Nuvela psihologica

Moara cu noroc
de I. Slavici

Moara cu noroc este o nuvela,adica specie a genului epic in proza, cu o constructie riguroasa, cu
un singur fir narativ central;personajele fiind putine pun in evidenta evolutia pers.
principal,complex,puternic individualizat. Trasaturile definitorii:tendinta de obiectivitate a
perspectivei narative, impersonalitatea naratorului, naratiunea la pers a III-a, atitudinea
detasata de descriere,veridicitatea.
Este o nuvela psihologica prin: tematica, modalitati de caracterizare a personajului si de
investigarea psihologica, natura conflictului.Nuvela este structurata in 17 capitole, fiind o
compozitie de tip clasic, succesiunea memontelor subiectului,dezvaluind psihologiei complexe.
Expozitiunea(primele 2 capitole):surprinde pers central Ghita,un cizmar sarac si onest care
tinde sa-si depaseasca conditia de taran sarman, luand in arenda carciuma de la moara cu noroc.
Incipitul nuvelei debuteaza cu vorbele batranei(un alter-ego al autorului),care pune in evidenta
mentalitatea populara traditionala conform careia omul este mai fericit daca are constiinta
curata:”omul sa fie fericit cu saracia sa,caci.daca e vorba,nu bogatia ci linistea colibei tale te
face fericit”.Pasul facut de Ghita se dovedeste a fi cu noroc,caci in scurt timp, viata devine
prospera.Exista inca din titlu un motiv anticipativ(specific prozei realiste) ptr ca, in mentalitatea
populara, o moara parasita reprezinta un loc blestemat;spatiul in care este asezata carciuma
reprezinta semnele degradarii: (moara a ramas parasita,cu lopetile rupte si cu acoperisul
ciuruit”), iar cele 5 cruci prefigureaza sfarsitul tragic al personahelor.
Intriga(cap3)-o constituie aparitia lui Lica Samadau(supraveghetori peste porcari),un stapan
ilegal al drumurilor, fara de care nimik nu se intampla in zona,
Desfasurarea actiunii(cap4-cap15):-Treptat Ghita devine omul lui Lica,lucru care il deranjeaza
pe carciumar,acceptand regulile impuse de acesta,luandu-si catvea masuri de precautie: cumpara
de la Arad 2 pistoale si 2 caini;si isi tocmeste inca o sluga pe Marti.Fara sa vrea,devine
complicele lui Lica,acceptand bani si porci furati,mintind la proces, ca Lica n-ar fi parasit
carciuma noaptea, degradandu-se moral foarte mult;la un moment dat are intentia de a parasi
carciuma,renuntand astfel la avere ptr. a asigura stabilitatea familiei,insa patima banilor il
copleseste:”sarmanilor mei copii.voi numai aveti asa cum avusesera parintii vostri,un tata om
cinstit”.Lica l-a compromis pe Ghita atat in fata familiei sale cai si in fata
comunitatii,implicandu-l in afacerile sale.
Punctul culminant(cap 16)-Ghita se hotaraste sa-l dea pe Lica pe mana lui Pintea si in aces scop
isi foloseste sotia drept momeala, lasandu-i pe cei 2 impreuna ptr ca Pintea sa-l prinda pe Lica la
carciuma cu banii furati asupra sa.In momentul in care ii vede impreuna,Ghita isi ucide sotia,Lica
il pune pe Raut sa-l ucida pe Ghita,dau foc carciumei si ptr a nu se lasa prins de Pintea,Lica se
sinucide,zdrobindu-si capul de un bustean.
Deznodamantul(cap17)-are valoare de epilog si se incheie ciclic tot cu vorbele batranei(“asa le-a
fost dat”).facanduse astfel,din nou apel la mentalitatea populara,conform careia toti oamenii se
supun unui destin.
Tema o reprezinta dezumanizarea individului in goana sa dupa avere,predominand astfel
conflictul interior(Ghita oscileaza intre dragostea ptr. familie si patima ptr avere).
