Capitolul V.

COMBATEREA INFRACTIUNILOR DE CORUPTPIE IN STATELE MEMBRE

Sectiunea I.Italia

Subsectiunea I. Aspecte generale privind coruptia

Probelama coruptiei in Italia nu ste un element de noutate, in contextual in care fenomenul a macinat
societatea inca de acum cateva decenii, cand marile ‘’ familiii ,, mafiote si crima organizata amputau
orice speratana a statullui de a se dezvolta intr-un mediu prielnic si normal in cee ace priveste
segmentele sociale. Este cunoscut faptul ca fenomenul coruptie ocupa un loc fruntas in ceea ce
inseamna activitate infractionala la nivelul Italiei, dovada stau multitudinea cazurilor prezentate de
presa international in care oameni de ‘’ inallta moralitate ,, ai statului sunt implicate in dosare penale
privind coruptia, diminuand astfel, putina incredere pe care cetateni o mai au in ceea ce inseamna
conducere democratica, valori democratice sau speranta la o viata europeana, civilizata.

In societatea in care problema coruptiei se resimte cel mai acut, aceasta devenind chiar o traditie daca,
din nou, facem referire la trecutul infractional al unor cetateni italieni arhicunoscuti, este in mod clar
nevoie de reforme puternice, radicale pentru a estompa fenomenull si a aduce statul pe o linie ascensiva
din punct de vedere individuala orice indoiala cu privire la coruptia functionarilor publici cu care cetateni
italieni se confrunta zilnic, pana la inaltii functionari publici ce conduc statul, in amploarea sa. 1

Una dintre problemele cu care s-a confruntat inca de la inceputul actiunea Departamentului, este faptul
ca aspect importante privind coruptia, nu erau definite, devenind astfell ambiguu in aplicare si
interpretabil, aspectece au condus la o suprasolicitare a administratiei publice si necesita eforturi
indelungate perntru persoanele insarcinate cu aplicarea planului.

Astfel, Italia s-a confruntat concomitant cu problemele privind actiunile si planurile defectuaose in
eliminarea coruptiei, in incercarea sa de a elabora o strategie privind lupta anticoruptie la nivel national,
rezultatele fiind in unele cazuri neexistente si in cele mai bune situatii, minime. 2

Referendu-se la cadrul juridic, Italia a adoptat Cinversatia penala privind coruptia in luna Iunie a anului
2013, aparand ca un raspuns fata de ingrijorarea nationala in raport cu fenomenul coruptiei, reflectata
de diferite studii si institutii de statistica si mai mult,de personalitatile implicate,sub diferite forme, in
dosarele penale instrumentate de procurorii italieni privind o serie infractiuni de coruptie, de la cel ma
inalt nivel. Ratificarea conventiei oferea o serie de reforme legislative, bucurandu-se si de increderea
guvernului, avand drept scop schimbarea mentalitatii nationale si prevedea, printre altele si:

- Consolidarea practicilor si politicilor anticoruptie de in toate nivelele, cuprinzand reforme

aplicabile in cadrul autoritatilor locale, regionale si centrale;
- Prevedea o abordare mult mai inclinata spre prevenire, oblige orice institutie publica in
abordarea planurilor de integritate;
- Prevedea un domeniu larg de aplicare a normelor de drept penal, desigur, in ceea ce priveste
savarsirea infractiunilor de coruptie;
- Imbunatatirea conduitei demnitarilor;
- Transparenta in cheltuielile publice;
- Accesul la informative;
- Reforme privind cooperarea dintre autoritati; 3

1
A se vedea Del Vecchio, P. Severino, Il contrasto alla corruziunoe nel diritto interno e nel diritto internazionale,Ed.
Cedam, 2014, p.235
2
Raportul UE privind combaterea coruptiei in Italia.
3
Raportul UE privind combaterea coruptiei in Italia.
Astfel, ideea din spatele reformelor a fost imbratisata, insa, a fost in repetate randuri si criticata, intrucat
aceaste nu prevedea dispozitii cu privire la infractiunile contabile, de spalare de banilor sau infractiunile
electorale. Noile reforma produceau, de asemenea, ambiguitati in cee ace priveste definitia coruptiei, a
mitei ,conducand la diferite problem practice.Sectorul privat era si elun segment ce cuprindea
inadvertente in sensul ca nu are completat si definit conform principiilor europene, fiind criticata in
repetate randuri de marile institutii europene de control si de Consiliu, cu aplecare speciala asupra
reglementarii aspectelor privitoare la prescriptii.

Oameni insarcinati cu crearea si sustinerea masurilor anticoruptie, precum si o serie de insitutii cum ar fi
parchetele instantele sau Curtea de Conturi, au fost pentru multa vreme limitati in a-si exercita
competenele, fapt pentru care coruptia a acaparat procurori si de Curtea de Conturi au condus la o
vizibila linie ascensiva in ceea ce priveste cadrul institutional atunci cand ne referim la infractiunile de
coruptie.4

In ultimii 5 ani, rapoartele Transparancy International au sesizat o imbunatatire a luptei anticoruptie la

nivelul Italiei, aspect ce se datoreaza integral Curtii de Conturi si sistemului judiciarm format acum din
oameni competenti cu reale dorinte in a crea cadrul propice dezvoltarii sociale.

Cu toate acestea, s-a resimtit si un dezinteres din partea Parlamentului. Guvernului, agentiilor
anticoruptie si a partidelor politice in a lupa cu fonemenul coruptiei, standartele lor fiind de continuare
minime si criticate de institutiile de controlul de competente de la nivel European. 5

Subsectiunea a II-a. Cadrul anticoruptie in contextual legislatiei nationale

In stadiul actual, Codul penal Italian cuprinde o serie de norme aplicavile in domeniul coruptiie, iar
aspectele principale ce tin de aceasta sunt definite dupa cum urmeaza:

In raport cu luarea de mita, Codul Penal Italian prevedea ca fiind infractiune fapta functionarului public
pentru a elibera un act official primeste pentru sine sau pentru un tert, in bani sau sub forma unor
foloase, o restributiecare nu i se cuvine, 6 sau accepta promisiunea ei ,pedepsind-o cu inchisoarea de la 6
luni la 3 ani. In continuare, articolul defineste aspectele privitoare la primirea retributiei amintite mai sus
in contextul in care actul este defa infaptuit si precizeaza ca pentru aceasta, pedeapsa va fi inchisoarea
de maxim 1 an.7

Pedeapsa va fi marita daca fapta prevazut de art. 319 are drept obiect conferinta de obligatii puternice,
salarii, pensii sau stipularea de contracte in care are interese administratia de care apartne functionarul
public.

Analiza sumara a infractiunii prezinta obiectul juridic al infractiunii ca fiind relatiile sociale privitoare la
buna desfasurare a activatitlor de serviciu, ce in materialitatea lor presupun: indeplinirea cu probitate de
catre functionarii publici, precum si de catre ceilalti functionari a indatoririlor de serviciu

Subiectul active al infractiunii este calificat, acesta putand fi doar un functionar public, subiectul pasiv
fiind constituit de institutia in cadrul careia isi desfasoara activitatea respectivul functionar, a carei
reputatie este stirbita prin infractiune.

In privinta participatiei penale aceasta este posibila sub toate formele sale, cu mentiunea ca pentru
atragerea situatiei de coautorat se impune a fi indeplinita conditia ca toti autorii infractiunii sa
indeplineasca circumstanta subiectului activ, impusa in textul de legea, aceea de a fi functionari publici.
4
Idem.
5
Idem.
6
A se vedea Bonelli F., Mantovani M., Corruzione nazionale e internazione, Ed. Giuffe, 2014. p. 342
7
Art. 318 din Codul Penal Italian.
Pe situatia de fata, luarea de mita se poate reaiza sub aspectul elementului material in mai multe
modalitati. In prima instanta, textul de lege pedepseste actiunea functionarului public de a primi bani
sau foloase sub forma retributiei, pentru sine sau pentru alul in scopul elibearrii unui act. In a doua
ipoteza, legea penala italiana va pedepsi fapta functionarului public care accepta promisiunea unor bani
sau foloase sub forma retributiei , pentru sine sau pentru altul, inaintata de respectibul mituitor, in
scopul eliberarii unui act.

Aducem precizarea ca legea nu prevedea calitatea acutului, insa in cadrul unei interpretari extensive,
rezulta faptul ca actul pentru a carui eliberari se primesc sau se accepta promisiunea de bani ori de alte
foloase sub forma retributiei trebuie sa se afle in legatura cu raporturile de serviciu pe care functionarul
public le interprinde cu institutia publica. 8

Raportandu-se la Codul Penal roman si la actele internationalce reglementeaza aspectele privitoare la

infractiunea de luare de mita, observam ca Italia nu pedepseste sub aspectul luarii de mita fapta
functionarului public ce pretinde bunuri sau alte foloase in scopul prezentat mai sus, aceasta fiind
incrimnata dinstict in continutul art. 322 ( Instigarea la coruptie ). In concluzie, smpla pretndere a banilor
sau a foloaselor pentru realizarea unui act ce intra in indatoririle de serviciu ale functionarului public, va
atrage raspunderea penala pentru infractiunea de instigare la coruptie, fiind sanctionata cu pedeapsa
inchisorii in cuantum de pana la 2 ani.

Urmarea imediata este constituita de starea de pericoll create pentru relatiile sociale referitoare la
normala activitate a organelor si institutiilor publice, legatura de cauzalitate neimpunand problem in
ceea ce inseamna stabilirea ei.

In raport cu latura subiectiva, fapta ce poate savarsi doar sub imperiul intentiei directe.

Cerinta savarsirii faptei cu intentie directa, in toate modalitatile comiterii elementului material al
infrctiunii rezulta din scopul exact pe care faptuitorul il urmareste si anume : eliberarea actului. Daca
functionarul primeste sau accepta promisiunea de bani sau foloase sub forma unor retributii, insa nu in
scopul de a elibera un act privitor la indatoririle sale de serviciu fapta nu va constitui infractiunea de
luare de mita.

Momentul consumarii infractiunii este momentul primirii efective a banilor sau a foloaselor , ori
momentl acceptarii promisiunii fata de aceasta.

