Sunteți pe pagina 1din 10

Capitolul

Încălţăminte
2

2.1 Identificarea pieselor componente ale încălţămintei


În componenţa încălţămintei se deosebesc două grupe de
piese:
• piesele care formează partea de sus a încălţămintei (fig. nr. 23);
• piesele care formează partea de jos a încălţămintei (fig. nr. 24).

Indiferent din grupa din care fac parte, piesele se împart în


piese exterioare, interioare şi intermediare.

Fig. nr. 23 Piesele părţii de


sus a incălţămintei:
1 – vârf
2 – căpută
3 – carâmb de pantof
4 – carâmb de bocanc
5 – carâmb de cizmă
6 – ştaif de pantof
7 – ştaif de bocanc
8 – ştaif de cizmă
9 – baretă
10 – vipuşcă de pantof
11 – vipuşcă de bocanc
12 – vipuşcă de cizmă
13 – limbă
14 – burduf
Mărfuri nealimentare

Fig. nr. 24 Piesele părţii de


jos a încălţămintei:

1 – acoperiş de branţ
2 – branţ
3 – glenc
4 – umplutură
5 – întăritura branţului
6 – ramă
7 – talpă
8 – toc

Mod de lucru

Încălţămintea se desface în piesele componente separându-se


mai întâi talpa împreună cu tocul şi celelalte piese ale părţii de jos
şi apoi, prin desfacerea cusăturilor, se obţin piesele pentru partea de
sus.

Piesele obţinute se întind pe o suprafaţă plană şi se


desenează conturul la scara 1:1, după care se grupează pe o planşă
în cele două categorii, respectiv pentru partea de sus şi pentru
partea de jos a încălţămintei, cu indicarea şi a materialelor din care
sunt obţinute (fig. nr. 25).
Mărfuri nealimentare

Fig. nr. 25 Analiza prin decupare (pantofi bărbaţi)

Poziţia Denumirea Grupa Material Nr.


piesei piesei bucăţi
1 Vârf P. sus–ext.(feţe) Piele box 1
2 Căpută P. sus–ext.(feţe) Piele box 1
3 Carâmb P. sus–ext.(feţe) Piele box 2
4 Bombeu P. sus–intermed. Pânză 1
impregnată
5 Fâşii P. sus–intermed. Pânză 2
6 Ştaif-întăritură P. sus–intermed. Talpă artif. 1
7 Căptuşeala P. sus–interioare Ţesătură 1
căputei diagonal
8 Căptuşeala P. sus–interioare Meşină 2
carâmbului
9 Căptuşeala P. sus–interioare Meşină 1
ştaifului sintetică
10 Talonet P. jos–interioare Meşină 1
11 Piesă amortizare P. jos–interioare Burete 1
12 Branţ P. jos–interioare Fibrotex 1
13 Glenc P. jos–intermed. Oţel 1
14 Umplutură P. jos–intermed. Text. neţes. 1
15 Întăritură branţ P. jos–intermed. Carton 1
16 Talpă monolit P. jos–exterioare Cauciuc 1
Mărfuri nealimentare

2.2 Examinarea marcării


Marcarea încălţămintei se face în interiorul acesteia, pe
partea de sus a carâmbului, pe fiecare bucată din pereche, pe talpă
(în exterior) şi pe acoperişul de branţ.
Se observă dacă marcarea cuprinde toate elementele
necesare identificării produsului, şi anume:
-denumirea produsului;
-marca de fabrică;
-ţara de origine;
-lungimea şi lăţimea;
-numărul de program (o cantitate de perechi de acelaşi
sortiment produsă în condiţii identice);
-numărul de comision (o cantitate de perechi de acelaşi
model, material, culoare şi sistem de confecţionare);
-tratamente speciale aplicate (după caz).

