacra\i. O dat[ cu tragediei îns[=i. +i, ceea ce este
fia unui orient care =i azi suport[ Mircea GOILAV armeni s]nt pasibili de pedeaps[ prezen\a fizic[ a fost distrus =i poate cel mai r[u, uitarea unei tra-
arbitrariul unor ]n\elegeri oculte. (continuare ]n pagina 3) capital[. De asemenea, faptul c[ tezaurul cultural iar întregul edifi- (continuare ]n pagina 3)

POLONIA RECUNOA+TE GENOCIDUL

Solidaritate f[r[ frontiere
Printr-o rezolu\ie a Seimului din 19 aprilie 2005, Polonia devine al
Pe 7 aprilie 2005
9-lea stat al Uniunii Europene care recunoa=te ]n mod oficial Genocidul
Armean. Rezolu\ia declar[ c[ <Seimul Republicii Poloneze aduce un ]n Place de la Nation din Paris
omagiu victimelor genocidului popula\iei armene din Turcia ]n timpul a avut loc o manifestare
primului r[zboi mondial> =i adaug[ faptul c[ <amintirea =i condam- de solidaritate
narea acestei crime r[m]ne o obliga\ie moral[ a ]ntregii omeniri, a tutu- cu ziari=tii rom`ni r[pi\i ]n Irak.
ror statelor, precum =i a tuturor oamenilor de bun[ credin\[>. La ac\iunea realizat[
<Salut[m aceast[ rezolu\ie plin[ de solemnitate =i luciditate. Prin cu sprijinul prim[riei Parisului
acest vot, poporul polonez ]=i dovede=te ata=amentul fa\[ de valorile au vorbit
etice ale Uniunii Europene. }i adres[m cele mai c[lduroase felicit[ri, domnul Robert Ménard,
]n acela=i timp cu mul\umirile noastre fr[\e=ti>, declar[ Hilda Tcho- secretarul general al
boian, pre=edint[ a Federa\iei Euro-Armene. Reporters sans frontières,
<Subliniem faptul c[, prin aceast[ ultim[ rezolu\ie, 210 din cele
cona\ionalul nostru
460 de milioane de locuitori ai Uniunii Europene ]i cer Turciei ]n mod
direct aceast[ recunoa=tere, iar dac[ m]ine Germania va vota un text Paul Cozighian,
asem[n[tor, vor fi 300 de milioane de europeni care vor sus\ine aceast[ jurnalist independent
cerere. Prin aceste rezolu\ii repetate, europenii reconfirm[ rezolu\ia =i Vasile Popovici consilier
votat[ de Parlamentul European ]n 1987. Turcia trebuie acum s[-=i pe probleme de comunica\ie la
asume responsabilit[\ile printr-o recunoa=tere sincer[ =i explicit[ a Ambasada României din Paris.
genocidului, ]nainte de a veni cu preten\ii fa\[ de Uniunea European[>, Fotografia ne-a fost pus[
conchide Hilda Tchoboian. la dispozi\ie de
Ionu\ Teianu
Acest numqr cuprinde prin intermediul lui
Paul Cozighian.
un supliment de 8 pagini La ora ]nchiderii ziarului,
despre din p[cate, situa\ia celor trei
ziari=ti r[pi\i era neschimbat[.
comemorarea Genocidului Sper[m ca ]n num[rul viitor
s[ avem ve=ti mai bune.
 2 ARARAT Actualitate
J u r i d i c Locul II la Campionatul Balcanic de Cros din Grecia pentru reprezentantul U. A. R.
cu Recent ne-a vizitat la redac-
\ie, revenit de la Campionatul Bal-
Artin & Levon Sarchizian canic de Cros ce s-a desf[=urat la
ELEMENTE JURIDICE ALE DEZVOLT{RII DURABILE Salonic (Grecia), Dl. Mihai Dr[-
ghici, cunoscut în cercul comuni-
Dezvoltarea durabil[, în accep- =i s[ stimuleze sinergiile latente
\iunea cea mai utilizat[ a termenu- existente în toate componentele sis- t[\ii armene din Gala\i.
lui se refer[ la un tip de dezvoltare temului social. Domnul Dr[ghici a f[cut par-
economic[, social[ =i uman[ care r[s- Conceput[ astfel, dezvoltarea du- te din lotul olimpic ce a reprezen-
punde nevoilor genera\iilor prezen- rabil[ „nu este altceva dec]t un pro- tat România la acest campionat
te f[r[ a limita sau a compromite iect de civiliza\ie“ care implic[ în
capacitatea genera\iilor viitoare de egal[ m[sur[ educa\ie, civis, trans-
concurînd cu al\i 21 atle\i la cursa
a-=i satisface nevoile lor. paren\[, eficacitate etc. de 4 kilometri traseu cu diferen\e
Procesul de dezvoltare durabil[, Dezvoltarea durabil[ =i dezvoltarea
de nivel pentru categoria peste 70
potrivit declara\iei adoptate la Con- uman[ s]nt procese indisociabile. de ani.
ferin\a de la Rio de Janeiro (1992) A reu=it, de altfel, s[ ob\in[ un
se bazeaz[ pe urm[toarele principii: Nu putem omite faptul c[ sin-
– principiul globaliz[rii respon- tagma de „dezvoltare durabil[“ a merituos loc 2 terminînd cursa cu
sabilit[\ilor sau principiul responsa- fost utilizat[ prima dat[ de premie- timpul de 2314 minute =i fiind rec-
bilit[\ii comune care, pune accentul rul Norvegiei, Gro Harlem Brundt- ompensat cu medalia de argint =i
pe cooperarea dintre diverse \[ri =i land, în anul 1987. Atunci, în calita- o cup[ de c[tre Pre=edintele Fe-
pe interdependen\a rolurilor fiec[- te de pre=edinte al Comisiei Mon-
reia dintre ele; diale de Mediu =i Dezvoltare, el a dera\iei de Atletism a Greciei.
– principiul echit[\ii inter =i in- prezentat raportul „Viitorul nostru Domnul Draghici a fost spon-
tragenera\ii în ce prive=te satisface- comun“, în care definea dezvolta- sorizat, pentru deplasarea ]n Gre-
rea dreptului la dezvoltare. Potrivit rea durabil[ ca fiind „dezvoltarea cia, de UAR. foto: Mihai Gheorghiu
acestui principiu trebuie satisf[cute, care corespunde necesit[\ilor pre-
în egal[ m[sur[ nevoile genera\iilor zentului, f[r[ a compromite posibi- Pe 27 martie, comunitatea ar-
prezente =i viitoare =i, nevoile indi-
vizilor din fiecare genera\ie;
litatea genera\iilor viitoare de a-=i
satisface propriile necesit[\i. mean[ din Ia=i a primit oaspe\i de Cu Ministrul Culturii ºi Cultelor la Iaºi
– principiul integr[rii compo- Se deta=eaz[ ca o component[ vaz[. <Ograda Armeneasc[> a fost
definitorie major[ nevoia asigur[rii vizitat[ de Ministrul Culturii =i mene din Ia=i. Dar totodat[ Mi- nistru =i-a exprimat dorin\a de a
nentelor D.D. (dezvolt[rii durabile)
potrivit c[ruia problemele econom- echit[\ii între genera\ii. În aceea=i m[- Cultelor d-na Mona Musc[, Pre- nisterul Culturii =i Cultelor are ]n discuta =i cu IPSS Arhiepiscop
ice, sociale, culturale, de mediu etc. sur[, este promovat[ echitatea în ca- fectul jude\ului Ia=i Radu Pris[- plan un Parteneriat Public ce vi- Dirayr Mardichian, +eful Bise-
trebuie abordate într-o viziune inte- drul genera\iilor, subliniindu-se ne- caru, precum =i senatorul Varujan zeaz[ identificarea unor firme ro- ricii Armene din Rom`nia =i Bul-
gratoare; voia de a asigura egalitatea =anse- Vosganian, pre=edintele Uniunii Ar- m`ne=ti sau str[ine care vor putea garia, despre problema restaur[rii
– principiul particip[rii la deci- lor. Astfel, dezvoltarea durabil[ pre- sponsoriza par\ial restaurarea mo- monumentelor istorice armene=ti
zie =i exigen\ele bunei guvern[ri - supune asigurarea progresului simul- menilor din Rom`nia. Printre al-
tan pe patru planuri: economic, so- tele s-a discutat =i problema bise- numentelor istorice. D-na Mona din Rom`nia.
guvernare democratic[ bazat[ pe
principiile subsidiarit[\ii, ale trans- cial, ecologic =i tehnologic. ricii armene din Ia=i, un monument Musc[ ne-a asigurat c[ biserica Delega\ia a fost primit[ a=a
paren\ei =i ale propor\ionalit[\ii. În acest context, abordarea eco- istoric =i arhitectural din 1395 care armean[ din Ia=i se afl[ pe lista cum se cuvine de membrii ai co-
În centrul ideii de dezvoltare du- economic[ devine deosebit de im- atest[ existen\a capitalei moldave, de priorit[\i c]nd acest Parteneriat munit[\ii armene ie=ene, precum
rabil[ se afl[ bun[starea economic[ portant[ pentru realizarea dezidera- dar care din p[cate, se afl[ ]ntr-un va fi finalizat. =i de c[tre dr. Zare Nazarian, pre-
=i social[, iar obiectivul principal al telor dezvolt[rii durabile. Rezult[ Doamna ministru a sugerat c[ =edintele Consiliului Parohial al
astfel nevoia de a suprapune ecolo-
stadiu avansat de degradare. D-na
dezvolt[rii durabile prive=te cre=te-
rea economic[ sustenabil[, amelio- gia economiei, respectiv nevoia de Mona Musc[ a declarat realist (spre am putea =i noi, comunitatea ar- Bisericii Armene din Ia=i care, de
rarea condi\iilor de via\[ la nivelul a integra cerin\ele ecologice în eva- deosebire de fostul ministru al Cul- mean[ s[ g[sim firme sau oameni altfel i-a =i oferit d-nei ministru o
comunit[\ilor umane, realizarea echi- luarea activit[\ilor economice. Acest turii =i Cultelor) c[ din nefericire de afaceri din diaspora armean[ copie a alfabetului armean =i un
librului ecologic =i al echit[\ii socia- lucru devine necesar dat fiind faptul institu\ia pe care ea o conduce ]n dispu=i s[ investeasc[ ]n restau- mic khacikar.
le. Prin urmare, dezvoltarea dura- c[ semnalele pe care le transmite prezent nu dispune deocamdat[ de rarea vestigiilor noastre istorice. S[ sper[m c[ ]n cur]nd se va
bil[ implic[: pia\a s]nt incorecte, ele nu reflect[ fonduri suficiente pentru a suporta Sau, de ce nu, s[ aloc[m bani din finaliza =i aceast[ problem[ acut[
– bun[stare economic[ =i social[, pagubele produse mediului, respec-
care con\ine un nivel înalt de educa- tiv costurile care vor trebui suporta- o restaurare integral[ a bisericii ar- fondurile noastre proprii. D-na mi- a bisericii armene din Ia=i. (E. A.)
\ie, formare profesional[, ocupare, par- te de societate. A=a cum subliniaz[
ticipare =i asumare a r[spunderilor; L. Brown (Eco-economia, Ed. Teh- O întîlnire cu artista Alice Ovanesian
– îmbun[t[\irea permanent[ a nic[, Bucure=ti, 2001, p. 86), „... o
condi\iilor de via\[ =i respectiv de p[dure localizat[ în bazinul superi- re=ti a Cenaclului de arte plastice }n frumosul catalog al expo-
munc[; or al unui curs de ap[ poate furniza al medicilor <I. |uculescu>. Cu zi\iei este adus un omagiu ]nain-
– responsabilitate fa\[ de direc- servicii cum s]nt controlul debitului
\iile de evolu\ie ale societ[\ii; =i reciclarea precipita\iilor înspre in- acest prilej a fost lansat vol. IV ta=ilor fondatori ai Cenaclului, al
– respectul pentru mediul natural teriorul uscatului, servicii care s]nt din <Dialog cu vremurile> al dr. c[rui pre=edinte a fost regretatul
=i cel construit, respectul demnit[\ii de c]teva ori mai valoroase dec]t Sebastian Nicolau =i a fost verni- dr. Iacob Anencov.
umane. produc\ia ei de bu=teni. Din neferi- sat[ o expozi\ie omagial[. Au luat Pe simezele acestei expozi\ii
În societatea contemporan[ me- cire, semnalele pie\ei nu reflect[
aceasta, din cauz[ c[ cei care taie cuv]ntul numeroase personalit[\i omagiale, la care au participat peste
diul este din ce în ce mai „expus“
impactului activit[\ilor umane, iar copacii nu suport[ costurile reduc- ale vie\ii medicale =i culturale care 40 de creatori de art[ plastic[, s-a
oamenii s]nt din ce în ce mai de- erii serviciilor p[durii“. =i-au exprimat admira\ia fa\[ de aflat din nou distinsa noastr[
penden\i de însu=irile mediului. Pe de alt[ parte, aceasta va con- cartea medicului S. Nicolau =i fa\[ cona\ional[, doamna farmacist[
Obiectivele dezvolt[rii durabile stitui o provocare extraordinar[, Alice Ovanesian Trancu. Domnia
impun o gestionare ra\ional[ a re- întruc]t “nu exist[ precedent în de acele cadre medicale care au
surselor materiale care s]nt, în ge- ac\iunea de transformare a unei contribuit, prin lucr[rile lor de art[ sa a expus dou[ inspirate lucr[ri –
neral, limitate dar =i o mai bun[ ges- economii bazate în mare m[sur[ pe plastic[, la cei <50 de ani de fru- pictura „Fereastr[ spre mare“
tionare a creativit[\ii umane care este for\ele pie\ei, într-o economie for- Vineri, 6 aprilie, Sala Rond[ muse\e =i culoare>, dup[ cum a (Mangalia) =i dou[ piese de ce-
o resurs[ inepuizabil[. mulat[ pe principiile ecologiei”, iar din Palatul Cercului Militar Na- ramic[ – „Mirii“. Felicit[ri artis-
În acest sens, dezvoltarea dura- “construirea unei eco-economii va subliniat dl. Dr. Mihail Mihailide,
\ional a g[zduit o ampl[ manifes- directorul revistei <Via\a medi- tei noastre =i celoral\i expozan\i
bil[ trebuie s[ plaseze fiin\a uman[ afecta fiecare col\i=or al vie\ii noas-
în centrul proceselor subiacente ei tre”. tare cultural[ dedicat[ ]mplinirii a cal[>, sus\in[tor al arti=tilor din cu prilejul acestui jubileu.
50 de ani de la crearea ]n Bucu- r]ndul cadrelor medicale. M.K.
Bilunar al Timp de trei zile (7-9 aprilie)
ARARAT Uniunii Armenilor din România ANUN| ]n inima Transilvaniei la Cluj-Na- Turnul Babel la Cluj
www.araratonline.com poca a avut loc un eveniment cul-
au participat primarul municipiu-
tural important pentru minorit[\i-
Redactor ºef : Mihai STEPAN-CAZAZIAN }n conformitate cu preve- lui Cluj-Napoca, Emil Boc =i conf.
le na\ionale din Rom`nia, dar =i
Redactori : Eduard ANTONIAN, Vartan MARTAIAN, derile Legii 571/2003 contribua- dr. Levente Salat de la Facultatea
Fabian ANTON pentru societatea civil[ majoritar[.
bilii la impozitul pe venit pot de +tiin\e Politice =i Administra-
Fotoreporter : Mihai GHEORGHIU Ac\iunea numit[ <Turnul Babel
Colaboratori : Arachel MUSAIAN (Constanþa) dispune asupra destina\iei unei tive din cadrul universit[\ii Babes
sau Ceilal\i> a debutat joi, 7 apri- Bolyai.
Corespondenþi din strãinãtate : sume de 2% din impozitul sta-
Edvard JEAMGOCIAN (New York), Haig CHIBA- lie cu un vernisaj care <a prezentat Ultima zi, numit[ <Salopeta Quo
bilit pentru sponsorizarea ASO-
RIAN (Los Angeles), Anton Lanis ªAHAZIZIAN lumea prin ochii celorlalte etnii>. Vadis> a ]ntrunit la cafeneaua
(Toronto), Giuseppe MUNARINI (Padova) CIA|IILOR NONPROFIT.
Printre invita\i s-a num[rat =i d-na Quo Vadis minoritari =i majoritari
Preciz[m c[ =i Uniunea Ar-
Difuzare : Drtad BARTUMIAN Azaduhi Varduca Horenian care a care au stat la discu\ii <nostalgice
Tehnoredactare : Mihai HÃÞULESCU menilor din Rom`nia se ]nca-
reprezentat etnia noastr[ la aceast[ c]t =i actuale>.
Paginã web : Constantin DEOCLEÞIAN (Keean Media srl) dreaz[ ca ASOCIA|IE NON-
e-mail : ziar_ararat @ yahoo.com
<salopet[ artistic[> a=a cum a fost Aceste trei zile multiculturale
PROFIT drept pentru care se
intitulat[ aceast[ prim[ zi. Vineri, transilv[nene au dovedit c[ toler-
ADRESA REDACÞIEI : Str. Armeneascã 13, Bucureºti – 2 poate opta pe declara\ia de ve-
Tel. / Fax: 314.67.83 8 aprilie a urmat <salopeta inter- an\a, cultura =i specificul fiec[rei
nit dirijarea a 2% din impozit
Tiparul executat la ARARAT s.r.l. ; I.S.S.N. 1220-9678
cultural[> ]n care s-au purtat dis- minorit[\i na\ionale din Rom`nia
]n cont:
cu\ii cu o tematic[ actual[: <Uni- contribuie ]n mod fericit la exis-
Potrivit art. 206 Cod penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul Uniunea Armenilor din
articolului aparþine autorului. În cazul unor agenþii de presã ºi personalitãþi tate f[r[ uniformizare =i diversitate ten\a unei mari familii sub un sin-
citate, responsabilitatea juridicã le revine acestora. Rom`nia RO27 RNCB f[r[ fragmentare – Exist[ speran\[ gur acoperi= – Europa.
Redacþia nu împãrtãºeºte în mod obligatoriu punctele de vedere 5101000004960001 la BCR pentru societ[\i multiculturale?>
exprimate în articolele semnate de colaboratori. Unirea La conferin\[ printre al\i invita\i Eduard ANTONIAN
Actualitate
Cuv]ntul deputatului Varujan Pambuccian
]n Camera Deputa\ilor
– mar\i 26 aprilie –
(continuare din pagina 1)
gedii justific[ acte similare ulterioare. Astfel,
în momentul invad[rii Poloniei, Hitler afir-
ma în fa\a conduc[torilor armatei Germaniei:
„Am pus deta=amentele mor\ii în alert[ cu
ordinul s[ ucid[ f[r[ mil[ =i compasiune
orice b[rbat, femeie sau copil de origine
sau limb[ polonez[. Numai a=a ne vom cu-
ceri spa\iul vital. În definitiv, cine mai vor-
be=te ast[zi de anihilarea armenilor?“.
Aceasta este motivul pentru care ceea ce s-a
înt]mplat într-un trecut care pare îndep[rtat
trebuie cunoscut, recunoscut =i rememorat.
Genocidul Armenilor a fost recunoscut
prin rezolu\ii ale corpurilor legislative sau
prin legi na\ionale, unele consacr]nd ziua
de 24 Aprilie ca zi na\ional[ de comemo-
rare a victimelor, în urm[toarele state: Ar-
gentina, Australia, Belgia, Canada, Cipru,
Elve\ia, Fran\a, Grecia, Italia, Liban, Polo-
nia, Rusia, Suedia, Statele Unite ale Americii,
Uruguay, Vatican, precum =i de c[tre urm[-
toarele state americane: Alaska, Arizona,
Arkansas, California, Colorado, Connecti-
cut, Delaware, Florida Georgia, Idaho, Ili-
nois, Lousiana, Maine, Maryland, Massa-
chusetts, Michigan, Minnesota, Missouri,
Montana, Nebraska, Nevada, New Hamp-
shire, New Jersey, New York, North Caro-
lina, Oklahoma, Oregon, Pennsylvania, Rhode
Island, South Carolina, Tennessee, Utah,
Vermont, Virginia, Washington, Wisconsin.
Foto: Fabian Anton
Deputatul Uniunii Armenilor aprinde o lum]nare ]n memoria celor uci=i ]n 1915
(continuare din pagina 1)
Genocidul Armean – ultimele rezolu\ii de
recunoa=tere apar\in Camerei Comunelor
din Canada, Parlamentului Slovaciei =i Olan-
dei la sf]r=itul anului 2004 =i chiar ]n aceast[
lun[ Seimul Poloniei – creaz[ premizele
accept[rii unanim[ a unor eviden\e istorice
=i creaz[ premizele unei RECONCILIERI
istorice ]ntre dou[ state =i cel mai impor-
tant, POPOARE. Admiterea ]n
UE, va obliga Turcia s[ re-
cunoasc[ Genocidul Armean,
a=a cum procesul reglemen-
t[rii globale a situa\iei din
Orientul Mijlociu va obliga
p[r\ile – dar =i organismele
24
interna\ionale, de at]tea ori neputincioase ]n
gestionarea situa\iilor conflictuale sau de
criz[ – s[ g[seasc[ solu\ii viabile pentru
armonizarea p[r\ilor. O putere zonal[ cum
e Turcia, cu un rol important ]n stabilitatea
din Orientul Mijlociu va fi obligat[ dac[
nu de presiunea interna\ional[, m[car din
pragmatism s[ dep[=easc[ acest handicap
psihologic. Nu este =i nici nu va fi u=or. Dar
o nou[ genera\ie de lideri politici, cu con-
cursul opiniei publice, na\ionale =i interna-
\ionale, poate face marele pas al recunoa=-
terii Genocidului =i al RECONCILIERII
Parlamentul European, prin rezolu\ia
A2-33/1987 caracterizeaz[ evenimentele
din anii 1915-1917 privind armenii din te-
ritoriile Imperiului Otoman ca fiind un act
de genocid în sensul Conven\iei ONU
privind prevenirea =i pedepsirea actelor de
genocid, adoptat[ de Adunarea General[ a
Na\iunilor Unite la 9 Decembrie 1948 =i
solicit[ Turciei reunoa=terea acestuia. Aceea=i
cerere este adresat[ cu ocazia cererii Tur-
ciei de aderare la Uniunea Eurpoean[ în
rezolu\ia A5-0297/2000.
+tiu c[ nu mai e mult =i întreaga comu-
nitate interna\ional[ va a=eza evenimentele
tragice din 1915-1917 al[turi de celelalte
crime de genocid ale secolului XX. P]n[
atunci, cuvintele rostite în anul 2001 de
c[tre Papa Ioan Paul al II-lea vor veghea
ca un far în noaptea uit[rii:
„Ascult[, Doamne, pl]ngerea care se
înal\[ din locul acesta, chemarea celor
c[zu\i în abisul Marelui Genocid, strig[tul
s]ngelui nevinovat care Te cheam[ precum
s]ngele lui Abel, precum Ra=ela care î=i
pl]nge copiii ce nu mai s]nt.
Ascult[, Doamne, glasul Episcopului
Romei c]nd prelunge=te c[tre Tine rug[-
ciunea predecesorului s[u, Papa Benedict
al XV-lea, cel ce =i-a în[l\at glasul în anul
Domnului 1915, în ap[rarea poporului ar-
mean, amarnic lovit =i adus în pragul ani-
hil[rii“.
dintre Turcia =i Armenia, dintre turci =i
armeni. De aceea, ]n aceste zile c]nd ]ntrea-
ga cre=tin[tate a pierdut un activ militant al
p[cii =i ]n\elegerii ]ntre popoare, dincolo
de credin\a fiec[ruia =i r[sucirile istoriei,
precum Papa Ioan Paul, de aceea, poate,
tocmai ]n aceste zile c]nd 24 aprilie armenii
]=i pl]ng =i depl]ng tragedia o speran\[ poate,
=i trebuie, s[ se nasc[ o Europ[ unit[ de
m]ine =i omenirea globalizat[ –
care n-ar trebui s[ sperie =i
nici s[ fie transformat ]ntr-un
vehicul al r[ului, cum din
p[cate este manipulat de
multe ori azi! – de poim]ine
poate RECONCILIA dou[
na\iuni. F[r[ s[ mistifice trecutul =i
]ncerc]nd s[ treac[ peste dramele/trage-
diile colective =i individuale pe care
armenii au fost obliga\i s[ le suporte. Ura
poate fi dep[=it[, iar apelul la memorie s[
fie o asumare a adev[rului pentru o lume
mai bun[. Pentru toat[ lumea. Exemplul
Germaniei =i Fran\ei este cunoscut de toat[
lumea. Dar p]n[ atunci s[ ne aducem
aminte ]n fiecare 24 aprilie de toat[
groz[via acestei date.
Mircea GOILAV
ARARAT 3
DE 60 DE ANI
BARONIAN RÎDE CU NOI
<Noi, Teatrul Muzical de Comedie «Hagop Baronian», l-am aniversat pe Baronian, =i
am marcat cum se cuvine, anul trecut, cei 160 de ani care s-au scurs de la na=terea lui
Baronian. De ce nu au f[cut-o =i al\ii...?> Directorul teatrului d[ din umeri f[r[ alte co-
mentarii. Apoi, reia firul discu\iei:< Iat[, anul acesta marc[m 60 de ani de existen\[ a
institu\iei noastre. P[cat c[ pleca\i, peste c]teva zile avem o premier[ cu un spectacol
inspirat din prezent, ]nchinat acestui eveniment. Va face furori! Fiind an aniversar noi nu
am ]nchis stagiunea ca al\ii. Dac[ veni\i ]n seara asta o s[ vede\i c[ avem o echip[ de
actori remarcabili! La voi, ]n Rom`nia exist[ o mi=care teatral[ ]n comunitatea armean[?
> Noroc cu telefonul, care a sunat =i l-a m]nat pe director ]n alt[ parte iar eu am fost scu-
tit s[-i mai r[spund!... Seara aveam s[ ne
convingem c[ directorul era mult prea
modest. Remarcabili? Actorii erau de
excep\ie! Dar numai actorii? Merit[ ]ns[
15 clipe în Armenia
s[ relat[m totul ]n ordine.
Spectacolul omagial, de gal[, la care
am nimerit, era chiar piesa Adamnapyuoj
Ar&elean (Dentistul oriental)1 de Hagop
Baronian (1843-1891), =i pe care acesta o
scrie la v]rsta de 25 de ani. Remarcabil
este faptul c[ de la ]nceput autorul g]n-
de=te piesa ca un spectacol muzical (erca-
,arn) ceea ce era o noutate ]n epoc[ .Era
prima sa pies[ =i Baronian d[dea un tribut
timpului s[u scriind o pies[ ]n cinci acte.
Regia actual[ ]ns[, av]nd posibilitatea
apel[rii la tehnicile moderne de schimbare
a decorurilor, precum =i imprim]nd un
ritm alert ac\iunii scenice a reu=it s[
structureze piesa ]n dou[ acte, f[r[ s[ re-
curg[ la t[ieturi vizibile ]n text. }ntreaga
montare, decorurile, mi=carea scenic[,
jocul savant dozat, adaptat genului, oprindu-se la o distan\[ judicios calculat[ de =arj[,
f[r[ s[ o ignore total, muzica =i cupletele inspirate, verva actorilor care au ]n\eles pe
deplin inten\iile regizorului =i au redat total mesajul autorului pe ]n\elesul spectatorului
de azi, ]n ciuda distan\ei de peste 130 de ani ce desparte premiera de prezent, toate aces-
tea fac din acest spectacol o revela\ie. Arta regizoral[ a reu=it performan\a de a eluda bari-
era lingvistic[ =i a face ac\iunea s[ fie transmis[ ]n sal[ direct numai prin gestic[ =i joc,
chiar dac[ un turist str[in nu ar avea cuno=tin\e de bolsahayeren. Un bolsahayeren rostit
savuros, impecabil =i autentic r[sun]nd at]t de familiar de pe podiumul ingenios organizat
al scenei de la Erevan. S-a ob\inut un rezultat uimitor de a prezenta un spectacol modern pe
canavaua unui text extras din via\a unei societ[\i revolute.
Ajutat de o echip[ excep\ional dotat[ de realizatori (regizor:Anu= Sargsian, punerea
]n scen[: Ervant Ciarcioghlean, scenografia:G.Sahaghian, coregrafia:G.Garabedian,) =i cu
talentul componistic al lui A. Aivazian, cel care semneaz[ muzica (de la a c[rui na=tere toc-
mai s-a ]mplinit 100 de ani), directorul Ervand Ghazancian a reu=it s[ ofere publicului
un regal care pe bun[ dreptate se anun\[ pe afi= ca operet[ ]n dou[ acte de=i num[rul ariilor
=i a corurilor nu este foarte numeros. De 60 de ani colectivul talentat al acestui teatru se
str[duie=te, =i iat[ c[ reu=e=te s[ descre\easc[ frun\ile erevane\ilor, =i uite c[ nu numai ale
lor! Nu am avut timp s[ ]ntreb[m dac[ au spectacolul imprimat pe videocaset[ sau DVD
acest lucru fiind mi se pare totu=i, extrem de necesar ]n context.
A face un spectacol briant pe un subiect care nu prea mai face furori cum era cazul ]n
epoc[, nu este o sarcin[ u=oar[. Eroul principal, dentistul, c[s[torit cu o avere =i nu cu o
femeie se treze=te cu o sexagenar[ nepotolit[ ]nc[, urmare a c[sniciei t]rzii. Ei se str[-
duiesc s[ perpetueze eroarea prezent]nd un <domn serios> ca ginere fiicei lor care iube=te
un <filfizon> cu haine =i idei moderne bien entendu. Dentistul ]=i rezolv[ problemele cu
o t]n[r[ nevast[ care la r]ndul s[u are ca so\ tot o avere so\ul fiind ]ntre dou[ v]rste bine
de tot ]ntrat ]n a treia. Cei doi amorezi clandestini pl[nuiesc s[ se vad[ la un carnaval, tra-
vesti\i. Dar o scrisoare pierdut[ ]i d[ de gol. Din fericire furia so\ului v]rstnic este jugulat[
de mai t]n[rul dentist care prin descoperirea unor scrisori mai vechi dezv[luie o foarte
veche <affaire d’amour> ]ntre cei doi eroi v]rstnici. Urmeaz[ un ipocrit <pupat pia\a inde-
penden\ii> iar dentistul se bucur[ de finalul fericit care const[ ]n <r[m]ne cum am stabilit>.
Iscusin\a regizorului ca =i verva actorilor fac din acest scenariu un spectacol exemplar de
umor de calitate =i o demostra\ie a artei interpretative actorice=ti totodat[. Art[ asigurat[ de
actori talenta\i precum B.Pepanian, Mariam Ghazarian, Hovag Galoian, Zaven Apraha-
mian =i al\ii.
Baronian a mai scris =i alte piese din care cea mai cunoscut[ este <Baghdasar aghpar>
jucat[ =i ea decenii la r]nd =i chiar =i azi. Dar dac[ observ[m c[ mai tot ce a scris Baronian
este traversat de o viziune scenic[, de via\[ autentic[, nu mai trebuie demonstrat c]t de
dramatizabil este marele nostru comediograf. +i de=i multe proze ale sale au v[zut astfel
luminile rampei ( <Kaghakavarutian v[nasner[> =i < Medzabadiv muratzkaner> fiind numai
dou[ exemple ce-i drept str[lucite) mai s]nt multe pagini care ]=i a=teapt[ scenaristul =i
regizorul. C[ci de spectatori Baronian niciodat[ nu a dus lips[. Mai cu seam[ de c]nd
<are> , la Erevan, teatrul ce-i poart[ numele =i unde de =ase decenii <ne invit[> s[ r]d[ ]m-
preun[ cu noi de lumea care ]n schimb[rile sale rapide, nu mai are timp s[-=i schimbe =i
n[ravurile.
Arpiar SAHAGHIAN
P.S. Teatrul Muzical de Comedie Hagop Baronian nu este singurul din ora=. Mai s]nt
altele, vreo 12 la num[r. Dintre acestea cit[m: Teatrul de Camer[, Teatrul Na\ional
Academic Gabriel Sunduchian, Teatrul Hamazkain, Teatrul Studioului de Film, Teatrul
de Marionete H.Tumanian, Teatrul Metro, Teatrul de Pantomim[, Teatrul T]n[rului Spec-
tator, Teatrul Muzical de Camer[, Teatrul Academic de Oper[ =i Balet etc plus vreo patru
sau cinci s[li de concert.
1
Este de men\ionat c[, ]n cuprinsul piesei autorul face referire la o carte ]ntitulat[ <Arta
longevit[\ii>.Or aceast[ lucrare, cu titlul s[u original <}nv[\[tura pentru o via\[ s[n[toas[,
lung[ =i fericit[> a fost publicat[ la Suceava ]n anul 1850, av]nd ca autor pe medicul An-
dreias Popovici (1809-1858) men\ionat de A. Bogdan–C[u= ]n dic\ionarul s[u la pag. 286.
 4 ARARAT
Monumentul ]nchinat Genocidului Armean
din Montebello (California)
La Los Angeles, California, peste 270 de
lideri =i sus\in[tori au participat recent la
comemorarea a 90 de ani de la Genocidul Ar-
mean ]n ciuda campaniei duse de turci pen-
tru a încerca s[ opreasc[ ac\iunile organi-
zatorilor. „Armenian Assembly“, „AGBU“
=i „Western Diocese“ a Bisericii Armene –
care au organizat aceste întruniri, au salutat
\[rile participante. Printre statele ce au ono-
rat acest eveniment s-au num[rat ini\ial re-
prezentan\ii Argentinei, Belgiei, Bulgariei,
Canadei, Ciprului, Egiptului, Etiopiei, Fran-
\ei, Georgiei, Germaniei, Greciei, Italiei, Ior-
daniei, Libanului, Olandei, Norvegiei, Ro-
mâniei, Rusiei, Slovaciei, Suediei, Siriei,
Uruguayului, Statelor Unite =i Vaticanului
îns[, în cele din urm[, o parte dintre aceste
state s-au retras din cauza presiunilor turce=ti.
Domnul Barsamian, pre=edinte al
„Assembly of America“ a spus, în cuvîntul
s[u, c[ „ac\iunile de intimidare turce=ti s]nt
un act dezonorant care nu rezolv[ cu nimic
pozi\ia ac\iunilor lor. Mor\ii s]nt astfel de-
zonora\i pentru sacrificiul lor iar descen-
den\ii victimelor s]nt împiedica\i s[ ia con-
Los Angeles – 24 de state au participat
la comemorarea a 90 de ani de la Genocidul Armean
tact cu termenii adev[rului.“ Totodat[ acesta
a mai amintit c[ „recunoa=terea genocidului
este universal[ iar Statele Unite nu pot face
excep\ie de la acest lucru iar peste 120 de
speciali=ti în materie au confirmat existen-
\a acestor atrocit[\i. Guvernul turc =tie foarte
bine de crimele predecesorilor =i, cu toate
acestea, nu vor s[ admit[ nici în ruptul ca-
pului ceea ce s-a întîmplat acum 90 de ani.
Toat[ lumea =tie ce s-a întîmplat în 1915,
nu avem nevoie de investiga\ii în acest caz
iar ultimul lucru ce a r[mas de l[murit este
pedeapsa celor vinova\i.
Comunitatea armean[ din Statele Unite
nu o s[ renun\e la ac\iunile sale pîn[ cînd
guvernul american nu va recunoa=te aceste
acte criminale ale Imperiului Otoman pen-
tru ca adev[rul s[ ias[ la suprafa\[ =i ca
aceste lucruri s[ nu se mai repete.“
Lisa Kalustian, reprezentanta guverna-
torului Californiei, Arnold Schwarzenegger,
Dosar 1915
a citit apoi o proclama\ie care saluta efortul
organizatorilor =i a \[rilor participante „ce
nu au întors spatele acestui eveniment =i
care – mai mult decît atît – au f[cut nobilul
gest de a întîmpina cu bra\ele deschise
emigran\ii armeni“.
Senatorul democrat al Californiei, Bar-
bara Boxer, o mare sus\in[toare a armeni-
lor din America =i-a exprimat =i ea, într-un
mesaj, totala deschidere în sprijinirea pe
mai departe a efortului de recunoa=tere a
genocidului.
Trebuie amintit c[, printre participan\i,
s-au num[rat =i fostul guvernator al Cali-
forniei, George Deukemejian, James Hahn,
primarul ora=ului Los Angeles, Robert Pi-
libosian, fostul procuror-=ef al ora=ului Los
Angeles =i Gagik Kirakosian, fostul Consul
al Armeniei ]n Los Angeles.
Haig CHIBARIAN
Los Angeles