Caracterul sanctionar al normei de incriminare, raportat la legislatia romaneasca, este mult mai bland,
limita maxima de pedeapsa pentru savarsirea acestei infractiuni fiind de doar 3 ani, in contextual in care
Romania prevede pentru savarsirea infractiunii de luare de mita, inclusive sub forma de pretinderii,
pedeapsa inchisorii de pana la 10 ani.

Un alt element il constituie situatia in care functionarul primeste retributia pentru un act official deja
infaptuit, (aceasta constituind tot infractiunea de luare de mita ) caracterul sanctionator va fi mai bland
maxim 1 an de inchisoare.

In cee ace priveste legislatia italiana, luare de mita mai imbraca si o forma agravanta 9, definite ca fiind
fapta functionarului public care pentru a omite sau a intarsia sau pentru a fi omisa sau intarziata
eliberarea unui act de catre biroul sau, sau pentru a executa sau a fi un act contrar indatoririlor de
serviciu, primeste pentru sine sau pentru un tert bani sau ate foloase sau accepta promisiunea lor.

Obsevam ca in situatia art. 319, legea penala Italiana pesepseste aceleasi modalitati ale elementului
material din art. 318, insa savarsite pentru omiterea sau intarirea sau pentru omisiiunea sau executarea
sau viitoare executare a unui act ce intra intr-o vadita contradictie cu insarcinarile de serviciu pe care

8
A se vedea Giovani Fiandaca, Enzo Musco, Diritto penale. Vol 1: Parte speciale,Ed. Zanichelli, 2012, p.467
9
Art. 319 din Codul Penal Italian
respectivul functionar public le interprinde in cadrul institutiei publice in care isi desfasoara activitatea.
Pentru actiunea descrisa mai sus, legea penala pedepseste respectivul functionar cu inchisoarea de pana
la 8 ani, caracterul sanctionar fiind pedeapsa inchisorii cuprinsa in intervalul 4-8 ani.Notam ca prinderea
banilor sau a foloaselor de catre functionarul public in scopul prezentat mai sus va atrage, de asemenea,
raspunderea penala pentru infractiunea de instigare la coruptie, unde sanctiunea este inchisoarea de
pana la 5 ani si 4 luni.

In privinta darii de mita10, legislatia italiana prevedea aceleasi pedepse applicable funtionarilor publici
pentru savarsirea infractiunii de luare de mita si pentru persoana ce da sau promite functionarului public
sau celui care ocupa o functie publica bani sau alte foloase in scopurile arate mai sus ( art. 318 si art.
319). Mai mult, actiunea persoanei care da sau promite bani sau alte foloase necuvenite unui functionar
public pentru a-l oblica sa elibereze un act oficia, este sups, atunci cand oferta nu este acceptata,
pedepsei cu inchisorii cuprinsa intre 4 luni si 2 ani. 11 Observam ca in legislatia italiana, actiunea
mituitorului de a oferi sau pronune ipoteza oferirii de bani sau alte foloase unui funtionar public in care
functionarul public le are in raport cu institutia in care isi desfasoara activitatea, daca pronunerea nu
este acceptata, aceasta va constitui o forma atenuata a infractiunii de dare de mita, conrar principiilor
legislatiei romanesti, unde refuzul promisiunii sau oferirea de bani sau alte foloase material
functionarilor publici urmata de refuzul acestea nu constituie circumstanta atenuata si nici caz de
micsorare a pedepsei in cadrul institutiei de individualizare a pedepsei.

Legea italiana propune aceeasi situatie si pentru ipoteza in care mituitorul ofera sau promite bani sau
alte foloase sub forma unor retributii in scopul obligarii unui functionar public sa omita eliberarea sau sa
intarzie eliberarea unui act de biroul sau, sau sa faca un act conrar indatoririlor sale. In aceasta situatie
pedeapsa va fi inchisoare, cuprinsa in intervalul de 2 ani si 8 luni, si 5 ani si 4 luni.

In cazul infractiunii de trafic de influenta,legislatia italiana prevedea in art. 346 din Codul penal, ca va
constitui infractune fapta persoanei care face trafic de influenta pe langa un functionar public sau pe
langa un angajat public care presteaza un serviciu public sau sa ii promita pentru sine sau pentru o terta
persoana, bani sau alte foloase, ca pret al propriei intermedieri fata de functionarul sau angajat public si
va fi pedepsita cu inchisoare de la1 la 5 ani si cu amenda cuprinsa intre 309 si 2065 de euro. Precizam ca
variant agravata o constituie situatia in care respective pesoana savarseste elemental material al
infractiunii prezentate mai sus sub pretextul ca trebuie sa cumpere favoarea unui functionar sau angajat
public sau ca trebuie sa-l remunereze pe acesta, pedeapsa fiind cuprinsa intre 2 si 6 ani de inchisoare si
amenda cuprinsa intre 516 si 265 de euro, in aceasta situatie.

Analiza infractiunii de trafic de influenta releva ca obiectul juridic al acestea este constituit de relatiile
sociale privitoare la desfasurarea activitatilor institutiilor publice.

Subiectul active al acestei infractiuni oate fi orice persoana cu capacitatea de a raspunde penal ce
comite elemental material al infractiunii. Subiectul pasiv fiind constituit de institutia publica in subsidiar,
subiect pasiv poate fi chiar functionarul pe langa care se urmareste interventia.

Elementul material poate fi exeutat prin modalitatea primrii a a acceptarii promisiunii de bani pentru
sine sau pentru o terta persoana, in scopul traficarii influentei sale pe langa un functionar public.

Urmarirea imediata este constituita de crearea unei stari e pericol in ceea ce privesste buna desfasurare
a activitatii unei insitutii publice. Legatura de cauzalitate, de asemenea, nu pune problem in identificarea
ei.

Infractiunea de cumparare de influenta se realizaza doar cu intentie directa calificata prin scop.

10
Art. 321 din Codul Penal Italian.
11
Art. 322 din Codul Penal Italian.
In legatura cu infractiunea de cumparare de influenta,Italia a integrat-o in Codul Penal in anul 2012 si se
prezinta ca fiind fapta pesoanei care pe nedrept, ofera sau promite, pentru sine sau pentru altul, bani
sau alte avantaje patrimoniale, unei persoane cu titlu de interventie personala ilegala pe langa un
functionar public sau o institutie pubica sau pentru a-l remunera in ceea ce priveste indeplinirea unui act
contrar indatoririlor oficiale sau omisiunea sau intarzirea unui act official ce intra in atributiile
respectibului functionar. Pentru acestea, pedeapsa este inchisoarea cuprinsa intre 1-3 ani.

Aceeasi pedeapsa se aplica celor care ofera in mor justificat sau promit bani sau alte avantaje
patrimoniale in scopul prezentat mai sus. 12

Pedeapsa este mai mare in cazul in care persoana care ofera sau promite in mod nejustificat, pentru sine
sau pentru altul, bani sau alte avantaje patrimoniale , are calitatea de functionar public sau angajat al
unei institutii publice.

Pedepsele sunt de asemenea, mai mari in cazul in care infractiunile au fost comise in legatura cu
exercitarea de activitatilor judiciare.

In cazull in care faptele nu sunt deosbeit de grave, pedeapsa este redusa.

In raport cu bunurile infractiuni, art. 240 din Codul Penal Italian presupune ca in caz de condamnare,
judecatorul poate ordona confiscarea lucrurilor care sunt produsul sau profitul acesteia. In continuare,
art. 322 din Codul Penal Italian prevede ca in cazul condamnarii unei persoane pentru savarsirea
infractiunilor de coruptie prezentate mai sus intotdeana va fi ordonata confiscarea bunurilor care
reprezinta profitul sau pretul, exceptand cazul cand apartin unei persoane straine de infractiune, sau ,
cand acest lucru nu este posibil, confiscarea bunurilo de care dispune ,, faptasul la o valoare
corespunzatoare acestui pret (prin echivalent). 13

Mentionam ca asemenei legislatiei romanesti, Italia a reglementat in Codul Penal in art. 357, notiunea
de functionar public. Astfel, in sensul legii penale italiene, functionarul public este considerate persoana
ce efectueaza conform legii actiuni in slujba autoritatilor publice, judiciare sau administrative. De
asemenea, este functionarul public orice persoana care desfasoara activitati in cadrul institutiilor ce
implimenteaza vointa guvernului sau in cadrul autoritatilor de stat.

In ceea ce priveste reglementarea conflictului de interese, legislatia aplicabila administratiei publice si

reformelor legislative fata de coruptie din anul 2012 cuprind dispozitii ce defines un areal larg de
aplicare. In urma adoptarii normelor din 2012, in martie 2013, Guvernul a adoptat un decret legislative
privind transparenta informatiilor in cadrul administratitei publice, in care averile oficialiilor alesi si
numiri, inclusive rudele acestora pana la gradul al II-lea sunt facute publice. Un aspect ce guverneaza
acest decret este principiul conform caruia liberal acces la informarea publica este regula, exceptia
stabilindu-se doar prin lege. Acest sistem de publicitate a activelor este aplicabil functionarilor alesi si
numiri la nivel central, regional si local, inclusive a celor care desfasoara activitati temporare in cadrul
autoritatilor publice. Mai mult, un alt decret in anul 2013 stabileste norme de incompabilitate si in a
avea anumite functii publice de conducere, in cazul in care functionarul in cauza a fost condamnat
anterior pentru savarsirea vreunei infractiuni impotriva administrati publice. 14

Domeniul achizitiilor publice este de asemenea un factor de risc pentru extinderea fenomenului de
coruptie, constant in aceea ca o mare parte a achizitiilor publice facute in cadrul statului Italian sunt
organizate fara o licitatie publica.

12
A se vedea Luigi Delpino, Rocco Pezzano, Manuae di diritto penale. Parte special, Ed. Giurgiche Simone, 2015,
p.570.
13
Art.322 din Codul penal Italian.
14
Raportul UE privind combaterea coruptiei in Italia.
Referitor la coruptia din sectorul privat, Italia a primit critici din partea institutiilor de monitorizare si
control datorita faptului ca Decizia –Cadru 2003/568/JAI a Consiliului privind combaterea coruptiei in
sectorul privat nu a fost ratificata integeral.

