2.

Somnoroase păsărele Ploi mă runte,

De Mihai Eminescu Frunze moarte,
Somnoroase pă să rele
Pe la cuiburi se
adună ,
Se ascund în ră murele -
Noapte bună !
Doar izvoarele suspină ,
Pe câ nd codrul negru tace;
Dorm şi florile-n gră dină -
Dormi în pace! Trece
lebă da pe ape Între
trestii să se culce - Fie-ţi
îngerii aproape,
Somnul dulce!
Peste-a nopţii feerie
Se ridică mâ ndra
lună , Totu-i vis şi
armonie - Noapte
bună !

3. Balada unui greier mic

De George Topîrceanu
Peste dealuri zgribulite,
Peste ţarini zdrenţuite,
A venit aşa, deodată ,
Toamna cea întunecată .
Lungă , slabă şi ză ludă ,
Botezâ nd natura udă
C-un mă nunchi de ciumafai,
- Câ nd se scutură de ciudă ,
Împrejurul ei departe
Risipeşte-n evantai
Stropi de Ş i pe-aripi pudrat cu brumă :
tină , - Cri-cri-cri,
Guturai… Toamnă gri,
Ş i cum vine de la Nu credeam c-o să mai vii
munte, Blestemâ nd Înainte de Cră ciun,
Ş i lă crimâ nd, Că puteam şi eu s-adun
Toţi ciulinii de pe O gră unţă câ t de mică ,
vale Se pitesc prin Ca să nu cer împrumut
vă gă uni, La vecina mea furnică ,
Iar mă ceşii de pe Fiindcă nu-mi dă niciodată ,
câ mpuri O întâ mpină în Ş i-apoi umple lumea toată
cale Că m-am dus şi i-am
Cu gră bite cerut… Dar de-acuş,
plecă ciuni… Doar pe coastă , la Zise el cu glas sfâ rşit
urcuş, Ridicâ nd un
Din că suţa lui de picioruş,
humă A ieşit un Dar de-acuş s-a
greieruş, Negru, mic, ispră vit… Cri-cri-cri,
muiat în tuş Toamnă gri,
Tare-s mic şi necă jit!
4. Prințesa și bobul de mazăre haine.Tremura cumplit și era tare zgribulită . Pă rea că e o
tă ră ncuță ră tă cită .Cu toate astea ea spuse că -i o prințes adevarată
A fost odată un prinț care vroia să se însoare,dar iși dorea câ nd îi dă dură binețe și o invitară în palat să se adă postească
drept tovară șă de viață o prințesă adevarată .Fă cu el ocolul lumii peste noapte.
ca să gă sească una. Într-adevă r prințese erau destule,dar nu se ---- Asta o să stim noi în curâ nd! își zise bă trâ na împă ră teasă .
putuse încredința dacă ele erau cu adevă rat prințese sau Apoi ,fă ră să spună nimic se duse în odaia de culcare,luă
nu;todeauna i se pă rea ceva îndoielnic la ele.Așa că bietul prinț se așternutul de pe pat și puse un bob de mază re în mijlocul patului
întoarse în împară ția sa foarte mâ hnit,că nu gă sise ce că uta. ,deasupra acestuia aseză două zeci de saltele și apoi a mai pus și
Într-o seară ,pe o vreme îngrozitoare câ nd fulgerele două zeci de perne mari de puf unele peste altele, deasupra
țeseau pe cer pâ nză stră lucitoare ,iar tunetele bubuiau si ploaia saltelelor.După ce pregă ti astfel patul prințesei, o pofti să se culce.
nu mai contenea,cineva bă tu la poarta palatului și bă trâ nul A doua zi împă ră teasa o întrebă cum a dormit.Ră spunsul
împă rat a apă ru prompt:
trimis repede un slujitor să vadă cine ar fi putut fi pe o așa noapte ---- Oh!Foarte ră u toată noaptea n-am putut închide un
cumplită .Era o tâ nă ră ; apa curgea șiroaie din pă rul ei și de pe ochi!ră spunse prințesa.Mai departe adă ugă :Era o ridică tură în pat
care nu mi-a dat pace și acum îmi simt trupul ca după o bă taie
zdravă nă .A fost un chin!
Acestea fiind spuse împă ră teasa gâ ndi că tâ nă ra era o
