Mangusta v~rgat~
Sociabila mangustâ vărgată
este unul dintre cei mai mici
membri aifamiliei manguste-
lor. Are o înfă(işare comică Şi
trăieşte în vizuini, fiind unul
dintre cei mai cunoscuti
locuitori ai cămpiilor secetoase
şi nisipoase din sudul Africii.
unoscută şi sub numele cle suricat, man-
C gusta vărgată se deosebeşte de celelalte
manguste prin mocielul frapant al blănii .
lilana sa deschisă, bej spre cenuşiu-roşcat, are
durlgi transversale maro închis în jurul părţii
inferioare a spatelui . Coada lungs se închi(le
la culoare spre vârf, Linde se găseşte un moţ
mic de fire de păr negre . Capul lat se subtiază
spre un bot lung şi subţire şi are de obicei o
culoare mai deschisă decât restul corpului .
Ochii, înconjuraţi de inele închise, sunt mai
mari decât ai majorit itii mangustelor, iar ure-
chile rotunde maro închis sau negre nu sunt
prea bine conturate .
Sub blana moale, lângă, corpul mangustei
vărgate este destul de lung şi subţire . Labele
anterioare au gheare puternice, foarte lungi,
care sum folosite la săpat - nu la cătărat.
Asemenea tuturor mangustelor, mangusta
~ ărgată are două glande de miros situate de 0 Mangusta vărgată este un animal sociabil
ambele părţi ale anusului . Acestea depun o care trăieşte în colonii de aproximativ 24-40
secreţie mirositoare o dată cu fecalele, care de indivizi . Grupul î5i petrece o mare parte
oferă informaţii despre sexul, condi(ia sexuală din zi jucându-se şi curăţindu-se .
si identitatea animalului . Femelele sum ade-
sea mai mari decât masculii, caz in care sunt 0 O mangustă vărgată stă de pază . Deoa-
membrele dominante ale grupului . rece mangustele vărgate se hrănesc ziua pe
Mangustele vărgate trăiesc în colonii mari teren deschis, mai multi membri ai coloniei
ce con(in 2-3 grupuri familiale formate stau de pază pentru a detecta prădătorii .
dintr-un mascul, o femelă şi puiul lor . Grupul
contine până la 40 de animale . Grupul trăieşte
într-o vizuină subterană - de obicei săpată şi
încă locuită de veverite africane de pământ
sau de manguste galbene . Deşi sunt absolut
capabile să î5i sape singure vizuina, mangus-
tele vărgate preferă să le folosească pe cele
ale altor animale ; diferitele specii se ignoră re-
ciproc, urmându-şi căile lor separate şi trăind
armonios laolaltă . Dacă solul este tare, grupul
de manguste adesea trăieşte în crăpături.
Hrana si modul de hrănire
Fund (in animal complet diurn, când nu se
învârte pe lângă vizuină - unde îşi petrece o
mare parte din timp - mangusta vărgată este
plecată în căutarea hranei . l'este 80% din
regimul lor constă din insecte, dar mangustele
consumă si scorpioni, păianjeni, larve, pu(ină
materie vegetală, păsări şi ouăle lor, broaşte şi
reptile mici si chiar şi mamifere mici . Ele caurl
hrana în grup, de obicei destul de aproape de
vizuină, răsturnând pietrele, scormonind prin
crăpături, adulmecând pământul si săpând
58-

172 MANGUSTA VĂRGATĂ
harnice - menţinând legătura prin emiterea
unor sunete moi, trăncănite . Ele parcurg în
mod sistematic terenul înainte de a se întoar-
ce la vizuină . Dacă sursele de hrană scad,
grupul se poate muta la 1-2 km distantă de
vizuina iniţială .
Mangusta vărgată adesea îşi împarte me-
diul cu mangusta galbenă - un potential rival
pentru aceeaşi hrană . Mangusta vărgată fiind
mai putin selectivă în hrană, cele doua pot
coexista fără probleme .
Supravietuirea si reproducerea
Când grupul caută hrană, de obicei unul sau
mai mulţi membrii ai grupului stau de pază pe
un buştean sau o ridicătură de pământ, ridi-
cati pe membrele posterioare - picioarele
anterioare atârnă peste burtă si coada este
întinsă i n spate ca un al cincilea picior de
sprijin . Dacă depistează vreun pericol, aceste
Ştia!i Ca . .