}n fiecare an pe data de 24
aprilie, armeanii de pretutindeni
comemoreaz[ genocidul s[v]r=it
neamului nostru ]ntre anii 1915-
1921 de c[tre turci. Eu ]nsumi s]nt
un supravie\uitor al genocidului,
c[ci familia mea a fost nevoit[ s[
fug[ de pe meleagurile natale din
Constantinopol, ast[zi Istanbul.
Acum s]nt cet[\ean american =i
locuiesc ]n Naples, Florida, al[tu-
ri de familia mea.
Unul din exemplele de teroare
ale acelor zile sumbre este =i cel
al unchiului meu, ZAREH MOM-
JIAN. Zareh era secretar la Am-
basada Rus[ =i ca urmare avea
imunitate diplomatic[. Cu toate
acestea, ]n noaptea de 24 Aprilie
1915 el a fost ridicat ]n mod
abuziv al[turi de alte 275 figuri
proeminente de intelectuali armeni
din Constantinopol. Ridica\i f[r[
nici o explicatie, ei au fost trans-
porta\i ]ntr-o pu=c[rie din Angora,
O SALVARE MIRACULOAS{
supu=i la b[taie, tortur[, umilin\[
=i ucidere.
Disperat[ de cele ce se petrec,
sora lui Zareh, Satenig, apeleaz[
la ambasadorul Statelor Unite,
Henry Morgenthau. Impresionat de
tenacitatea tinerei fete de numai
25 ani, acesta intervine direct la
Talaat, Enver Pa=a =i Bedry Bey,
principalii arhitec\i ai Genocidului
Armean. Reu=e=te s[ ob\in[ ac-
tele de eliberare ale unchiului meu
precum =i ai altor prizonieri, prin-
tre care marele compozitor =i cle-
ric Komitas Vartabed. Curajul =i
tenacitatea f[r[ de limit[ a tinerei
Satenig ]n timpul c[l[toriei de la
Constantinol la Ankara reprezint[
poate simbolul femeii armene eroi-
n[, lupt[toare, dispus[ s[ dep[-
=easc[ orice obstacol pentru a-=i
salva familia. Satenig a suportat cu
ran Kochoumian =i au avut doi
b[ie\i, Ared =i Agaton.
Ambasadorul Morgenthau va
stoicism toate vicisitudinile depla- s-au stabilit ulterior ]n Rom`nia, fi de-a pururea apreciat nu numai
s[rii cu „trenul mor\ii“ p]n[ la An- o \ar[ care i-a primit cu ospitali- de familia noastr[ dar =i de to\i
kara printre solda\i =i prizonieri, tate. Satenig s-a c[s[torit cu Si- armenii, c[ci prin efortul depus a
ulterior ]mp[rt[=ind cu noi sf]=ie- mon Kehaian iar unicul lor copil ]ncercat s[ stopeze ac\iunea de
toarea amintire a acelor cumplite a fost numit Zareh, ]n memoria nimicire a neamului nostru.
zile de co=mar. Din nefericire nu fratelui; Elise s-a c[s[torit cu Di- Dr. Ared KOCHUMIAN
to\i cei de pe list[ au putut fi sal-
va\i precum Zareh; printre victi-
me s-au aflat Zohrab, Siamanto,
Daniel Varujan - acesta din urm[
schingiuit =i omor]t chiar sub
ochii unchiului meu.
Familia a fost obligat[ s[
p[r[seasc[ \ara imediat =i pentru
o perioad[ s-a refugiat ]n Bul-
garia. Din nefericire Zareh avea
s[ se sting[ din via\[ la numai doi
ani dup[ aceea, r[pus de boal[ =i
co=marul cumplit al evenimente-
lor tr[ite.
Devastate de pierderea frate-
lui, Satenig al[turi de sora ei Elise, De la st]nga la dreapta Zareh =i surorile lui, Satenig =i Elise

1915 instruc\iuni indirecte • Viceguvernato-

GENOCIDUL – PAS CU PAS (7)

