Sunteți pe pagina 1din 16

I.

MEMORIU TEHNIC

Prezentul proiect are ca scop proictarea unei prese cu piulita rotitoare.


Presele cu surub cu actionare manuala se utilizeaza in constructia de masini,
in ateliere, mecanice pentru indoirea si ambutisarea unor pise de dimensiuni
reduise in numar mic. De asemenea presele se mai folosesc la presarea unor
ajustaje si la operatia tehnologica de matritare.
Presele cu actionare manuala cu surub de forta au urmatorul principiu de
functionare:
-asupra manivelei se actioneaza cu o forta (Fm) care roteste surubul de forta
prin intermediul portiunii de calare pe care se imbina surubul cu manivela;
-surubul de forta transmite traversei mobile o sarcina cu care actioneaza
asupra pieselor de prelucrat;
Cupla de rotatie surub-piulita transforma miscarea de rotatie in miscare de
translatie, astfel surubul executa o miscare de rototranslatie.
O gama larga de utilizare a preserlor in costructia de masini se datoreaza
avantajelor pe care le rezinta:
-construtie simpla
-tehnologie de constructie usor reaalizabila
-utilizarea materialelor ieftine
-pret de cost redus posibilitatea de transmitere a unor sarcini axiale mari
utilizind forte de actionare mici

-realizeaza un raport mare de transmitere, care duce la viteze mici


-functionare buna fara zgomot
-gabarit redus si compactitaea costructiei
Pe linga aceste avantaje enumerate mai sus presele au si unele neajunsuri
-necunoasterea exacta a fortelor de presare
-existenta unei frecari destul de mari intre spirele filetului surubului si a
piulitei care canduce la uzura pieselor
-randament scazut
-lipsa autocentrarii

SOLUTII COSTUCTIVE:

1.Presa cu piulita rotitoare


Batiul are o forma deschisa .La partea inferioara are o suprafata plana pe
care se aseaza accsesoriile in care se reazama piesa asupra careia se actoineaza.
De asemenea talpa este prevazuta cu gauri pentru fixarea piesei pe postament.
Se observa ca talpa presei este scobita, pentru a asigura o pozitionare mai
precisa a presei. La partea superioara a batiului are o consola in care se
monteaza piulita fixa . La acest tip de se recomanda montarea piulitei cu un
ajustaj intermediar cu stingere probabil mica. Piulita se asigura impotriva rotirii
cu asamblari surub piulita. Surubul de forta este actionat de la roata de mina ,
care are bratele sudate, iar capetele acestora sint prevazute cu bile. Roata de
manevra este calata pe o portiune de sectiune patrata si este fixata cu piulita.
Surubul se reazama axial in berbec, la ridicare actionind asupra celor doua placi
fixate de berbec, ridicindu-l. La partea inferioara a berbecului se monteaza un
poanson schimbabil.

2.Presa cu piulita rotitoare din profil laminat


Pentru aceasta presa este caracteristica constructia batiului din profil
laminat U indoit si sudat in forma de cadru. Masa presei este prevazuta la partea
superioara cu canale in T necesare fixarii unor dispozitive folosite la presare, iar
la partea inferioara cu locasuri pentru suruburile de fixare a presei pe postament.
Piulita rotitoare este montata in alezajul din partea superioara a batiului .Pe
surubul de forta este montata manivela de constructie sudata. Ansamblarea
surub de forta- manivela se face cu profil patrat in sectiunea tranversala.