Exemplu: 25 – 6 – 003 – 034


Lungime = 25 cm
Lăţime = 6 cm
Număr de program = 003
Număr de comision = 034
Controlul anului de fabricaţie şi a numărului de mărime a
încălţămintei se face prin observaţii pe interiorul carâmbului sau pe
limbă, precum şi pe eticheta ambalajului individual.
Numărul de mărime înscris pe produs, conform standardelor
naţionale, reprezintă lungimea tălpii piciorului, exprimată în cm.
Având în vedere că, în general, consumatorii sunt obişnuiţi
cu sistemul vechi de mărimi, redăm mai jos un tabel comparativ,
atât în sistemul vechi cât şi în cel nou, pentru încălţămintea
destinată femeilor şi bărbaţilor, precum şi corespondenţa acestora
cu aceleaşi mărimi din alte ţări.
Mărfuri nealimentare

TABEL
de comparaţie a mărimilor la încălţăminte

FEMEI: încăţăminte
România: sistem nou 24 24,5 25,5 26 26,5 27,5
România: sistem vechi 36 37 38 39 40 41
Franţa 36 37 38 39 40 41
Marea Britanie 3 4 5 6 7 8
S.U.A. 5 6 7 8 9 10
Japonia 22 23 24 25 25,5 26

BĂRBAŢI: încăţăminte
România: sistem nou 26 26,5 27,5 28 28,5 29,5
România: sistem vechi 39 40 41 42 43 44
Franţa 39 40 41 42 43 44
Marea Britanie 6 7 7,5 8 9 10
S.U.A. 6,5 7 7,5 8 9 10
Japonia 25 25,5 26 26,5 27 28

De menţionat că încălţămintea poate fi realizată pe două


lărgimi, respectiv: 7 şi 8 la bărbaţi şi 6 şi 7 la femei. Lărgimea
maximă 8, şi respectiv 7, asigură la acelaşi model o comoditate mai
mare, în purtare, fiind recomandată persoanelor cu lăţimea
piciorului mai mare.
De asemenea, se observă dacă sunt înscrise natura
materialelor pentru componentele încălţămintei (de regulă pe
acoperişul de branţ) cu ajutorul pictogramelor:
• părţile componente sunt indicate prin pictograme astfel:

talpa încălţămintei

partea interioară a încălţămintei

partea superioară exterioară a încălţămintei


Mărfuri nealimentare

• natura materialelor

piei cu faţa naturală piei cu faţa corectată

materiale textile alte materiale

Se mai verifică dacă încălţămintea este însoţită de


instrucţiunile de folosire şi întreţinere precum şi de talonul de
garanţie.

2.3 Examinarea condiţiilor referitoare la confecţionare


Examinarea se face organoleptic (vizual şi prin palpare),
perechea de încălţăminte examinându-se în opt poziţii urmărindu-se
mai multe aspecte şi anume:
Poziţia 1 (fig. nr. 26) urmăreşte verificarea următoarelor
elemente:
-cusăturile vipuştii în ce priveşte forma şi
simetria precum şi cusăturile de asamblare a
carâmbilor de spate;
-înălţimea carâmbilor interiori la cele două
Fig. nr. 26 bucăţi ale perechii respective;
Mărfuri nealimentare

-corecta tragere pe calapod în regiunea călcâiului;


-corecta aşezare (centrare) a tocului;
-finisarea marginii tocului şi a tălpii în această regiune.
Poziţia 2 (fig. nr. 27) urmăreşte verificarea pieselor
componente ale feţelor, şi anume:
-lungimea vârfului, a căputei, a carâmbului
şi a celorlalte piese componente ale feţelor în
funcţie de model;
-simetria reciprocă între piesele ambelor
bucăţi în ceea ce priveşte forma şi dimensiunile;
-modul de asamblare şi de coasere a
pieselor componente ale feţelor aspectul
marginilor la piesele feţelor, precum şi netezirea Fig. nr. 27
şi finisarea feţelor;
-modul de fixare a capselor sau perforările pentru şiret, a
cârligelor, cataramelor precum şi distanţele acestora faţă de
marginile carâmbilor, distanţa dintre capse;
-conturul şi cusătura tălpii în această regiune.
Poziţia 3 (fig. nr. 28) urmăreşte verificarea următoarelor
elemente şi anume:
-calitatea tragerii pe calapod în regiunea
vârfului;
-forma şi aşezarea bombeului;
-fixarea tălpii şi a ramei.