4 iulie – Un protest oficial german este ]n-
registrat de marele vizir. Guvernul turc
las[ protestul f[r[ r[spuns • Neshed Pa-
=a, p[r[se=te Sivas, ]nso\it de trei regi-
mente pentru a supune pe armenii care
rezist[ la +abin Karahisar.
5 iulie – La Diarbekir, 2000 de solda\i ar-
meni din deta=amentele de munc[, s]nt
uci=i • Primul convoi de deporta\i p[-
r[se=te ora=ul Sivas. Zilnic, timp de 16
zile, c]te 400 de familii ]n medie, p[r[-
sesc ora=ul, marea majoritate fiind m[-
cel[ri\i pe drumul spre De=ertul Sirian.
Ultimul convoi pleac[ din ora= pe data
de 20 iulie.
6 iulie – P]n[ la aceast[ dat[ 1000 de
familii de armeni au p[r[sit Trabizonda
]n convoaie ce se ]ndreapt[ spre sud.
7 iulie – B[rba\ii din 800 de familii de
armeni din ora=ul Harput s]nt uci=i.
8 iulie – Zaven, Patriarhul Armean din
Constantinopol, face apel la ministrul
de justi\ie Ibrahim Bey, care r[spunde
c[ nu poate s[ intervin[ ]n problemele
ministerului de r[zboi.
10 iulie – 2700 de armeni s]nt uci=i, ]ntr-un
al doilea masacru de la Mardin.
11 iulie – A ]nceput un masacru ce dureaz[
patru zile, la Mu=, ]n urma ordinelor
combinate ale deputatului parlamentar
Elias, vice-guvernatorului Servet, =i
Guvernatorului General Mustafa Ab-
dulah Renda, v[rul lui Talaat • Mi-
nisterul de Interne trimite instruc\iuni
ca satele armene s[ fia populate cu imi-
gran\i musulmani.
12 iulie – Guvernul informeaz[ to\i guver-
natorii generali c[ districtul Deir-el-Zor
este saturat, =i ca restul deporta\ilor s[
fie redirec\iona\i spre districtul Kirkuk,
din Irakul de nord, la sud de Alep, =i
spre estul Siriei • S]nt emise instruc-
\iuni ca orfanii armeni s[ fie distribui\i
familiilor de turci.
13 iulie – }ncepe luna s[rb[torii musul-
mane a Ramadanului. Pe durata ]ntregii
luni au loc mari masacre generalizate,
concentrate =i de mare amploare pe teri-
toriul fiec[rei provincii din Turcia •
Ultimul convoi de armeni r[ma=i ]n ora=
p[r[se=te Harput • Zaven Patriarhul Ar-
mean din Constantinopol, cere o audi-
en\[ la Talaat, dar este refuzat.
14 iulie – Djemal, Comandantul Corpului
IV de Armat[ din Alep, protesteaz[ pe
l]ng[ Dr.Reshid, Guvernatorul General
din provincia Diarbekir, ]mpotriva arun-
c[rii cadavrelor de armeni ]n fluviul
Eufrat, =i sugereaz[ ]ngroparea acestora.
Din 22 iulie p]n[ la 25 iulie un torent
compact de cadavre de armeni masa-
cra\i plutesc ]n josul fluviului Eufrat.
16 iulie – Cadavre din Harput, provincia
Erzerum, plutesc pe Eufrat p]n[ la Je-
rablus, unde s]nt v[zute =i identificate
de ofi\eri germani.
18 iulie – }n regiunea Dersim, turcii ucid
3000 de armeni. Aproape toat[ popu-
la\ia kurd[ din Dersim refuz[ s[ parti-
cipe la masacrarea armenilor =i chiar
ad[poste=te armeni.
21 iulie – Prima zi a atacului turcilor asu-
pra Musa Dagh-ului (Musa Ler)
23 iulie – Consulul Italian din Trabizonda,
relateaz[ asupra barbariilor la care a fost
martor • Se celebreaz[ ce da a 7-a ani-
versare a restaur[rii, ]n 1908, a consti-
tu\iei liberale din 1876.
24 iulie – Talaat trimite instruc\iuni c[tre
Urfa, Deir-el-Zor =i Diarbekir, ca s[ fie
]ngropate cadavrele celor c[zu\i pe mar-
ginile drumurilor =i s[ nu fie azv]rlite ]n
canale, lacuri sau r]uri.
24 iulie – 1 august – }n Sivas, are loc o
]nregistrare =i clasificare a tuturor ares-
ta\ilor . Aceasta se face ]n conformitate
cu directivele cuprinse ]ntr-o circular[.
Iulie – Behaeddin +akir, =eful Organiza\iei
Speciale din provincia Erzerum, tele-
grafiaz[ lui Nazim Bey Resnely prin
Sabit Bey, Guvernatorul General din
Harput, ]ntreb]nd dac[ armenii depor-
ta\i s]nt extermina\i sau doar condu=i ]n
convoaie • Behaeddin +akir, trimite in-
struc\iuni guvernatorului general din pro-
vincia Kastamonu, privind ]nceperea
deport[rii armenilor de acolo • Talaat
informeaz[ organiza\ia Ittihad din Ma-
latia explic]nd c[ jum[tate din prada cap-
turat[ de la armeni va fi remis[ Comi-
tetului Central al Ittihad din Constanti-
nopol, iar cealalt[ jum[tate va fi ]m-
p[r\it[ trupelor cete. (La 12 decembrie
1918, ziarul turc Sabah a relatat c[ fie-
care membru cete a primit echivalentul
a 12000 lire turce=ti) • Guvernatorul Ge-
neral Re=id Pa=a, raporteaz[ Ministeru-
lui de Interne c[ deportarea armenilor
din Kastamonu este ]ncheiat[ • Behaed-
din +akir, trimite o telegram[ cifrat[
guvernatorului general al provinciei
Adalia, Sabur Sami Bey, ]ntreb]nd ce
trebuie s[ mai intreprind[ pentru mo-
ment, acum c]nd ]n provinciile Erzerum,
Van, Bitlis, Diarbekir, Sivas =i Trebi-
zonda nu a mai r[mas nici un singur
armean deoarece ei to\i au fost trimi=i
]n direc\ia Mosul =i Deir-el-Zor. Sabur
trimite o copie a telegramei cifrate lui
Talaat, spre a ar[ta c[ a primit aceste
rul districtului Yozgat din provincia An-
gora raporteaz[ Ministerului de Interne
c[ 68000 de armeni au fost m[cel[ri\i
]n district • Sabit, guvernatorul general
al provinciei Harput, informeaz[ Mi-
nisterul de Interne c[ toate drumurile
s]nt pline de cadavre de femei =i copii,
=i este ]n criz[ de timp pentru a proce-
da la ]ngroparea lor.
28 iulie – Guvernatorul general al provin-
ciei Erzerum raporteaz[ despre jafuri =i
t]lh[rii generalizate • Ministerul de In-
terne emite o telegram[ circular[ d]nd
instruc\iuni ca popula\ia musulman[ s[
fie instalat[ ]n marile ora=e armene=ti •
}ncepe deportarea armenilor din ora=ul
Aintap • }ncep deport[rile armenilor din
ora=ul Kilis • }ncep deport[rile arme-
nilor din ora=ul Adiaman • Profesorul
Gaghik Ozanian de la American College
=i al\ii din Marsovan (Mersifon) ]mpreu-
n[ cu liderul comunit[\ii armene Di-
cran Diranian, =i al\ii din Samsun, s]nt
transporta\i la ]nchisoarea din Sivas
pentru a fi omor]\i.
30 iulie – Se fac arest[ri ]n mas[ a arme-
nilor din ora=ul Angora (azi Ankara).
Aresta\ii s]nt m[cel[ri\i ziua urm[toare
]ntr-un loc situat la o distan\[ de 6 ore
de Angora • Armata rus[ ]ncepe s[ p[-
r[seasc[ Van-ul
31 iulie – Uciderea ]n mas[ a liderilror
armeni din Constantinopol, aresta\i la
Aya=, =i Ciankry. Ei s]nt omor`\i ]m-
preun[ cu armenii din Angora aresta\i
cu o zi ]nainte.
1 august – }ncepe deportarea a 25000 de
armeni din Adapazar • La Alep sosesc
20000 de deporta\i • Au loc torturi ]n
mas[ la care s]nt supu=i 500 de armeni
din ]nchisorile din Adapazar.
(continuare ]n num[rul viitor)
Eveniment
SERGHEI PARADJANOV: DINCOLO DE TARKOVSKI
}n zilele de 2,3 =i 5 aprilie, Centrul Na\ional al Cinematografiei, Arhiva Na\ional[ de Filme,
Cinemateca Rom`n[ =i Editura <Arca }nvierii> l-au omagiat pe marele cineast armean disident
Serghei Paradjanov (1924-1990), cu prilejul ]mplinirii a 15 ani de la moartea sa.
}n cadrul <Medalionului Serghei Paradjanov>, cinematografele <Eforie> =i <Union> au
g[zduit proiec\iile c]torva filme din crea\ia ilustrului cineast. Publicul ambelor s[lii ale Ci-
pari\ia unuia dintre cei mai originali cinea=ti ai secolului XX.
Regizorul armean n[scut la Tbilisi este
un exponent ideal pentru ideea dialogului
între culturi =i civiliza\ii: între Asia =i Eu-
ropa, între Evul Mediu =i (post)moderni-
tate, între Cre=tinism =i Islam. Serghei Para-
djanov este a=ezat spiritual, simultan, în aerul
nobil al trecutului îndep[rtat, în decadentul
belle-epoque =i în omnivorul prezent. Res-
pira\ia tradi\iei coabiteaz[ cu insurgen\a,
evlavia nu îngr[de=te satira, ci dimpotriv[,
o poten\eaz[.
Artist emblematic pentru a=a-numitul
cinematograf sacru, armean prin ob]r=ie,
georgian prin na=tere =i adop\ie, Serghei
Paradjanov (1924-1990) este o personali-
tate singular[ nu doar în peisajul filmului
sovietic, ci, indiscutabil, =i în cel mondial.
Stins din via\[ la apogeul carierei (ca =i
Tarkovski), m[cinat de permanentele h[i-
tuieli ale ogarilor regimului (ca =i Tarkovski),
permanent boicotat =i împiedicat s[ lucre-
ze, r[stignit în infernul închisorilor comu-
niste (cum nu a fost Tarkovski), Serghei
Paradjanov a r[mas p]n[ ast[zi, în ciuda
unicit[\ii sale, aproape necunoscut.
Era o legend[ vie. Se autodefinea ca
„cineast blestemat“. În permanen\[ situat
împotriva sistemului, histrionic =i noncon-
formist, Paradjanov avea talentul s[ se fac[
iubit de intelighen\ia care opunea o rezisten-
\[ (mai mult sau mai pu\in pasiv[) regimului
=i ur]t de to\i politrucii, care se sim\eau ofen-
sa\i de sarea cuvintelor lui =i de îns[=i pre-
zen\a sa: dragostea de libertate îi r[zb[tea
din gesturi, iar asta era deja o sfidare. Im-
previzibil =i iconoclast, înzestrat cu o per-
sonalitate puternic[, generos =i esen\ialmen-
te creativ, el reu=ea s[ transforme fiecare
moment al vie\ii în s[rb[toare. Sinceritatea
necenzurat[ =i excentricit[\ile sale paralizau
at]t „pardesiele negre“ ale KGB-ului (mereu
pe urmele sale), c]t =i pe colegii mai con-
formi=ti =i urmau s[ entuziasmeze, în scurta
=i tardiva sa perioad[ de glorie, presa occi-
dental[.
Filmele sale, ermetice =i profund origi-
nale, neîn\elese atunci, ca =i ast[zi (înc[ o
dat[: mai mult ca Tarkovski!) erau resim\i-
te ca o sfidare în epoca realismului socialist.
Oficialit[\ile culturale îl trateaz[ ca indezi-
rabil, este împiedicat s[ lucreze, filmele îi
s]nt maltratate sau \inute în umbr[. Origi-
nalitatea, profunzimea =i rafinamentul ope-
rei sale îi confer[ un loc cu totul aparte în
cinematecile lumii. Va fi catalogat ca post-
modern =i este, probabil, primul exponent
sovietic din cinema al curentului care abia
se coagula.
S-a remarcat pe plan mondial în 1964,
cu Umbrele str[mo=ilor uita\i/Teni zabîtîh
predkov, în care sondeaz[ mentalit[\i =i cu-
tume patriarhale, redate într-un limbaj ex-
presionist de mare sintez[. Dar semnele sti-
lului s[u definitoriu se vor manifesta preg-
nant în filmele care vor urma, ce p[streaz[
interesul pentru istoria =i zestrea cultural[
a Transcaucaziei, topite în creuzetul poeziei
cu rezonan\e arhaice: Culoarea rodiei (Sa-
yat-Nova) - 1969, Legenda fort[re\ei Suram
nematecii Rom`ne a putut urm[ri filmele urm[toare: <Akop Hov-
natanian, pictor portretist>, documentar consacrat crea\iei acestui
pictor armean din sec. XIX; poemul cinematografic <Culoarea rodiei>,
o biografie subiectiv[ a poetului armean medieval Sayat Nova;
balada cinematografic[ <A=ik – Kerib>; drama poetico-eroic[
<Legenda Fort[re\ei Suram>, unele dintre aceste filme fiind r[spl[-
tite cu importante premii interna\ionale.
Merit[ s[ felicit[m pe criticul de film Elena Dulgheru, care a
prezentat crea\ia lui Serghei Paradjanov, precum =i pe to\i cei ce au
contribuit la marcarea ]n Rom`nia a celor 15 ani trecu\i de la dis-
- 1984, A=ik-Kerib, povestea unui a=ugh în-
dr[gostit – 1988 (ultimele dou[, coregizate
împreun[ cu actorul David Aba=idze).
Marile sale revaloriz[ri estetice s]nt fil-
mul mut, pantomima cu subiect baladesc,
nara\iunea dedramatizat[. Camera fix[, jocul
actorilor cu fa\a spre aparat, compozi\ia com-
plicat[ a cadrului (în stilul miniaturii me-
dievale), stilistica suprarealist[ a costume-
lor =i scenografiei – iat[ c]teva elemente
definitorii ale limbajului cinematografic al
filmografiei sale de maturitate.
Lumea din filmele lui Paradjanov înce-
pe acolo unde lumea lui Tarkovski se ter-
min[. Înrudit[ cu epopeea =i basmul, ea
apar\ine unui „t[r]m al blajinilor“ unde, to-
tu=i, se înt]mpl[ ceva. „Blajinii“, îngerii,
muzele intr[ în contact cu muritorii, care le
cer ajutorul. Legendarii melozi, marii îndr[-
gosti\i, eroii întemeietori, martirii: iat[ pro-
tagoni=tii acestor cine-balade. Într-un post-
modernism cinic =i anti-eroic, Paradjanov
rea=eaz[ la locul s[u, în toat[ grandoarea sa,
valoarea mitic[ a Eroului. Acesta merit[
c]ntat, pentru c[ este centrul spiritual, coa-
gulant, al comunit[\ii, garantul perenit[\ii
=i unicit[\ii ei. Marile comunit[\i etnice =i
religioase, chiar marile curente politice =i
culturale s-au format întotdeauna în jurul
unor personalit[\i marcante, a eroilor înte-
meietori, iar setea modernit[\ii de a submi-
na cultul eroului =i de a crea antieroi se afl[,
desigur, printre factorii r[spunz[tori pentru
criza de valori a societ[\ii contemporane.
Eroul – viteaz, îndr[gostit, rapsod sau
martir – este, în primul r]nd, beneficiar al
tainei alegerii. Aceasta este mai importan-
t[ ca fapta: iat[ logica estetic[ a mitului =i
baladei. Alegerea, însemnarea de Sus im-
plic[ un întreg complex de adeziuni spiri-
tuale, dezv[luite în registrul liric, probate
prin fapte - grelele încerc[ri, pentru a rodi
în împlinirea unui destin, cu repercursiuni
v[dite asupra istoriei. Alegerea merit[, a=a-
dar, o întreag[ suit[ de ode, merit[ intrarea în
perenitatea folclorului =i în „spirala ADN“
a identit[\ii na\ionale.
Asemeni poeticii balade=ti, poetica lui
Paradjanov aloc[ mult mai mult[ substan\[
c]nt[rii eroului, adic[ lui a fi, dec]t faptelor
lui, adic[ lui a face. Cu mijloacele filmului
mut =i teatrului medieval, Paradjanov aduce
în actualitate un înalt t[r]m al fiin\[rii, unde
verbul „a face“ nu pare definitoriu pentru
descrierea esen\ei existen\ei. În lumea în-
\elep\ilor =i a poeziei, „a face“ se dezvolt[
numai în umbra lui „a fi“, fapta modeleaz[
fiin\a, dar niciodat[ nu o înlocuie=te.
Îns[, prin firea lucrurilor =i a tehnicii,
arta filmului s-a dep[rtat tot mai mult de „a
fi“, în favoarea unui „a face“ tot mai mi-
nu\ios =i mai diluat, aparent mai apropiat
de presupusele cerin\e ale publicului =i de
esen\a cinegeniei. Apropiindu-se tot mai
mult de concret, filmul, al[turi de celelalte
arte din secolul XX, se dep[rta tot mai mult
de Fiin\[. Cine îl va întoarce? Care s]nt
treptele acestei întoarceri? O treapt[ impor-
tant[ au a=ezat-o marii mistici =i morali=ti
ARARAT 5
de a-=i manifesta afec\iunea. Primul evita
moralismul, al doilea, sentimentalismul. =i
unul, =i altul erau, de obicei, gre=it în\elese
=i declan=au consecin\e dramatice pentru
via\a personal[ =i public[ a emitentului.
Puse împreun[, „sentimentul Bizan\u-
lui“ =i nevoia de ancestral (de o anumit[
intimitate cu sacrul), umorul lipsit de pre-
judec[\i (dar oper]nd într-un sistem axio-
logic bine a=ezat) =i sim\ul nesecat al im-
proviza\iei au creat o fizionomie artistic[
unic[, postmodern[ în form[, clasic[ în
ideatic[, cre=tin-r[s[ritean[ în esen\a ei ul-
tim[, care a amprentat toate marile sale opere.
Paradjanov este artistul unui univers ce
combin[ terestrul cu celestul =i infernalul,
al unei „rase“ de oameni care coabiteaz[ cu
îngeri, sfin\i, demoni, muze =i semizei; arta
sa le ofer[ o str[veche limb[ comun[, aceea
(M. K.) a conven\iei scenice. Într-o mentalitate de
tip folcloric-cre=tin, în consens cu nivelul
ai ecranului. O treapt[ esen\ial[ o reprezint[ popular al spiritului bizantin, Crucea În-
Tarkovski. Dar... „dincolo de Tarkovski“? vierii lumineaz[, pe o aceea=i scen[, uni-
Exist[, oare, un „dincolo“? versuri de îngeri =i oameni, demoni, muze
Da, Paradjanov =i-a f[cut s[la= dincolo =i semizei: fiecare-=i are locul =i rostul bine
de u=ile la care b[tea Tarkovski, dup[ cum definit în ierarhia cereasc[. Misticii cre=tini
dincolo de c[utare se afl[ certitudinea. Din =tiu c[ „lumina nu are p[rt[=ie cu întune-
punct de vedere metafizic, Paradjanov tr[- ricul“, îns[ p[m]ntul =i v[zduhurile s]nt în-
ie=te într-un t[r]m al certitudinii. Razele fi- c[ teatrul r[zboiului nev[zut – iat[ tea-
rave de lumin[ cereasc[, ce str[b[teau cu
greu, la Tarkovski, crepusculul întreb[rilor
se transform[, la Paradjanov, în =uvoi sau,
mai precis, însu=i teatrul evenimentelor se
mut[ în izvorul luminii. O arat[ iluminarea
solar[, uniform[ a mizanscenelor, asemeni
celei din teatrul stradal, din icoan[ sau din
miniatura medieval[. Eroii s[i (rapsozi =i mar-
tiri) o înglobeaz[ în inima lor, întrup]nd-o,
apoi, în altitudinea c]ntului =i-n certitudinea
faptei. La fel ca eroii din basme, ace=tia nu
b]jb]ie în c[utarea menirii, ci, cunosc]ndu-o,
=i-o împlinesc. Or, a-\i cunoa=te menirea
înseamn[ a te afla, deja, în teritoriul lui „a
fi“. Pe o alt[ treapt[ se afl[ protagoni=tii lui
Tarkovski, care se str[duiesc din greu s[-=i
coaguleze fiin\a =i s[ reg[seasc[ Izvorul
Luminii, realizarea lui „a fi“ pun]nd cap[t
tramei.
La Paradjanov, „a fi“ este salvat de in-
vazia cinegenic[ a lui „a face“. Reverber]nd
verbul fiin\ei în substan\a ad]nc[ a tradi\iei
=i-n diapazonul timpilor supra-istorici,
Paradjanov transform[ pe „a fi“ în amplul a
fost odat[ ca niciodat[. Iat[ marele timp de
conjugare al basmului, al marilor mituri, al
permanen\ei lui Dumnezeu în lume. Iat[
marele timp al eternit[\ii, cobor]t pe ecran
printre peruci pudrate de hani-c[pc[uni, ma-
chiaj excesiv, Biblii masive, minarete =i m[-
n[stiri, covoare, rodii, obiecte de butaforie.
Pentru cei mai mul\i, mitul e o no\iune
livresc[; imersiunea în mit, o utopie - r]vnit[
de poe\i =i arti=ti, speculat[ de romancierii
secolului XX, practicat[ în teatru, dar risipit[
la c]teva clipe dup[ c[derea cortinei: aerul
veacului nu reu=e=te s[ o re\in[. Pentru
Paradjanov, mitul era o stare fireasc[, la fel
ca =i Weltanschauung-ul medieval oriental, la
fel ca lumea basmului =i folclorul.
Omul bizantin era pentru el un concept
tr[it, manifestat în cotidian =i în oper[,
pitoresc =i polemic – at]t fa\[ de grobianis-
mele realismului socialist, c]t =i fa\[ de „ci-
viliza\ia paharelor de plastic“ a Occiden- trul pe care-l surprinde pe pelicul[, ca ni-
tului. Bizan\ul =i spiritul Eurasiei „îi curgeau meni altul, Paradjanov.
în s]nge“ =i îi izvorau nesecat din fiin\[, le Asemeni marilor rapsozi, ultimul orfic
recuno=tea imediat str[lucirile ascunse în al artei filmului î=i propune s[ aduc[
ambian\a transcaucazian[, erau ale sale. laude iubirii, eroilor, sfin\ilor, str[mo=ilor,
Motiva\ia gestului creator era at]t de intim[, lui Dumnezeu. Sensul final al artei este c]n-
înc]t „dogma“ care îi st[tea la temelie se tecul, oda adus[ lui Dumnezeu, chiar dac[
dezv[luia abia ulterior =i niciodat[ complet. împlinirea ei îl cost[ propriul s]nge: iat[ me-
„C]nd am început s[ descifr[m sensul filmului sajul ultim ce se desprinde din rafinatele
‚Sayat-Novaƒ, am în\eles c[ r[d[cinile cul- caligrafii ale peliculelor sale.
turii Armeniei =i Ucrainei vin din Bizan\,
stilistica ilumin[rii cadrelor amintea at]t Elena DULGHERU,
frescele kievene din Catedrala Sf]nta Sofia, critic de film
c]t =i miniatura medieval[“.
Bufoneria – blajin[ sau deconcertant[, ‚fragment din cartea “Paradisul în fil-
niciodat[ vulgar[, era pentru el, dup[ caz, un mul est-european”, în curs de apari\ie la
mod de a-=i mustra contemporanii ori unul Editura Arca Învieriiƒ
 6 ARARAT
IN MEMORIAM
Diruhi Abazian
(18 Dec. 1910 – 23 Feb. 2005)
La Los Angeles a trecut în lu-
mea celor drep\i Diruhi Abazian,
profesoara de Clasa I-a a +colii
Armene din Bucure=ti. Oriort Aba-
zian, profesoar[ a =colii în perioa-
da anilor 1945-1962 a avut elevi
mul\i, mult mai mul\i decît al\i
profesori, deoarece majoritatea ti-
neretului bucure=tean chiar dac[
nu a urmat în întregime cursurile
=colii armeane a frecventat cel pu-
\in gr[dini\a =i Clasa I-a. Aceasta
a f[cut ca Diruhi Abazian s[ cu-
noasc[ îndeaproape întreaga comu-
nitate =i avînd în vedere c[ mai
to\i copiii comunit[\ii „i-au trecut
prin mîn[“, a încercat s[-i mode-
leze, s[ le însufle\easc[ spiritul
na\ional =i sim\ul patriotic.
Prin trecerea în nefiin\[ a lui
Diruhi Abazian comunitatea roma-
nahailor pierde una dintre ultime-
le reprezentante ale genera\iei ve-
chi a comunita\ii, genera\ie care
traind în perioada de glorie a co-
loniei a eviden\iat importan\a co-
munit[\ii noastre în istoria diaspo-
rei armene.
Diruhi Abazian a fost o dem-
n[ reprezentanta a familiei Aba-
zian, familie de rezonan\[ a colo-
niei armene bucure=tene care, a=e-
zîndu-se pe meleagurile d]mbovi-
\ene la începutul anilor 20, a repre-
zentat timp de jum[tate de secol
una din familiile cele mai active
ale comunit[\ii.
Diruhi Abazian s-a n[scut
înainte de masacre, în anul 1910,
în Rodosto* (Tekirdagh), ora=ul de
origine a multor familii bucure=-
tene printre care =i a p[rin\ilor Ca-
tolicosului Vazken I. Copil fiind
vede =i tr[ie=te ororile deport[ri-
lor =i a axorului, sc[pînd cu via\[,
împreun[ cu întreaga familie,
numai datorit[ compasiunii unui
ofi\er turc, c[ruia i se face mil[
v[zînd pe Baidzar, mama lui Di-
ruhi, cu patru copii mici împov[-
ra\i de bagaje, cum se înbarcau în
trenul mor\ii.
Dup[ cî\iva ani de refugiu prin
diverse localita\i, familia Abazian
se reîntoarce în Rodosto, iar de
acolo pleac[ la Constantinopol unde
Diruhi frecventeaz[, pentru scurt
timp, =coala elementara american[
de fete din capitala otoman[.
In anul 1918 familia Garabed
=i Baidzar Abazian trece din
Constantinopol în Bulgaria, sta-
bilindu-se în ora=ul cu o impor-
tant[ colonie armean[ Varna. Aici
Diruhi avea se urmeze cursurile
=colii armene „Sisaghian“ din
ora=ul portuar.
Vremurile tulburi din Peninsu-
la Balcanic[ fac ca în prim[vara
anului 1923 familia Abazian s[ se
str[mute în România =i s[ se sta-
bileasc[ în ora=ul Bucure=ti.
Familia Garabed =i Baidzar
Abazian a fost o familie nume-
roas[, cu copii mul\i - Agavni,
Harutiun, Diruhi =i Hovsep - a=a
cum se obi=nuia în acele vremuri,
care avea s[ se integreze rapid în
rîndurile coloniei armene bucure=-
tene devenind din primii ani de la
stabilire una din familile cele mai
active din via\a comunit[\ii. Astfel
Baidzar cu fetele Agavni =i Diru-
hi vor face parte din organiza\ia de
Cerceta=i-Fete, Diruhi devenind
chiar =efa de cerceta=i, Hovsep
din grupul de b[ie\i cerceta=i-ar-
meni iar Harutiun, din Uniunea
Homen[tmen =i toate organiza-
\iile sportive ale comunit[\ii, ca
atlet, antrenor sau arbitru. }n anul
1926, la 10 decembrie, se înfiin-
\eaz[ Corul „Komitas“ =i întreaga
familie Abazian se ]nscrie în rîn-
durile Societa\ii corale. Cine a
v[zut =i ascultat corul nu poate s[
nu-=i amintesc[ de Diruhi, în
primul rînd, mereu cu zimbetul
pe buze, de Harutiun în ultimul
rînd, în col\ul din dreapta, uitîn-
du-se serios de sus sau de Hov-
sep în rîndul din spate, cu obrajii
ro=ii =i leg[nîndu-=i capul. Chiar
=i Aida, fiica lui Harutiun, cu toa-
te deficien\ele sale fizice, a fost
pentru o perioad[ membr[ a coru-
lui.
Cea mai proeminent[ membr[
a familiei a fost totu=i Diruhi =i
acesta datorit[ func\iei de înv[\[-
toare pe care a de\inut-o timp de
aproape 20 de ani la +coala Ar-
mean[ din Capitala. }n aceast[ ca-
litate Diruhi Abazian avut o acti-
vitate foarte bogat[, de la organi-
zarea de expozi\ii =i serb[ri =co-
lare p]n[ la preg[tirea festivit[\ilor
comunit[\ii. Diruhi Abazian a fost
=i instructoarea de dansuri arme-
ne=ti a elevilor =colii =i a organi-
za\iilor armene=ti din Bucure=ti.
Din anul 1965, dup[ închiderea
+colii Armene, o g[sim pe Diruhi
Abazian lucrînd, pentru cî\iva ani,
la ziarul „Nor Ghiank“ ca dactilo-
graf[ de limb[ armean[, ajutînd
în acela=i timp =i pe profesorul H.
Dj. Siruni cu dactilografierea lu-
cr[rilor sale de armenologie. Ve-
nind vorba de prof. Siruni nu putem
s[ nu ar[t[m c[ Hovsep Abazian
a fost acela care ani =i ani de zile
i-a ajutat pe b[trînul profesor, pe
d-na N[vart =i pe Oriort Anjel,
fiind în permanen\[ în casa lor.
}n anul 1981 Diruhi =i Hov-
sep Abazian emigreaz[ în Statele
Unite, la Los Angeles, unde aveau
s[ tr[iasc[ peste 20 de ani, activi
fiind în continuare în via\a social[
a comunit[\ii romanahailor din
America. }n acest context s[ men-
\ion[m c[ Hovsep Abazian a tra-
dus în limba armean[ memoriile
D-nei Elize Diradurian despre
+coala Armean[ din Bucure=tii
anilor cînd ea fusese directoare.
Dispari\ia lui Diruhi Abazian
este o pierdere =i pentru na\ia ar-
mean[, pentru cauza armean[, cu
ea disp[rînd înc[ un supravie\ui-
tor al genocidului, înc[ un martor
ocular al ororilor masacrelor, înc[
un observator al deport[rilor =i
atrocit[\ilor comise de turci.
Prin plecarea lui Diruhi Aba-
zian se încheie =i un capitol im-
portant din via\a familiei Abazian,
ea fiind ultima reprezentant[ a ve-
chii genera\ii a familiei. Dup[ Di-
ruhi urma=i ai familiei r[mîn +a-
hen Harutiunian =i Sona Harutiu-
nian-Mardichian =i Aida =i Garo
Abazian. Din aceast[ genera\ie a
Abazienilor, purtator =i continua-
tor al numelui r[mîne numai Garo
Abazian, bine cunoscut în cercu-
rile romanahailor pentru activita-
tea sa din cadrul organiza\iei cul-
turale „Raffi“ din Los Angeles,
din al c[rui comitet de conducere
f[cea parte.
De=i Diruhi Abazian pleac[
dintre noi la o vîrst[ respectabil[,
dispari\ia ei este o pierdere pentru
noi fo=tii ei elevi, deoarece odat[
cu ea pleac[ =i o parte din noi, o
Restituiri
parte frumoas[ din via\a noastr[,
o parte din vremea cînd eram co-
pii plini de energie =i f[r[ griji, o
parte din anii cînd eram mai ar-
meni, cînd via\a din jurul nostru
=i lumea pe care o cuno=team era
numai armeneasc[.
Edvard JEAMGOCIAN
New York
Text realizat cu sprijinul unui
grup de fo=ti elevi.
* Rodosto - Tekirdagh. Ca-
pital[ a provinciei cu acela=i nu-
me, port la Marea Marmara în
partea European[ a Turciei, la 125
km dep[rtare de Constantinopol.
Ora= vechi fondat de coloni=tii
greci din Samos, cunoscut în anti-
chitate cu numele de Bisanthe =i
de Rhaedestus iar mai tîrziu de
Rodosto. Centru agricol =i comer-
cial cî=tig[ importan\[ în timpul
regatului Thracian. Din anul 1360
face parte din Imperiul Otoman. }n
timpul r[zboiului Balcanic este
cucerit, pentru o scurt[ perioad[,
de bulgari, iar apoi de c[tre greci.
Revenit la turci în anul 1923 i se
schimb[ numele în Tekirdagh, care
în turce=te înseamn[ Muntele lui
Tekir.
}nainte de 1915, tr[iau în Ro-
dosto 7000 de armeni care în pe-
rioada masacrelor s]nt persecuta\i.
Deport[rile din Rodosto încep pe
data de 8 Septembrie 1915, perpet-
uate fiind de Salim Pa=a =i Zeke-
rie. Caravanele deport[rilor au
urmat dou[ trasee, una pe drumul
Muradl[rî, Bolis-Konia-Alep-Da-
masc, iar a doua cu vaporul la Ni-
comidia iar de acolo Meskene-Rak-
ka-Der Zor. Urmare a deport[ri pier
aproape 3000 de armeni. }n ora= se
afl[ Biserica armean[ Sfînta Maria
care reprezenta =i loc de pelerinaj
pentru armenii din zon[.