Coruptia din sectorul privat nu este desemnata ca o infractiune in Codul Penal Italian, insa este intr-o
oarecare masura acoperita de o serei de dispozitii de drept penal in Codul Civil in art. 2635, astfel :
directori, directori generali sau manageri insarcinati cu pregatirea documentelor contabile ale
societatilor, auditoria sau lichidatorii care, ca urmare a oferirii de banii sau foloasele ori a altui beneficiu,
pentru sine sau pentru altii efectueaza sau omit anumite aspecte procedural cu incalcarea obligatiilor
inerente in cadrul biroului lor, cauzand prejudicicii unei societati, vor fi pedepsiti cu inchisoarea de la
unu la treni ani.15

Pedeapsa este de la 1 la 5 ani in situatia in care infractiunea este comisa de catre cei de la
supravecgheaza activitatea persoanelor mentionate mai sus. De asemenea, cu aceeasi pedeapsa va fi
sanctionata si persoana ce da sau promite bani persoanelor prezentate mai sus in scopurile mentionate.

Desi in anul 2012 au aparut o serie de modificari, inclusive in raport cu definirea infractiunilor de
coruptie din sectorul privat si sanctiunile aplicabile acestora, Italia inca nu abordeaza toate ramurile
domeniului de aplicare al infractiunilor de coruptie. Noile dispozitii sunt inca insuficiente pentru a oferi
defintii curpinzatoare, cel putin in cazul darii si luarii de mita, acolo unde dispotiile sunt foarte inguste si
limitate doar a anumite categorii de persoane. Mai mult,urmarirea penala a acestor infractiuni se poate
face doar in baza unei plangeri, ca si mod de sesizare, actiunea penala putand fi exercitata din oficiu
doar in cazul in care prin comiterea infractiunii se creeaza o denaturare a concurentei la nivelul
achizitiilor de bunuri si/sau servicii. 16

Actiunile recente ale justitiei si raportul OECD 17 din 2011, ne arata ca atunci cand vine vorba despre dare
si luare de mita, imbricate in forma transfrontaliera, interesul de reprimare a acestora este mai puternic,
insa nu satisfacator.

In cee ace priveste sistemul contabil aplicabi firmelor, GRECO a remarcat ca sistemul nu este in
conformitate cu Conventia penala privind coruptia, acest llucru reiesind din limitarile aplicarii acestor
norme strict pentru soctiatile cotate la bursa, companiile de stat si pentru societatile de asigurari. 18

Italia nu beneficiaza de un parchet competent si specializat la cee ace inseamna urmariea si anchetarea
infractiunilor de coruptie,dosarele penale ce sustin cauze de coruptie fiind urmarite si anchetate din
punc de vedere penal de procurorii din cadrul parchetelor comune.

Decretul-lege nr.90/2014 transformat in Legea nr. 114/2014, oferind responsabiitati de supraveghere a

contractelor de achizitii publice autoritatii nationale anticoruptie, a reproiectat misiunea institutionala a
celor de la ANAC19. Acest lucru poate fi individualizat prin prevenirea coruptiei in administratia publica,
in companiie participante si filiale, inclusive prin punerea in aplicare a transparentei in toate aspectele
legate de management, precum si pentru activitatie de supravecghere in cadrul contractelor de achizitii
publice, a sarcinilor cu toate acestea, in toate sectoarele administatiei publice in care se pot dezvolta
potentialele fenomene negative asupra cetatenilor si intreprinderilor, orientand comportamentele si
activitatile functionarilor publici, cu operatiuni intr-o institutie consultative si administrativa. 20

Obiectivul noii ANAC, exprimat in prezenta viziune, este de a supraveghea si de a preveni coruptia prin
crearea unei retele de colaborare in govern, si in acelasi tip, cresterea eficientei utilizarii resulselor,
15
Idem.
16
Idem.
17
http://www.oecd.org/daf/anti-bribery/anti-briberyconvention/Italyphase3reportEN.pdf
18
Idem.
19
Autoritate Nazionale Anticorruzione.
20
http://www.anticorruzione.it/
reducerea controaleleor officiale,implicand printre altelle si ingreunarea sarcinilor procedural care ar
creste costul suportat de govern, fara a crea datorie pentru cetateni si interprinderi. 2122

Subsectiunea a III-a . Aspecte processual penale

Pe 6 noiembrie 2012 a fost adoptata Legea nr. 180/2012, incercand prin aceasta sa ofere asigurarea unei
abordari mai echitabile in ceea ce inseamna politici anticoruptie si politici de prevenire a fenomenului si,
succesiv, Italia intra prin Commissione independete pe la Valutazione, la Transparenza e I’Integrita –
CIVIT, in programul national anticoruptie, desfasurat pet rei ani, elaborate de Departamentul pentru
Administratie Publica, ce cuprindea o serie de masuri de transparenta si prevenire a coruptiei in randul
functionarilor publici si o serie de masuri ce vizau interceptarea oricaror forme de coruptie si a
coruptilor.

Pe 6 noimebrie 2012 a fost adoptata Legea nr. 180/ 2012, incercand prin ceasta sa ofere asiguarea unei
abordari mai echitabile in cee ace inseamna politici anticoruptie si politici de prevenire a fenomenului
si , succesiv, Italia intra, prin Commissione independente pe a Valutazione, la Transparenza e I’Integrita
CIVIT23, in prgramul national anticoruptie, desfasurat pe trei ani, elaborate de Departamentull pentru
Administratie Publica, ce cuprindea o serie de masuri de transparenta si prevenire a coruptiei in randul
functionarilor publici si o serie de masuri ce vizau interceptarea oricaror forme de coruptie si a
coruptilor.

In cele ce urmeaza vom incerca sa prezentam in linii mari etapele unui process penal :

Procestul penal ia nastere atunci cand organelle de cercetare penala sau procurorul afla de existent unui
fapt care ar putea fi considerat o contraventie sau o infractiune iar pec ale de conseicinta vor demara
urmarirea penala, in vederea inceperii procesului penal, exceptand cazul in care considera cazul inchis. 24

Pentru acela delicte care trebuie solutionate de Instanta colegiala, de Curtea de jurati, (simiara Curtii
Coroanei dinn Regatul Unit ori Districtului judiciar federal din SUA), si in unele cazuri, de Instanta cu
judecatorul unic, procurorul trimite o cerere de chemare in judecata catre Judecator, in vederea audierii
preliminare. Odata ce audierea preliminara s-a incheiat, judecatorul poate fie sa trimita invinuitul in
judecata, fie sa renunte la urmarirea penala.

Pentru acela infractiuni care intra in compotenta Instantei cu judecator unic sau a judecatorului de pace,
procurorul va inainte o cerere de trimite in judecata sau o trimitere directa in judecata, dupa care
urmeaza o serie procese speciale : procedura accelerate, sanctiunea solicitata de catre carti (negocierea
pedepsei) , hotararea imediata sau accelerate, procedura prin hotararea penala de condamnare. 25

Procedura penala are de obicei trei etape: prima instant ( Curtea de jurati, Instanta colegiala, Instanta cu
judecator unic si judecator de pace), Curtea de Apel si Curtea de Casatie ( instanta suprema).

In prima instant sunt obtinute toate probele, proceura finalizandu-se cu condamnarea sau achitarea
asupra careia se poate introduce apel. Se poate introduce un apel impotriva sentintei pronuntate in
prima istanta, Curtea de Apel putand sa confirme sentinta pronuntata in prima istanta, sa o anule partial
ori integral,Mentionam ca anularea se poate face doar prin retrimiterea la primul judecator. Hotararea
Curtii de Apel putand de a fi de asemenea contestata printr-o cerere inainte Curtiii de Casatii (instanta

21
A se vedea http://www.anticorruzione.it/
22
Autoritatea nationala anticoruptie.
23
Autoritatea nationala anticoruptie.
24
A se vedea http://e-justice.europa.eu.
25
Idem.
suprema). Astfel, cererea nu este admisibila, fie o respinge sau chiar caseaza sentinta fara sa o trimita
inapoim sau poate anula in final sentinta trimitind-o judecatorului de la prima istanta. 26

Odata ce s-au incheiat toate etapele judecatii, sentinta este definitive si va fi executorie.

Un aspect notabil este reprezentat de faptul ca orice contestatie asupra masurilor coercitive este
inaintata si solutionata de ‘’ Tribunalle del riesame’’, o institutie cu competente exclusive in acest sens.

De asemenea, organelle ce cercetare penala pot aresta o persoana daca aceastea este surprinsa in
timpul comieterii unei fapte penale sau ulterior , daca exista riscul ca persoana respective sa se sustraga
procedurii. Scopul arestatului este evitarea comiterii mai multor infractiuni si retinerea persoanei,
obtinerea probelor necesare si evitarea sustragerii persoanei suspectate de la ancheta. 27

Mai mult, politia poate aresta o persoana pentru a pune in aplicare un mandate European de arestare.

In raport cu durata retinerii, precizam ca aceasta nu poate depasi 24 de ore. 28

In cee ace priveste pledarea vinovatiei, sistemul judiciar Italian nu prevede dispozitii in acest sens, insa,
daca nu doreste derularea procesului penal ci o procedura redusa, poate fi inainta procurorului o cerere
cu privire la o eventuala intelegere asupra pedepsei ( negocierea pedepsei). Solicitarea trebuie facuta in
cadrul audierii preliminare sau , in cazu in care nu exista o audiere preliminara, chiar la inceputul
procesului.29

Sectiunea a II-a Germania

Subsectiunea a I. Aspecte generale privind coruptia

Germania este una trintre tarile in care lupta anticoruptie este un element caruia i se atribuie o
deosebita importanta atat cee ace priveste cadrul legal cat si strategiile de reprimare a
fenomenului,investind intr-o serie de actiuni de prevenire si antrenare a spiritului recunoscut eficienta
sistemelor de reprimare a coruptiei din Germania, subliniid aspectele privitoare la coruptia din
Administratia publica.

In raport cu legislatia germana, putem afirma ca aceastea nu acopera in intregime tot arealul coruptiei si
al anumitor tipuri de comportament catalogate de morala international ca fiind ‘’ comportamente legate
de coruptie ‘’ , in cee ace priveste sectorull privat. In ciuda faptului ca Germania este un membru
fondator al GRECO si de asemenea, stat semntar a celor mai puternice acte international priviotoare la
coruptie ( Conventia penala impotriva coruptiei si Conventia Natiunilor Unite impotriva coruptiei) ,
Germania nu si-a armonizat prevederile nationale referitoar la coruptie cu textul cuprins in actele
normative mentionate mai sus.