prințesă adevarată ,dacă simțise bobul de mază re prin două zeci
de saltele și două zeci de perne de puf zicâ ndu-și:
---- Ce altă fă ptură în afara unei prințese poate avea
pielea atâ t de delicată ?
Prințul o luă de soție pe tâ nă ră ,încredințat fiind că ea este
o prințesă adevă rată și au tră it fericiți pâ nă în adâ nci
bă trâ neți,iar bobul de mază re fu pă strat între bogă țiile
palatului,unde trebuie să fie și acum acolo dacă nu l-a luat
cineva.
5. Papucii gâscanului - legenda
Demult, demult, pe vremuri de mult uitate, gâ scanul avea în
picioare niște papuci galbeni, foarte frumoși, parcă erau de aur. Ș i
se mâ ndrea cu ei, lucru mare !
Odată , gâ scanul nostru a vrut să treacă pe o punte, dar
nu stiu cum s-a întâ mplat, că a scă pat papucii în apă .
Să fi vă zut atunci jale și vaiete pe bietul gâ scan !
Auzindu-l cum se jeluia, toate neamurile lui au alergat
acolo să vadă ce-i.
--- Vai de mine și de mine, mi-au căzut papucii-n apă ! striga
gascanul cu gura mare. Ssssă racul de mine, am ră mas
dessssscult! Ce mă fac eu acuma ?!
Repede, repede, neamurile auzind așa să riră în apă , să -i
caute papucii. Că utară ele “zi de vară pâ nă -n seară ”, dar papucii
nică ieri nu-i gă siră . Au venit atunci și rațele în ajutor; însă tot
degeaba ! Papucii nică ieri...
Ș i din vremea aceea se zice că rațele și gâ ștele, câ nd
înnoată , tot vâ ră ciocul în apă și se cufundă ca să caute papucii
gâ scanului. Iar dacă treci pe lâ ngă un câ rd de gâ ște, în mod sigur,
gâ scanul sâ sâ ie, se ia dupaă tine și te apucă cu ciocul de haină , de Ș i-a venit un Negustor
parcă ar vrea să te întrebe: Plin de bani, cu vâ lvă
--- Vaaaaai, n-ai gă ssssssit papucii!? Ssssspune-mi mare, Cumpă ra copii pe
iute unde-mi sssssssssssunt papucii!!! care
Nu-i iubește mama lor.
6. Cântec Ș i-a venit la noi la poartă
De George Coșbuc Ș i-am ieșit și l-am
A venit un lup din crang certat:
Ș i-alerga prin sat să -"N-ai nici tu, nici împă ratul
fure Ș i să ducă în Bani să -mi cumpere bă iatul!
pă dure Pleacă -n sat, că -i mare
Pe copiii care plâ ng, satul, Pleacă , pleacă !" Ș i-a
Ș i-a venit la noi la plecat.
poartă Ș i-am ieșit eu c-o
nuia; 7. Niţă cel mincinos
-"Lup flă mâ nd cu trei Din folclorul copiilor
cojoace, Hai la maica să te Sus pe dealul de la grui
joace" – Niță paște turma lui
Eu chemam pe lup încoace, Ș i gâ ndește ne-ncetat
El fugea-ncotro vedea. Cum să -și bată joc de sat.
Ieri pe drum un om Strigă Niță atunci de zor:
să rac Întreba pe la vecine: ---- Vine lupul !
-"Poartă -se copiii bine? Ajutoooor! Vin să teni să
Dacă nu, să -i vâ r în sac!" vadă ce-i
Ș i-a venit la noi la poartă Niță râ de-atunci de ei:
Ș i-am ieșit eu și i-am ---- Mergeți ,mergeți
spus: înapoi Lupul n-a venit la
-"Puiul meu e bun și tace, oi!
Turma paște liniștit
--- Ha!Ha! Ha! V-am pă că lit
Însă iată că -ntr-o zi
Lupu-ntradevăr veni.
În zadar Niță turbat
striga Pe pă stor mi l-a mâ ncat
Nimeni nu-l mai Dacă minte n-a avut
asculta. Iată lupul cel Ș i să mintă i-a plă cut.
Au plecat împreună să caute loc pentru o că suță .Pe
drum s-au întâ lnit cu un șarpe.Acesta s-a repezit la
iepuraș,zicâ nd:
--- Te mușc! Te mușc!