3.Presa cu piulita rotitoare


Presele cu piuliţă rotitoare prezentate în figura 5.4 este alcătuită din corpul
presei (1) executat prin turnare din fontăcenuşie sau oţel, şurubul principal (2)
acţionand în consolă. Din acest motiv coloana trebuie să fie bine dimensionată ,
ea fiind solicitată la încovoiere şi tracţiune . Aşa cunm rezulă din schiţă ,în
secţiune transversală coloana are un profil ” T ”. Surubul de mişcare (2) execută
numai mişcare de translaţie fiind împiedicat săse rostogolească datorită fixării cu
pana pararelă.Pana pararelă este fixată în şurubul de mişcare cu şuruburile (13),
ea deplasandu-se în canalul din capacul fix (4) care este montat pe corpul presei
cu ajutorul suruburilor (5). Piuluţa rotitoare , se sprijină axial pe rulmentul axial
cu bile (8) care preia sarcina axială ce apare în tija surubului în timpul presării.
Rulmentul axial are rolul de a înlocui frecarea de alunecare ce apare între piuliţă
şi piesa de reazem cu frecarea de rostogolire la care pirderilr prin frecare sunt
mult mai reduse . Piuliţa este acţionată în mişcarea sa de rotaţie de către butucul
cu manetele(9) , fixarea împotriva rotirii piuliţei faţă de butuc realizandu-se prin
pana paralelă (11). Pentru ca butucul să nu iasă de pe piuliţa rotitoare , este
fixată cu caneluri (12).
Pentru a reduce frecările dintre spirele filetului şi ale piuliţei , dintre piuliţă
şi corpul presei şi dintre elementele ce alcătuiesc rulmentul axial , aceste zone se
ung cu unsori considerate corespunzătoare.
[pag.90-91]
Norme de protectie a muncii si justificarea alezajelor

La proictarea presei se tine cont de nomele de protectie a muncii, facindu-


se in acelasi timp si unele recomandari supra folosirii presei pentru evitarea
accidentelor.

Astfel avem:
- presa se vopseste in diferite culori pentru a creaa un avertisment penrtu
partile active ale ei si pentru evitarea ruginirii
- se face fixarea masei in suruburile de fundatie pentru evitarea miscarii
acesteia in timpul functionarii
- se are grija ca toate ajstajele percise sa fie luate conform standardelor in
vigoare
Penrtu stabilirea clasei de precizie a arborelui si a alezajului pe care este
montat rulmentul se recomanda STAS 6671-77.La suprafata de calare de forma
patrata vom prescrie un ajustaj cu clasa de prcizie scazut, care nu necesita
prelucrari riguroase. Pentru o montare si demontare usoara a manivelei pe
portiunea de calare vom lasa un mic joc, care sa nu ingreuize totusi functionarea.
Vom alege ajustajul H8/e8 din sirul preferential 1. [3, pag. 252-253]

II. MEMORIU JUSTIFICARIV DE CALCUL

Calculul si proiectarea surubului si a piulitei

1. Stabilirea naturii solicitarii tijei

Schema functionala.Diagrama de forta si momente


Dupa natura miscarilor relative ale elementelor cuplei surub-piulita in
cadrul mecanismelor cu actionare manuala avem piulita fixa, surubul executind
o miscare de rotranslatie (PPF). Pentru usurinta proiectarii schemele functionale
sint complectate cu diagrame de forte si momente ce incarca elementele
mecanismului, diagrame ce servesc la stabilirea sectiunilor periculoase ale
elementeelor respective.
2. Alegerea profilui filetului

Vom alege pentru surubul de forta filetul trapezoidal (STAS 2114/1-75) din
urmatoarele considerente:

- are profilul de forma unui trapez rezultat din tesirea unui triunghi isoscel
cu unghiul la virf de 30 grade si baza egala cu pasul
- flancul filetului are o inclinare de 15 grade
- jocurile la diametrul interior si exterior sint egale
- fundul filetului este rotunjit cu r=0,25mm pentru P=8-12mm si
respectiv r=0,5mm pentru P>12
- are o rezistenta si o rigiditate mai mare decit filetul patrat
- asigura o buna centrare intre surub si piulita
- se poate executa prin procedeul de frezare
Filetul trapezoidal are dimensiunile standardizate conform STAS/ 2114-75
putind fi executat cu pas normnal, fin sau mare :
D=d –diametrul nominal al filetului