In anul 2013, in Germania au urmarit statul chiar si in ultimul raport, acestea referindu-se in cea mai
mare parte la aspectele privitoare la finantarea partidelor politice in special si la aspectele privitoare la
transparenta, a III-a runda de evaluare a GRECO oferind Germaniei (fata de recomandari) calificativul de
‘’ in general nesatisfacator’’.

In raport cu cadrul ce guverneaza institutie, precizam ca Germania reglementeaza activitatea

administratiei publice prin coduri de conduit curprinzatoare ce viseaza reprimarea si prevenirea
coruptiei de la nivel federal si local. Potrivit studiilor,99% dintre institutiile publice benefeciazza de
sistemul de decizionare ‘’ a celor patru ochi’’, asta insemnand ca in majoritatea cazurilor pentru luarea
26
Idem.
27
A se vedea https://e-justice.europa.eu
28
A se vedea Codul de procedura penala a Italiei.
29
A se vedea https://e-justice.europa.eu.
unei decizii, e nevoie de avizul a doua persoane ; 80 % dintre institutii reglementeaza in regulamentele
de ordine interioara aspectele privitoare la corutpie 74% monitorizeaza in mod aleatoriu luarea
deciziilor;62% au depistat segmente in care riscul coruptiei este crescut; iar 57% au numit un comisar
anticoruptie la nivelul institutiei. De asemenea, studiile arata ca un numar foarte mare de functionary
publici s-au aratat dispusi sa depuna plangere penala catre organelle judiciare, in situatia in care vor lua
la cunostinta despre fapta vreunui coleg de corupe o persoana sau de a fi corupt.

In cee ace priveste conflictual de interese, parlamentarii germani nu sunt obligati sa-si declare averile. O
serie de dezbateri recente s-au concentrate pe extinderea si transparenta veniturilor suplimentare
obtinute de catre acestia. Noi norme in acest sens au intrat in vigoare pentru parlamentarii ce-si
desfasoara mandatul in perioada 2013-2017.

Legea germana nu prezinta nicio limita de timp care sa guverneze perioada dintre parasierea functiei
publice si intretinerea de raporturi de serviciu in domeniul privat, in legatura cu functionarii publici.

Subsectiunea a II-a. Cadrul anticoruptie in contextu legislatiei nationale

Potrivit Codului Penal german, un functionar public comite o infractiune de coruptie in contextual in
care da sau primeste mita. Precizami insa ca legislatia in domeniul functionarilor publici nu sustine
ipoteza nfractiunilor comise de catre parlamentari sau de catre membrii consiliilor regionale, dispozitiile
aplicandu-se doar functionarilor publici, inluzand categoria primarilor.

In contectul prevederilor in legatura cu savarsirea infractiunilor de coruptie, legislatia propune spre

incrimianare luarea de mita30 sub forma faptei functionarului public sau a oricarei persoane insarcinate
cu exercitarea unui serviciu public special care cere, accepta promisiunea sau accepta un beneficiu
pentru sine sau pentru o terta persoana pentru neindeplinirea unei indatoriri de serviciu. In continuare,
norma de incriminare pedepseste fapta judecatorului sau a a arbitrul care cere, permite sa ii fie promis
sau accepta un beneficiu pentru sine sau o terta persoana in schimbul efectuarii sau efectuarii in viitor a
un act judiciar. Norma prezinta si o ipoteza in care savarsirea elementului material in sensul descries mai
sus nu va fi pedepsita, daca benefeciarul de are a dispus, prin acceptarea promisiunii, a fost autorizat de
institutia publica in cadrul careia ii desfasoara activitatile de serviu funtionarului pubic respective sau
acesta a intocmit imediat un raport despre beneficiul primit. 31 In ipotiza functionarului public sau a
oricarei persoane insarcinate cu exercitarea unui serviciu public care a oricarei persoane insarcinate cu
exercitarea unui serviciu public care primeste, accepta promisiunea sau cere beneficii in scopul
neindeplinirii prerogativelor de serviciu, legea germana prevede sanctiunea amenzii sau pedeapsa
inchisorii de cel mult 3 ani. Savarsirea modalitatilor aceluiasi element material de catre un judecator sau
arbitru, va fi supusa cu caracter sanctionar mai aspru va fi supusa pedepsii amenzii sau inchisorii de cel
mult 5 ani. Observam astfe un caracter sanctionar mai aspru pentru judecatorii sau membrii instantelor
de arbitraj insa, in comparative cu normele de sanctionare romanesti, luarea de mita, in Germania este
mult mai bland pedepsita.

In legislatia germana, luarea de mita mai poate imbraca o forma. Luarea de mita pentru incurajarea
incalcarii indatoririlor de serviciu32 sanctioneaza fapta functionarului public sa a persoanei insarcinate cu
exercitarea unui serviciu public special care cere, permite sa ii fie promis sau accepta un beneficiu
pentru sine sau pentru o terta persoana, in schimbul faptului ca a efectuat sau va efectua in viitor, un
act public si, prin urmare, a incalcat sau va incalca indatoririle sale de serviciu. Fapta judecatorilor sau a
membrilor instantelor de arbritraj care cer, permit sa le fie promis sau accepta un beneficiu pentru sine

30
Codul Penal german, capitolul 30, sectiunea 331.
31
Este necesar ca pentru incidenta cazului de nepedepsire actiunea de acceptare, provenita din partea
functionarului public, sa vizeze un beneficiu necerut de acesta.
32
Codul Penal german, capitolul 30, sectiunea 332.
sau pentru o terta persoana, in schimbul faptului ca vor efectua in viitor un act judiciar si, prin urmare,
vor incalca atributiile lor judiciare va constitui de asemenea infractiunea de luare de mita pentru
incurajarea incalcarii indatoririlor de seviciu. In ipoteza functionarului public sau a oricarei persoane
insarcinate cu exercitarea unui serviciu public care primeste, accepta promisiunea sau cere beneficii in
scopul incalcarii prerogativelor de serviciu legea germana prevede pedeapsa inchisorii cuprinsa intre 6
luni si 5 ani, iar in cauzuri mai putin grave, sanctiunea este pedepsita cu inchisoarea de maxim 3 ani sau
amenda.Savarsirea modalitatilor aceuiasi element material de catre un judecator sau arbitru, va fi
supusa pedepsii cu inchisoarea cuprinsa intre 1 an si 10 ani, iar in cazuri mai putin grave, sanctunea este
pedeapsa cu inchisoarea de la 6 luni la 5 ani. De asemenea observam,astfel, un caracter sanctionar mai
aspru pentru functionarii publici, persoanelor insarcintate cu exercitarea unui serviciu public, judecatorii
sau membri instantelor de arbitraj ce executa diferite acte, prin savarsirea modalitatilor elementului
material incriminate, in scopul incalcarii prerogativelor de serviciu. In cee ace priveste paralela cu
normele de sanctionare romanesti, luarea de mita in aceasta forma este sanctionata bland in Germania,
desi se simte o oarecare armonizare special al pedepsei ajungand si la cuantumuri ce insumeaza 10 ani
de inchisoare.

In ambele cazuri, obiectul juridic al infractiunilor prevazute si pedepsite de Codul Penal german , in
capitulul 30, senctiunile 331 si 332 este constituit de relatiile sociale privitoare la buna desfasurare a
activitatilor de serviciu, ce presupune executarea acestora cu buna credinta.

Subiectii active ai infractiunilor pot fi functionarii publici, persoanele insarcinate cu exercitarea unui
serviciu public special, membrii instantelor de arbitraj si judecatorii. Subiectul pasiv fiind constituit de
institutia in care respectivul subiect active isi desfasoara activitatea de serviciu. 33

In cee ace priveste participarea penala la infractiunile amintite mai sus, aceasta este posibila sub toate
formele sale.Mentionam ca pentru a ne afla in situatia unei infractiuni de coautorat, este necesar ca toti
subiectii active sa indeplineasca acea calitate ceruta de lege.

Luarea de mita,cat si luarea de mita pentru incurajarea incalcarii indatoririlor de serviciu se pot realiza
sub imperiul a trei modalitati ale elementului material.

In prima istanta, normele de incriminare germane pedepseste fata functionarului public, a persoanei
nsarcintate cu exercitarea unui serviciu public specia, a judecatorilor sau a membrilor instantelor de
arbitra ce cer (pretend) un beneficiu pentru sine sau pentru o terta persoana pentru ineindeplinirea unei
indatoriri de serviciu sau pentru indeplinirea unui act prin incalcarea prerogativelor de serviciu. De
asemenea, textele de incriminare prevad ca elementul material mai poate fi constituit si prin acceptarea
promisiunii referitoare la un beneficiu pentru sine sau pentru altul in scopul aratat mai sus, cat si prin
actiunea subiectului active de a primi beneficiul, in scopurile aratate mai sus.

Pentru a ne afla in prezenta infractiunilor,oricare dintre aceste sanctiuni trebuie sa aiba ca obiect
beneficii, pe care subiectul active sa le ceara, sa le accepte sau sa accepte promisiunea fata de acestea in
scopurile prezentate ai sus. Menstionam ca activitatea functionarului trebuie sa vizze un act referitor la
neindeplinirea unei atributii de serviciu sau un act indeplinit cu incalcarea flagranta a indatoririlor de
serviciu.

Urmarea imediata este reprezentata de starea de pericol create pentru relatiile sociale referitoare la
normala activitate a insitutiilor publice. Legatura de cuazalitate nu impune problem in identificarea ei.

In raport cu latura subiectiva, infractiunea se poate savarsi doar cu intentie directa calificata prin scop.