Contribuþii la dicþionarul „Figuri de armeni din România“

Armeni din Moldova între 1384 – 1625* (4)
D Fiul lui Sima =i nepotul Neac=ei (1608
Dragoman – vezi Dr[guman
Dragoman – vezi =i Dr[goman, Dr[guman.
Dragoman – din B[se=ti, vinde via lui din
B[se=ti lui Vitolt, fost comis (men\io-
nat la 1560).
Dragoman – din M[st[cani, fiul Marei =i
fratele Bolc[i. D[ruie=te parte din M[s-
t[cani cu vie =. a. m[n[stirii de la Ce-
t[\uie, \in. Covurlui (men\ionat la 1599).
Dragoman – slug[ domneasc[. Fiul lui
Cîrja pîrc[lab. St[pîn în Hili=eni pe
Suceava (men\ionat la 1540).
Dragoman – slug[ domneasc[, fiul lui Coz-
min, str[nepotul lui Sin clucinic. Vinde
locul numit Plopi pe Moldova lui Mo-
gîldea vistier (men\ionat la 1554).
Dragoman – (satul lui ~). St[pîn într-un sat
pe Siret înt[rit lui Ivan Porcul (men\.
1448).
Dragoman – (mai sus de ~). St[pîn într-un
sat pe +omuz, lîng[ Maxine=ti (men\.
1480).
Dragoman C[potescul – (Dr[goman ~),
diac. Scrie acte domne=ti (men\ionat la
1554).
Dragoman Papara\ – fiul lui Mihul Papa-
re\, tat[l lui Ion P[guba= din Jugastri,
\in. Putna (men\. 1555).
Dr[gom[ne=ti – (unde s]nt ~), neam într-un
sat pe Pereschev înt[rit lui Glavan pisar
(men\. 1528).
Dr[goman – (Dr[guman) din T[lp[l[e=ti.
– 1617). Vinde parte din T[lp[l[e=ti cu
moar[ pe Moldova lui Toader Boul, vis-
tier. Jur[tor pentru parte din P[=cani.
Dr[goman – În pricin[ cu N[d[baico, fost
vornic, pentru satele Giordze=ti =i Vi-
toroji (men\ionat la 1614).
Dr[goman – slug[ domneasc[. Fratele Ma-
riei. St[pîn în Cotelnici (men\ionat la
1594).
Dr[goman – st[pîn pe un loc pustiu, G[n=-
teni pe R[c[ciuni (men\ionat la 1603).
Dr[goman – vinde parte din =olcani, \inutul
Neam\, lui Bran, diac. Men\ionat la 1614.
Dr[goman – d[ bani pentru pomenirea lui
M[te… Men\ionat la 1612.
Dr[guman – fiul Anei. Vinde parte din Br[-
t[=eni, \inutul Ia=i, lui Iona=co P[ulel.
Men\ionat la 1605.
Dr[guman – fiul (?) lui Danciul =i tat[l lui
Vasilie, al Gr[zavei din M[dîrjeni =i
=omuzul Rece. Men\ionat la 1586.
Dr[ghici – bunicul lui Vasili, men\ionat pe
verso-ul unui act pentru Gherm[ne=ti
(men\. dup[ 1601).
Dr[ghici – din Bene=ti, tat[l lui Andronic
din R[pedze=ti (men\. 1608).
Dr[ghici – din Leucu=e=ti. Cump[r[ parte
din Leucu=e=ti, cu gr[dini, de la
Gheorghe comi=el din Ple=e=ti (1606).
Dr[ghici – din Ruginoasa. Jur[tor pentru
parte din Pa=cani (1617).
Dr[ghici – fiul lui Baicu =i tat[l lui Gligori
=i al Irinei din Ro=iori pe Moldova (men\.
1603).
Familia eseistului Nicolae Balot[, descendent[ din ramura moldoveneasc[ a Dragomanilor
Dr[ghici – fiul lui Caba =i tat[l lui Simion
din Lungeni, \in. F[lciu (men\. 1622).
Dr[ghiciu – fiul lui Dan, vinde loc în ho-
tarul Arp[=e=tilor lui F[tul =i Mic[i
(1546).
Dr[ghici – fiul lui Ion, vinde parte din Po-
picicani, \in. Cîrlig[tura, lui Tiron =i
Dr[gan (men\. 1620).
Dr[ghici – fiul lui Ion Taba, vinde parte
din Br[t[=eni pe Ciuhur lui Iona=co P[u-
lel (men\. 1605).
Dr[ghici – fiul M[linei, str[nepotul lui
Burl[ cel b[trîn, vinde parte din Boian
lui Lupul Stroici vistier (1579).
Dr[ghici – fiul lui Ursul pop[ =i nepotul
lui Simion F[c[u. Vinde parte din Mireni
lui Nicoar[ mare vornic (men\. 1617).
Dr[ghici – fiul lui Vasco, vinde ogoare din
Tescani pe Jijia (1602, men\. 1610).
Dr[ghici – fratele Teclei =i unchiul Busc[i
din Urla\i (men\. 1619, 1620).
Dr[ghici – ili=ar. St[pîn în R[ciule=ti pe
Prut (1583).
Dr[ghici – nepotul lui Gavrilcea =i al lui
Fodor. Tat[l lui Dumitra=co din Turiat-
ca, Stanc[u\i =i Nahoreni (men\. 1602).
Dr[ghici – pîrc[lab, tat[l lui Dr[ghici
p[h[rnicel (men\. 1555).
Dr[ghici – pop[. Bunicul lui Epatie, Con-
stantin, Mihail =.a. Fost st[pîn în Cur-
teni pe Lohan (men\. 1599 – 1600).
Fabian ANTON
* „Documente privind istoria Români-
lor (1384 –1625)“, Seria A. Moldova, edi-
tura Academiei, Bucure=ti 1951 – 1957.
(continuare ]n numarul viitor)
Culturå
Scriitori =i oameni de cultur[ armeni
în Dic\ionarul General
al Literaturii Române
Ap[rute c[tre sfîr=itul anului trecut la
Editura Univers Enciclopedic, sub egida
Academiei Române, primele dou[ volume
– masive, elegante, de o \inut[ grafic[
impecabil[ – ale Dic\ionarului General al
Literaturii Române (literele A, B =i C, D)
reprezint[, orice s-ar spune, un eveniment
cultural notabil, prefigurînd a=teptata fina-
lizare a unui dic\ionar integral - dup[ cum
putem citi =i în „Cuvîntul înainte“ semnat
de coordonatorul general acad. Eugen Simion.
Nu ne propunem aici o prezentare a dic-
\ionarului, care continu[ întucîtva proiectul
lansat la sfîr=itul anilor ’70 de c[tre ie=ea-
nul Dic\ionar al literaturii române de la
origini pîn[ la 1900 =i extinde aria de cu-
prindere a ambi\iosului DSR elaborat sub
coordonarea trioului Mircea Zaciu-Marian-
Papahagi-Aurel Sasu. Ne-ar lua prea multe
pagini =i, oricum, chestiunile de metod[ =i
de redactare, ca =i eventualele aspecte con-
troversabile vor fi întoarse, sîntem con-
vin=i, pe toate fe\ele de c[tre criticii =i is-
toricii literari. Re\inem doar c[ avem de-a
face cu un proiect totalizant, operînd cu un
concept foarte larg de literatur[, în care
intr[ =i filozofia, folcloristica, gazet[ria etc.,
în fine: un demers bazat pe o documenta\ie
bibliografic[ impresionant[, care-=i prop-
une s[ acopere, sub toate aspectele semni-
ficative, literatura român[ din toate zonele
locuite de români, inclusiv din exil =i dias-
pora, de la origini pîn[ în prezent. Mai
multe zeci de colaboratori de diferite vîrste
=i calibre =i-au adus contribu\ia la acest efort
constructiv de mare anvergur[, care impu-
ne =i, totodat[, oblig[. Se cuvine s[-i men-
\ion[m cel pu\in pe membrii comitetului de
coordonare =i revizie: Magdalena Bedrosian,
Mihai Cimpoi, Iordan Datcu, Gabriela Dr[-
goi, Victor Durnea, Florin Faifer, Lauren\iu
Hanganu, Dan M[nuc[, Gabriela Om[t, Ro-
dica Pandele, Remus Z[stroiu. Peste 1200
de articole-titlu despre scriitori, curente li-
terare =i publica\ii de profil, 350 de ilus-
tra\ii, un volum enorm de informa\ii =i o
bibliografie adus[ la zi reprezint[, statistic
vorbind, o performan\[ a acestei serii dic-
\ionaristice proiectate în =ase volume. R[-
mîn de evaluat, fire=te, „indicii“ acestei per-
forman\e.
În cele ce urmeaz[, ne vom opri asupra
segmentului autorilor armeni prin=i în
paginile acestui proiect monumental cu am-
bi\ii de exhaustivitate. E vorba, preciz[m,
atît de etnici armeni propriu-zi=i cît =i de
autori cu ascenden\[ armean[. Începem cu
familia Asachi, din care dic\ionarul îi re\i-
ne (fire=te) pe Gheorghe Asachi, cu un spa-
\iu consistent, =i pe fiica sa, traduc[toarea
Ermiona Asachi. Articolele sînt semnate de
Algeria Simota =i, respectiv, Leon Volo-
vici, ultimul fiind de fapt preluat din Dic-
\ionarul general al literaturii române pîn[
la 1900 (1979) iar primul – o variant[ mult
prescurtat[, fapt explicabil prin ajustarea
propor\iilor în economia unui ansamblu
mult mai vast. Atrage îns[ aten\ia „româ-
nizarea“ prin nemen\ionarea originii etnice
a familiei. Vezi, în acest sens, men\ionarea
lui Laz[r Asachievici, p[rintele lui Gheor-
ghe, drept „Laz[r Asachi“. Un aspect desi-
gur minor, dar care ar trebui, credem, co-
rectat fie =i de dragul probit[\ii istorice. Lu-
cru curios îns[: importantul traduc[tor =i
orator Leon Asachi(evici), c[lug[rit în 1820
sub numele de Leon, lipse=te din acest
dic\ionar (nu =i din cel de la Ia=i, anterior
men\ionat), ceea ce, între noi fie vorba, nu
prea cadreaz[ cu l[udabilele ambi\ii de ex-
haustivitate ale prezentului proiect. De men-
\ionat faptul c[ o parte dintre scrierile b[-
trînului c[rturar (care p[reau la un moment
dat în întregime pierdute) au fost reg[site
la începutul anilor ’80 de c[tre actualul mi-
tropolit Antonie Pl[m[deal[, care le-a =i in-
clus într-o frumoas[ monografie. Articolul
recent al lui Dumitru Micu despre Vasile
Conta face, de asemenea, abstrac\ie de ori-
ginea etnic[. Origine care nu mai este omi-
s[ în cazul prozatorului, dramaturgului =i tra-
duc[torului Edgar Theodor Aslan, al dra-
maturgului =i publicistului Isaia C. Aslan sau
al traduc[torului Theodor Aslan (cu texte
preluate din dic\ionarul ie=ean).
În privin\a membrilor familiei Acterian:
Haig, Ar=avir =i Jeni, articolele semnate de
Florin Faifer (alt „co-artizan“ al dic\iona-
rului de la Ia=i) se caracterizeaz[ prin pro-
bitate. Odat[ disp[rut[ presiunea omoge-
nizant[ a vechiului regim ceau=ist, armeni-
tatea nu mai este – nu mai are cum fi – evi-
ARARAT 7
tat[. Iat[ un fragment din articolul despre
„fiin\a greu de mul\umit“ =i iubirea ei pen-
tru pe atunci tîn[rul filozof Alexandru (S[n-
duc) Dragomir: „Luînd închipuirile drept
adev[r, «armeanca» tr[ie=te mistuitor, pîn[
la orbire, un sentiment care îi procur[ deza-
m[giri =i sfî=ieri în suit[“. Regret[m totu=i
spa\iile mult prea mici atribuite celor trei,
mai ales lui Jeni =i lui Ar=avir, în condi\iile
în care tot felul de anonimi =i autori net
inferiori (un exemplu strident între multe
altele: penibilul veleitar Nicolae Danciu Pet-
niceanu, contemporanul nostru) beneficia-
z[ de aten\ii sensibil sporite.
Întîlnim, cu pl[cere, semnalat[ revista
Ararat (articol succint semnat de Mircea
Popa), îns[ remarc[m (cu nepl[cere…) fap-
tul c[ istoria pubica\iei se opre=te la 1942.
Chiar nu are de-a face nimic cu cultura ro-
mân[ edi\ia de dup[ 1990 pentru a merita
m[car o consemnare?
Prozatorul +tefan Agopian se bucur[ de
o aten\ie meritat[: articolul semnat de Mo-
nica Spiridon onoreaz[, f[r[ doar =i poate,
personalitatea unuia dintre cei mai „arti=ti“
=i mai spectaculos-fanta=ti autori ai no=tri,
îns[ nu comenteaz[ scrieri precum Ziua
mîniei (1979) =i Însemn[ri din Sodoma
(1994, scris îns[ în anii ’70) =i nu a mai
apucat s[ „prind[“ dramatiz[rile din volu-
mul Republica pe e=afod sau romanul Fric
(ad[ugate îns[ la lista de scrieri).
Un alt autor armean prezent în acest
dic\ionar este Vartan Arachelian, care be-
neficiaz[ de aten\ia =i competen\a unui cer-
cet[tor serios =i profesionist precum Nico-
lae Mecu. O absen\[ regretabil[ este în
schimb cea a lui Gabriel Diradurian.
Oprim aici lista, desigur incomplet[, a
observa\iilor. Vom reveni îns[, neap[rat, cu
un alt prilej. Alte volume din seria celor
=ase proiectate sînt deja pe drum…
Cristina MANUK

C{TRE REDAC|IA REVISTEI ARARAT Concert de muzic[ francez[ cu EDUARD TUMAGIAN

}n primele luni ale acestui an
Am citit articolul semnat de Ion Rogojanu, O bijuterie a am avut satisfac\ia de a-l asculta
Bucure=tiului, Casa Melik. El reia informa\iile din alte rela- pe baritonul Eduard Tumagian ]n
t[ri din presa scris[ sau electronic[. În circumstan\e normale dou[ produc\ii de oper[ pe sce-
ar trebui s[ ne bucur[m, ca armeni, de înmul\irea referirilor nele bucure=tene. Cu Orchestra
din ultimul timp la acest unicat arhitectonic care,s[ pre- Na\ional[ Radio sub bagheta lui
ciz[m,face parte din patrimoniul comunit[\ii armene. Numai Milen Nahev apreciatul c]nt[re\
c[ istoria acestui unicat are =i o fa\[ trist[ despre care, cu ]mpreun[ cu soprana Elena Mo-
sau f[r[ inten\ie, este eludat[ în aceste produc\ii publicis- suc au interpretat rolurile princi-
tice. E vorba despre abuzul prin care aceast[ proprietate pale din opera <Puritanii> de Bellini,
aflat[ zeci de ani în mo=tenirea Bisericii Armene a fost tre- oper[ reprezentativ[ a bel-canto-
ului italian. Dup[ un scurt r[stimp
cut[ în proprietatea Sfatului Popular al municipiului Bucu-
Eduard Tumagian, ]n ziua aniver-
re=ti în anii ’60. La 2 ani dup[ confiscare Episcopia Armean[
a fost constr]ns[ s[ semneze un act de dona\ie pe care, iat[, s[rii sale a fost protagonistul spec-
tacolului <Simon Boccanegra> de
de mai mul\i ani încerc[m s[-l anul[m prin Justi\ie. Procesul
se afl[ în curs la Înalta Curte de Casa\ie =i Justi\ie. Deloc Verdi pe scena Operei Na\ional[
din Bucure=ti. +i iat[ c[ ]n ultima
înt]mpl[tor, ori de c]te ori vine sorocul unui nou termen de
zi a lunii martie 2005, pe scena
judecat[, în presa scris[, sau la o televiziune na\ional[, apa-
Studioului de concerte <Mihail
re un reportaj elogios nu doar despre trecutul acestui edificiu,
Jora> baritonul Eduard Tumagian
dar =i despre muzeul pe care-l g[zduie=te de c]nd am pornit
a excelat ]ntr-un program de
demersurile de recuperare! Am cerut acum 3 ani lui Dumitru
<chanson>-uri din repertoriul
Tinu s[ publice o astfel de rectificare dup[ ce Adev[rul s-a muzical modern francez al seco-
referit la istoria cl[dirii =i destina\ia sa cultural[ de azi dar,
lului al XX-lea, ]n concertul sim-
din p[cate, ne-a fost refuzat[ corec\ia necesar[.
fonic al Orchestrei de Camer[ Ra-
Revenind la reportajul dumneavoastr[, cred c[ articolul
dio, dirijat de Cristian Mandeal.
ar fi trebuit înso\it de o not[ a redac\iei prin care s[ se pre-
Programul propus pentru acest
cizeze destinul vitreg pe care l-a avut aceast[ proprietate a concert vocal-simfonic cuprinde
comunit[\ii armene. V[ rog s[ da\i publicit[\ii aceast[ not[.
lucr[ri de compozitori francezi,
M[car o publica\ie armean[ s[ fac[ excep\ie =i s[ dejoace care au creat ]n ultima perioad[ a
acreditarea prin cuv]ntul tip[rit a unui raport petrecut în ve- secolului XIX =i mai ales ]n pri-
chiul regim =i prelungit prin complicitatea autorit[\ilor de azi! ma jum[tate a secolului XX, in-
fluen\]ndu-se reciproc ]n activita-
Cu cele mai bune sentimente, tea componistic[.
Vartan Arachelian, vice-pre=edinte al Consiliului
Concertul s-a deschis poate cu
Eparhial al Bisericii Apostolice Armene din România. lucrarea cea mai pu\in reprezen-
Precizare tativ[, pentru m[nunchiul de com-
Revista Ararat a publicat ]n ultimii 15 ani mai multe articole ]n pozitori francezi pe care i-am as-
care a f[cut men\iunea privind adev[ratul proprietar al Casei Melik. cultat. <Concertul pentru Orchestr[
Amintim din =irul acestor articole pe cel publicat ]n num[rul 9 din 1994 mic[> de Albert Roussel scris ]n
sub semn[tura scriitorului Bedros Horasangian cu titlul „Casa Melik =i 1927 ]ntr-un aluziv neoclasicism, dar
mistific[rile“. Materialul publicat (O bijuterie a Bucure=tiului, Casa pu\in expresiv. Este structurat ]n
Melik) despre care se face referire nu se dore=te a fi dec]t un argument trei p[r\i, mi=cat-lent-mi=cat, ulti-
]n dorin\a de a sublinia ]nc[ o dat[ valoarea de patrimoniu a acestei ma parte Presto fiind animat[,
case. R[m]nem deschi=i ]n continuare oric[ror dezbateri legate de ]ntr-un duo armonios ]n care rit-
situa\ia juridic[ a acestui imobil care sper[m s[ revin[ proprietarului murile melodice alterneaz[ de la
de drept adic[ Bisericii Armene din Rom`nia. corzi la sufl[tori =i ]napoi.
A urmat concuren\a francez[
la muzica de film pentru produc-
\ia cinematografic[ despre Cer-
vantes a regizorului german G.
W. Pabst, av]ndu-l ca interpret pe
celebrul bas rus +aliapin. Coman-
da a fost lansat[ pentru Maurice
Ravel, dar mai prompt t]n[rul
Jacques Ibest a compus ciclul
<C]ntecele lui Don Quichotte>,
care a fost preluat ]n filmul lui
Pabst Ravel =i-a continuat munca
]nceput[ =i a definitivat =i el ci-
clul <Don Quichotte c[tre Dulci-
neea>, care a constituit ultima sa
compozi\ie ]naintea mor\ii, sur-
venite ]n 1937. Aceste dou[ ci-
cluri vocale pentru voce b[rb[-
teasc[ =i orchestr[ au fost inter-
pretate, ]n simfonicul dirijat de
Cristian Mandeal, de c[tre excep-
\ionalul bariton Eduard Tumagian.
Ciclul lui Ibest format din patru
c]ntece are un <discret parfum mo-
dal iberic>, este mai pu\in expre-
siv, dar de un lirism marcat mai
ales de acompaniamentul harpei
]n primul c]ntec =i de patosul
celui ultim, un fel de testament
spiritual al eroului. Ciclul rave-
lian alc[tuit din trei c]ntece este
ritmat, suger]nd, ]n primul r]nd
flamenco, este patetic ]n rug[ciu-
nea median[ =i ]n ritm franco-
spaniol expresiv ]n ultimul. Eduard
Tumagian a redat cu mult[ expre-
sie caracterul celor dou[ cicluri,
liric =i discret ]n cel a lui Ibet =i
cu mult patos, expresiv =i cu joc
de scen[ ]n c]ntecele lui Ravel,
aplaudat cu frenezie =i prelung.
Compozi\ia <Col\ul Copiilor>
de Claude Debussy a ]ncheiat con-
certul de muzic[ francez[, com-
pozitorul <vag impresionist> fiind
cel mai <b[tr]n> din m[nunchiul
de patru compozitori prezen\i ]n
program. De altfel Debussy =i
Ravel care au dominat muzica fran-
cez[ ]n epoca 1850-1950 nu s-au
ignorat, deoarece deseori s-a subli-
niat c[ Ravel este debussyan, ca
=i Debussy ravelian. <Col\ul Copii-
lor> este o suit[ de =ase scene
pentru copii, <o carte cu poze
sonore>, scris[ de Debussy pen-
tru pian. André Caplet era un
mare =ef de orchestr[ de talie
mondial[ la ]nceputul secolului
XX =i a ]ntocmit o serie de reduc-
\ii pentru pian a lucr[rilor simfo-
nice debussyene. De data aceasta
]n sens invers el a orchestrat <Col-
\ul Copiilor>, form[ simfonic[ pe
care Debussy =i-a ]nsu=it-o =i a
dirijat-o ]n premier[. Debussy are
multe crea\ii majore, dintre care
men\ion[m drama liric[ „Pelléas
=i Mélisandea“ =i poemul simfonic
„Preludiu la dup[-amiaza unui
faun“, printre care aceste miniaturi
transformate ]n <muzic[ simfon-
ic[> se pierd, dar amintesc despre
tandre\ea unei epoci fericite din
via\[. Orchestra de Camer[ Radio
a executat cu acuare\e muzical[
suita de scene, accentuat[ de ges-
tica at]t de expresiv[ a dirijorului
Cristian Mandeal, care antrenat ]n
ritmuri =i melodii, a schi\at chiar
un <Cakewalk> ]n ultima parte a
suitei.
Un concert simfonic de apre-
ciat[ valoare artistic[ ce ne-a mai
scos din tiparele clasico-roman-
tice la care au contribuit pe deo-
parte compozi\iile franceze mo-
derne cuprinse ]n program, iar pe
de alta – presta\ia muzical[ a
Orchestrei de Camer[ Radio a
dirijorului Cristian Mandeal =i
vocea p[trunz[toare =i deosebit
de nuan\at[ a baritonului Eduard
Tumagian.
Eugen TODEA
 8 ARARAT In memoriam

La despqr]irea de Papa Ioan Paul al II-lea, un prieten al armenilor

}n ziua de 2 aprilie, 2005, Papa Ioan Paul al II-lea,
un mare propov[duitor al p[cii =i ]n\elegerii ]ntre
oameni, un mare sus\in[tor al celor oprima\i dar =i
al valorilor cre=tine, ne-a p[r[sit.
}ntreaga omenire cunoa=te activitatea Marelui Pap[
disp[rut, contribu\ia sa la pr[bu=irea dictaturilor co-
muniste din Europa de Est, la o mai bun[ ]n\elegere
]ntre popoarele lumii, la apropiere ]ntre toate biseri-
cile =i religiile =i, tocmai din aceast[ cauz[, a= vrea s[
m[ refer ]n cele ce urmeaz[, la faptul c[ Papa Ioan
Paul al II-lea a fost un mare prieten al Armeniei, al
armenilor, un profund cunosc[tor al istoriei noastre.
Papa Ioan Paul al II-lea a fost primul pap[ care a
vizitat Armenia ]n Septembrie 2001. }n cursul acestei
vizite istorice, el a subliniat faptul c[ exterminarea a
1.5 milioane de armeni ]n 1915, a reprezentat primul
Genocid al secolului XX. El a \inut s[ viziteze mo-
numentul memorial de la Dzidzernagapert (Erevan)
]nchinat celor ce au pierit ]n cursul
acestor masacre, s-a ]nchinat ]n fa\a
flac[rii ve=nice ce arde ]n centrul
acestui monument sf]nt pentru ar-
meni =i s-a rugat ca Bunul Dum-
nezeu s[ „protejeze pe locuitorii
acestui p[m]nt care, de secole, au pus
at]ta credin\[ =i n[dejde ]n EL“. Con-
tinu]nd, Papa a rugat pe Cel de Sus
s[ „=tearg[ orice lacrim[ din ochii
lor (armenilor) =i s[ le d[ruiasc[ o
via\[ care s[ d[inuie pe vecie“.
Printre multele dovezi ale prieteniei pe care Papa
a nutrit-o pentru armeni, merit[ semnalate multiple-
le vizite ]ntreprinse la Vatican de c[tre conduc[torii
Armeniei =i ai Bisericii Armene =i faptul c[, ]n acest
an, din ini\iativa sa, imensa statuie din marmur[ a
Sf. Grigore Ilumin[torul, p[rintele Bisericii Armene,
a fost instalat[ ]n galeria sfin\ilor din Catedrala Sf.
Petru din Vatican.
A= vrea s[ ]nchei aceste c]teva r]nduri cu cuvintele
Papei rostite pe aeroportul Zvartno\, la plecarea sa din
Armenia: „Dragi prieteni armeni, pastra\i-v[ speran\a“.
Eu cred c[ nu pot exista cuvinte mai ]n\elepte
care s[ ne fac[ pe noi armenii din lumea ]ntreag[ s[
mergem ]nainte, s[ muncim, s[ lupt[m, s[ facem tot
posibilul ca ruga Papei ca Armenia =i armenii s[
d[inuie pe vecie, s[ se ]mplineasc[.
Lani= Anton +AHAZIZIAN,
Toronto,

Comunicat 19 ianuarie 2005, Vatican.