H 4 = 0.5 ⋅ p + ac = h3
H1 = 0.5 ⋅ p
H1
z = 0.25 ⋅ p =
2
R1 max = 0.5 ⋅ ac
H = 1.866 ⋅ p
R 2 max = ac
d 2 = D2 = d = 2 ⋅ z = d − 0.5 ⋅ p
d 3 = d − 2 ⋅ h3 = d − p − 2 ⋅ ac
D4 = d + 2 ⋅ ac
D1 = d − 2 ⋅ H1 = d − p
a c = 0.15 mm pentru 1.5
a c = 0.25 mm pentru 2<p<5
a c = 0.5mm pentru 6<p<12
a c = 1mm pentru p=6 [2,pag17,18]
Filetul trapezoidal se recomanda in cazul mecanismelor cu surub si piulita
care transmit sarcini mari in ambele sensuri.
3. Alegerea materialului surubului si piulite
Alegerea materialului pentru surub si piulita ca elemente ale mecanismelor
cu surub depinde de mai multi factori:
- caracteristicile mecanice ale materialului
- asigurarea conditiilor functionale, tehnologice si economice in modul
cel mai fovorabil
- fiabilitatea optima in contextul unor cheltuieli de productie minima
Caracteristicile importantemecanice ale materialului pentru surubul si
piulita din constructia mecanismelor cu surub sint:
(Rp0.2) - limita de curgere
(Rm) - limita de rupere
(A) - alungirea
(E) - modulul de elasticitate
Penrtu suruburi de miscare supuse la solicitari mici si mjlocii cu actionare
manuala (viteza relativa la filet intre surub si piulita este mica nu impune
durificarea flancurilor) se va opta pentru un otel laminat
Alegem pentru surubul de miscare materialul OL50 (STAS 500/2-80)care
are carecteristici mecanice de rezistenta acaperitoare, proprietati de prelucrare
buna si nu mecesita tratament termic.
CaracteristicileluiOL50:
- rezistenta la tractiune σ at = σ ac = 51[ N / mm 2 ]
- rezistenta la incovoiere σ ai = 56...61[ N / mm 2 ]
- rezistenta la rasucire τ at = 31 ... 33[ N / mm 2 ]
- rezistenta la forfecare τ at = 41[ N / mm 2 ]
Solicitari
- tractiune σ at = σ ac = 140[ N / mm 2 ]
- incovoiere σ ai = 161[ N / mm 2 ]
- rasucire σ at = 91[ N / mm 2 ]
forfecare σ af = 112 [ N / mm ] [3, tab3.2]
2
-
Caracteristicile mecanice
- rezistenta la tractiune Rm = 490 ... 610 [ N / mm ]
2

- limita de curgere R po = 280 [ N / mm ]


2

- alungirea la rupere A = 21% [3,tab3.1]


Piulita ca element component al cuplei de frecare surub-piulita din
mecanismul cu surub, este indicat a fi astfel construita incit uzura sa fie
concentrata asupra ei. Astfel se recomanda ca materialul ales pentru piulita sa
aiba modulul de elsticitate mai mic decit cel al materialului surubului, ceea ce
are ca efect uniformitatea repartizarii sarcinii pe spire, imbunatatirea
comportari la oboseala si ca urmare cresterea duratei de functionare.
Alegerea materialului pentru piulita ca element al culpei de frecare
surub- piulita se va face in asa fel incit sa se limiteze presiunea de contact
dintre spirele piulitei si ale surubuluila valori reduse evitindu-se astfel uzura
prematura. Plcind de la faptul ca nu este indicat sa se utilizeze acelasi mterial
pentru piulita ca si pentru surubul de forta vom utiliza cupluri de materiale
care au o comportare buna din punct de vedere al rezistentei la uzura, ca de
exemplu: otel pe fonta, otel pe bronz moale, otel pe fonta antifrictiune.
Vom opta pentru CuSn12- bronz moale cu o comportare buna din punct
de vedere al rezistentei la uzura
Coracteristici la CuSn12
- tractiune σ at = 28[ N / mm 2 ]
- incovoiere σ ai = 28[ N / mm 2 ]
- rasucire σ at = 20[ N / mm 2 ]
- compresiune σ ac = 28[ N / mm 2 ] [3,tab3.7]
Caracteristicile mecanice
- rezistenta minima la tractiune Rm = 220[ N / mm ]
2