Codul Penal german curpinde, de asemenea, o serie de norme penale referitoare la fapta oricarei
persoane care promite sau acorda un avantaj pentru un functionar public, o persoana insarcinata cu
exercitarea unui serviciu public special sau un soldat a Fortele Armate pentru aceasta sau o terta
33
A se vedea Michal Bohlander L, The German Criminal Code, Ed. Hart, Publishing, 2008, p.67.
persoana pentru neindeplinirea unei sarcini de serviciu 34 sau fapta persoana carei promite sau acorda un
beneficiu unui judecator sau unui membru al instantelor de arbitraj pentru aceasta sau o terta persoana
in schimbul faptului ca a efectuat sau va efectua in viitor un act judiciar 35, actiuni ce vor constitui
infractiunea de dare de mita.

Mentionam ca in situatia in care functionarull public sau persoana insarcinata cu exercitarea unui
serviciu public special, ce primeste un beneficiu si face un raport prompt si imediat despre acesta sau
institutia in care interprinde activitati de serviciu aproba primirea acelui beneficiu, actiunea nu va
constitui infractiune de dare de mita.36

Inraport cu sanctiunile pentru aceasta forma de dare de mita, Codul Penal german prevede ca in prima
ipoteza, persoana va fi sanctionata cu inchisoarea de cel mult 3 ani sau amenda,iar in situatia in care
mita este oferita unui judecator sau unui membru al instantelor arbitraj,pedeapsa este inchisoarea de
maxim 5 ani sau amenda.

Darea de mita mai poate imbarca o forma in legislatia germana, astfel, fapta persoanei care promite sau
acorda un beneficiu pentru un functionar public sau o persoana insarcinata cu exercitarea unui serviciu
pubic special sau un soldat din Fortele Armate pentru aceasta sau o terta persoana, in schimbul faptului
ca a efectuat sau va efectua in viitor un act public si , prin urmare, a incalcat sau va incalca indarorile
sale de serviciu37. Pentru acestea, sanctiunea penal ava fi, in prima ipoteza, pedeapsa inchisorii de la 3
luni la 5 ani38, iar pentru a II-a ipoteza, sanctiunea va fi pedeapsa inchisorii de la 6 luni la 5 ani. In situatia
in care normele penale din Codul Penal, sectiunea 332 si sectiunea 334 privesc cazuri deosebit de grave,
sanctiunea va fi inchisoarea de la 1 la 10 ani. In sensul legii penale,cazurile deosebit de grave sunt
reprezentate de : beneficiul major la care se refera infractiunea, sarvarsirea infractiunii in forma
continuata sau faptul ca autorul actioneaza in temei commercial sau in calitate de membru al unui grup
infractional al carui scop este luarea in mod sistematic al unor comisioane din astfel de infractiuni. 39

Obiectul juridic al infractiunilor de dare de mita, atat in forma prevazuta de sectiunea 333 cat si de
sectiunea 334 este constituit de relatiile sociale a caror formare formare si dezvoltare nu ar putea fi
posibila fara asigurarea unei comportari cinstite, loiale, din partea functionarilor , a persoanelor
insarcinate cu exercitarea unui serviciu public special, a militarilor din Fortelor Armate, a judecatorilor
sau a membrilor instantelor de arbitraj, punand in pericol bunul mers al diferitelor institutii.

Subiectul active al infractiunii poate fi orice persoana care are capacitatea de a raspunde penal,
subiectului pasiv fiind reprezentat de institutia in cadrul careia, persoana ce ia mita, isi desfasoara
activitatile de serviciu.

In ceea ce priveste elemental material, infractiunea prevazuta in sectiunea 333 poate fi savarsita sub 2
modatilitati ale elementului de a promite un avantaj pentru un functionar public, o persoana insarcinata
cu exercitarea unui serviciu public special, un soldat din Fortele Armate, a judecatorilor sau a membrilor
instantelor de arbitraj, punand in pericol bunul mers al diferitelor institutii.

Subiectul active al infractiunii poate fi orice persoana care are capacitatea de a raspunde penal,
subiectul pasiv fiind reprezentat de institutia in cadul careia , persoana ce ia mita, isi desfasora
activitatile de serviciu.

In cee ace priveste elementul material, infractiunea prevazuta in sectiunea 333 poate fi savarsita sub 2
modalitati ale lementului material. In prima instanta, legea penala pedepseste fapta persoanei de a
34
Codul Penal german, capitolul 30, sectiunea,333.
35
idem
36
idem
37
Codul Penal german,capitolul 30, sectiunea 334.
38
In cazurile mai putin grave, pedeapsa este inchisoarea de maximum doi ani sau pedeapsa amenzii.
39
Codul Penal german, capitolul 30, sectiunea, 335.
promite un avantaj pentru un functionar public, o pesoana insarcinata cu exercitarea unui serviciu public
special, un soldat din Fortele Armate, judecator sau membru al instantelor de arbitra pentru acesta sau
o terta persoana in scopul neindeplinirii unei sarcini de serviciu, iar in situatia secundara, prin fapta
persoanei de a acorda un vantaj punui functioar public, unei persoane insarcinate cu exercitarea unui
serviciu public special sau unui soldat din Fortele Armate in scopul aratat mai sus. Elementul material in
situatia infractiunii prevazute de sectiunea 334 poate fi savarsita sub forma a trei modalitati. Intr-o
prima variant, textul de e incrimineaza fapta persoanei care ofera un beneficiu pentru un functionar
puvlic, o pesoana insarcinata cu exercitarea unui serviciu public special, unui militar al Fortelor Armate,
unui judecator sau a unui membru al instantelor de arbitraj , pentru aceasta sau o terta persoana, in
schimbul faptului ca a efectuat sau va efectua in viitor un act public si , prin urmare, a incalcat sau va
incalca indatoririle sale de serviciu. Oferirea de beneficii impune aratarea sau prezentarea banilor sau a
altor valori din spectrul ,, beneficiilor’’. In a doua variant, legea penala pedepseste fapta persoanei care
promite diverse benefici persoanelor enuntate mai sus in scopul infractiunii , iar a III-a modalitate este

,,acordarea’’, incidenta acestea impunand remiterea reala a bunului,

Urmarirea imediata este crearea unei stari de pericol concretizata in crearea posibilitatii indeplinirii
incorecte a indatoririilor de serviciu prin incalcarea normelor privitoare la acestea, a functionarului
public, a persoanei insarcinate cu exercitarea unui serviciu public special, a unui millitar din Fortele
Armate, a unui judecator sau a unui membru al instantelor de arbitraj, in legatura cu insitutia in care
acesta isi desfasoara activitatea de serviciu.

In raport cu latura subiectiva, infractiunile de dare de mita si de dare de mita pentru incurajrea incalcarii
indatoririlor de serviciu se pot savarsi doar cu intentie directa calificata prin scop.

In ceea ce priveste sanctiunile pentru savarsirea infractiunilor de coruptie, observam in legislatia

germana, regimuri de sanctionarea mai blande decat in Romania.

Subsectiunea a III-a. Aspectele procesuale panale

In cee ace priveste situatia Germaniei, sistemul judiciar se prezinta pregatit din punctul acesta de
vedere, abordarile specific penru savarsirea infractiunilor de luare de mita si a celolarte infractiuni
conexe fiind in armoie cu practicile tarilor ce prezinta cea mai sporita eficienta in acest domeniu, astfel,
8 din 16 refiuni detin unitati specializate anticoruptie in cadrul birourilor de urmarie penala a sectiilor de
politie.

Un aspect notabil necesita a fi mentionat , este faptul ca in Germania exista un mecanim ce confera
ministrului justitii dreptul de a ‘’ instrui ,, procurorii in cadrul dosarelor penale, astfel, in raport cu acest
aspect; potrivit unui studio recent, 83 % dintre judecatori si procurorii germani s-au opus dreptului pe
care ministrul justitiei il are, si 50 % dintre ei cred ca este important ca acest aspect sa fie eliminat. 40

In Germania,procesul penal se desfasoara in trei etape: urmariea penala daca exista suspiciunea
comiterii unei infractiuni, in cadrul careia sa fie clarificate aspectele referitoaer latemeinicia suspectarii.
In acest scop, se pot lua diverse mauri de cercetare, precum perchezitiile.Dupa incheierea cercetarilor,
procurorul decide daca procedura va fi suspendata din lipsa unor suspiciuni serioase sau daca se va
dispune punerea sub acuzare.

Suspendarea procedurii poate avea lor in toate etapele procedural si poate fi disupusa fie de catre
procurer, fie de catre istanta. Dintre cauze de suspendare, enumeram : absenta suspectului sau a

40
A se vedea Daniel Dormoy, La corruption et le droit international, collectif sous la direction, Ed.
Bruylant,2010,p.127
inculpatului pentru o durata lunga de tip sau daca din probele administrate nu rezulta suspiciunea ca o
persoana a savarsit infractiunea, astfel, nu poate fi trimisa in judecata.

Procedura poate face obiectul si unei suspendari definitive in cazul delictelor, cand culpa este
considerate minora si nu exista un interes public pentru efectuarea urmarii penale. Suspendarea poate fi
conditionata si de indeplinirea unei obligatii, de exemplu, plata unei sume de bani sau participarea la o
sesiune de formare, precum un seminar pe tema educatiei rutiere.

In situatia in care actul de justitie, in speta, urmarirea penala se desfasoara fara problem fiind stranse
rapid probe, se poate apela la o procedura acceleratta, astfel, va fi organizata foarte repede o prima
sedinta de judecata.

2. In cadrul procedurii intermediare, instant analizeaza actul de acuzare si decide scoaterea de sub
urmarire penala sau continuarea procedurii. In cazul in care istanta in baza probelor existente, considera
ca este probabila o condamnare, va initia faza de judecata.

3. In cadrul fazei de judecata, instant pregateste si conduce sedinta principala, acuzatia fiind analizata in
cadrul unei audieri orale, pe baza probelor existente (martori, inscrisuri etc.).

In legatura cu arestarea preventive mentionam ca acesta masura poate fi prelungita pentru toata durata
cercetarilor penale poate depasi 6 luni in anumite condisti specific care trebuie analizate din oficiu de
catre procurer si de catre instanta judecatoreasca ( de exemplu, cercetarea penala este extrem de
dificila, neobisnuit de complexa sau existent alte motive importante).