Un alt tip de confilct este cel exterior dat de Ghita si Lica si intre Lica si Pintea, care se
impleteste cu cel latent prezent intre 2 modalitati(cea a lui Ghita si cea a batranei).
Este intalnita deasemeni si analiza psihologica,monologul interior(gandurile pers. sunt
prezentate in maniera directa:”trei ani numai trei ani sa pot sta aici-isi zicea el-si ma pun pe
picioare”si introspectia care consta in analizarea personajului a propriilor sale ganduri,naratorul
prezendandu-le in maniera directa.
Titlul nuvelei-este mai degraba ironic.Toposul ales,carciuma numita”Moara cu noroc”inseamna de
fapt “moara cu ghinion,care aduce nenorocirea”ptr ca usurinta castigurilor de aici ascunde
abateri etice grave(nelegiuirea si crima)
Actiunea se desfasoara pe parcursul unui an,intre 2 repere temporale cu valoare religioasa: de la
Sf. Gheorghe pana la Pasti,iar in final, apa si focul purifica locul.
In nuvela,accentul nu cade pe actul povestirii,ci pe complexitatea personajelor.Ghita este
cel mai complex personaj din nuvelistica lui Slavici,al carui destin ilustreaza consecintele
nefaste ale setei de inavutie,ceea ce face din el un personaj “rotund”.
Lica ramane egal cu sine,un om rau si primejdios.In schimb Ana sufera transformari
interioare,care ii ofera scriitorului posibilitatea unei fine analize a psihologiei feminine.
Naratorul obiectiv isi lasa personajele sa-si dezvaluie trasaturile in momente de
incordare,consemnandu-le gesturile,limbajul,prezentand relatiile dintre ele(caracterizare
indirecta).De asemenea,realizeaza portrete sugestive(caracterizare directa). Mijloacele de
investigatie psihologica sunt:scenele dialogate,monologul interior de factura traditionala si
acela realizat in stil indirect liber,notatia gestica,a mimicii si a tonului vocii.
Stilul nuvelei este sobru,concis,fara podoabe.Modurile de expunere indeplinesc o serie de
functii epice in discursul narativ.Descrierea initiala,are pe langa rolul obisnuit de coordonare
spatiala si temporala,functia simbolica de anticipare.
Naratiunea obiectiva isi realizeaza functia de reprezentare a realitatii prin absenta marcilor
subiectivitatii prin impresia de stil cenusiu.Alaturi de functia esentiala de reprezentare,in roman
apare si functia epica de interpretare/semnificare.Dialogul contribuie la caracterizarea
indirecta a personajelor,sustine veridicitatea relatiilor dintre personaje si concentrarea epica.
Monologul interior,de factura traditionala,monologul interior adresat si stilul indirect liber sunt
principalele mijloace de investigare psihologica a personajului principal.Limbajul narativ si al
personajelor valorifice aceleasi registre stilistice:limbajul regional,ardelenesc,limbajul popular,
oralitatea.Intelesul clasic-moralizator al nuvelei este sustinut prin zicale si proverbe populare
sau prin replicile rostite de batrana la inceputul si la sfarsitul nuvelei.
Nuvela are un ritm epic neomogen prin modificari ale timpului povestirii;actiunea se desfasoara
prin continue acumulari si izbucniri de tensiune epica.Naratiunea realista este obiectiva,realizata
la pers a III-a de catre un narator omniscient,omniprezent,neimplicat.
Relatarea evenimentelor nu se realizeaza linear,iar capitolele sunt legate prin
inlantuire.Inlantuite temporal si cauza faptelor sunt credibile,verosimile.Efectul asupra
cititorului este de iluzie a vietii(veridicitatea)si de obiectivitate.
Opera literara “Moara cu noroc”de “I. Slavici este o nuvela psihologica deoarece are toate
trasaturile acestei specii literare:-analizeaza conflictul interior al personajului principal,
urmareste procesul instrainarii lui Ghita fata de familie si degradarea morala a acestuia
produsa de ispita imbogatirii.