Duminic[, 3 aprilie, în Cate-
drala armean[ „Sfin\ii Arhangheli
Mihail =i Gavriil“ din Bucure=ti,
a avut loc slujba de recviem pentru
odihna sufletului celui care a fost
=i va r[m]ne un frate al Bisericii
=i neamului nostru, un apostol al
p[cii, fraternit[\ii =i iubirii între
biserici =i popoare, Sf]ntul P[rin-
te Papa Ioan Paul al II-lea.
În timpul predicii, Înalt Prea-
sfin\ia Sa Arhiepiscopul Dirayr
Mardichian, purt]nd pe dreapta
sfin\it[ inelul arhiepiscopal d[ruit
de Sanctitatea Sa în timpul vizitei
Sf]ntului P[rinte în Armenia, a
vorbit credincio=ilor despre per-
sonalitatea =i misiunea apostolic[
în slujba umanit[\ii =i a iubirii
cre=tine pe care acesta a purtat-o
p]n[ la ultima b[taie a inimii sale
mult încercate.
Tot atunci, Înalt Preasfin\ia Sa
Arhiepiscopul Dirayr Mardichian,
a îndemnat poporul credincios la
rug[ciune pentru cei trei tineri care
au fost r[pi\i în Irak, jurnali=ti,
printre care se afl[ =i fiul comuni-
t[\ii noastre Eduard Ovidiu Oha-
nesian. Astfel, to\i enoria=ii =i cle-
rul s-au rugat pentru întoarcerea
grabnic[ =i în siguran\[ a celor ce
se afl[ în primejdie.
Consiliul Eparhial
NUN|IATURA APOSTOLIC{ DIN ROMÂNIA
MONSENIORULUI JEANN CLAUDE PERISSET
NUN|IU APOSTOLIC
Monseniore,
Duminic[, 3 aprilie, credincio-
=ii Bisericii Armene din Bucure=ti
s-au str]ns îndolia\i în fa\a altaru-
lui Catedralei Armene din Bucure=ti
pentru a în[l\a împreun[ cu p[sto-
rii lor pioas[ rug[ciune pentru acela
ce a fost =i va r[m]ne mereu pen-
tru noi un frate iubit al neamului
nostru =i un simbol de ne=ters al
iubirii =i unit[\ii între biserici =i
popoare, Sanctitatea Sa, Sf]ntul
P[rinte Papa Ioan Paul al II-lea.
Av]nd pe deget inelul d[ruit
de Sanctitatea Sa =i astfel plin de
puterea =i emo\ia unei întîlniri tre-
cute =i de neuitat pe care am avut-o
cu Sf]ntul P[rinte, le-am vorbit cre-
dincio=ilor armeni despre via\a =i
împlinirile sale, despre sacrificiul
p[rintesc, despre truda apostolic[
a Sf]ntului P[rinte în slujba p[cii
=i a iubirii, a toleran\ei =i a spiritu-
lui ecumenic. Iar la sf]r=itul litur-
ghiei, împov[ra\i de greaua pier-
dere, ne-am unit glasurile, cler =i
mireni, în slujba de recviem pen-
tru m]ntuirea sufletului s[u.
Ne afl[m al[turi de Voi, Mon-
seniore, =i al[turi de întreaga su-
Papa Ioan Paul al II-lea a asistat
la dezvelirea statuii Catolicosul Karekin al II-lea al[turi de Papa Ioan Paul al II-lea,
Sf]ntului Grigore Lumin[torul Erevan, 25 septembrie 2001
din Bazilica Sf]ntul Petru din Vatican.
‚…ƒ În îndelungata sa istorie, poporul armean a pl[tit un pre\
scump pentru fidelitatea fa\[ de propria sa identitate. Ajunge s[ ne
g]ndim la însp[im]nt[toarea exterminare în mas[ suferit[ la începu-
tul secolului al XX-lea. Pentru amintirea ve=nic[ a acelor victime -
circa un milion =i jum[tate în doar trei ani - aproape de capitala
Erevan se înal\[ un solemn memorial, unde, împreun[ cu Catolico-
sul Tuturor Armenilor, am în[l\at o rug[ciune intens[ pentru cei
mor\i =i pentru pace în lume. ‚…ƒ
Ultima etap[ a c[l[toriei mele apostolice a constituit-o M[n[sti-
rea Khor Virap, expresie care înseamn[ „f]nt]na ad]nc[“. Acolo, con-
form tradi\iei, se afl[ pu\ul ad]nc de 40 de metri în care regele Ti-
ridate al III-lea l-a \inut prizonier pe Sf]ntul Grigore Lumin[torul
din cauza credin\ei sale în Cristos, p]n[ c]nd Sf]ntul, prin rug[ciunile
sale, i-a mijlocit o vindecare extraordinar[, regele convertindu-se =i
botez]ndu-e împreun[ cu familia sa =i cu tot poporul. Acolo, ca un
simbol al credin\ei cu care Grigore i-a luminat pe armeni, mi-a fost
înm]nat[ o f[clie, pe care am a=ezat-o în mod solemn în noua capel[
din Aula Sinodului Episcopilor. Lumina aceea arde de 17 secole!
Arde în lume de dou[ mii de ani! Nou[, cre=tinilor, preaiubi\i fra\i
=i surori, ni se cere nu s[ o ascundem, ci s[ o aliment[m, pentru a
orienta mersul omenirii pe c[ile adev[rului, iubirii =i p[cii!
PAPA IOAN PAUL AL II-LEA
27 septembrie,
Ecimiadzin
Papa Ioan Paul
al II-lea
a oficiat Missa
flare catolic[, în aceste momente ]n rit latin
de grea cump[n[ =i de doliu =i ne al[turi de
monseniorul
rug[m împreun[ pentru pacea
sufletului s[u =i pentru slava Der Nersessian,
Bisericii. episcopul
armenilor
catolici
Dumnezeu s[-l ierte iar vou[
din Armenia
s[ v[ d[ruiasc[ putere =i m]ng]iere!
]n fa\a Marelui
V[ s[rut[ fr[\e=te în numele s[u Altar exterior
=i al poporului armean credincios, de la
Ecimiadzin ]n
prezen\a unui
ARHIEPISCOP mare num[r de
DIRAYR MARDICHIAN credincio=i
catolici veni\i
Arhiepiscopul nu doar din
Bisericilor Armene Armenia ci =i
din Rom`nia =i Bulgaria din \[ri vecine.
 Periodic
al Uniunii
Armenilor
din România
ARARAT
Bucure=ti, 24 aprilie 2005, ]n fa\a Senatului Rom`niei (Foto: Mihai Gheorghiu)
N u credem c[ ]n ultimii 15 ani, ca s[ nu
spun mai mult, s-au organizat ]n Bucu-
re=ti at]tea manifest[ri av]nd ca scop prin-
cipal comemorarea Genocidului s[v]r=it ]n
1915 ]mpotriva poporului armean. Poate c[
]mplinirea a 90 de ani de la declan=area
crimelor ]mpotriva armenilor ne-au mobi-
lizat ]n a ar[ta c[ nu uit[m tragedia noastr[
dar, ]n acela=i timp, dorim s[ fie cunoscut[
=i ]n aceast[ \ar[. Pentru c[ ]n anii ce au
trecut ]n afar[ de revistele noastre sau de
Monumentul Genocidului ridicat ]n curtea Catedralei Armene din Bucure=ti
(Foto: Mihai Gheorghiu)
Fondat în 1924 (serie nouå)
TREI ZILE DE AC|IUNI
DEDICATE GENOCIDULUI
c]teva c[r\i ap[rute, pe care nici m[car nu
le-am lansat, nu prea am excelat ]n a ne
face auzit glasul c]nd vine vorba de Geno-
cid. Dar iat[ c[ o atitudine pozitiv[ venit[
din partea c]torva inimo=i cona\ionali a por-
nit, ]n acest an, „motorul“ ac\iunilor dedi-
cate tragediei noatre. De=i manifest[rile de
comemorare au avut loc ]ntr-un moment ]n
care mass-media rom`neasc[ se concentra
pe congresul PSD sau pe tragedia ziari=tilor
rom`ni r[pi\i ]n Irak - printre care se afl[ =i
un t[n[r de origine armean[ - totu=i am
reu=it s[ facem cunoscut demersul nostru
]n societatea rom`neasc[. Printr-o expozi\ie,
MIZA LUI 24 APRILIE
Cui =i de ce
]i trebuie recunoa=terea
genocidului?
P e 24 aprilie, ]n ]ntreaga lume a fost mar-
cat[ cea de a 90-a comemorare a geno-
cidului armean. De la Erevan p]n[ la Los
Angeles, trec]nd prin Moscova =i Paris, au
avut loc manifest[ri comemorative menite
s[ dea un =i mai puternic impuls campaniei
pentru recunoa=terea interna\ional[ a
genocidului. Trebuie bine ]n\eles c[ nece-
sitatea recunoa=terii interna\ionale a geno-
cidului nu eman[ doar din nevoia de repa-
ra\ie moral[ a diasporei, dar =i din intere-
sele pragmatice ale statului armean de ast[zi.
Dac[ p]n[ la apari\ia Armeniei indepen-
dente eforturile debile ale diasporei au dat
extrem de pu\ine =i nesemnificative rezul-
tate, odat[ cu instalarea ]n fotoliul prezi-
den\ial de la Erevan a lui Robert Kocearian
=i transformarea recunoa=terii interna\io-
nale a genocidului ]n prioritate a politicii
externe a \[rii chestiunea a c[p[tat o nou[
greutate interna\ional[. Nu numai c[ orga-
niza\iile de lobby armene=ti au c[p[tat spri-
jinul oficial al Erevanului, dar, prin gura
pre=edintelui, a ministrului de externe sau
a =efilor delega\iilor parlamentare, reven-
dic[rile armene=ti au fost auzite de la tri-
buna Organiza\iei Na\iunilor Unite, la sum-
miturile Organiza\iei pentru Securitate =i
Cooperare ]n Europa sau la Adunarea Parla-
mentar[ a Consiliului Europei. La Casa Alb[
sau la palatul Elysée, armenii nu mai tre-
buiau s[ cer=easc[ bun[voin\a vreunui dem-
nitar pentru a-=i transmite p[surile la cel
mai ]nalt nivel. Chestiunea armean[ avea
acces direct pe covorul ro=u. Iar rezultatele
au ]nceput s[ apar[, ]n ultima perioad[ ]n-
trec]nd poate =i cele mai optimiste a=tept[ri.
Supliment
”
16-30 aprilie 2005
un simpozion, dezvelirea unui monument
=i aprinderea unor lum]n[ri ]n fa\a sediului
Senatului Rom`niei. Dar ac\iuni de come-
morare au fost organizate =i la Constan\a,
Ia=i, Cluj, Gala\i =i Pite=ti. Acestor eveni-
mente am dedicat cea mai mare parte a
paginilor suplimentului de fa\[ pentru c[
un astfel de demers nu a mai avut loc ]n
comunitatea noastr[, ]ndr[znesc s[ spun,
de peste 50 de ani.
Mihai STEPAN-CAZAZIAN
Revenind la ]ntrebarea <cui =i de ce ]i
trebuie recunoa=terea interna\ional[ a ge-
nocidului?>, s[ vedem de ce statul armean
este principalul beneficiar al acestui pro-
ces. Din 1991 ]ncoace, Turcia duce fa\[ de
Armenia o politic[ agresiv[, de sus\inere
total[ a Azerbaidjanului ]n conflictul din
Karabagh. }n ciuda faptului c[ este parten-
er al Armeniei ]n Organiza\ia Mondial[ a
Comer\ului, Turcia ]ncalc[ regulamentul
acestei organiza\ii =i nu ridic[ blocada ]m-
potriva Armeniei. }n paralel, Ankara con-
di\ioneaz[ stabilirea rela\iilor diplomatice
cu Erevanul de predarea Karabaghului Azer-
baidjanului =i de renun\area la subiectul ge-
nocidului. S[ nu uit[m c[, ]n dreptul inter-
na\ional, refuzul stabilirii rela\iilor diploma-
tice =i, mai ales, blocada unei \[ri vecine
s]nt considerate ca acte de r[zboi. A=adar,
ast[zi Turcia se poart[ fa\[ de Armenia ca
o \ar[ agresoare, f[r[ ca nimeni s[ o sanc-
\ioneze ]n mod concret. Dac[ la toate acestea
ne amintim =i de faptul c[ fostul pre=edinte
turc, defunctul Turgut Özal, pl[nuia o in-
terven\ie militar[ ]n conflictul din Kara-
bagh, vedem greutatea diplomatic[ pe care
ar avea-o o puternic[ recunoa=tere interna-
\ional[ a genocidului. Prin condamnarea
interna\ional[ a extermin[rii armenilor ]n
timpul primului r[zboi mondial, Turcia tre-
buie s[-=i capete eticheta meritat[ de stat
agresor fa\[ de armeni =i Armenia, ceea ce,
]n perspectiva evolu\iilor viitoare ale con-
flictului din Karabagh, ar constitui o anu-
mit[ garan\ie politic[ de temperare a pof-
telor interven\ioniste ale Ankarei. }n 1993,
Turgut Özal se putea g]ndi lini=tit la inva-
darea Armeniei, el trebuind s[ se <team[>
doar de protestul diplomatic al Uruguayului
=i Ciprului. Ast[zi, Fran\a, Italia, Belgia,
Vartan MARTAIAN
(continuare ]n pagina 7)
 2 ARARAT
EXPOZI|IA „ARMENII }N ROM~NIA. M{RTURII +I DESTINE“
}n holul Teatrului Na\ional din Bucu-
re=ti a avut loc vineri 22 aprilie vernisajul
expozi\iei Armenii ]n Rom`nia. M[rturii
=i destine. Expozi\ia a fost realizat[ de Uniu-
nea Armenilor din Rom`nia ]mpreun[ cu
Arhiepiscopia Bisericii Armene din Rom`-
nia. Pe un panou central al expozi\iei se
puteau vedea fotografii document din 1915
]nf[\i=]nd imagini ale tragediei armene dar
=i monumentul de la Erevan ]nchinat Geno-
cidului. Simbolic ]n fa\a panoului au fost
a=ezate o candel[ aprins[, un drapel arme-
nesc =i o coroni\[ de brad. Pe panou se mai
puteau citi c]teva fraze spuse de Papa Ioan
Paul al II-lea, Henry Morgenthau, ambasa-
dor al SUA ]n Imperiul Otoman ]ntre anii
1913-1916, Fridtjof Nansen =i istoricul Ar-
nold J.Toynbee care vorbesc despre trage-
dia armenilor. Pe un alt panou am putut ve-
dea copia articolului din ziarul Adev[rul
(din 23 decembrie 1915) ]n care se vorbe=-
te despre exterminarea poporului armean.
M[rturiile despre supravie\uitorii Genoci-
dului, veni\i dup[ 1915 ]n Rom`nia, se pu-
teau vedea ]n fotografiile reprezent]nd Or-
felinatul de la Strunga (jud. Roman) sau
imaginea unui grup de copii sosi\i ]n portul
Constan\a ]n 1920. De asemeni ]n vitrine
au fost expuse: un pa=aport Nansen ce a
apar\inut lui Dicran Martaian, un certificat
de „onorabilitate =i bun[ purtare“ emis de
Uniunea armenilor ]n 1925, o legitima\ie
emis[ tot de UAR ]n 1920 dar =i un pa-
=aport eliberat de reprezentan\a diplomati-
c[ a Armeniei la Constantinopol, ]n 1922,
Actorul Florin Chevorchian (]n dreapta)
pentru o familie de armeni ce dorea s[ vin[
]n Rom`nia. }ntr-o alt[ vitrin[ au fost ex-
puse c]teva c[r\i ap[rute ]n Diaspora =i
Rom`nia care au tratat subiectul genocidului.
Din p[cate volumul Istoria unui Genocid
aproape ignorat de Sergiu Selian ce urma
s[ fie prezentat ]n ziua vernisajului nu a
ap[rut din motive independente de voin\a
Editurii Ararat. Dar anul comemor[rii Ge-
nocidului nu s-a ]ncheiat a=a c[ vom alege
un alt moment pentru a lansa aceast[ carte.
Principala sec\iune a expozi\iei s-a dorit a fi
un scurt istoric ]n imagini sau obiecte reli-
gioase a existen\ei acestei comunit[\i pe te-
ritoriul Rom`niei. Prin fotografii, prezent]nd
personalit[\i ale comunit[\ii sau l[ca=e de
cult, prin obiecte religioase sau c[r\i vechi
vizitatorii au putut p[trunde ]n istoria unei
comunit[\i respectate pe aceste meleaguri.
Sigur c[ spa\iul de expozi\ie =i timpul des-
tul de scurt avut la dispozi\ie de organiza-
tori nu a permis o prezentare mai ampl[ a co-
munit[\ii armene. Dar, credem scopul acestei
ini\iative a fost atins mai ales c[ amplasa-
rea expozi\iei ]n holul Na\ionalului bucure=-
tean a permis unui mare num[r de vizitato-
ri, m[car veni\i la spectacole de teatru, s[
vizioneze aceste m[rturii ale armenilor din
Rom`nia. Trebuie subliniat aici =i totodat[
aduse mul\umiri conducerii Teatrului Na-
Vartabed Khoren Zacarian, senatorul Varujan Vosganian,
Excelen\a sa Yeghishe Sargsyan =i Vartan Arachelian
\ional din Bucure=ti care ne-a g[zduit dar trecere ]n revist[ a istoriei comunit[\ii ar-
=i domnului Mihai Oroveanu, director al mene din Rom`nia. O comunitate cu tra-
Muzeului Na\ional de Art[ Contemporan[ di\ii bogate ]n coexisten\a cu prietenosul
=i al Funda\iei ARTEXPO care ne-a ajutat popor rom`n =i care ]mparte cu el valori
]n realizarea acestei expozi\ii. De asemeni comune.
trebuie subliniat c[ materialul fotografic a Cum se poate vedea din exponate, isto-
fost selectat =i pus la dispozi\ie de redac\ia ria acestei comunit[\i este o parte a na\iunii
Ararat, c]teva documente =i c[r\i au fost armene, precum este =i rela\ia armeano-ro-
oferite spre expunere de Arhiva Cultural[ m`n[.
Rom`n[ iar piesele de cult =i manuscrisele Exist[ dou[ motive principale care i-au
prezentate au fost aduse de la Muzeul Epar- dus pe armeni departe de patria lor. }n
hiei Armene. Toate acestea nu puteau fi ex- primul r`nd: conduc[torii din diferite \[ri
puse f[r[ o atent[ supraveghere a obiectelor, i-au invitat pe comercian\ii =i pe me=te=u-
deosebit de valoroase, asigurat[ pe tot par- garii armeni s[ participe la dezvoltarea co-
cursul expozi\iei de firma de paz[ Scor- mer\ului =i a me=te=ugurilor ]n \[rile lor,
acord`ndu-le un rol special ]n rela\iile co-
merciale dintre est =i vest. Acela=i lucru s-a
]nt]mplat ]n Principatul Moldovei. Domni-
torul Moldovei Alexandru cel Bun a acor-
dat armenilor privilegii =i i-a scutit de plata
impozitelor =i taxelor. }n Hrisovul dom-
nesc din anul 1401 el =i-a dat acordul pen-
tru ca Episcopul armean s[ poate fi numit
conduc[tor al Bisericii Apostolice Armene
]n Suceava, capitala Moldovei. }ncep]nd cu
aceast[ perioad[, se poate vorbi despre o
comunitate armean[ organizat[ ]n Moldo-
va. Aceste tendin\e au continuat, mai ales,
]n timpul domniei lui +tefan cel Mare, ]n a
doua parte a secolului XVI. Descriind im-
portan\a comer\ului =i a economiei ]n crea-
rea Principatului Moldovei, vestitul istoric
=i om de stat Nicolae Iorga a men\ionat ro-
lul special pe care l-au avut armenii ]n acest
proces. Armenii au servit ]ntotdeauna onest
Vartabed Khoren Zacarian
noii lor patrii ]n toate domeniile vie\ii, p[s-
sese. Mul\umiri =i societ[\ii Romart SRL tr]ndu-=i identitatea na\ional[, religia, cul-
conduse de dl Bergi Abagian care a adus tura =i tradi\iile.
c]teva covoare, cu motive orientale ce au Al doilea motiv nefericit care i-a deter-
completat ]ntr-un mod fericit aspectul ge- minat pe armeni s[-=i p[r[seasc[ patria
neral al expozi\iei. consta ]n situa\ia geopolitic[ =i economico-
social[ nefavorabil[ din Armenia ]n dife-
Lu[ri de cuv]nt rite perioade ale istoriei sale, ]n special ]n
Evul Mediu, fiind ocupat[ =i ]mp[r\it[ de
}n deschiderea expozi\iei a vorbit dom-
nul Vartan Arachelian, vice-pre=edinte al
Consiliului Eparhial al Bisericii Armene
din Rom`nia care a subliniat c[:
„(…) Aceast[ expozi\ie organizat[ acum
vine dup[ cea care a fost realizat[ ]n Bucu-
re=ti acum 75 de ani c]nd comunitatea ar-
mean[ era mult mai numeroas[. (…)
Nu putem avea o dimensiune real[ a
comunit[\ii armene din Rom`nia dac[ nu
am aminti c[ o mare parte a membrilor s[i
au sosit ]n aceast[ \ar[ ospitalier[ dup[ Ge-