Sectiunea a III-a. Franta

Subsectiunea I. Aspecte generale privind coruptia

Legislatia nationala franceza acopera o gama larga de aspecte legate de combaterea coruptiei, desi nu
exista o strategie spcifica de combatere a coruptiei la nivel national. Problemele legate de coruptie au
fost mai importante in ultimii ani. Astfel, in alegerile prezidentiale, a fost infiintat Comitetul Jospin
pentru a aborda ceea ce a fost descries ca o ‘’ criza de incredere’’, Comitetul Jospin a recomandat o serie
de masuri, printre care : limitarea imunitatii prezidentiale, consolidarea normelor privind finantarea
partidelor politicie si a campaniillor electorale, restrictionara detinerii de functii multiplre la politiciieni,
si in curs de dezvoltare o strategie pentru a preveni conflictelle de interese. Pornind de la aceste
recomandari, o serie de propuneri legislative au fost depuse in 2013. Guvernul a propus, de asemenea, o
reforma judiciara cuprinzatoare, inclusive a serviciul de urmarire penala, dar discutia a fost suspendata
la mijlocul anului 2013.41

Evaluarea Frantei de catre Transparency International, in cee ace priveste Sistemul National de
Integritate, conchide ca: ,, in general, autoritatile menite sa aplice legea sunt bine pregatite, iar nivelul
de integritate este destul de mare. Exista, totusi, cazuri isolate de coruptie care implica ofiteri de politie
de grad inalt. Eforturille de a centraliza cunostintele si coordona actiunile impotriva coruptiei a condus la
crearea Brigazii Centrale pentru Lupta Impotriva Coruptiei (BCLC) in 2004. Personalul sau include oameni
din cadrul politiei nationale si jandarmeriei, precum si de la Ministerului Economiei. Acest luctu
faciliteaza schimbul de experienta si cunostintele tehnice si faciliteaza accesarea bazelor de date ale
diferitelor autoritati. Cercetarile sugereaza ca unele regiuni se confrunta cu provocari specifiece in ceea
ce priveste coruptia si crima organizata, si eforturile depuse de autoritatile locale au castigat sprijinul
ministrului justitiei.’’42

41
Raportul UE privind combaterea coruptiei in Franta
42
Idem.
In ultimii ani s-au intalnit cazuri de coruptie de la nivel inalt, investigatii si urmariri penale in cazul
sesizarilor de practice corupte, de finantari ilegale a partidelor si de favoritism. Existenta unor astfel de
anchete este un semn a eforturile pentru a sesiza si urmari in justitie cazuri de coruptie, chiar si atunci
cand sunt implicate factori de decizie la nivel inalt. Acest lucru se datoreaza, cel putin partial, intiativelor
precum BCLC, precum si sistemului francez de judecatori de investigatie indepdendenti. In plus, exista
mecanisme si a sistemului judiciar pentru a acoperi cazurile de coruptie. 43

In cee ace priveste conflictual de interese, ,, in 2010 si 2011, in rapoartele sale anuale, SCPC a analizat
toate aspectele legate de conflictele de interese, si a concluzionat ca posibilitatea de a detine mai multe
mandate este unul dintre principalii factori care conduc la coruptie. In 2012, Comitetul Jospin a subliniat
necesitatea de a aborda conflictele de interese mai viguros printr-o strategie globala. In prezent, intre
70-80% din functionarii parlamentari alesi detin cel putin o alta functie, o practica in conformitate cu
legislatia franceza.

Este o infractiune pentru functionarii publici- inclusive functionarii publici alesi, atat la nivel central cat si
local- de a avea orice interes illegal intr-o activitate pe care o administreaza sau supravegheaza. Potrivit
datelor SCPC, in 2009, inculpatii au fost gasiti vinovati in 42 de cazuri; in timp ce in 2010, cel putin 28
(datele au fost doar partial disponibile la momentul raportului SCPC). Pe baza datelor partial disponibile
din 2010, 13 recomandari au condus la o pedeapsa cu inchisoarea cu suspendarea si noua la amenzi de
2 167-5 400 EUR. Practicile ‘’ usii turnante ,, sunt incriminate intr-o anumita masura, caci functionarii
publici trebuie sa respecte o perioada de trei ani de retragere, perioada in care nu se pot alatura unei
companii private cu care au incheiat contracte sau care a fost supravegheata de ei in timp ce erau in
functia publica. Condamnari pe astfel de acuzaii sunt rare; conform SCPC, a existat un singur caz in 2009.
Franta a incriminate, de asemenea, ‘’ imbogatirea ilicita’’, in anumite circumstante : acest lucru
inseamna, acumularea de avere sau de sustinerea unui stil de viata fara a fi in masura sa justifice
originile sale, si , in acelasi timp, fiin in relatii obisnuite cu o persoana care comite infractiuni grave.
Aceasta infractiune se pedepseste cu trei ani de inchisoare si o amenda de 75 000 de euro. Incepand din
1988, au fost depuse 12 de cazuri de imbogatire ilicita a procurorului, si toate au fost repinse.

Sistemul declaratiilor de interese si avere a suferit o serie de reforme majore si este intr-o continua
ascensiue. Franta are un sistem de declarare a averilor care acopera, printre altele, candidatii la functia
de Presedinte al Republicii, membrii ai guvernului, Senatul si Adunarea Nationala, membrii Frantei in
Parlamentul European, presedinti de consilii regionale, presedinti de consilii regionale, presedinti de
consilii generale, alti functionare publici ai autoritatile locale, in special cei cu un stat special, si , mai
recent, sefi de intereprinderi publici. In conformitate cu noua legislatie, oficialii alesti trebuie sa prezinte
ambele declaratii. Cu toate acestea, aceste declaratii nu include date despre averile detinute de membrii
familiei sau ai propriei gospodarii. O reforma introdusa in 2011, a facut infractiune din prezentarea
declaratiilor false de avere. In ultimul sau raport de activitate, Comisia de Transparenta Financiara in
Politica (CTFVP) a solicitat consolidarea competentelor de investigare, de exemplu prin impunerea de
sanctiuni financiare pentru refuzul de a divulga rapid registrele fiscale. In conformitate cu Legea 2013
privind transparenta in viata publica, CTFVP a fost inlocuit de un organim independent responsabil
pentru monitorizarea declaratiilor de avere.’’ 44

In raport cu finantarea partidelor politice, ,,Franta are un sistem politic public- privat mix. Regulile
privind finantarea partidului si a campaniei electorae au fost puse in aplicare in 1988, si au fost ulterior
modificate in 1990 si 1995, partial ca raspuns la o serie de cazuri in cee ace priveste finantarea
campaniilor electorale care au aparut la momentul respective. Dupa cum a subliniat GRECO, aceasta
legislatie stabileste cinci princii de basa : in primul rand, ca detinatorii de anumite posturi sau alesi in
functii trebuie sa depuna o declarative a averii lor, o limita superioara de donatii catre candidati si

43
idem
44
Raportul UE privind combaterea coruptiei in Franta.
partide, in al patrulea rand, participarea financiara de catre stat, prin finantarea partidelor si
rambursarea cheltuielilor de campanie, care fac obiectul supravegherii de contabilitate, si in cele din
urma, santionarea incalcarilor. Controlul finantarii partidelor revine Comisiei Nationale a Conturilor de
Campanie si Finantarea Politice (CNCCFP).

Cadrul juridic actual privind alegerile si transparenta financiara in politica a fost introdus in 2011, in
urma unor recomandari GRECO. Procedurile care reglementeaza finantarea campaniilor electorale au
fost simplificate, iar noua legislatie a adaugat si alegerile senatoriale la domeniul de aplicare a normelor.
Noul cadru juridic a clarificat rolul contabiilor responsabili pentru conturile de campanie electorala,
precum si data depunerii conturilor de campanie electorala. De asemenea . CNCCFP a primit puterea,
sub supravegherea unui judecator, de a reduce rambursarea de stat a unui candidat in cazul unor
nereguli sub pragul de anulare a intregului cont al campaniei electorale. Recent legislatia adoptata a
redus in plus limita maxima pentru donatii personale catre parti la 7 500 de euro (pentru toate partile
combinate) pe an. CNCCFP vor primi in fiecare an o lista a persoanelor care au donat mai mult de 3 000
de euro pentru un partid politic.

Cadrul juridic actual inca pare insufficient in anumite puncta.Raportul pe 2011 de conformitate GRECO a
subliniat necesitatea de a aborda recomandarile cu privire la activitatile partilor terte, transparenta
informatiilor financiare a partidelor in campaniile electorale, rolul agentilor de partid si normele care
reglemnteaza subscriptiile membrilor de partid si a reprezentatilor alesi.

Autortiatile francize au recunoscut ca capacitatea CNCCFP de a supraveghea in mod eficient finantarea

partidelor s ia campaniei electorale nu este suficienta. De asemenea, raportul de conformitate GRECO
din 2011 a concluzionat ca CNCCFP a avut putine resure juridice si acces limitat la documentati privind
conturile partidelor. Potrivit GRECO, CNCCFP ‘’ nu revizuieste cheltuielile partidelor, nu poate cere
prezentarea unor documente si nu are autoritatea de a verifica documentele justificative sau efectura
verificari la fata locului, si nu poate apela la asistenta serviciilor de ancheta judiciara, in cazul in care are
indoieli serioase. Doi ani mai tarziu, in 2013, GRECO a remarcat inca o data dezamagirea ca
recomandarile sale nu au fost puse in aplicare. In contextual transparentei finantarii politice, a constat
ca in timp ce o serie de amendamente legislative planificate s-au materializat in cele din urma, Franta nu
a remedia punctele slabe amintite anterior de GRECO, si nici nu a facut un progress real din 2011.
Aceasta declarative se aplica si la consolidarea supravegherii de catre CNCCFP.’’ 45

Franta a implementat o reforma legislatica de anvegura in anul 2007, in urma recomandarilor din partea
GRECO si OECD. Aceasta a inclus o noua lege anticoruptie compusa in cea mai mare parte din dispozitiile
penale, introducand sapte infractiuni noi legate de corutpie, a extins domeniul de aplicare al
infractiunilor anterioare, in special de trafic de influenta si de infractiuni legate de membrii sistemului
judiciar. De asemenea, a autorizat utilizarea tehnicilor speciale de investigare in cercetarea infractiunilor
de coruptie. Salutand reformele, OECD, GRECO si ONU au recomandat modificari suplimentare, inclusive
extinderea domeniului de aplicare de trafic de influenta, in legatura cu functionarii publici straini si
membrii adunarilor publice straine, precum si extinderea perioadelor prescrise pentru luare de mita si
trafic de influenta si reconsiderea normelor privind jurisdictia. Mai multe reforme legislative recente
marcheaza o noua abordare, acestea includ legi recent adoptate privind conflictele de interese, precum
si dispozitiile ce s-au votat in noimebrie 2013 pentru combaterea criminalitatii financiare intr-un mod
mult mai concentrat.46