• Hrana preferată a mangustei vărgate
sunt gândacii şi larvele şi pupele flu-
turilor?
• Mangustele vărgate sunt extrem de
"gălăgioase ", producând cel putin zece
tipuri diferite de sunete?
• Mangusta a devenit cunoscută dato-
rită lui Rudyard Kipling şi a poveştii sale
despre Riki-tiki-tavi - o mangustă care
învinge o cobră ucigaşă într-un duel?
• Cea mai mare specie de mangustă
este mangusta egipteană (Herpestes
ichneumon), care măsurată de la nas
până la vârful cozii poate depăşi lm?
588
mai vezi
0 În absenta muşcând si adunându-se într-un grup m in-
mamelor, puii de cercarea de a-1 izgoni pe potentialul prădător .
mangustă vărgată Împerecherea are loc în general in lunile
sunt păziti de alti septembrie si octombrie, cu o singură pontă
membri ai grupului . pe an, după o gestatie de aproximativ 77 de
Aceste "mătuşi" au zile . Se nasc până la cinci pui, iar naşterea are
si rolul de loc în vizuină . Puii cu bland rară cântăresc
învătătoare, aproximativ 25 g la naştere si se nasc cu ochii
arătându-le puilor închişi . Aceştia se deschid după aproximativ
cum se vânează şi două săptămâni .
cum să evite să fie Puii încep si se aventureze afară din
rănite de prăzile pe- vizuină la vârsta de aproximativ o lună, dar ei
riculoase, precum continua sa sugă timp de alte 4-5 saptamănl .
scorpionii, sau cum Femela se ridică dreaptă pe fese pentru a-si
să se apere de şerpii alăpta puii, iar aceştia pot să bea lapte si de
veninoşi . la alte mame cu pui din cadrul grupului . Când
mamele însotesc grupul pentru a căuta hrană,
.inimale scot un sunet puternic, de înaltă tin animal matur tânăr rămâne de obicei în
frecvenţă, alertându-i pe cei care caută hrană, urmă pentru a avea grijă de toţii puii din grup .
care aleargă imediat spre siguranta vizuinii . Membrii grupului aduc la vizuină hrană pen-
Când aleargă, mangustele vărgate îşi tin coada tru puii de mangustă vărgată de când acestia
teapănă si ridicată în sus . împlinesc aproximativ o lună . Ei devin maturi
Când nu îşi caută hrană, mangustele vărga- din punt de vedere sexual la circa 12 luni.
te fac plajă, aşezate relaxat pe fese, motăind Mangustele vărgate sunt animale de com-
sub razele soarelui . Ele îşi petrec timpul panie plăcute, foarte afectuoase, s i contribuie
curăţindu-se la snare sau se joacă şi se luptă de asemenea la controlul animalelor dăună-
unele cu altele - in special membrii mai tineri toare omorând şobolanii si şoarecii când aceş-
ai grupului . În cazul în care le ameninD vreun tia devin o problemă . Însă ele sunt predispose
pericol si nu reuşesc să ajungă în siguranta la rabie, care eSte o boală contagioasă, si de
vizuinii, mangustele se apără viguros, lătrând, ac,cca trebuie să fie tratate cu precautie .
• Mangustele
vărgate adesea se INFORMATII
bat înainte de a se
împerechea . Dacă fe- Mangusta vărgată (Suricata suricata)
mela se opune avan- apartine ordinului Carnivora, familiei
surilor masculului, el Viverridae şi subfamiliei Herpestinae,
o apucă de gât. în care existâ 27 de specii în 13 genuri .
Mangustele vărgate Lungimea capului şi a corpului :
î5i apără teritoriile 25-35 cm
de grupurile rivale . Coada : 15-24 cm
Greutatea : masculii 625-800g,
• Forma lungă şi femelele până la 1 kg
subtire a mangustei Durata de viată : pânâ la 10 ani
vărgate este o adap- Distributia : răspândită pe terenuri
tare care îi permite aride cu iarbă scurtă din sud-vestul
să îsi urmărească Angolei, Namibia, Botswana si Africa
prada prin vizuini . de Sud
\nimale si plante 78 - MANGUSTE Animale si plante 118 - SOCIETĂTI DE ANIMALE