nocidul din 1915 care, acum, la 24 aprilie,
comemor[m 90 de ani de la s[v]r=irea sa.“
}n fa\a celor prezen\i precum =i a re-
prezentan\ilor misiunilor diplomatice care
au participat la vernisaj, ambasadorul Re-
publicii Armenia la Bucure=ti, excelen\a sa
Yeghishe Sargsyan a spus:
„Pentru mine este o mare pl[cere s[ am
posibilitatea de a vorbi cu prilejul deschi-
derii expozi\iei, care ne permite o scurt[
Supliment
diferite puteri. }n mare parte comunitatea
armean[ din Rom`nia este alc[tuit[ din des-
cenden\i ai celor care au supravie\uit Geno-
cidului din Imperiul Otoman ]n anul 1915,
c]nd au fost uci=i 1,5 milioane de armeni:
b[rba\i, femei, b[tr]ni =i copii, reprezent]nd
dou[ treimi din popula\ia armean[ din Tur-
cia, fiind distruse ora=ele, satele, bisericile
=i =colile lor. Numai o mic[ parte a supravie-
\uit masacrelor organizate =i a g[sit refugiu
]n \[ri prietenoase, precum Rom`nia. Dup[
acest prim Genocid al secolului XX, mii de
refugia\i armeni au ajuns ]n Rom`nia.
Dup[ 90 de ani de la aceast[ tragedie,
este obliga\ia mea de a exprima ]nc[ o dat[
Rom`niei, altor \[ri din toat[ lumea =i mul-
tor personalit[\i, apar\in]nd diferitelor na-
\iuni, sincera mea apreciere a umanitaris-
mului lor, inclusiv unor pe simpli turci care
=i-au riscat via\a salv]nd vie\i armene=ti.
Fiind o parte integrant[ a vie\ii contem-
porane a societ[\ii rom`ne=ti comunitatea
armean[ a jucat un rol important ]n dez-
voltarea rela\iilor de prietenie tradi\ional[
armeano-rom`n[, care au c[p[tat o nou[ ex-
presie dup[ independen\a Armeniei =i sta-
bilirea celei de-a III-a Republicii ]n anul
1991. De 15 ani ]ntre noi exist[ rela\ii bila-
terale ]ncununate de succes ]n toate dome-
niile vie\ii care, s]nt convins, vor aduce noi
realiz[ri ]n beneficiul popoarelor noastre
prietene.
Doresc s[ exprim cele mai bune ur[ri de
prosperitate =i fericire tuturor celor prezen\i.“
}n continuare a luat cuv]ntul dl senator
Varujan Vosganian care a spus:
„}n primul r]nd a= vrea s[ explic titlul
expozi\iei noastre: «Armenii din Rom`nia
– m[rturii =i destine». De fapt destinul po-
porului armean este el ]nsu=i o m[rturie.
Armenii s]nt un popor special, dar bunicul
meu avea o vorb[: «Noi nu ne deosebim
prin ceea ce s]ntem. Noi ne deosebim mai
ales prin mor\ii pe care fiecare din neamul
nostru ]i pl]ngem.» +i dac[ acum ne re]n-
toarcem cu memoria, fiecare c[tre mor\ii
s[i atunci poporul armean este cu adev[rat
un popor special. (…) Poporul armean, ]n
ciuda vicisitudinilor istoriei, a rezistat. +i
nu a rezistat oricum. Omenirea a celebrat ]n
2001, 1700 de ani de la cre=tinarea armeni-
lor, cre=tinism p[strat cu sacrificii uria=e (…)
Armenii au reu=it s[ construiasc[ o civi-
liza\ie care a ]mbinat ]n mod miraculos
cultura, nego\ul =i, dac[ au realizat aceasta,
este pentru faptul c[ au urmat cele patru
bra\e ale crucii. Adic[ s[-=i duc[ cu ei tre-
cutul, adesea suflete=te, duc]ndu-=i cu ei
mormintele str[mo=ilor, s[ priveasc[ spre
viitor, s[ fie loiali \[rii ]n care locuiesc =i s[
aib[ credin\[ ]n Dumnezeu.
Aceast[ expozi\ie arat[ d[inuirea de peste
1.000 de ani a armenilor pe aceste melea-
guri (…) Niciodat[ armenii din Rom`nia nu Î
Supliment
Un titlu scurt dar care semnific[ at]ta
suferin\[ =i triste\e ce greu o po\i exprima
]n cuvinte, o suferin\[ cumplit[ ce a provo-
cat r[ni care nu s-au vindecat p]n[ azi =i nu
se vor vindeca niciodat[. }n urm[ cu 90 de
ani, 1.500.000 de martiri armeni, nevino-
va\i, lipsi\i de ap[rare, c[ci liderii lor fus-
eser[ deja extermina\i, au pierit ]n chinuri
groaznice, greu de imaginat, l[s]nd ]n urma
lor o imens[ jale. Pe 24 aprilie, zi de doliu
pentru to\i armenii, ne pl]ngem str[mo=ii
dragi, ]i comemor[m, ]i pomenim. Astfel
de manifest[ri au loc pretutindeni, acolo
unde mai exist[ armeni.
Comunitatea armean[ din Constan\a,
cu mult[ triste\e ]n suflet, a dedicat o serie
de manifest[ri comemorative lor, celor
care au pierit atunci, acum 90 de ani. Cu
to\ii =tim c[ acest p[m]nt primitor, a fost
gazd[ pentru cei care au supravie\uit m[-
celului barbar =i odios provocat de „junii
turci“, care puseser[ m]na pe putere ]n
Turcia ]n timpul primului r[zboi mondial =i
care au dorit s[-i elimine complet pe ar-
meni, mai mult s[-i extermine pe to\i cre=-
tinii pentru ca Asia Mic[ s[ fie populat[
numai de musulmani.
Manifest[rile au debutat cu o Confe-
rin\[ de Pres[, care a avut loc pe data de 22
aprilie, la orele 1000, la sediul Uniunii, la
care au participat reprezentan\i ai presei,
au avut a revendica ceva dec]t dreptul
Î
de a contribui la prosperitatea acestei \[ri
(…) Majoritatea celor prezen\i aici s]ntem
nepo\ii sau str[nepo\ii celor care s-au salvat
atunci. Armenii de pretutindeni =i cei care
]i pre\uiesc comemoreaz[ ziua de 24 apri-
lie ca ziua Genocidului s[v]r=it ]mpotriva
armenilor de c[tre autorit[\ile otomane…
}n numele Uniunii Armenilor din Ro-
m`nia, cu binecuv]ntarea Bisericii Ortodo-
xe Apostolice Armene din Rom`nia vreau
]nc[ o dat[ s[ aduc recuno=tiin\a noastr[
autorit[\ilor rom`ne =i poporului rom`n
care au fost printre primii care i-au primit
pe apatrizii armeni.
Ziua de 24 aprilie trebuie s[ fie o zi ]n
care noi ne re]ntoarcem cu pio=enie c[tre
mor\ii no=tri, s[ le purt[m ]n continuare
amintirea =i s[ facem totul pentru ca aceste
lucruri s[ nu se mai ]nt]mple.
+i, pentru acest lucru, nu este suficien-
t[ doar recunoa=terea noastr[, nu numai
propria noastr[ durere, trebuie s[ existe =i
o recunoa=tere ca atare a forurilor interna-
\ionale. Trebuie ca Turcia, mo=tenitoarea le-
gitim[ a Imperiului Otoman, s[ recunoasc[
oficial acest genocid.“
* zen\i, precum
Dou[ momente artistice au ]ntregit
acest vernisaj. Actorul Florin Chevorchian
a recitat poezia „Acesta este pentru Zarif“
de Diana Ter Hovanessian iar vartabet Kho-
ren Zacarian a interpretat melodia „Haiastan“.
A \inut s[ spun[ c]teva cuvinte doamna
Ema Simigian, fiica lui Osep Simigian sin-
gurul supravie\uitor al Genocidului care
mai tr[ie=te ]n Rom`nia.
Constan\a
NOU{ZECI DE ANI DE LA GENOCID
televiziunii =i ra-
dioului const[n-
\ean. Conferin\a a
fost \inut[ de Parohul Bisericii Armene din
Constan\a, Protopop Avedis Mandalian, de
Dl. Hacic Garabet, Pre=edintele Uniunii
Armenilor din Constan\a, de Vicepre=edin-
\ii Uniunii, Dl. Mihai Chircor =i Dna Car-
men Dropol, precum =i de Secretarul Ge-
neral al Comitetului UAR, Dl. Gabriel
Gargalian.
Aceast[ conferin\[, prima de acest gen
pentru armenii din Constan\a, a prilejuit
mediatizarea acestui masacru de propor\ii,
iar comemorarea lui reprezint[ „un mo-
ment de reculegere, de recunoa=tere, de
mul\umire str[bunilor no=trii f[r[ de care
noi nu am fi existat“ a declarat Dl. Hacic
Garabet ]n cadrul Conferin\ei.
Manifest[rile au continuat ]n aceea=i zi
la Teatrul Elpis, la orele 1800, cu un pro-
gram special, al c[rui scop a fost de a evo-
ca suferin\ele prin care au trecut str[bunii
no=trii. Au participat personalit[\i de sea-
m[ din Constan\a, reprezentan\i ai etniilor
din ]ntregul jude\, cona\ionalii no=trii.
Programul sus\inut a fost extrem de
emo\ionant. El a fost deschis de Pre=edin-
tele Uniunii, Dl. Hacic Garabet. Fiecare
moment ce a urmat i-au sensibilizat =i im-
presionat pe absolut to\i cei prezen\i ]n sal[.
„Armenia din inima Ia=ului“
Uniunea Armenilor, filiala Ia=i, ]mpre-
un[ cu Parohia Bisericii Armene Ia=i au
organizat la data pe 23 aprilie 2005 la „Ca-
sa Pogor“ o expozi\ie =i o ac\iune cultural[
intitulat[ „Armenia din inima Ia=ului“ de-
dicate comemor[rii Genocidului Armenilor
din 24 aprilie 1915.
Cu acest prilej au fost prezente nume-
roase personalit[\i culturale, politice, un
public larg, to\i membrii comunit[\ii ar-
mene din Ia=i ]mpreun[ cu domnul senator
Varujan Vosganian care a deschis manifes-
t[rile \in]nd un moment de reculegere ]n
memoria victimelor genocidului, dup[ care
a f[cut o scurt[ prezentare, ]ncep]nd cu is-
ARARAT 3
c[ masacrul din 1915 ]mpotriva armenilor,
a fost un Genocid. Deja multe state ]l re-
cunosc a subliniat dumnealui, chiar =i Con-
siliul Mondial Bisericesc, Parlamentul Eu-
ropean, |ara Galilor, Vatican, parlamentele
a 14 state independente =i de cur]nd Polo-
nia. Toate aceste momente au fost interpre-
tate cu mult[ sensibilitate =i ne-au mi=cat
pe to\i p]n[ la lacrimi, c[ci =i cei ce le-au
interpretat aveau sufletul ]nl[crimat. }mi
vine acum ]n minte ce mi-a spus unul din-
tre invita\ii de seam[, =i anume c[ a onorat
invita\ia noastr[ pentru c[ ]i respect[ foarte
mult pe armeni dar c[ va trebui s[ plece la
orele 1900 la o alt[ ]nt]lnire foarte impor-
tant[. +i acea persoan[ totu=i a r[mas ]n sa-
l[ p]n[ la sf]r=itul programului spun]ndu-mi,
c]nd ne-am luat r[mas bun, c[ nu a mai ple-
Astfel Dna Pro-
fesor Ar=aluis
Sarchisian Gu-
r[u a prezentat
un scurt istoric
al tristului eve-
niment, pres[rat
cu versuri emo-
\ionante scrise
ini\ial ]n limba
turc[ =i traduse
cu at]ta m[ies-
trie chiar de bu-
nicul s[u. Pro-
gramul a continuat cu momente muzicale cat pentru c[ a fost realmente foarte impre-
=i lirice, triste, interpretate de compatrio\ii sionat de tot ce v[zuse =i auzise ]n cadrul
no=trii, Luiza Terzian care a =i preg[tit acest programului. Apoi am v[zut o reprezentan-
program, Cristine Saragian, Tamara Tuma- t[ a minorit[\ii bulgare, cu lacrimi ]n ochi,
nian =i „armeanul nostru cel mai cunoscut“ rug]ndu-m[ s[-i recomand c[r\i pentru a
c[ci astfel a fost prezentat, inegalabilul citi mai mult despre aceast[ tragedie. +i nu
Harry Tavitian. Programul a fost ]ncheiat ]n ultimul r]nd doresc s[ men\ionez c[ tot
prin cuv]ntul sensibil, \inut de Parohul ce s-a scris ]n presa local[ despre acest eve-
Bisericii, Protopop Avedis Mandalian, care niment, a fost emo\ionant =i le mul\umim
a subliniat printre altele, ceea ce fusese mult dar mai cu seam[ m-a= opri asupra
men\ionat =i de Vicepre=edintele Comi- articolului din cotidianul „Ziua“, scris de
tetului, Dl Mihai Chircor, =i anume faptul Charles Tannok, Pre=edintele Comisiei
c[ armenii nu cer dec]t s[ li fac[ dreptate =i pentru Drepturile Omului a Parlamentului
s[ se recunoasc[ adev[rul, =i anume faptul European =i intitulat „Genocidul armenesc
=i povara amintirilor“. Domnia sa scrie:
„Toate r[zboiele au un final, ]n cele din
urm[. }ns[ amintirea atrocit[\ilor pare c[
toria comunit[\ii armene din Rom`nia evo- nu dispare niciodat[... Cea de-a 90-a come-
c]nd contribu\ia acestora ]n via\a social[, morare a masacr[rii armenilor ]n 1915, or-
economic[, cultural[ =i politic[ a \[rii =i donat[ de Junii Turci ai Imperiului Otoman
termin]nd cu o prezentare a tristelor eveni- =i executat[ de kurzi, reprezint[ o ran[ care
mente din timpul masacrelor =i a deport[rii nu se vindec[, ]ns[ una care trebuie tratat[,
armenilor din 1915. dac[ se dore=te ca progresul Turciei spre
La sf]r=itul manifest[rilor domnul pro- aderarea la Uniunea European[ s[ decurg[
fesor Marcel f[r[ incidente.“ Tot articolul este cutremu-
Agop =i doc- r[tor dar ce mi-a mai atras aten\ia ]n mod
torul Zare Na- deosebit este =i finalul articolului: „Viito-
zaryan au ]m- rul va ]ncepe numai atunci c]nd Turcia - la
p[r\it pachete fel ca Germania, ]n trecut, =i Serbia =i
cu alimente Croa\ia ]n prezent - ]=i va repudia politica de
unui num[r negare =i ]=i va recunoa=te oribilele crime
mare de b[- din 1915. Numai atunci trecutul va deveni
tr]ni nevoia=i, cu adev[rat trecut.“ +i a= mai dori s[ mai
enoria=i ai amintesc despre un alt eveniment comemo-
Bisericii Ar- rativ care pe mine, personal, m-a mi=cat
mene din Ia=i. p]n[ la lacrimi. Este vorba de faptul c[ ]n
Profit[m Armenia, la Ecimiadzin, au fost invita\i
de aceast[ 1.500.000 de oaspe\i, at]ta c]t se estimeaz[
ocazie pentru c[ au fost masacra\i aici ]n 1915.
a mul\umii tu- +irul manifest[rilor comemorative ale
turor celor ca- victimelor Genocidului, s-a ]ncheiat ]n acest
re au fost pre- an, aici la Constan\a, printr-o slujb[ de
pomenire, \inuta din suflet, de Der Hayr, pe
=i domnului data de 24 aprilie, orele 12:00, la Biserica
senator Varujan Vosganian pentru amabili- Armean[, la care a participat un num[r mare
tatea de a accepta =i patrona aceast[ de enoria=i de-ai no=trii; to\i au aprins o lu-
manifestare. m]nare =i s-au rugat pentru sufletele care au
pierit, pentru ca ele s[ se odihneasc[ ]n
Dr. Zare NAZARYAN pace!
Carmen DROPOL
Pre=edintele Consiliului Parohial al Vicepre=edinte U.A.R.
Bisericii Armene din Ia=i Filiala Constan\a
 4 ARARAT
Dezbatere public[ asupra genocidului armean
Genocidul armean a intrat în
dezbaterea public[ din România
s]mb[t[ 22 aprilie, atunci cînd
Uniunea Armenilor din România,
cu sprijinul Institutului de Cerce-
t[ri Politice din Universitatea
Bucure=ti, a pus aceast[ tem[ în
discu\ie, în cadrul unei conferin\e
publice, intitulat[ generic „Un
genocid uitat?“ Semnul de între-
bare din titlu a fost explicat de c[-
tre profesorul Daniel Barbu, direc-
tor al institutului, care a subliniat
importan\a memoriei în recupera-
rea trecutului precum =i necesita-
tea confrunt[rii de idei pe t[rîm
academic. Ambasadorul Armeniei
la Bucure=ti, Excelen\a Sa Yeghi-
she Sargsyian, a mul\umit organi-
zatorilor pentru ini\iativ[, precum
=i poporului român pentru ad[pos-
tul oferit refugia\ilor armeni înce-
pînd cu 1915. Domnia sa a sub-
liniat faptul c[ recunoa=terea ofi-
cial[ a primului genocid al seco-
lului XX (înc[ negat de Turcia, dar
recunoscut de multe state a ale
lumii, printre care Fran\a, Elve\ia,
Argentina, Slovacia =i, foarte re-
cent, Polonia) ar ajuta omenirea în
evitarea unor genocide viitoare,
men\ionînd remarca lui Hitler,
care spunea la o întîlnire cu Statul
Major în 1939: „Cine mai vorbe=-
te, pîn[ la urm[, ast[zi despre ani-
hilarea armenilor?“
O fraz[ pe cît de cinic[, pe atît
de celebr[, ea a revenit în multe
dintre prezent[rile speciali=tilor
participan\i la conferin\[. Tîn[rul
filosof C[t[lin Buciumeanu a fo-
losit-o pentru a explica mecanis-
mele terorii, între uitare =i memo-
rie, specialista în media Luciana
Ghica, doctorand[ în =tiin\e poli-
tice, pentru a g[si un sens neg[rii
oric[rui tip de genocid, =i, de aici,
al oric[rei tip de crim[, istoricul
Constantin Viorel Mihai pentru a
pune Genocidul Armenilor într-o
perspectiva politic[ =i juridic[ in-
terna\ional[. Memoria genocidar[
a fost explicat[ prin prisma litera-
turii de c[tre criticul Paul Cernat,
asistent la Facultatea de Litere, =i
prin cea a m[rturiilor supravie\ui-
torilor surprinse în urm[ cu dou[-
zeci de ani pe band[ de magnetofon
de c[tre sociologul Zoltan Rostas,
profesor universitar la Facultatea
de Jurnalism =i Comunicare.
Moderate ini\ial de c[tre de-
putatul Varujan Pambuccian, repre-
zentantul Uniunii Armenilor în
Parlament, discu\iile =i prezent[-
rile din cea de-a doua parte a con-
ferin\ei, conduse de c[tre Zoltan
Rostas, au stabilit o leg[tur[ între
mass-media, opinie public[ =i
perspectiva juridic[ interna\iona-
l[. Aceasta din urm[ a fost expli-
cat[ de c[tre istoricul Florin Dia-
conu, lector universitar la Facul-
tatea de =tiin\e Politice, fiind com-
pletate de c[tre perspectiva unui alt
istoric, Mihai Chioveanu, condu-
c[tor a dou[ seminarii pe tema
Holocaustului =i fascismului la
aceea=i facultate, care a plasat
aceste evenimente în contextul cul-
turii istorice europene. Influen\a
avut[ de lobby-urile armene=ti din
Supliment
SUA, precum =i impactul avut de
acestea nu numai pe continentul
american, dar =i în Armenia =i Tur-
cia au fost comentate de sociolo-
gul Oana Valentina Suciu, asistent
Facultatea de =tiin\e Politice, în
timp ce rolul avut de mass-media
interna\ional[ atît în cazul geno-
cidului armenilor, dar =i al multor
altor tragedii, cum au fost cele din
fosta Iugoslavie, au fost atent do-
cumentate =i explicate de c[tre
jurnalistul Marian Chiriac, direc-
torul Buletinului „Divers“.
Masa rotund[ din final, la care
au participat vorbitorii =i cei din
public, a punctat importan\a recu-
noa=terii oficiale de c[tre Turcia a
genocidului condus de c[tre gu-
vernul otoman, mai ales în condi-
\iile în care aceast[ \ar[ ar trebui
s[ înceap[ la 3 octombrie negocie-
rile de aderare la Uniunea Euro-
pean[.
Oana-Valentina SUCIU
(red[m ]n continuare fragmente
din lu[rile de cuv]nt)