Subsectiunea a II-a. Cadrul anticoruptie in contextual legislatiei nationale

45
Raportul UE privind combaterea corutpiei in Franta.
46
Idem.
Codul Penall francez prevede o serie de norme de incriminare a infractiunilor din arealul coruptiei, cum
ar fi: luarea de mita,darea de mira, traficul de influenta sau cumpararea de influenta, astfel:

Luarea de mita , este prevazuta in Codul Penal francez ca fiind fapta persoanei care detine o functie de
autoritate publica, insarcinata cu o misiune de serviciu public, sau investita cu un mandate de alegeri
publice, sa solicite sau sa primeasca, farad ret, in orice moment, direct sau indirect, oferte, promisiuni,
daruri, cadouri, sau avantaje oarecare pentru ea insasi sau pentru altul in scopul de a indeplini sau
pentru o viitoare indeplinire, pentru a se abtine sau pentru o viitoare abtinere de la indeplinirea unui act
dce intra in atributiile sale de serviciu, de misiunea sau mandatul sau pentru a abuza sau sa abuzeze in
viitor de influenta sa reala sau presupusa in vederea obtinerii de favoruri , distinctii, posturi/slujbe,
beneficii sau orice ate decizii favorabile in raport cu respective institutie. 47

Obiectul juridic al acestei infractiuni il reprezinta buna desfasurare a activitatilor de serviciu, ce

presupun indeplinirea prerogativelor de catre functionarii ce activeaza in cadrul institutiilor, persoanelor
insarcintate cu o misiune de serviu public sau investite printr-un mandate de alegeri publice, cu buna
credinta.48

Subiectul active al aestei infractiuni poate fi un functionar public, o persoana insarcinata cu o misiune de
serviciu public sau o persoana investita in functie printr-un mandate de alegeri.

Subiectul pasiv este constituit de insitutia in cadrul careia isi desfasoara prerogatiele de servciu
functionarul public, persoana insarcinata cu misiunea publica sau perosna investita in functie printr-un
mandate de alegeri.

In legatura cu participarea penala,aceasta este posibila sau toate formele sale,insa, precizam ca pentru
retinerea statii de coauturat este necasr ca toti subiectii active ai infractiunii sa fie constituiti in conditiile
normei de incriminare.

In ceasta situatie,elementul matieral al infractiunii cunoaste doua modalitati. In prima istanta, norma de
incriminare pedepseste fapta persoanei care detine o functie de autoritate publica, insarcinata cu o
misiune de serviciu public, sau investita cu un mandate de alegeri publice, sa solicite fara drept, ca orice
moment, direct sau indirect, oferte, peromisiuni, daruri, cadouri sau avantaje oarecum pentru ca insasi
pentru altul in scopull de a indeplini sau pentru o viitoare indeplinire, pentru a se abtine sau pentru o
viitoare abtinere de la indeplinirea unui act ce intra in atributiile sale de serviciu,de msiunea sau
mandatul sau pentru a abuza sau sa abuzeze in viitor de influenta sa reala sau presupusa in vederea
obtinerii de favoruri,distinctii, posturi/slujbe, beneficii sau orice alte decizii favorabile in raport cu
respective institutie. In aceasta situatie, actiunea de solicitare trebuie inainta verbal sau scris, intiativa
comiterii infractiunii prevenind de la faptuitor. Nu are importanta daca s-a dat curs sau nu solicitarii,
infractiunea fiind consumata in momentul savarsirii modalitatii elementului material. In cel de-al II-lea
caz, legea penala pedepseste fapta persoanei care primeste fara drept, in orice moment, direct sau
indirect, oferte, promisiuni, daruri , cadouri, sau avantajje oarecare pentru ea insasi sau pentru altull in
scopurile prezentate mai sus. In acest caz, initiative infractionala apartine mituitorului si nu poate fi
avuta in vederea fara un act efectiv de remiteri a posibilelor obiecte ale infractiuntii.

Legatura de cauzalitate nu prezinta problem in identificarea ei , aceasta reiesind din materialitatea

infractiunii. Urmarea imediata este constituita de crearea starii de pericol in raport cu relatiile sociale
referitoare la normala activitate a respective institutii.

In ceea ce priveste latura subiectiva, precizam ca forma de vinovatie cu care se poate savarsi aceasta
infractiune este intentia diecta calificata prin scop.

47
Art. Art432-1 1 din Codul Penal francez.

48
A se vedea J.Pradel, Droit penal compare, Ed. Dalloz, 2008, p.230.
Pedeapsa cu care se sanctioneaza luarea de mita, in Franta este pedeapsa amenzii ce poate ajunge la
dublul produsului obtinut prin infractiune sau pedeapsa inchisorii de masim 10 ani.

Infractiunea de darea de mita este prevazuta si pedepsita de Codul Penal francez in art. Art. 433-1, fiind
fapta persoanei care propune sau da fara drept, in orice moment, direct sau indirect ofertee, promisiuni,
daruri , cadouri sau avantaje de orice fel unei persoane care detine o functie de autoritate publica,
insarcinata cu o misiune de serviciu public sau investita cu un mandate electoral public, pentru ea insasi
sau pentru altul in scopul de a indeplini sau a se abtine sa indeplineasca un act care tine de functia sa,
misiunea sa sau de mandatull sau, sau faciliteaza prin functia sa, misiunea sau mandatul sau pentru ca
aceasa sa abuzeze de influenta sa reala sau presupusa in vederea obtinerii de la o autoritate sau de la
adminisrtatie publica distintii, locuri de munca sau orice decizie favorabila. 49

In raport cu obiectul juridic al infractiunii, aceste este constituit de relatiile sociale privitoare la buna
desfasurare a raporturilor de servciu intreprinse de functionarii publici in cadrul institutiilor publice la
care norma de incriminare face referire.

Subiectul active al acestei infractiuni poate fi orice persoana care are capacitatea de raspundere penala.
Subiectul pasiv este constituit de institutia publica in cadrul careia, functionarul public sau orice dintre
persoanele la care face referire norm de incriminare, isi desfasoara activitatea de serviciu.

Inceea ce priveste participarea penala,aceasta ste posibila sub formele sale, indiferent ca vorbim de
atragerea situatiei de coautorat, instigare sau de complicitate.

In raport cu elemenetul material , acesta poate fi savarsit sub doua modalitati. In prima istanta, norma
de drept penal incrimineaza fapta persoanei care propune fara drept, in orice moment, direct sau
indirect oferte, promisiuni, daruri , cadouri sau avantaje de orice fel unei persoane care detine o functie
de autoritate publica, insarcinata cu o misiune de serviciu ublic sau investita cu un mandate electoral
public, pentru ea insasi pentru altul in scopul de a indeplini sau a se abtine sa indeplineasca un act care
tine de functia sa, de misiunea sa sau de mandatul sau, sau faciliteaza prin functia sa,misiunea sau
mandatul sau pentru ca aceasta sa abuzeze de influenta sa reala sau presupusa in vederea obtinerii de la
o autoritate sau de la administratie publica distinctii, locuri de munca sau orice decizie favorabila. In cea
de-a doua ipoteza,norma de drept penal incrimineaza fapta persoanei cara da, fara drept, in orice
moment, direct sau indirect oferte, promisiuni , daruri, cadouri sau avantaje de orice fel unei persoane
care detine o functie de autoritate publica, insarcinata o misiune de serviciu public sau investita cu un
mandate electoral public, pentru ea insasi sau pentru altul in scopurile prezentate mai sus. 50

Mentionam ca actiunea de propunere trebuie sa prezinta o oferta certa si concreta in raport cu bunurile
si activitatea viitoare, intreprinsa de functionarul public in raport cu institutia in cadrul careia isi
desfasoara activitatile de serviciu.

Fapta de ,, a da’’ , presupune remiterea efectiva a bunului in sensul comiterii infractiunii, catre
functionarul public.

Urmarea imediata este constituita de starea de pericol create in raport cu bunul mers al institutiei
publice in cadrul careia isi desfasoara activitatea persoana care destine o functie de autoritate publica,
insarcinata cu o misiune de serviciu public sau persoana investita cu un mandate electoral public,
activitate ce trebuie a fi guvernata de principia precum : echitatea si buna credinta. Legatura de
cauzalitate trebuie sa existe.

49
A se vedea Michele- Laure Rassat, Droit penal special- Infractions du Code penal, edition 7, Ed. Precis, 2014,
p.570.
50
A se vedea Michele- Laure Rassat, Droit penal special- Infractions du Code penal, edition 7, Ed. Precis, 2014,
p.571.
Forma de vinovatie sub care se poate savarsi aceasta infractiune este intentia directa calificata prin scop.

Pedeapsa prevazuta de Codul Penal pentru savarsirea acestei infractiuni este inchisoarea de pana la 10
ani. Observam un caracter sanctionator, in cadrul acestei norme de incriminare, mai aspru decat cel pe
care-l prevede Codul Penal roman pentru savarsirea infractiunii de dare de mita, ce poate constituit un
termen maxim de 7 ani de inchisoare. 51

Infractiunea de trafic de influenta52 este prevazuta in Codul Penal francez ca fiind fapta persoanei care
solicita sau primeste, in orice moment, direct sau indirect, oferte sau promisiuni, daruri, cadouri sau
avantaje de orice fel, pentru el insusi sau pentru altcineva, pentru a abuza de influenta sa reala sau
presupusa in vederea obtinerii de la autoritate sau administratia publica distinctii , slujbe, avantaje sau
orice allte decizii favorabile.

Obiectul juridic al acestei infractiuni este reprezentata de relatiile sociale privitoare la buna desfasurare
a activitatilor institutiilor publice sau a diferitelor autoritatilor.