8. Iepurele și ariciul
Odată ,într-o poieniță ,un iepuraș s-a întâ lnit cu ariciul
țepos.
--- Hai să fim prieteni! I-a spus iepurașul.
--- Bine, s-a învoit ariciul cu bucurie.
 Iepurașul s-a speriat ,dar ariciul s-a fă cut ghem și s-
a rostogolit în fața șarpelui.
Speriat de haina țepoasă șarpele a plecat
sâ sâ ind. Ce bine e să ai prieteni adevă rați!
Prietenul la nevoie se
cunoaște!

9. Lecția
După Lev Tolstoi
Leul,mă garul și vulpea s-au dus la vâ nă toare.Au prins
mult vâ nat și leul a poruncit mă garului să facă împă rțeala.
Mă garul a împă rțit totul în trei pă rți egale și a spus:
--- Poftim ,fiecare să ia o gră madă !
Leul s-a mâ niat și l-a mâ ncat pe mă gar.I-a
poruncit apoi vulpii să facă împă rțeala pră zii.
Cumă tra a adunat aproape tot într-o gră madă pentru
leu,iar pentru ea a lă sat aproape nimic.
Leul i-a spus:
--- Bravo ție!Așa se face î împă rțeală corectă ! De
unde ai învă țat să împarți așa bine?
--- De la mă gar ! i-a ră spuns vulpea.
 Slujba în gospodă rie
El o face credincios
Ș i primește drept
ră splată
Câ te-un os bun de ros.
GHICI!

11. Vrăbiuța
Este o zi frumoasă de toamnă .Andreea s-a așezat pe
bancă la soare .Ea citește o poveste.Închide cartea și
urmă rește cu privirea o vră biuță sprintenă .Aceasta alerga
de colo-colo ,iar fetița se îngrijoră :
Cine-mparte parte-și face! --- Ce tot cauți prin ogradă ,vră biuțo? Nu ți-e frică de
Spaima trece primejdia rea motanul Aurică ?Ai grijă ,este foarte lacom!
Vră biuța s-a oprit pe o creangă și i-a ră spuns:
10. Motanul și câinele --- Ba mi-e teamă ,fetițo!Motanul mă pâ ndește ,iar
Motanul s-a așezat la pâ ndă .Privea pofticios la Gelu trage mereu cu praștia după mine,dar am în cuib doi
vră biuțele gă lă gioase .Avea mustă țile zburlite I ghearele puișori și trebuie să le caut de mâ ncare altfel vor muri de
pregă tite de atac. foame.Nu-I ușor să fii mă mică !
--- Ce pă cat că nu pot să zbor! A mâ râ it ușsor.Le-aș
înfuleca pe toate!
Grivei,stă pâ nul curții , l-a auzit și s-a repezit să -l
scarmene.
--- Ce-ai zis, motanule? a lă trat el.Ț i-e poftă de
vră biuțe?Stai puțin că te învă ț eu minte!
Speriat motanul se cocoță într-un dud miorlă ind de
ciudă :
---Ah ,ce câ ine nesuferit !Mereu îmi strică planurile!
12. Vulpea și corbul Corbul a gă sit o bucată de cașcaval.A luat bucata în
cioc și s-a suit într-un copac înalt.
Vulpea l-a vă zut și i s-a fă cut poftă .Ș i-a fă cut repede
un plan.S-a apropiat de fă cut repede un plan.S-a apropiat
de copac și i-a vorbit corbului cu voce dulce ,prefă cută :
--- Vai,corbule,ce frumos ești!Ai putea ajunge
împă ratul pă durii! Pă cat că nu ai deloc glas!
Înfumuratul a că zut în plasa vulpii și a deschis pliscul
să câ nte.A scă pat cașcavalul ,care s-a rostogolit drept la
picioarele cumetrei.
---- Pă cat că nu ai minte !i-a spus vulpea ,înhă țâ nd cu
lă comie bucata.nu ai cum să ajungi împă rat.
--- Tu nu-ți faci provizii ? întrebă veverița curioasă .
--- Bineînțeles ! Îmi fac provizii de lumină .
Un uliu a venit să pră deze proviziile veveriței ,dar a
uitat de ele câ nd l-a vă zut pe licurici cu felinarul aprins.
Martinică ,ursul,care e prieten bun cu licurici tocmai
trecea pe la locul cu pricina.el a pus laba pe uliu și l-a
”mâ ngâ iat” pâ nă au ră mas din el doar fulgi și pene.