- duritate HB = 80
- alungirea la rupere A = 7% [3,tab3.6]
Calculul diametrului mediu al filetului
F 27500
d2 = = ⇒ d 2 = 31.1867 [ mm ]
π ⋅ ϕ h ⋅ ϕ m ⋅ qa π ⋅ 0.5 ⋅ 2 ⋅ 9

ϕ h = 0.5 pentru profil trapezoidal ;


ϕm = 2 [4,pag55]
[
q a = 9 N / mm 2
] pentru otel necalit pe bronz
Din STAS 2114/1-75 alegem filetul: Tr 30*12(p6) cu:
D=d=34 mm
D2=d2=31,1867 mm
D1=28 mm
d1=27 mm
D4=35 mm
P=6 mm
⇒ H 4 = 0.5 ⋅ p + ac = h3 = 3.5[ mm ]
⇒ H1 = 0.5 ⋅ p = 3[ mm]
H
⇒ z = 0.25 ⋅ p = 1 = 1.5[ mm]
2
⇒ R1 max = 0.5 ⋅ ac = 0.25[ mm ]
⇒ H = 1.866 ⋅ p = 11 .198 [ mm ]
⇒R 2 max = ac = 0.5[ mm ]
d 2 = D 2 = d = 2 ⋅ z = d − 0.5 ⋅ p = 31,1867[ mm ]
d 1 = d − 2 ⋅ h3 = d − p − 2 ⋅ a c = 27[ mm]
D 4 = d + 2 ⋅ a c = 31[ mm ] ;
D1 = d − 2 ⋅ H 1 = d − p = 28[ mm]
[2,tab2.2]
Alegerea numarului de inceputuri
La presele manuale (cu piulita fixa sau cu piulita rotiroare) nu se
impune conditia de autofrinare. Alegen n=2- numarul de inceputuri care
se impun pentru in randament si o productivitate mare [4,pag56]
Verificarea autofrinarii
- se verifica cu relatia β m < ϕ '
pE 12
- β m = arctg = arctg = 3,50°
π ⋅d 2 π ⋅ 27
µ 11
- ϕ ' = arctg = arctg = 8,82
cos α1 cos 15 °
- unde µ =0.15 , α =15 ° [4,pag56]
Astefel sa verificat ca nu se impune conditia autofrinarii la presele
normale
Calculul numarului de spire in contact
ϕ m ⋅ d 2 2 ⋅ 31,1867
z= = = 10,3955 ⇒ z = 11 [4,pag56]
p 6
Calculul lungimii filetului piulitei
m = z ⋅ p = 11 ⋅ 6 = 66 [ mm ] [4,pag56]
Calculul lungimii filetului surubului
L f = h + m + 3 ⋅ p = 100 + 66 + 18 = 182 [ mm ] [4,pag56]
Proiectarea extremitatilor surubului principal
La proiectarea extremitatilor trebuie sa se tina cont de faptul ca
dimensiunile radiale ale unei extremitati sa se inscrie in cercuri cu
diametrele mai mici decit diametrul interior al filetului. In caz contrar
surubul nu poate fi introdus in piulita.
Proiectarea extremitatii inferioare se realizeaza astfel se alege rulmentul
de presiune astfel incit capacitatea lui statica Co sa fie C o > F iar din STAS
rezulta dimensiunile rulmentului.
Se alege rulmentulc cu seria de dimensiuni 11
avind:Co=104000N>27500N
d =70
d 1 = D =95
D1 =70 ,2
T =18
după operatia de tăiere
r =1,5
C 0 =104 KN
C =35 ,5KN
Verificarea tijei surubului la solicitari compuse
Se vor stabili sectiunile solicitate atit la compresiune cit si la rasucire
σ ech = σ c2 + 4 ⋅ τ t2 ≤ σ ac ⇒ 48 ,03 2 + 4 ⋅ 0.753 2 = 36 .1343 < 51[ N / mm 2 ]