Subiectul active al acestei infractiuni poate fi orice persoana care are o reala influenta sau doar asa sa se
creada ca dispune de aceasta in scopul de a obtine de la autoritate sau o unitate adminitrativ-publica
distinctiim slujbe, avantaje sau orice alte deciziii favorabile.

Subiectul pasiv este institutia pentru care se urmareste eventuala traficare a influentei.

In legatura cu elementu material, acesta poate fi savarsit prin doua actiuni. In prima istanta legea penala
pedepseste fapta persoanei ce solicita in orice moment, direct sau indirect, oferte sau promisiuni,
daruri, cadouri sau avantaje de orice fel, pentru el insusi sau pentru altcineva, pentru a abuza de
influenta sa reala sau presupusa in vederea obtinerii de la o autoritate sau admnistratia publica
distinctii, slujbe sau avantaje sau orice alte decizii favorabile.

Subiectul pasiv este institutia pentru care se urmareste eventuala traficare a influentei.

In legatura cu elementul material, acesta poate fi savarsit prin doua actiuni. In prima istanta legea
penala pedepseste fapta persoanei ce sollicita in orice moment, direct sau indirect, oferte sau
promisiuni, daruri , cadouri sau avantaje de orice fel, pentru el insusi sau pentru altcineva, pentru a
abuza de influenta sa reala sau presupusa in vederea obtinerii de la o autoritate sau administratia
publica distinctii, slujbe, avantaje sau orice alte decizii favorabile.Modalitatea solicitarii necesita o
actiune de pretindere, inaintata de subiectul active, in legatua cu orice avantaje sau cadouri. In a doua
ipoetza, infractiunea se poate realiza prin primirea de cadouri sau avantaje in orice moment, direct sau
indirect, oferte sau promisiuni, daruri, cadouri sau avantaje de orice fel, pentru el insusi sau pentru
altcineva in scopurile aratate mai sus. Mentionam ca pentru comiterea infractiunii sub modalitatea
primirii ca element material, este necesara remiterea bunului sa a oricarui altui avantaj.

Urmarea imediata consta in starea de pericol create pentru bunl mers al institutiei publice sau a
autoritatii, legatura de cauzalitate nu impune problem in identificarea ei. In subsidiar urmarea impediata
poate consta in lezarea imaginii functionarilor publlici sau a persoanelor ce activeaza in cadrul
autoritatilor la care face referire art.433-2.

Forma de vinovatie cu care se poate savarsi aceasta infractiune este intentia directa calificata prin scop.

In raport cu regimul sanctionar, infractiunea se pedepseste cu inchisoarea de pana la 5 ani. In raport cu

aceasta infractiune, sanctiunea din Romania este mai aspra, ajunganda si la 7 ani de inchisoare.

51
A se vedea Michele- Laure Rassat, Droit penal special- Infractions du Code penal, edition 7, Ed. Precis, 2014,
p.580.

52
Art. 433-2 din Codul Penal francez.
Infractiunea de cumparare de influenta53 este prevazuta in Codul Penal francez ca fiind fapta persoanei
care ofera in orice moment, direct sau indirect, promisiuni, daruri, cadouri sau avantaje de orice fel,
pentru el insusi sau pentru alcineva, pentru a abuza de influenta sa reaa sau presupusa in vederea
obtinerii de la autoritatea sau administratia publica distinctii, slujbe, avantaje sau orice alte decizii
favorabile sau cedeaza propunerii, in raport cu acestea, inaintata de persoana ce are influenta sau
pretinde ca are influenta in scopul prezentat anterior.

Obiectul juridic al aceste infractiuni este constituit de relatiile socialle referitoare la activitatea
autoritatillor institutiilor publice.

Subiectul active al acestei infraciuni poate fi orice persoana ce are capacitatea de a raspunde penal.
Participatia penala este posibila sub toate formele : coautorat, instigare sau complicitate.

Precizam ca subiectul pasiv este constituit de autoritate sau institutia publica in cadrul careia isi
desfasoara activitatile de serviceu functionarul a carui influentare se urmareste, in scopul infractiunii.

Elementul material cunoaste doua modalitati. In prima situatie, legea penaa pedepseste oferirea in orice
moment, direct sau indirect, de promisiuni , daruri , cadouri sau avantaje de orice fel, pentru el insusi
sau pentru altcineva, pentru a abuza de influenta sa reala sau presupupa in vederea obtinerii de la
autoritate sau administratia publica distinctii, slujbe, avantaje sau orice alte decizii favorabile. In a doua
ipoteza, legea penala incrimineaza fapta persoanei de a ceda in fata propunerilor inaintate de catre
traficantul de influenta, in scopul prezentat mai sus.

Urmarea imediata fiind producerea unei stari de pericoll in legatura cu bunul mers al activitatii unei
autoritati sau a unei institutii publice, legatura de cauzalitate nu impune probleme in stabilirea ei.

Infractiunea poate fi savarsita doar sub forma intentiei directe calificate prin scop.

In raport cu regimul sanctionar, legislatia franceza prevede pentru savarsirea acestei infractiuni
pedeapsa inchisorii de pana la 5 ani. Mentionam ca in legatura cu savarsirea infractiunilor dare de mita,
luare de mita, trafic de influenta si cumparare de infuenta, autorul sau compliceele va beneficia de un
regim sanctionar mai usor (limietele se vor reduce la jumatate ) in situati a in care acesta a avertizat
autoritatea administrative sau judiciara, a permis impiedicarea procedurii rezultatului sau a identificat,
daca a fost cazul, alti autori sau complici.

Subsectiunea a III-a. Aspecte precesual penale

Serviciul Central de Prevenire a Coruptiei (SCPC), infatisat in 1993, analizeaza datellle privind coruptia in
Franta si coordoneaza politicile de prevenire. Atasat Ministrului Justitiei si condus de un an magistrate,
serviciul prezinta situatia atuala cu privire la coruptie, scoate in evidenta anumite aspecte, si ofera
recomandari intr-un raport annual de activitate. In ciuda eforturilor SCPC, datele privind amploarea
retelelor si incidentelor de courptie nu sunt colectate in mod sistematic. In plus, multe institutii nu au
structure disponibile pentru detectarea corputiei. De-a lungul anilor au existat mai multe planuri de
revizuire si de extindere a competentelor sale. SCPC observa ca puterile sae nu mai sunt adecvate
pentru a aborda necesitatea curenta de prevenire a coruptiei, publice sau private, nationale sau
international. Raportul UNAC privind Franta a recomandat exploarea posibilitatii ca cetatenii sa poata
depune rapoarte anonime al SCPC pe suspiciuni de coruptie, precum sis a permita persoanelor fizice si
juridice de a consulta SCPC sau servicii similar , in caz de suspiciuni. Precizam ca SCPC nu poate investiga
acuzatiile sau remedia leziuni care l-au afectat pe cel ce raporteaza. 54

In Franta, precosul penal cunoaste trei etape:

53
Codul penal francez
54
Codu Penal francez.
 - Ancheta; poate fi condusa de care polities au jandarmerie, avand drept scop constatarea
comiterii unei infractiuni, colectarea probelor si cautarea faptuitorului. Anceta este condusa sub
controlul procurorului Republicii, desfasurandu-se in mos sistematic atunci cand actiunile au fost
demarcate de catre Ministerul Public.
- Instructia penala; cercetarea condusa de catre judecatorul de instructive are ca obiectiv
colectarea de probe privind comiterea unei infractiuni si cautarea faptuitorului, stabilind daca
exista suficiente elemente incriminatoare pentru a trimite faptuitorului inaintea instantei de
judecata. Aceasta ancheta pregateste cauza in vederea judecatii.Ancheta de instructive este
secreta, dar persoanele care se constituie ca parti la process au acces la dosar si pot foruma
cereri in anumite conditii.
- Judecata; se desfasoara cu respectare principiilor processual penale garantate ale
contradictorialitatii, publicitatii si oralitatii. In final, judecatoru va pronunta o hotarare ce va
putea face obiectul unei eventuale cai de atac. 55

De asemenea, exista pentru niveluri de juridictie, dupa cum urmeaza :

- Tribunalull de politie ( Le tribunal de police); completul este format dintr-un judecator unic si
solutioneaza, in principal, contraventiile din categoria a V-ai. Apelul se judeca in fata Curtii de
apel correctional (Chambre des appels correctionnels)
- Instanta judecatoreasca de proximitate (Juridiction de proximite); completul este unic si
solutioneaza contraventiile din categoria a IV-a.56
- Tribunalul correctional (Tribunal correctionnel); completul este format din trei judecatori ce
solutioneaza delicte. Actiunie in istanta pot fi introduse fie la tribunalul in jurisdictia caruia s-a
comis infractiunea, fie la tribunalul in jurisdictia caruia domiciliaza persoana sau una dintre
persoanele care fac obiectul actiunii, fie in fata tribunalului in a carui jurisdictie a fost arestata
persoana urmarita. Apelul se va judeca in fata Curtii de apel, in cadrul Camerei de apel
correctional.57
- Curtea cu jurati; instant compententa care judeca infractiuni savarsite de persoane majore,care
nu intra in sfera de competenta a unei istante specializate, fiind alcatuita din trei magistrate
profesionisti si noua jurati alesi prin tragere la sorti din randu cetatenilor francezi.

Precizam ca in situatia comiterii unei infractiui de drept comun, autorul sau participantii pot fi retinuti pe
o durata de 24 de ore ce poate fi prelungita o singura data cu inca 24 de ore de catre procuroul
Republicii in cadrul anchetei judiciare sau de catre judecatorul de instructive in cadrul instructiei. 58 Exista
totusi sisteme de retinere derogatorii. In caz de delincventa sau criminalitate organizata, trafic de
droguri sau terorism, durata retinerii este mai lunga. Pe de alta parte, in cazul minorilor, conditiile de
retinere a persoanelor si posibilitatilor de prelungire a acestei masuri sunt , in general, reglementarea cu
o mai mare strictete.

Nerespectare perioadei de retinere poate determina anularea masurii si a oricaror acte ulterioare
pentru care retinerea constituie supoerul necesar. 59

55
A se vedea portarul https://e-justice.europa.eu.
56
Idem.
57
Idem.
58
A se vedea Codul de procedura penala al Frantei.
59
A se vedea portalul https://e-justice.europa.eu