Daniel Barbu: S]nt mul\i cei C[t[lin Buciumeanu: (…) Istoria nu poate ierta, g]nditorilor ima-
care ast[zi ar vrea ca Genocidul nu-i este îng[duit, ceea ce omului i se poate îng[dui, gineaz[ utopii.
armean din 1915 s[ fie uitat. Noi, iertarea. Nu poate nici s[ uite fiinc[ înfiereaz[ ire- Cu genunchii în-
cei din Facultatea de +tiin\e mediabil prezentul =i viitorul unei na\iuni sau chiar doi\i în fa\a =i
Politice nu uit[m acest lucru. Este umanit[\i.Omul, cel care face istorie, e cel str[b[tut sub greutatea uto-
=i explica\ia pentru care am preg[tit de spiritul clemen\ei, are dreptul =i datoria s[ ierte, piilor omul nostru
cu modestele noastre facilit[\i acest dar nu poate uita, nu poate ignora =i mai ales nu se dintr-o abstrac-
eveniment (…) poate exonera de trecut în forma =i sub forma uit[rii. \iune statistic[
Consider[m c[ reflexiile asupra C]nd cineva r[t[ce=te ra\iunile pentru care =i-a devine o realitate
anului 1915 pot fi ast[zi extrem de aneantizat semenul, ceilal\i nu trebuie s[ ridice un tragic[. Nu în-
fertile, c[ dincolo de num[rul, pres- mausoleu al t[cerii. t]mpl[tor înainte
tigiul, vizibilitatea public[, vocali- În problema genocidului, =i iat[ cum un fapt de de toate e necesar
tatea victimelor sau a celor care via\[ devenit istorie se tranform[ într-o problem[, s[ g[se=ti pl[gile
s]nt purt[tori de cuv]nt ai vic- important[ este mentalitea - g]ndirea ce st[ sub spe- unei g]ndiri.
timelor, orice victim[ merit[ s[ fie cia ireductibil[ a neîn\elegerii, a fundamentalismu- Actualmente
comemorat[ (…) Deopotriv[, pen- lui, a limitei duse în c]mpul absurdului - ce a putut se promoveaz[
tru noi, armeni =i rom`ni, comemo- opera chirurgical în s]nul unei realit[\i extirp]nd - ca cecitatea ori ig-
rarea mor\ilor, leg[tura dintre cei pe un corp str[in – calculat, discriminatoriu, eficient noran\a u=or de-
vii =i cei mor\i nu este o simpl[ tau- pe cel[lalt, cel[lalt ca etnie ori ras[...Omul trebuie liberat[. Meca-
tologie ci una vie, care produce efecte pentru noi, cei vii. }ntre noi, care s[ fac[ un riguros pas înapoi din fa\a istoriei sale în nismul =i meta-
reamintim, =i ]ntre cei de care ne amintim, exist[ o conexiune care nu dou[ circumstan\e. Prima, cea în care fapta deviaz[ bolismul social
poate fi zdrobit[ de nici un fel de incorectitudine politic[, de nici un fel fiin\a uman[ de la esen\a ei. A doua c]nd se retrage spre pe care-l presupun actele genocide au un tip aparte
de ierarhizare sau num[r[toare (…) a delibera o condamnare, un rechizitoriu împotriva de raportare fa\[ de realit[\i.
Noi ne sim\im ast[zi, ]n 2005, lega\i de voin\a celor care, ]mpotri- uit[rii =i a repeti\iei oarbe în c]mpul ororii. Cei pu=i ast[zi s[-=i toarne cenu=[ ]n cap nu mai
va propriilor lor voin\e =i supu=i voin\elor altora, violente, discre\io- Uneori \inta ideologiilor alunec[ în afara unei s]nt cei de atunci. Cei de acum î=i caut[ r[d[cini
nare =i criminale, au murit. vie\i omene=ti în cele dou[ sensuri composibile. curate, î=i întemeiaz[ un viitor pe uitare, pe eliber-
Ei leag[ voin\a noastr[, memoria noastr[ =i pentru noi, aceast[ Individul devine o abstrac\iune fiindc[ el cade area de co=marul unei op\iuni gre=it identificate.
memorie este constitutiv[. Nu-mi pot imagina o persoan[ tr[ind liber statistic sub o idee. Devine un num[r, un procent sau Libertatea spiritului e o formul[ în ai c[rei para-
oriunde ]n lume ast[zi, ]n anul 2005, spun]nd: „Nu m[ intereseaz[ ce o piedic[ indiferent[ autorului moral, u=or escalad- metrii variabila istorie, crima sistematica, practi-
s-a ]nt]mplat cu armenii ]n 1915!“ sau spun]nd, ]nc[, =i mai grav, „Ce abil[. Alteori el devine m[sur[, adic[ cel care cat[ cu metod[, este încet încet eliminat[, marginal-
a fost atunci nu e chiar at]t de important, nu este chiar a=a cum se motiveaz[ orice ideologie pentru care toat[ suflarea izat[ spre c]mpul uit[rii. (…)
spune, s]nt mai multe versiuni, s[ cump[nim, s[ c]nt[rim, s[ alegem
una dintre versiuni care s[ fie c]t mai eficient[, mai estetic[.“ Paul Cernat: Exist[ o li- cuperate dup[ una-dou[ sau
Un asemenea om care poate g]ndi ]n asemenea mod nu este ]ntr- teratur[ despre Genocid, scris[ chiar trei genera\ii de c[tre
adev[r un om liber. Parafraz]nd titlul, ]n calitatea mea, a= vrea s[ v[ de nearmeni, de la Cele 40 de urma=ii victimelor. Problema
spun c[ acest genocid nu este uitat! zile de pe Musa Dagh a lui care se pune în acest caz este cea
Varujan Pambuccian: Is- Franz Werfel, trecînd prin frag- a limbajului: care e limbajul cel
toria se poate scrie în multe mente memorialistice ale unor mai potrivit pentru a reda ceea
feluri. Dac[ ar trebui s[ vorbesc Nadejda Mandelstam sau Elias ce nu poate fi redat, abominabi-
despre un lucru legat de neamul Canetti =i ajungînd, s[ zicem, la lul, inomabilul? Din multitudinea
meu, poate ar trebui s[ procedez romanul Barb[ Albastr[ al lui de solu\ii narative a= aminti,
altfel (…) M[ num[r printre aceia Kurt Vonnegut, unde protago- deocamdat[, dou[: solu\ia de tip
care au avut, printre pu\inele nistul principal este un armean, „arheologic“, memorialistic-re-
familii, norocul s[ supravie- Rabo Karabekian, supravie\ui- constitutiv, literatura non-fictiv[
\uiasc[ din acel Genocid, într-un tor al ororilor din 1915. Exist[, bazat[ pe valorificarea unor do-
mod cumplit, c[ci supravie\ui- apoi, literatura urma=ilor (fii sau cumente, pe amintiri de familie
rile pot fi =i ele cumplite (…) nepo\i) ai victimelor, care se =.a.m.d. Un exemplu: The Black
În momentul în care nu exis- întorc în timp =i caut[ urmele Dog of Fate al americanului
t[ vinova\i, nu exist[ victime, acestui trecut tragic, într-o încer- Peter Balakian. Un caz aparte este
peste întîmpl[ri se a=terne uita- care de recuperare a propriei literatura care evit[ descrierea
rea, este foarte u=or s[ se repete identit[\i traumatice. Întrebarea direct[ a ororii, preferînd un fel
istoria (…) Dac[ aceste lucruri lui Theodor Adorno, „Se mai de retoric[ a non-spusului, a
nu =i le va mai aminti nimeni este posibil ca ele s[ se repete undeva în poate scrie poezie dup[ Holo- mai pu\in cunoscut[ decît cea des- enigmei tragice, ca în romanele
viitor (…) Recunoa=terea Genocidului armean este probabil una din caust?“ pare a fi valabil[ =i aici. pre Shoah. În plus, ea nu este una Mairig =i Calul Vartan ale lui
formele supreme de libertate. – Recunoa=terea gre=elii – . Pentru acest Evident, literatura despre Geno- a experien\ei biografice directe, Henri Verneuil. Dup[ cum spunea
lucru trebuie recunoscut Genocidul, nu pentru ca noi, armenii, s[ cidul armenilor – care nu poate fi pentru c[ supravie\uitorii nu au Wittgenstein în al s[u Tractatus,
poz[m în victime, nu ca s[ avem noi vreo preten\ie, ci pentru a avea separat[ de literatura exodului – prea l[sat m[rturii scrise, ci una a „Despre ceea ce nu se poate vorbi
recunoa=terea a ceea ce ni se cuvine (…) este mai pu\in bogat[ =i sensibil experien\ei indirecte, mediate, re- trebuie s[ se tac[“.
Supliment ARARAT 5
Zoltan Rosta=: (…) la armeni
am avut un prim =oc. Dorin\a lor
Luciana Ghica: În primul rînd, vorbind despre Genocidul Armean,
eu a= începe cu întreb[ri. Prima ar fi de ce trebuie s[ ne mai amintim
Presa din Rom`nia a scris
de a-=i scrie memoriile. Din patru de Genocid =i a doua cum? La prima vedere întrebarea „de ce s[ ne despre comemorarea
amintim“ pare banal[ dar mie nu mi se pare un argument c[ trebuie s[
armeni, doi =i-au scris memoriile.
Unul, într-o variant[ roman\at[, ne amintim doar c[ a fost primul genocid al sec. XX. zilei de 24 aprilie
altul a=a cum s-a priceput, f[r[ Nu mi se pare un argument c[ exist[ un num[r impresionant de ar- Recentele manifest[ri dedicate comemor[rii în România dar =i ]n
preten\ii literare. Dar pentru ei a meni mor\i, nu cred c[ num[rul victimelor este cel care face dintr-o lume a 90 de ani de la Genocidul Armean din 1915 au fost amplu
fost un fel de obliga\ie, ca supra- crim[, o crim[ „mai interesant[“. Nici o crim[ nu poate fi minor[, reflectate =i în presa româneasc[ a acestor zile.
vie\uitori (…) de a furniza dovezi indiferent dac[ vorbim de un om sau de un milion =i jum[tate (…) Nu
=i documente, privind propria lor cred c[ trebuie s[ ne amintim doar pentru c[ acest genocid este o crim[ Astfel, ziarul „Ziua“ din 23 aprilie 2005 aminte=te fap-
via\[. Pentru mine ca obsesie a împotriva umanit[\ii conform unei rezolu\ii a Societ[\ii Na\iunilor, nu tul c[ Uniunea Armenilor din România, Institutul Român de
fost mentalitatea armenilor în cred c[ trebuie s[ ne amintim despre genocidul armenilor doar pentru Istorie Recent[ =i Facultatea de =tiin\e Politice din Bucu-
individual, pentru mine nu exist[ c[ s-a distrus o cultur[. (…) Trebuie s[ ne amintim de genocidul arme- re=ti (FSP) au organizat conferin\a „Un genocid uitat?“ la
un armean în general. Ei au avut nilor deoarece înc[ nu avem de a face cu o reconciliere. Cum s[ ajungi care au participat printre al\ii =i Ambasadorul Armeniei la
drumul lor, aproape identic, dar cu la o reconciliere, este asta ceva pardonabil? Pentru c[ reconcilierea Bucure=ti, Yeghishe Sargsyian, precum =i liderul armenilor din Ca-
deosebiri (…) De exemplu un ar- înseamn[ iertare, ori asta ]nseamn[ un genocid pardonabil? Nimic nu mera Deputa\ilor,Varujan Pambuccian.
mean, Mezadurian, nu uit[ o sin- este pardonabil în contextul în care se pune sub semnul întreb[rii Acela=i cotidian scrie, la 25 aprilie 2005:
gur[ scen[, mergeau pe drumul umanitatea. Iertarea poate fi cerut[, dar nu este obligatoriu s[ fie =i „În fiecare an, pe 24 aprilie, armenii din întreaga lume î=i amintesc
spre Adana iar la marginea =oselei acordat[. De ce reconciliere? E nevoie de reconciliere, cu un spirit liber- de omorîrea sistematic[ a 1, 5 milioane dintre str[mo=ii lor. Pe 24 apri-
o femeie armeanc[ n[=tea iar gar- al pe care îl avem majoritatea. Avem nevoie de reconciliere pentru c[ lie 1915 guvernul Junilor Turci a strîns =i executat cîteva sute de inte-
dienii turci nici m[car nu i-au dat =i urma=ii supravie\uitorilor victimelor au propriile lor momente de lectuali =i lideri religio=i armeni, acesta fiind începutul unei campanii
voie s[ i se taie cordonul ombili- victimizare (…) Procesul este dificil, Turcia înc[ nu =i-a cerut iertare. de anihilare a popula\iei armene=ti. Pîn[ în 1923, guvernul turc de la
cal (…) Deja, dac[ vezi sute de Presiuni sunt f[cute, pe de o parte nu se poate ca o \ar[ s[ recunoasc[ acea vreme omorîse peste jum[tate din popula\ia armean[ =i deportase
exemple de acest gen, cinic, pei- atît de lesne ceea ce a negat atît de mult timp. Cu cît trece timpul cu alte sute de mii din \inuturile lor ancestrale. Pre=edintele Comisiei pen-
sajul pare banal (…) atît este mai greu (…) tru Drepturile Omului din Parlamentul European, Charles Tannock, a
ar[tat c[ „se spune c[ genocidul armenesc a inspirat planurile naziste de
dintre ei – principalul instrument „se întîmpl[ noi crime împotriva exterminare a evreilor. Cu toate acestea, în compara\ie cu Holocaustul,
care ne îng[duie s[ explic[m ceea umanit[\ii =i civiliza\iei.” +i aver- majoritatea oamenilor =tiu pu\ine despre acest episod sumbru“.
ce se întîmpl[ pe scena interna\io- tizau direct Sublima Poart[ c[ va Comunitatea armean[ din România a cinstit memoria acestor vic-
nal[ este s[ privim la actorii siste- r[spunde pentru aceste excese (…) time ale genocidului, aprinzînd lumîn[ri la monumentul din fa\a Se-
mului interna\ional ca purt[tori de A fost primul genocid al acestui natului României“.
interese definite în termeni de pu- secol (…) +tim c[ armenii nu au În continuare cotidianul „Ziua“ public[ studiul „Genocidul Armean
tere. Ceea ce înseamn[ c[ la urma fost decît una dintre \intele terorii =i pozi\ia \[rilor Antantei în anii 1915-1916“, semnat de Lilit Hov-
urmei, dac[ interesele s]nt majo- de stat la vremea respectiv[ în hannisian, care a ap[rut în culegerea de lucr[ri =tiin\ifice „Probleme
re, aproape inevitabil orice fel de Turcia atîta vreme cît Junii Turci ale istoriei =i istoriografiei Genocidului Armean“, editat[ de Muzeul –
instrument =i metod[ poate fi con- s-au ar[tat fascina\i de posibili- Institut al Genocidului Armean de pe lîng[ Academia Na\ional[ de
siderat ca fiind oarecum legitim (…) tatea de a rezolva definitiv toate =tiin\e a Republicii Armenia – Erevan.
Anumite lucruri despre geno- problemele r[mase nerezolvate =i Despre conferin\a „Un genocid uitat?“ ziarul „Ziua“ public[, tot la
cidul armean s]nt neclare =i ast[zi, toate conflictele generatoare de 25 aprilie 2005, articolul „Dezbatere public[ asupra genocidului armean“
de exemplu exist[ o puzderie de probleme prin a ar[ta severitate semnat de Oana Valentina Suciu (v. textul din pagina 4):
surse care fac trimitere la cifre oricui =i prin recurgere la teroare Nu în cele din urm[, mar\i, 26 aprilie, Pr. Paroh Bogdan Ezras scrie
extrem de diverse, dac[ discut[m în orice direc\ie (…) în cotidianul „Ziua“ un articol în care aminte=te de ac\iunile organizate
Florin Diaconu: (…) Conform despre num[rul total al victimelor Genocidul armean din 1915, de Comunitatea Armean[ în fa\a Senatului României:
paradigmei lui H. Morgenthau (…) +tim c[ avem de a face cu un ca =i celelalte genocide din sec. „Sîntem cre=tini =i am iertat dar nu vom uita niciodat[ pierderea
realismul e întemeiat pe ni=te pi- genocid de mari propor\ii (…) XIX – XX s]nt cît se poate de ira- ireparabil[ pe care a suferit-o poporul armean. Vom comemora acele
loni de natur[ principal[ =i a= face Guvernele marilor puteri au \ionale =i cît se poate de non-efi- zile =i ne vom face glasul auzit pîn[ cînd Turcia modern[ va accepta
trimitere în situa\ia aceasta la doi denun\at într-o declara\ie c[, citez, ciente (…) acele fapte c[ci recunoa=terea lor nu înseamn[ o asumare a crimei ci
Marian Chiriac: (…) Mass- Oana Valentina Suciu: Peste restabilirea adev[rului istoric.”
media trebuie =i poate s[ joace un jum[tate dintre armeni tr[iesc ]n *
rol important în aducerea la cu- diaspora. Armenii pot fi consi- „Evenimentul zilei“ dedic[ =i el ample
no=tin\[ =i în prezentarea acestor dera\i o diaspor[ arhetipal[ prin spa\ii comemor[rii genocidului armenilor.
acte abominabile ale trecutului (…) rela\ia avut[ cu \ara mam[, al c[- Astfel, sub semn[tura Dianei Evantia Bîrc[,
Media consider c[ poate con- rei mit este deosebit de important corespondent al ziarului la Erevan, dumi-
tribui foarte mult =i la reconcilie- (De exemplu, cre=terea importan- nic[ 24 aprilie 2005 se public[ articolul „Armenia – tranzi\ie în culori
\ei semnifica\iei Ecimiadzinului, sumbre“ din care cit[m:
rea =i asumarea trecutului (…)
mai ales ]n/pentru grupurile ar- „De-a lungul istoriei, Muntele Ararat a fost un simbol al stabilit[\ii
Vreau s[ accentuez c[ media
mene=ti din str[in[tate). =i o surs[ de încredere pentru poporul armean. „Poporul armean a
semnaleaz[ iar acest lucru este
}n aceast[ lucrare m[ voi con- pl[tit scump pentru existen\a sa, atît de mult încît cuvintele sfin\enie =i
foarte important (…) martiraj au devenit aproape sinonime în vocabularul vostru“, avea s[
centra pe c]teva chestiuni legate,
Mass-media este un element spun[ Papa Ioan Paul al II-lea la vizita pe care a efectuat-o, în anul
pe de o parte, de importan\a poli-
important, care poate s[ contribuie 2001, în Armenia.
ticii externe a grupurilor arme-
la recuperarea =i asumarea trecu- ne=ti, ]n special cele din SUA, Plîngîndu-=i înc[ trecutul, Armenia dore=te recunoa=terea interna-
tului, implicit la reconcilierea care reu=esc s[ transforme acti- \ional[ „care s[ vin[ din interior“, a=a cum spuneau zilele acestea re-
între diferite p[r\i care au un tre- vismul ]n politici (deci, mai con- prezentan\ii micu\ei \[ri, chiar dac[ „acel ceva“ trebuie scos din inte-
cut istoric marcat de evenimente cret, la lobby-ul armenesc din Con- rior cu presiuni puternice din afar[. Pe lista statelor care au recunoscut
tragice (…) gresul American), =i, pe de alt[ genocidul se afl[ \[ri precum Uruguay =i Argentina (ambele recunoscînd
parte, la efectele avute de politica genocidul la începutul anului trecut), pe lîng[ puterile interna\ionale,
Mihai Chioveanu: (…) În permanen\[ se poate face apel la mem-
dus[ la nivel interna\ional asupra începînd cu Statele Unite =i Canada, Rusia, Belgia sau buna prieten[
orie (…) A= încerca s[ fac o paralel[ între Genocidul Armean =i Holo-
opiniei publice din Armenia =i dintotdeauna, Fran\a.“
caustul evreilor, mi-e greu s[ spun ce fel de paralel[ pentru c[ exist[
Turcia. Acela=i corespondent va publica de altfel alte dou[ ample articole
ni=te decalaje absolut semnificative între cele dou[ na\ii.
De=i diaspor[ arhetipal[, ar- despre aceste evenimente în „Evenimentul zilei“ din 25 =i 26 aprilie 2005.
Holocaustul a reu=it, spre diferen\[ de Genocidul Armean, s[ nu r[-
menii nu s]nt nici ei scuti\i de fric- *
mîn[ doar un eveniment, a reu=it s[ devin[ un fenomen cultural (…)
\iuni =i sciziuni, clivaje care re- „România liber[“ din 24 aprilie 2005 amin-
Aici mai exist[ =i un element important, anume reprezentarea prin
flect[, ]n fapt, liniile de separare te=te, prin articolul „Doliu de la Erevan pîn[ la
artele vizuale (…)
politic[ antebelic[ din Armenia New York“, despre evenimentele organizate de Comunitatea Armean[
Dac[ ast[zi îi lipse=te ceva Genocidului armean îi lipse=te un film
(cea neintrat[ ]nc[ ]n sfera comu- din România iar Buletinul „Divers“ nr. 15 (207) din 21 aprilie 2005,
gen „Lista lui Schindler“ (…) Problema Turciei de ast[zi este c[ ea de
nist[). Una dintre organiza\iile ac- editat pe baza =tirilor Agen\iei Mediafax, public[, sub semn[tura Ga-
fapt poate s[ contreze orice replic[ venit[ dinspre Occident spunînd:
tive =i cunoscute este Partidul Da=- brielei Vieru, articolul „Genocidul armean – istoria trebuie cunoscut[“.
„Voi ne-a\i spus c[ Republica nu este responsabil[ pentru crimele
nak, dedicat „recuper[rii“ Ar- *
comise în perioada imperiului (…) Anul 1923 este anul zero, Repu-
meniei =i re]nfiin\[rii ei. Aceasta Men\ion[m c[ ]n urma manifest[rii ce a avut loc la Cluj, mass-
blica Turc[ nu î=i asum[ deloc responsabilitatea pentru crimele din tre-
a fost cel pu\in linia urmat[ p]n[ media local[ a reflectat evenimentul. Astfel TVR Studioul teritorial
cut, societatea turc[ nu a excedat niciodat[ în privin\a democra\iei sau
la mijlocul anilor 1970, dublat[ Cluj a realizat dou[ emisiuni despre Genocid la care se adaug[ ziarele
a dorin\ei de a se democratiza.
de o retoric[ anticomunist[ pe baza „Adev[rul de Cluj“, „Szabadsay“, „Monitorul de Cluj“, „Clujeanul“,
(…) Atîta timp cît Turcia nu va recunoa=te direct Genocidul
c[reia s-a =i intrat ]n conflict cu „Romanian Magyar“, „România liber[“.
Armean responsabilitatea pentru crimele trecutului, reconcilierea nu
Ramgavarii (un alt grup politic). *
va avea loc. În primul rînd pentru c[ au trecut deja 90 de ani, 90 de ani
Retorica lor era ]n mod clar influ- La Pite=ti ziarul local „Societatea Arge=an[“ a publicat ]n 26 aprilie
care nu au f[cut decît s[ înr[ut[\easc[ situa\ia =i s[ creeze, la rîndul lor,
en\at[ de politica extern[ ameri- 2005 unu articol despre comemorarea Genocidului ]n care au fost
o cultur[ istoric[ =i o con=tiin\[ istoric[ atît în cazul armenilor cît =i în
can[. +tafeta a fost ]ns[ preluat[ intervieva\i domnii Bedros Edicarda=ian =i R[zvan Gheorghiu.
cazul turcilor.“
cu success de c[tre Armenian
Fotografiile din paginile 4-5 au fost realizate de Mihai Gheorghiu (continuare ]n pagina 6) Fabian ANTON
 6 ARARAT Supliment
Manifest[ri dedicate genocidului ]n \ar[
Duminic[, 24 aprilie 2005, la Biserica Armean[ Ca s[ nu se ve=tejeasc[, florile privirea de la m[cel. Un soldat P[rintele Bog-
Gala\i Pite=ti
din Gala\i a avut loc un Tedeum cu ocazia comemo- trebuie îngrijite, dar dac[ dori\i ca aflat „în misiune“ a descoperit-o dan Ezras la
r[rii a 90 de ani de la Genocidul Armean f[ptuit de Guvernul Otoman. parfumul lor, culoarea îmbietoare, =i „a înfiat-o“, pl[cîndu-i buclele care au participat reprezentan\i de
Cu aceast[ ocazie Dl. Profesor Dan Agopic Kircorian a prezentat s[ d[inuie pe o durat[ f[r[ limite, blonde. Dup[ 6 luni de c[ut[ri un- seam[ ai etniei. Cu aceast[ ocazie
un material privind acest tragic eveniment precum =i peste 20 de chiar mai mult de 90 de ani „Flo- chiul ei, avînd func\ia de „drago- a fost depus[ =i o coroan[ întru
fotografii reprezentînd nimicirea fizic[ a comunit[\ii armene din Im- riile“ trebuie udate cu lacrimi. man“ (traduc[tor din limba engle- amintirea celor jertfi\i.
periul Otoman =i aspecte privind aceast[ comemorare la Monumentul Tocmai acest fapt ne-a c[l[uzit z[) angajat al Ambasadei Angliei, Dup[ slujba în limba armean[
Genocidului din Erevan, cu participarea conducerii armene =i a multor pa=ii, în duminica Floriilor, spre a reu=it s[ o „recupereze“. de la biseric[, P[rintele Bogdan
delega\i din Diaspora. biseric[ =i cimitir, fie mai întîi la Pentru a se ap[ra de asemenea s-a adresat celor prezen\i (români,
cimitir =i apoi la biseric[. crime armenii, o „mîn[“ de oa- greci, evrei =i armeni) ilustrînd
Membrii comunit[\ii armene, ideea c[ armenii s-au sacrificat toc-
la îndemnul domnilor Garbis =i mai pentru ca genera\iile ce ur-
Eduard Asadurian (tat[l =i fiul) „Floriile“ udate meaz[ s[-=i p[streze credin\a =i
au organizat în mod exemplar
manifest[rile consacrate come-
cu lacrimi s[-=i perpetueze tradi\iile.
Au mai luat cuvîntul secreta-
mor[rii a 90 de ani de la geno- ra comunit[\ii elene, dna. Ba-
cidul f[ptuit de partea nes[buit[ a meni, s-au retras pe muntele Musa- chiade Pan[, care a reu=it s[ im-
turcilor împotriva poporului ar- Dagh =i s-au ap[rat cu furci, topoa- presioneze auditoriul. Din partea
mean. Genocid care a durat un re, bolovani =i bu=teni pr[v[li\i comunit[\ii armene a urmat o ple-
r[stimp de 10 ani, înainte =i dup[ peste atacatorii ce mînuiau pu=ti doarie a domnului avocat R[zvan
anul 1915. Acestui masacrul i-au =i obuziere. Aceast[ rezisten\[ este Gheorghiu, ce a sensibilizat pîn[
c[zut jertf[ jum[tate din popu- redat[ tocmai, pentru eroismul do- la lacrimi pe cei prezen\i vorbind
la\ia armean[. vedit, de scriitorul Franz Werfel, despre c]\iva orfani ce au fost ]n-
Acest eveniment nu a fost sin- laureat al premiului Nobel pentru fia\i de bunicul s[u Dachesian.
gular, metoda a fost folosit[ =i de literatur[, în romanul intitulat Organizatorii s-au întrecut pe
c[tre nazi=ti, ce au organizat pri- „Musa-Dagh“ iar regizorul Henry ei în=i=i =i, pentru aceasta, se cu-
goane =i crime împotriva poporu- Verneuil (A=ot Malachian) a pro- vine s[ mul\umim familiilor Asa-
lui evreu. dus filmul „Mama“ („Mairig“) durian, Budan, Teosian, Tulban-
La începerea Tedeum-ului s-a \inut un minut de reculegere în me- Dar =i-n vremuri nu prea înde- dedicat acestui tragic eveniment djian =i, de ce nu, Minasian care
moria martirilor c[zu\i în genocid =i a familiilor acestora (peste 80 la p[rtate tot netrebnicii „osmanl[i“, =i poporului armean care, dup[ s-au dovedit a fi purt[tori perma-
num[r) care s-au refugiat în România, în ora=ul Gala\i. cu prilejul cuceririi Constantino- acest masacru, s-a revigorat, a pro- nen\i ai „tor\ei“ care c[l[uze=te
Pre=edintele U.A.R. filiala Gala\i =i a Parohiei Gala\i a prezentat pe polului =i, mai apoi, din dorin\a p[=it chiar, a ajuns dup[ îndelungi comunitatea pe f[ga=ul unor per-
scurt manifest[rile =i scopul acestora în \ara noastr[ =i în întreaga lume. de a înfrînge „Eteria“ (revolu\ia str[danii s[-=i aib[ statul s[u. manente =i variate manifest[ri.
De asemenea sarcinile ce revin popula\iei de etnie armean[ privind de eliberare a Greciei) au nimicit În memoria genocidului s-au De ast[ dat[ îns[=i natura ne-
campania împotriva uit[rii =i pentru repara\ia moral[, \inînd seam[ c[ o bun[ parte a popula\iei Eladei. ridicat monumente comemorative a înlesnit ca aceast[ manifestare
neamul armenesc mai exist[ datorit[ credin\ei =i ata=amentului fa\[ de P[rin\ii no=tri, pe atunci, în dintre care cel mai gr[itor este cel s[ fie cea care ne-a legat suflete=-
Biserica Armean[. 1915, copii de vîrste fragede, au de la Erevan, simbol modern al te atît de bunicii, p[rin\ii =i nepo-
Dup[ Tedeum la Monumentul Eroilor Armeni c[zu\i în genocidul fost cei care au privit cu ochii lor durerii, al celor care iart[ dar nu \ii no=tri, ca tocmai cei din urm[
din 1915 s-a \inut o slujb[ de parastas în memoria victimelor precum =i cum p[rin\ii le erau uci=i. uit[ tocmai pentru a nu se mai s[-i comemoreze pe cei dintîi. Flo-
a urma=ilor acestora înmormînta\i în Cimitirul Eternitatea din Gala\i. A=a s-a întîmplat cu mama repeta faptele reprobabile. rile din incinta bisericii au fost
La manifest[rile g[l[\ene au fost prezen\i peste aproximativ 60 de mea, ce a fost martor[ la uciderea La Pite=ti comemorarea a în- udate de lacrimi de triste\e urma-