σc =
4 ⋅ F 4 ⋅ 27500
= [
= 48,030 N / mm 2 ]
π ⋅ d12
π ⋅ 27 2

16 ⋅ 10 3 ⋅ Mt1 16 ⋅ 103 ⋅ 93,65


σt =
π ⋅ d1 3
=
π ⋅ 27 3
[
= 24,2329 N / mm 2 ]
M t1 = 93 ,65
Mt 2 − este momentul datorat frecarilor din rulment

⋅ 0.01 ⋅ 28 ⋅ 27500 = 3.8[ N ⋅ m ] , unde µ0 = 0.01


1 1
Mt 2 = ⋅ µ0 ⋅ d m ⋅ F =
2000 2000
[4,tab4.1]
Verificarea sectiunii de calare a manivelei la rasucire si a spirelor
surubului
a) Sectiunea de calare este solicitata de momentul de torsiune total
M tot = Mt 1 + Mt 2 = 93,65 + 3,85 = 97 ,5[ N ⋅ m ]

⋅ F ⋅ d 2 ⋅ tan ( β 2 + ϕ ' ) =
1 1
M t1 = ⋅ 27500 ⋅ 31,1867 ⋅ tan 12,32 ° = 93.65[ N ⋅ m]
2000 2000
b) La spirele surubului
- la stivire q=
F
=
27500
2 ⋅ π ⋅ d 2 ⋅ H 1 2 ⋅ π ⋅ 31,1867 ⋅ 3
[
= 6.549 < q a = 8...10 N / mm 2 ]
- la incovoiere
H 
6 ⋅ F  1 + ac 
σi =  2  = 6 ⋅ 27500 ⋅ (1.5 + 0.5) = 24,4441 < σ = 56...61 N / mm 2
[ ]
ia
π ⋅ z ⋅ d1 ⋅ h 2
π ⋅ 11 ⋅ 27 ⋅ 3.804 2

F 27500  2
- la forfecare τ = = = 2,0 3< τ 6a f= 4  1N / m m
f
z ⋅ π ⋅ d1 ⋅ h 1 ⋅ 1π ⋅ 2 ⋅ 73.8 0 4  
[4tab4.2]
Verificarea surubului la flambaj
- se considera ca surubul este incastrat la ambele capete
- l lungimea surubului cuprinsa intre cele doua capete l=180

l f ≤ 15 ⋅ d 1 = 405 lf –lungimea de flambaj


λ-coeficient de zveltete
60 ≤ λ ≤ 100
π ⋅ d1
2

Ff = (a − b ⋅ λ) a=350; b=1,15 pentru OL 50


4
A
λ =lf ⋅ = 99 ,69 ≤ 100 unde Imin= πd14/64(0,4+0,6d/d1)=10435,57
I min

Dimensionarea piulitei

Se urmareste urmatorul algoritm de calcul:


4⋅β ⋅F 4 ⋅ 27500 ⋅ 1.3
a) De = + D '2 = + 34 2 = 50,778 [ mm ] in formula
π ⋅ σ at π ⋅ 32
anterioara β =1.3 coeficient de rasucire
b) calculam diamertul gurelului
D e − D ' 50,778 − 34
gp = = = 8,389[ mm ]
2 2
D g = (1.3... 1.5) D e = (1.3... 1.5) ⋅ 50 ,778 [mm ] se alege constructiv Dg =
77[mm] [4,pag65]
c) h g = ( 0.2... 0.25 ) ⋅ m =14 ,345 [ mm ] grosimea gurerului [4,pag66]

Verificarea corpului piulitei

a) la corp avem solicitare compusa


tractiune σ t = π ( D 2 − D 2 ) = π ( 50,7782 − 352 ) = 25,87 < σ at = 28[ N / mm ]
4⋅F 4 ⋅ 27500 2
-
e