înfumurat= încrezut, fă los ,îngâ mfat

a că zut în plasă = s-a pă că lit

13. Aventuri cu licurici

Se spune că veverița are provizii de conuri ,alune și
nuci .Nu le lasă afară .Scorbura ei este cea mai grozavă
că mară .
Licurici se uita la ea cu interes…..
Feciorul cel mic s-a așezat la umbră .A scos din traistă
14. Gâsca de aur bucata de pâ ine și sticla de apă .
 Deodată s-a ivit înaintea lui un omuleț cu barba --- Ba da ,însă niciodată una atâ t de mare,a ră spuns
lungă .Era un spiriduș.El l-a rugat pe bă iat: Alice.
---- Flă că ule, îmi dai și mie o bucată de pâ ine și o Omida s-a înveselit:
înghițitură de vin? --- Mă rimea mea este normală ! Tu însă ești prea mică
--- Cu dragă inimă ,moșule! I-a ră spuns bă iatul.Dar să pentru un copil.
știi că în sticlă nu am vin.E doar apă rece de izvor.
Moșul i-a mulțumit și i-a dă ruit o gâ scă de aur……

 inimă ,inimioară ,inimos,mă rinimos

 om,omuleț,omenos ,omenește
,neomenos ,omenie

15. Alice în țara minunilor

Iepurele a trecut în goană pe lâ ngă Alice. Ea s-a mirat:
--- Oare de ce se gră bește?
--- Vai ,am întâ rziat! Regina se va mâ nia! A spus el.
Alice a alergat după iepure,dar s-a ră tă cit.S-a
pomenit înaintea unui monstru cocoțat pe o ciupercă
uriașă .
--- Ce te uiți așa la mine?s-a supă rat monstrul.N-ai
mai vă zut o omidă ?
--- Fraților,tigrul Sherkan s-a întors în pă durile
noastre .Ce vom face cu puiul de om?Este în mare
16. Cartea junglei primejdie!
Într-o noapte lupii s-au adunat pe vâ rful muntelui la --- Trebuie sî-l ducem în satul oamenilor!a spus un
sfat.Ș eful haitei a ieșit în față și a orbit cu îngrijorare: lup bă trâ n.Acolo este locul să u.
Ceilalți lupi s-au ară tat încâ ntați de idee.
 Sfat= îndemn,povață

17. Lampa lui Aladin

Aladin a ză rit pe lampa veche niște litere.Ca să le
poată citi ,a frecat bine lampa.În acea clipă ,din ea s-a
înă lțat un duh uriaș.
--- Ce grozav e afară ! Încâ ntat de cunoștință ,stă pâ ne!l-
a salutat el și a fă cut o plecă ciune.
--- Ce spui ?! s-a mirat Aladin.E,stă pâ nul tă u?
--- Exact, tinere! L-a lă murit duhul din lampă .Pot să -ți
îndeplinesc orice dorință .