membri ai comunit[\ii =i ai organelor locale precum =i pre=edin\ii Or- p[rin\ilor =i a celor 10 fra\i =i su- ceput printr-o slujb[ cre=tineasc[ te de bucurie, c[ci a=a e via\a în
ganiza\iilor Minorit[\ilor Italian[ =i Greac[. rori. Ea, fiind prea mic[, s-a ascuns la monumentul eroilor martiri ai ansamblul ei.
Evenimentul a fost reflectat =i la postul local de televiziune care, în cuibar, neputînd s[-=i înl[ture genocidului, slujb[ oficiat[ de Eduard MINASIAN
dup[ ce s-a deplasat la sediul Comunit[\ii Armene din Gala\i, au reali-
Oana Suciu, continuare din pagina 5 La ]ntrebarea referitoare la obtsacolele care ar
zat, gra\ie doamnei redactor Not[rescu, un amplu documentar despre
sta ]n fa\a unei eventuale reconcilieri, 81,7% dintre
Genocidul Armenilor din 1915.
Assembly of America, ce a ]nv[\at regulile jocului responden\ii armeni au indicat recunoa=terea geno-
Bedros AHARONIAN din politica american[, conving]nd at]t congressmani cidului. Este normal, ]ntruc]t genera\iile tinere au
Republicani, c]t =i Democra\i s[ le sus\in[ cauza. fost socializate pe baza unei identit[\i construite ]n
Manifest[ri comemorative Cluj La numai un an dup[ ob\inerea independen\ei acest sens. }n schimb, pentru turci obstacolele s]nt
Comunitatea armean[ din Cluj-Napoca a adus, al[turi de milioane Armeniei, un studiu realizat de Institute for Social mult mai ]mpr[=tiate (doar 19% v[d recunoa=terea
de armeni, un pios omagiu victimelor Genocidului Armean cu ocazia Research al prestigioasei Universit[\i Michigan re- genocidului ca un impediment), teritoriile ocup]nd al
evenimentului cultural interetnic care s-a desf[=urat în 20 aprilie a.c., lev[ c[ dintre cei 696 de subiec\i au numit genocidul doilea loc (12,1%), urmate de diferen\ele religioase
o ac\iune ]mpreun[ cu Casa Municipal[ de Cultur[ Cluj-Napoca =i ]mpotriva armenilor ca unul dintre cele mai impor- (11,2%). Lipsa cuno=tin\elor istorice creeaz[ difer-
Prim[ria Municipiului Cluj-Napoca. tante =i tragice evenimente de acest gen ]n propor\ie en\e ]n percep\ia reciproc[ a celor dou[ societ[\i.
Evenimentul cultural a fost deschis de gazda noastr[ inimoas[, de 37% (cu un procent similar cu cel care, ]n cazul }n concluzie, se poate spune c[ forma\iile sim-
directoarea institu\iei, Maria Florescu. unor compara\ii etnorasiale, au fost indicate extermi- bolice joac[ un rol critic ]n conceptul de continuitate
În programul, dedicat în întregime comemor[rii tristului eveni- narea amerindienilor =i conflictele din Yugoslavia). cultural[ al armenilor, ]n special al celor din SUA.
ment, au fost incluse : Mai mult, acela=i procent de intervieva\i =tia s[ pla- }n cadrul acestui sistem social exist[ un simt puter-
1. Prezentarea noastr[ în fa\a acestui auditoriu multicultural printr- seze corect ]n timp aceste evenimente. nic al unei culturi comune =i a unei istorii juxtapuse
un fragment din expozi\ia itinerant[ „Cultur[ =i art[ armeneasc[ la Un alt studiu recent, realizat sincronic ]n Arme- cu realitatea conflictelor interetnice =i a fragment[rii
Gherla”. Expozi\ia a fost vernisat[ de prof. Univ. Dr. Alexandra Rus. nia =i Turcia de c[tre American University Center politice. }n acest sens, identitatea armean[ nu este
2. Pre=edintele comunit[\ii evreie=ti din Cluj-Napoca =i-a manife- for Global Peace arat[ c[, la ]ntrebarea „Cum vede\i derivat[ dintr-un tip istoric sau cultural particular, ci
stat regretul c[ nici ast[zi, la cea de a 90-a comemorare, aceast[ crim[ rela\iile Armeniei cu urm[toarele \[ri?“, subiec\ii ar- un proces activ de simbolizare. }n acest sens, des-
f[ptuit[ împotriva armenilor, a umanit[\ii, nu a fost recunoscut[ de meni indic[ drept cele mai apropiate \[ri SUA cenden\a comun[ =i istoria comun[ s]nt constructe
c[tre f[pta=i =i a sus\inut ideea c[ tinerii au dreptul la adev[r. (47,4%), Grecia (46,5%) =i Fran\a (49,1%) – adic[ culturale.
3. Moment de Reculegere în memoria celor 1.500.000 de armeni, exact \[rile ]n care lob-
victime ale acestei crime împotriva umanit[\ii. by-ul este mai puternic,
4. Prezentarea de c[tre Azaduhi Varduca a primului Genocid al se- sau de care armenii se
colului XX cu problematica sa, genocid în care armenii au fost vic- simt mai apropia\i. }n
timele programului „bine gîndit“ =i executat de „Junii Turci“ în ve- acela=i timp, Turcia este
derea rezolv[rii „chestiunii armene=ti“. perceput[ ca av]nd rela-
Bro=uri cu materialul scris de Arpiar Sahaghian au fost difuzate \iile cele mai proaste
celor prezen\i dar =i cotidienelor din Cluj-Napoca în prealabil. Grecia (48%) =i Fran\a
5. Lansarea CD-ului „Armenopolis“ în 170 de imagini acompa- (45%), dar foarte bune
niate cu muzic[ armeneasc[ realizat de A. Varduca a avut loc în sala de cu SUA (78,7%). Proba-
spectacole a Casei Municipale de Cultur[. bil ]ns[ c[ r[spunsurile
6. Seara armeneasc[ s-a încheiat cu un atelier „Identitate etnic[ =i subiec\ilor nu au fost
convie\uire într-o comunitate multicultural[“ organizat într-o manier[ modelate de cunoa=te-
deosebit de creativ[ =i atractiv[ de Ana Steib =i Csilla Salat. rea propriu-zis[ a rela-
P[rintele paroh armeano-catolic Szahacs Endre a dedicat liturghia \iilor externe a \[rii ve-
lunar[ din aprilie oficiat[ la Cluj alin[rii sufletelor celor 1.500.000 de cine ci mai cur]nd pe a)
victime ale Genocidului armean. cunoa=terea rela\iilor
„Poporul care nu vrea s[ moar[ nu va muri niciodat[!“ spunea externe a propriei \[ri =i
Anatol France. b) prejudec[\ile recipro-
Azaduhi VARDUCA ce.
Supliment
(continuare din pagina 1)
Olanda =i multe alte state care au recunos-
cut genocidul au semnat deja ]n <cazierul>
Turciei care trebuie s[ ]n\eleag[ c[, ]n ca-
zul unei noi agresiuni ]mpotriva Armeniei,
comunitatea interna\ional[ o va trata ca pe
un <recidivist>. }nc[rc[tura sentimental[ =i
repara\ia moral[ a recunoa=terii genocidu-
lui p[lesc ]n fa\a mizei politice concrete pe
care aceast[ recunoa=tere interna\ional[ o
are pentru supravie\uirea Armeniei. A=adar,
to\i cei care particip[ la campania impu-
nerii recunoa=terii genocidului trebuie s[
=tie c[ fac mult mai mult dec]t s[ cear[ o
simpl[ alinare moral[ pentru sentimentul lor
al dezr[d[cin[rii =i pentru memoria ]nain-
ta=ilor lor asasina\i: ei consolideaz[ bazele
Armeniei de ast[zi.
Ankara schimb[ tactica
Rezultatele spectaculoase ale campaniei
pentru recunoa=terea genocidului din ulti-
mii ani – dac[ timp de 80 de ani doar dou[
state recunoscuser[ genocidul, ]n ultimii 10
ani aces lucru l-au f[cut 15 state – au pus
autorit[\ile de la Ankara ]n fa\a unei noi si-
tua\ii: aceastea au ]n\eles c[ opinia interna-
\ional[ predominant[ este aceea c[ a fost
un genocid, iar problema nu se pune ]n ter-
meni polemici dac[ <a fost sau nu un geno-
cid?>, ci dac[ <este oportun[ recunoa=terea
genocidului printr-o lege care poate duce la
r[cirea rela\iilor cu Turcia?>. +ocul resim-
\it de turci ]n fa\a num[rului cresc]nd de state
europene – majoritatea lor membre ale
Uniunii Europene a c[rei membr[ Turcia
aspir[ s[ devin[ – care au recunoscut Ge-
nocidul Armean a determinat o schimbare
de tactic[ a Ankarei, dar nu =i a tezelor ne-
ga\ioniste. F[r[ s[ renun\e la negarea abrup-
t[ a ideii de genocid, autorit[\ile turce=ti
]ncearc[ s[-=i cosmetizeze politica extern[
cu fardul deschiderii fa\[ de chestiunea ar-
mean[. Astfel, primul ministru Erdogan ]i
trimite o scrisoare pre=edintelui Kocearian
]n care ]l invit[ s[ ]nfiin\eze o comisie mix-
t[ de istorici armeni =i turci care s[ studie-
ze evenimentele din 1915. Erdogan =tia bine
care va fi r[spunsul p[r\ii armene, ]ntruc]t
ministrul de externe Oskanian r[spunsese
deja ]nainte la aceast[ mai veche dorin\[ a
p[r\ii turce: <istoricii =i-au f[cut treaba>, a
spus Oskanian, care a ad[ugat c[ problema
nu este una de polemic[ istoric[, ci una po-
litic[. Dar \inta guvernului turc nu erau ar-
menii, ci imaginea Turciei ]n ochii anumi-
tor occidentali, foarte sensibili la deschide-
rea spre dialog =i pentru care conteaz[ mai
pu\in dac[ dialogul se transform[ ]n tocmea-
l[ pe marginea unui fapt stabilit. Oare ce au
de <negociat> victima =i c[l[ul?
}n paralel cu z]mbetul aparent conci-
liant ar[tat c[tre exterior, Ankara mizeaz[
pe exacerbarea na\ionalismului intern. }ntre
puterea =i opozi\ia turc[ exist[ un consens
total ]n ceea ce prive=te campania oficial[
de contracarare a revendic[rilor armene=ti:
nici vorb[ ca turcii s[ fi comis vreun geno-
cid ]mpotriva armenilor, armenii falsific[
istoria, dimpotriv[, turcii au fost victimele
atrocit[\ilor armene=ti. +i toate acestea s]nt
sus\inute de vice-premierul =i ministrul de
externe Abdullah Gül, dup[ ce superiorul
s[u ]l invit[ pe Kocearian la dialog. Dac[
ar fi naivi =i ar crede ]n sinceritatea ofertei
de dialog a Turciei, ce ar putea auzi isto-
ricii armeni de la colegii lor turci? C[ ex-
terminarea armenilor nu numai c[ nici nu
s-a petrecut, dar pe deasupra a constituit un
genocid ]mpotriva turcilor! Cu alte cuvinte,
nu armenii, ci turcii s]nt cei care au disp[-
rut din Armenia ocidental[!
Semie=ecul american
Lobby-ul armeano-american este bine
organizat =i are o lung[ experien\[. De=i, ]n
pur stil american, cele dou[ organiza\ii
armene=ti de lobby din Statele Unite au
ridicat sus\inerea cauzei armene la nivelul
unei activit[\i de-a dreptul profesioniste,
p]n[ ]n prezent acestea nu au reu=it s[-=i
ating[ nici unul dintre cele dou[ obiective
principale: ob\inerea recunoa=terii geno-
cidului armean ]n Congres =i impunerea
cuv]ntului <genocid> ]n terminologia uti-
MIZA LUI 24 APRILIE
lizat[ de Casa Alb[. Cu toate c[ =i-au asi-
gurat sprijinul unui num[r cresc]nd de con-
gressmeni, c[ au reu=it men\inerea ]n Con-
gres a ajutorului anual american acordat
Armeniei la un nivel acceptabil, c[ au con-
vins legislativele a treizeci =i =apte de state
componente ale SUA s[ recunoasc[ geno-
cidul, lobyy-i=tii armeano-americani nu au
reu=it deocamdat[ s[ surmonteze influen\a
administra\iei de la Casa Alb[ asupra Con-
gresului, =tiut fiind faptul c[ nici o admi-
nistra\ie nu a dorit s[ supere Turcia de dra-
gul armenilor. Totu=i, probabil pentru a nu
da cu piciorul ]ntregii mase de aleg[tori ar-
meni, a devenit tradi\ie ca ]n fiecare an pre-
=edintele american s[ rosteasc[ un mesaj
de 24 aprilie. +i, tot tradi\ie a devenit =i a=tep-
tarea pe care o au armenii ca pre=edintele
s[ foloseac[ termenul de <genocid>. Iar tra-
di\ia a=tept[rii va continua: nici ]n acest an,
pre=edintele George Bush nu a pronun\at
cuv]ntul <genocid>. }n mesajul s[u din 24
aprilie, George Bush nu numai c[ s-a <fe-
rit> de genocid vorbind doar despre <depor-
tarea =i asasinarea ]n mas[ a unui milion =i
jum[tate de armeni>, dar a turnat ap[ la
moara celor ce v[d contracararea revendi-
c[rilor armene=ti prin lansarea polemicii
istorice, spun]nd c[ <mul\i armeni numesc
acest cumplit eveniment Marea Tragedie>.
<Noi privim la viitorul Armeniei =i Turciei
cu speran\[ de libertate, pace =i prosperi-
tate =i cu speran\a c[ recenta propunere a
primului ministru Erdogan de ]nfiin\are a
unei comisii mixte armeno-turce va da po-
sibilitatea continu[rii acestor transform[ri>,
spune ]n mesajul s[u pre=edintele ameri-
can, care astfel d[ un sprijin direct Ankarei,
face presiuni asupra Erevanului =i pune la
]ndoial[ ]nsu=i caracterul genocidar al ex-
termin[rii armenilor din Imperiul otoman.
Totu=i, avantajul ]n ]nfruntarea american[
este de partea armenilor: spre deosebire de
lobby-ul turcesc, cel armenesc poate rata
de oric]te d[\i =i este suficient s[ marcheze
o singur[ dat[ pentru a c]=tiga b[t[lia. Este
ca la asediul unei cet[\i: nu conteaz[ c]\i ani
dureaz[ asediul =i c]te atacuri s]nt respinse,
este suficient[ o singur[ str[pungere a ap[-
r[rii pentru ca cetatea s[ cad[. Iar ]n acest
caz, asediat[ este citadela nega\ionist[ turc[.
S[ nu uit[m c[ subiectul genocidului r[-
m]ne pe agenda Congresului.
}n vizor, Europa
Este evident c[, ]n ultimii ani, frontul
principal al cauzei armene s-a mutat ]n
Europa. Organiza\iile de sus\inere a cauzei
armene au c[p[tat experien\[ =i au ob\inut
succese notabile. Importan\a Europei spo-
re=te =i din perspectiva aspira\iilor turce=ti
de aderare la Uniunea European[.
De=i la summitul Uniunii Europene din
decembrie trecut de la Bruxelles, la care s-a
decis ]nceperea negocierilor de aderare cu
Turcia pe 3 octombrie viitor, subiectul ge-
nocidului armean a fost ignorat =i nu a fost
trecut printre condi\iile prealabile ader[rii
Turciei la UE, nimic nu este pierdut pentru
armeni. Dac[ la desf[=urarea summitului
genocidul fusese deja recunoscut de 6 state
membre ale UE (]n ordine cronologic[: Ci-
pru, Grecia, Belgia, Suedia, Italia =i Fran\a),
ARARAT 7
Fran\a, prima mare putere care a recu-
noscut (chiar dac[ =i printr-o rezolu\ie am-
bigu[) Genocidul Armean, a fost centrul
european al manifest[rilor comemorative
de 24 aprilie din acest an. }n ajunul comem-
or[rii, pre=edintele Jacques Chirac l-a
primit la Paris pe omologul s[u armean,
Robert Kocearian, =i, ]ntr-un gest simbolic,
a depus ]mpreun[ cu oaspetele s[u coroane
de flori la monumentul lui Komitas din
Paris, monument ]nchinat at]t marelui com-
pozitor, c]t =i victimelor genocidului antiar-
mean =i eroilor armeni ce s-au jertfit pentru
libertatea Fran\ei ]n timpul celui de al doilea
r[zboi mondial. Cu aceast[ ocazie, Chirac a
amintit c[ eventuala intrare a Turciei ]n
Uniunea European[ va trece ]n mod obliga-
toriu printr-o <datorie a memoriei> asupra
Genocidului Armean.
La r]ndul s[u, Germania se preg[te=te
s[ dea lovitura de gra\ie fostului aliat din
primul r[zboi mondial. A=a cum se a=tepta,
pe 21 aprilie ]n Bundestag a fost dezb[tut
]ntre timp acestora li s-au ad[ugat alte 3 subiectul Genocidului Armean, la propune-
(Olanda, Slovacia =i Polonia – plus Bul- rea cre=tin-democra\ilor =i a cre=tin-socia-
garia ]n a=teptare). Este de remarcat c[ lista li=tilor din opozi\ie. Dup[ dezbaterea de 45
a ]nceput s[ fie ]ngro=at[ de \[ri care nu de minute, ]n care reprezentan\ii tuturor par-
g[zduiesc importante comunit[\i armene=ti, tidelor germane s-au referit la extermina-
precum =i de \[ri din estul Europei, ceea ce rea armenilor folosind cuv]ntul <genocid>,
dovede=te un grad de principialitate printre urmeaz[ ca, p]n[ la sf]r=itul lui mai sau
europeni care nu poate dec]t s[ ne dea sper- ]nceputul lui iunie, s[ fie elaborat =i supus
an\e. M]ine-poim]ine tot mai mul\i slovaci Bundestagului spre aprobare un proiect de
=i polonezi (poate mul\i dintre ei parla- rezolu\ie comun pe tema Genocidului Ar-
mentari care ast[zi au votat rezolu\iile din mean. +i toate acestea cu recunoa=terea im-
parlamentele \[rilor lor), de ce nu =i cehi, bul- plicit[ a unei anumite responsabilit[\i ger-
gari sau unguri, mult mai pu\in sensibili la mane ]n des[v]r=irea genocidului! O even-
presiunile Ankarei, vor face parte din orga- tual[ recunoa=tere a genocidului de c[tre
nismele europene, ceea ce ar putea ]nclina ba- Germania, prin semnifica\ia sa simbolic[ =i
lan\a ]n mod decisiv ]n favoarea revendic[- ]nc[rc[tura istoric[, ar da ]n vileag nega\io-
rilor armene=ti. A=adar, condi\ia prealabil[ nismul oficial al Ankarei ]n ]ntreaga sa
a recunoa=terii genocidului poate fi intro- nuditate.
dus[ oric]nd ]n urm[torii ani de negocieri. Vartan MARTAIAN
Manifestare ]n Times Square, New York
Acum 90 de ani, ]ncep]nd cu 24 aprilie 1915 p]n[ ]n 1923, 1.500.000 de armeni au
fost omor]\i de turci. }n memoria oamenilor ce au murit =i din respect pentru poporul
armean, mii de armeni emigran\i din toate col\urile lumii, cum ar fi Rom`nia, Armenia,
Rusia, Turcia etc =i americani, sau adunat duminic[, 24 aprilie 2005, la orele 1200 p.m.,
]n Time Square-New York. A fost ceva impresionant. Politicieni din fiecare stat, repre-
zentan\i ai Bisericii, supravie\uitori ai genocidului, Dr. Peter Balakian-profesor la Col-
gate University, redactor la ziarul „New York Times“, =i mul\i al\ii au ]mp[rt[=it g]n-
duri =i sentimente tr[ite. Americanii consider[ Genocidul din 1915 un explicit model
pentru teoriile =i modul de a ac\iona a lui Hitler dup[ 1939 c]nd a spus deja cunoscuta
fraz[: „Cine mai vorbe=te ast[zi de exterminarea armenilor?“. Dup[ fiecare discurs se
auzeau printre aplauze oamenii strig]nd: „NEVER AGAIN! NEVER AGAIN!“ Locul era
plin de pancarde =i steaguri. }ntre discursuri au avut loc momente artistice cu muzic[
=i dansuri reprezentative prezentate de tineri ]ntre 6 =i 25 de ani. De asemenea publicul
dansa =i c]nta pe l]ng[ aceste grupuri. Ceremonia din Time Square s-a ]ncheiat ]n jur de
ora 200 p.m cu imnul Armeniei c]ntat de toata lumea prezent[ =i cu rug[ciunea „Tatal
Nostru“, spus[ din tot sufletul de miile de oameni prezen\i.
Apoi acompania\i de steaguri =i pancarde to\i s-au ]ndreptat spre Catedrala St. Pa-
trick c]nt]nd pe tot parcursul drumului imnul Armeniei. Drumul a durat aproximativ 15
minute. Catedrala St. Patrick a fost construit[ ]n 1858 =i are o capacitate de 2.200 de
locuri. C]nd am ajuns am reu=it cu pu\in noroc s[ prindem un loc destul de ]n fa\[. }n
mai pu\in de 15 minute Catedrala era plin[, mult] lume st]nd ]n picioare. A= putea spune
c[ au fost mult peste 2.300 de persoane. Preo\i de toate rangurile, au \inut o slujb[ so-
lemn[. Dup[ aproximativ o or[ =i jum[tate un grup de 14 tineri ]mbr[ca\i ]n alb au pre-
luat, simbolic, amintirile =i tr[irile de la cei 14 supravie\uitori prezen\i printr-o lum]na-
re aprins[ =i ]nm]nat[ de fiecare supravie\uitor. O prezen\[ deosebit[ a avut-o Elizabeth
Simonian care este cea mai b[tr]n[ supravie\uitoare a genocidului - 98 de ani - =i care a
povestit cum p[rin\ii ei au fost omor]\i =i ea =i-a petrecut via\a ]n orfelinate =i a trebuit
s[ ]=i schimbe numele. Petros Ghezelian un alt supravie\uitor ]n v]rst[ de 96 de ani =i-a
povestit tragedia vie\ii lui av]nd, dup[ at]\ia ani, ]nc[ fric[ s[ vorbeasc[ =i s[ spun[ c[
este armean. Dup[ toate aceste momentele emo\ionante, ac\iunile s-au ]ncheiat cu
binecuv]ntarea Arhiepiscopului Oshagan Choloyan.
Coresponden\[ pentru Ararat,
Bianca GARABET (New York)
 8 ARARAT
Duminic[ 24 aprilie la Catedrala
Armean[ din Bucure=ti a avut loc, ]n
prezen\a IPSS Arhiepiscop Dirayr
Mardichian o slujb[ de pomenire a
MUL|UMIRI
Seria de manifest[ri =tiin\ifice =i culturale dedicate
comemor[rii Genocidului Armenesc nu ar fi fost posibil[
f[r[ sus\inerea oferit[ necondi\ionat de c[tre mul\i prieteni
ai armenilor, c[rora dorim s[ le mul\umim ]nc[ o dat[ pe
aceast[ cale:
Profesorului Daniel Barbu, di-
rector al Institutului de Cercet[ri Po-
litice, =i profesorului Cristian Preda,
Decan al Facult[\ii de +tiin\e Poli-
tice din Universitatea Bucure=ti,
pentru generozitatea =i prompti-
tudinea cu care au r[spuns ]n
organizarea, pentru prima dat[ ]n
spa\iul academic rom`nesc, a unei
conferin\e av]nd ca subiect Geno-
cidul Armenesc. Gazde perfecte,
domniile lor au asigurat ]nalta
prestan\[ ]nt]lnirii desf[=urate sub
titlul generic „Un genocid uitat?“ pe
23 aprilie 2005 la sediul Institutului
de Cercet[ri Politice. Semnul de
]ntrebare retoric a fost analizat =i
explicat de profesioni=ti ce merit[
considera\ia noastr[: profesorul
Zoltan Rosta=, =ef al Catedrei de
Antropologie Politic[ din Faculta-
tea de Jurnalism, pentru c[ a p[strat
c]teva dintre pu\inele (=i de aceea
at]t de pre\ioase) m[rturii ale unor
supravie\uitori; profesorul Florin
Diaconu, pentru entuziasmul =i seri-
ozitatea cu care a abordat o prob-
lem[ ]nc[ at]t de delicat[; doctor ]n
istorie Mihai Chioveanu, specialist
]n problemele totalitarismului de
tip fascist, pentru sus\inerea =i
]n\elegerea pe care o are fa\[ de
armeni precum =i pentru ajutorul
acordat la organizarea acestui prim
eveniment; dr. Felicia Waldman,
directoare a Centrului Goldstein
Goren, nu doar o fin[ cunosc[toare
a domeniului dar =i o bun[ prieten[.
La fel ca Paul Cernat, C[t[lin Bu-
ciumeanu, Constantin Viorel Mihai,
Luciana Ghica =i Marian Chiriac,
despre care e greu de spus dac[ ar
trebui aprecia\i doar pentru priete-
nia lor sau, mai ales, pentru profe-
sionalismul de care au dat dovad[,
remarcat de c[tre to\i participan\ii
Slujb[ de comemorare
=i sfin\ire
a monumentului
celor uci=i ]n 1915.
Slujba a coincis cu
Ziua de Florii. Dup[
slujb[ au fost depuse
coroane de flori, din
partea Uniunii Arme-
nilor din Rom`nia, a
Arhiepiscopiei Biseri-
cii Armene =i Amba-
sadei Armeniei la mo-
numentul plasat cu
acest prilej ]n curtea
Catedralei. Reprezen-
t]nd o cruce sculptat[
cu motive specifice ar-
mene=ti monumentul
a fost adus din Arme-
nia =i a fost ]n[l\at pe
un soclu nu departe de
statuia eroului na\io-
nal armean, generalul Antranik. La mo-
mentul inaugural au participat un
mare num[r de armeni, reprezentan\i
ai Arhiepiscopiei Bisericii Armene,
la conferin\[. De=i mai pu\ini vi-
zibili, dar la fel de importan\i au
fost Sever Voinescu, de la Institutul
pentru Politici Publice, =i Mircea
Vasilescu, redactor =ef al presti-
gioasei „Dilema Veche“, ce ne-au
ajutat la popularizarea acestui eve-
niment. La fel =i Iulia Borisova,
care a ajutat discret dar eficient la
buna desf[=urare a ac\iunii precum
=i t]n[rul Adrian Neicu, nu numai
observator dar =i „documentarist“ al
evenimentului. Lor li se adaug[ un
prieten foarte special, Victor Ron-
cea, =ef al paginii de politic[ exter-
n[ al cotidianului „Ziua“, care =i-a
ar[tat sprijinul necondi\ionat nu nu-
mai acum, ci ]n timp, =i care de-
pune eforturi (pe care, cu modestie,
nu le recunoa=te) pentru ca aceast[
tragedie s[ fie (re)cunoscut[.
M[rturiile despre cultura arme-
nilor de-a lungul istoriei au fost pre-
zentate ]n holul Teatrului Na\ional
din Bucure=ti prin eforturile gen-
eroase =i necondi\ionate a doi mari
arti=ti: Ilinca Tomoroveanu, direc-
toarea interimar[ a acestui a=ez[m]nt
de cultur[, =i Mihai Oroveanu, di-
rector al Muzeului Na\ional de Art[
Contemporan[ =i, ]nainte de toate,
un rafinat intelectual =i prieten al ar-
menilor.
Nu ]n ultimul r]nd, comemorarea
]n premier[ ]ntr-un spa\iu public din
Rom`nia, de duminic[, 24 aprilie
2005, nu ar fi fost posibil[ f[r[ sus-
\inerea acordat[ de oficialit[\i, prin
persoana domnului secretar general
al Prim[riei Municipiului Bucure=ti,
domnul Dumitru St[nescu.
Mul\umim tuturor celor implica\i
din partea comunit[\ii armene din
Rom`nia.
ai UAR =i ai Ambasadei Armeniei.
De remarcat c[ de=i lucr[rile la mo-
nument nu s-au ]ncheiat ]nc[ (urmea-
z[ ca soclul s[ fie placat cu marmur[
=i se va pune o plac[ pe care se va
aminti de Genocidul din 1915) totu=i
el a ajuns ]n Rom`nia cu c]teva zile
]nainte de 24 aprilie =i a putut fi dez-
velit ]n chiar ziua comemor[rii.
Trebuie subliniat efortul depus de
Arhiepiscopia Bisericii Armene din
Rom`nia, care a finan\at realizarea
monumentului, dar =i sprijinul oferit
de un grup de cona\ionali din Ar-
menia, stabili\i ]n Rom`nia, care au
sponsorizat transportul – nu f[r[ pe-
ripe\ii – al monumentului din Armenia
p]n[ ]n curtea Catedralei Armene din
Bucure=ti.
S[ mai ad[ug[m c[, ]n prima zi
de Pa=te, duminic[ 1 mai, IPSS
Arhiepiscop Dirayr Mardichian a
sfin\it Monumentul.
(vezi fotografia din st]nga)
1915 scris din lum]n[ri
Seara de 24 aprilie a fost, poate, cel mai
emo\ionant moment al ac\iunilor ]ntreprinse cu
scopul de a comemora pe cei uci=i ]n 1915.
Orele 19, ]n fa\a sediului Senatului Rom`niei.
La ini\iativa diaconului Haik Azarian, ]n urma
Supliment
Osep Simigian, singurul supravie\uitor al genocidului
ce mai tr[ie=te ]n Rom`nia
]n fa\a monumentului parc[ spun`nd versurile:
Unde-a au pierit?
Cei îndrãgiþi, unde-aau pierit?
Oricît i-a
am plîns ºi i-a
am strigat,
Nici un rãspuns: ei au pierit
Hovhannes Tumanian, 1916
unei aprob[ri ob\inute de la Prim[ria Capitalei
de c[tre UAR, s-a hot[r]t ca, ]n centrul
Capitalei, s[ aprindem lum]n[ri din al c[rui
contur s[ scriem 1915. Nu departe de acest loc
era mare bucurie. Pe 25 aprilie Rom`nia semna
tratatul de aderare la Uniunea European[ =i ]n
Pia\a Revolu\iei avea loc un concert cu acest
prilej. De partea cealalt[, la Pia\a Universit[\ii
se desf[=ura un miting de solidaritate cu cei trei
ziari=ti rom`ni, r[pi\i ]n Irak. }ntre aceste dou[
ac\iuni, un grup de armeni aprindeau lum]n[ri,
pentru str[bunii lor uci=i acum 90 de ani. Dar ca
la un f[cut, atunci c]nd am spus cu to\ii Hair
Mer (Tat[l Nostru) inexplicabil, muzica ce p]n[
atunci r[zb[tea p]n[ la noi s-a oprit. Am stat
p]n[ ce soarele a apus =i apoi am plecat spre
Pia\a Universit[\ii ]ntr-un gest de solidaritate cu
ziari=tii r[pi\i. Ca un f[cut printre cei trei r[pi\i
se afl[ =i un armean. Ovidiu Ohanesian.
A=a s-au ]ncheiat, ]n Bucure=ti, trei zile de
comemorare dar =i de reculegere pentru cei ce
nu mai s]nt. Cineva spunea c[, iat[, ]n aceste
clipe de triste\e, parc[ s]ntem mai uni\i. Poate
c[ a=a este chiar dac[, ]n unele momente, am
avut sentimentul c[ mai important este s[
ac\ionezi de unul singur dec]t s[ a=tep\i doar
sfaturi...
Dumnezeu s[-i odihneasc[ pe cei ce au
murit nevinova\i ]n 1915. Acum 90 de ani.
Mihai STEPAN CAZAZIAN