- rasucire
- solicitari compuse
16 ⋅ 10 3 Mt 1 ⋅ D e 16 ⋅ 10 3 ⋅ 93,65 ⋅ 50,778
τt = = [
= 4,70 < τ at = 28 N / mm 2 ]
(
π De − D
4 4
) (
π 50,778 − 354 4
)
[
⇒ σ ech = σ t2 − 4 ⋅ σ t2 < σ ac N / mm 2 ]
[
⇒ σ ech = 25,87 2 + 4 ⋅ 4.70 2 = 27,5 < 28 N / mm 2 ]
b) verificarea gulerului piulitei
3 ⋅ F (D − D ) 3 ⋅ 27500( 76 − 50,778 )
- la incovoiere σ i = π ⋅ D ⋅ h 2 = π ⋅ 50,778 ⋅ 14,345 2 = 63,38[ N / mm ]
g e 2

e g

se considera sarcina concentrata la capatul gulerului


- la forfecare τ f =
F
=
27500
π ⋅ D e ⋅ h g π ⋅ 50 ,778 ⋅ 14 ,345
[
= 12 ,01 <τ af = 20 N / mm 2 ]

la srtivire σ str = π ⋅ [ ( D 2 − D 2 ) − r ⋅ d 2 ] = 4.5879[ N / mm ]


4⋅ F 2
-
g e g

Calculul mecanismului de actionare


Pentru actionarea preselor cu piulita fixa se utilizeaza manivela montata
pe capul hexagonal al surubului de forta. Lungimea manivelei se determina
in functie de momentul de torsiune total care sa fie realizat de catre muncitor
pentru actionarea presei.
M 97500
Fm ⋅ L = M tot ⇒ L = tot = = 390 [ cm ]
Fm 250

Fm – 250[N] forta muncitorului [4,pag74,75]


Calculul corpului turnat
Pentru corpul turnat se alege ca material OL42avind urmatoarele
caracteristici: rezistenta la tractiune σ at = σ ac = 45[ N / mm2 ]
rezistenta la incovoiere σ ai = 50 ... 54[ N / mm 2 ]
- rezistenta la rasucire τ at = 27 ... 29[ N / mm 2 ]
- rezistenta la forfecare τ at = 36[ N / mm 2 ]

Elementele constructive pentru varianta din figura sint urmatoarele:


D4 = 83 [ mm ]; D3 ≈ D4 = 80[ mm ]
Diametrul interior al portiunii filetate a coloanei se determina cu relatia
4 ⋅ Fc 4 ⋅ 9000
d1 = = = 17.546[ mm]
π ⋅ σ at π ⋅ 45
F 27500
unde - Fc = ⋅β = ⋅ 1.2 = 16500 [N] este forta de intindere din coloana
2 2
β =1.15 ... 1.25
- σat − efortul unitar la tractiune admisibil in tija filetului
- se alege surubul M20;d=20[mm]
d 3 = d + (1... 6 ) = 24[ mm ]
d 4 = d 3 + ( 6... 12 ) = 30 [ mm ]
d 4 ≥ 25[ mm ]
d ' ≥ d = 20 [ mm ]
l1 = ( 2... 5) = 2[ mm ]
l 2 −se alege cu 2…5 mm mai mult decit lungimea gaurii filetate din
piulita
l3 ≥ d 3
l 4 −se alege conform STAS 9025-81
H1 = m − hg + ( 0... 4 ) = 46 [ mm ]
H 2 = l3 + ( 2... 4 ) = 27 [ mm ]
H 3 = l4 + ( 5... 10 ) = 32[ mm ]
H 4 ≥ H 3 = 41[ mm ]
a = 35 [ mm ]
c = ( 8... 15 ) = 10 [ mm ]
e = ( 0.6... 0.8) ⋅ c = 10 [ mm ]
L1 = ( 5... 8) De = 240 [ mm ]

L2 ≈ L1 = 240 [ mm ]
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ - NAPOCA
Facultatea : Constructii de Masini
Catedra : Organe de masini
Disciplina : Organe de Masini

Presa cu piulita
rotitoare
F =27500 [N]
h = 100 [mm]

Brisc Claudiu Marius


Grupa si subgrupa : 1431/1
Sectia : Inginerie-Economica
1999-2000