Primejdie=pericol,amenințare
 Vestit=faimos,renumit,celebru
18. Vrăjitorul din Oz
Doroty ,că țelul Toto și prietenii lor se îndreptau
voinicește spre țara lui Oz.Fiecare dorea să îl roage ceva
pe vră jitorul vestit.
--- îl voi ruga să -mi dea o inimă ! a mă rturisit Omul –
de –Tinichea.
Sperie-Ciori a spus:
--- Eu am să -i cer creier în loc de inimă deoarece dacă
ești prost râ de toată lumea de tine.
Fetiței îi era dor de mă tușa și unchiul ei ,de aceea a Voiniceește=bă rbă tește,curajos,cuteză tor,eroic
zis: 19. Casa de turtă dulce
--- Eu îl voi ruga să îmi arate drum,ul spre casă . Cei doi copii s-au ră tă cit în pă dure .Câ nd s-a înnoptat
au ajuns la casa vră jitoarei.
Bă iatul era speriat,dar
surioara sa l-a încurajat:
--- Uite ce casă minunată !Este
clă dită din turtă dulce și acadele
.Să rupem și noi o bucată !
Vră jitoarea a ieșit din
casă .Vocea ei mieroasă i-a
ademenit pe copii.
Acum tată l lor îi caută peste
tot.

Mieroasă=dulce,prefăcută,înșelătoare
i-a ademenit=i-a atras,i-a pă că lit
20. Cozonacul Odată ,brutarul a copt un cozonac și a plecat cu el în pă dure.
 --- Am să -l dă ruiesc celei mai bune viețuitoare ,a spus
brutarul.
Într-un luminiș s-a întâ lnit cu bursucul .
--- Ooo!Ce cozonac grozav!a zis el.Încotro mergi?
--- Vreau să -l dă ruiesc celei mai bune viețuitoare. Care este
după pă rerea ta aceasta?
--- Eu,eu sunt cel mai bun!a strigat bursucul.
--- Nu,nu tu ești! A clă tinat din cap brutarul și a plecat mai
departe.
S-a întâ lnit apoi cu iepurele care,vă zâ nd cozonacul a zis:
---Ce cozonac înmiresmat!Ce vrei să faci cu el?
--- Vreau să -l dă ruiesc celei mai bune viețuitoare din pă dure.
--- Pă i,eu sunt cel mai bun.Cum n-ai aflat încă ?
--- Nu știu!i-a ră spuns brutarul.Am să mă mai gâ ndesc.
Chiar atunci a ieșit dintr-o tufă ariciul.
--- O,ce cozonac frumos!Unde-l duci? a întrebat el. 21. Elefănțelul zburător
--- Vreau să -l dă ruiesc celei mai bune viețuitoare. Cine Dumbo se nă scuse la circ.Era un elefant dră gă laș,
crezi că -l merită ? dar avea urechile atâ t de mari încâ t toți râ deau de el și îl
S-a gâ ndit ariciul ,apoi a zis: necă jeau.
--- Dă -I cozonacul jderului .El este foarte bun.Nu va uita să -l Într-o zi s-a hotă râ t să încerce
împartă cu broasca țestoasă și cu veverița. Îi va servi și pe bursuc să zboare.Prietenul să u ,șoricelul
și pe iepure .Lor le plac mult cozonacii.
Timoteus l-a încurajat:
Brutarul s-a bucurat:
--- Acum știu ,a spus el,cui să dau cozonacul. --- Hai, Dumbo;fii curajos!Poți
Voi ați ghicit? să zbori.
O cioară i-a dat o pană
fermecată și i-a spus :
--- Acum ,Dumbo! Sari! Întinde
bună tate=generozitate,dă ruire , omenie ,altruism… urechileși zboară !
A fost de ajuns ca elefă nțelul să
fâ lfâ ie o dată din urechile lui mari
și îndată prinse a pluti în
vă zduh,întocmai ca o pasă re.