Fig. nr. 28

Poziţia 4 (fig. nr. 29) urmăreşte verificarea comparativă


pe cele două bucăţi ale perechii a următoarelor
elemente:
-lungimea şi lăţimea tălpilor şi a tocurilor;
-grosimea marginilor tălpii;
-modul de prelucrare şi finisare a marginii
tălpii şi a tocului, absenţa golurilor între ramă, talpă Fig. nr. 29
Mărfuri nealimentare

şi toc şi între flecurile care formează tocul;


-aspectul general al feţelor încălţămintei din părţile
interioare îndreptate spre examinator.
Poziţia 5 (fig. nr. 30) urmăreşte verificarea:
-modului de prindere a tălpii;
-distanţei de la şanţul de îngropare a cusăturii
sau de la şirul de cuie la marginea tălpii (absenţa
bombajului, proeminenţelor sau a adânciturilor);
-fixării corecte a tocului.
Fig. nr. 30

Poziţia 6 (fig. nr. 31) urmăreşte verificarea comparativ pe


cele două bucăţi ale perechii, şi anume:
-înălţimea tocului;
-înălţimea ştaifului;
-înălţimea carâmbului şi a vipuştei;
-finisarea marginii tălpii şi a vipuştei;
-aspectul general al feţelor încălţămintei
din părţile exterioare îndreptate spre examinator.
Fig. nr. 31
Poziţia 7 (fig. nr. 32) urmăreşte
verificarea aspectului interior al încălţămintei şi anume:
-corectitudinea aplicării căptuşelii
(perfecta întindere, marginile căptuşelii să nu
depăşească pe cele ale materialului de feţe etc.);
-netezimea branţului a acoperişului de
Fig. nr. 32 branţ sau a talonetului;
-absenţa cuielor;
-aşezarea corectă a ştaifului şi a bombeului;
-netezimea părţilor suprapuse sau încheiate la spatele
încălţămintei la aşezarea pe o suprafaţă plană;
-rezemarea tocului pe întreaga sa suprafaţă;
-perfecta simetrie a ridicăturii vârfului la ambele bucăţi ale
perechii faţă de orizontală.
Mărfuri nealimentare

2.4 Determinarea dimensiunilor


Determinarea se face cu ajutorul instrumentelor de măsurat:
riglă, echer, compas, şubler etc., rezultatele comparându-se cu cele
prevăzute în standardul de produs.
Principalele dimensiuni care se măsoară se referă la
următoarele:
a) Lungimea şi lăţimea tălpii
Lungimea tălpii se măsoară pe linia axei longitudinale a
tălpii care uneşte punctele extreme la călcâi şi vârf.
Lăţimea tălpii se măsoară pe linia regiunii degetelor şi pe
linia de la gura tocului.
b) Lungimea şi lăţimea tocului
Lungimea tocului se măsoară pe axa mediană a suprafeţei
acestuia.
Lăţimea tocului se măsoară pe linia care trece prin partea
cea mai lată a tocului.

2.5 Lucrări practice


1. Să se identifice părţile componente ale încălţămintei şi
natura materialelor din care sunt obţinute, întocmind o fişă de
identificare, conform tabelului de mai jos.

Fişa de identificare a părţilor componente ale încălţămintei


Produs..................................................

Nr. Denumirea piesei Grupa Natura


crt. materialului
1
2
3
4
Mărfuri nealimentare
5
6
7
8
9
.
.
.

2. Să se aprecieze calitatea unei perechi de pantofi


bărbăteşti, completând fişa de apreciere a calităţii, conform
tabelului de mai jos:

Fişa de apreciere a calităţii


Produs...............

Nr. Examinări Constatări


crt.
1 Ambalare şi marcare Natura ambalajului

Elementele de
identificare

Natura materialelor
părţilor componente

2 Condiţii referitoare la confecţionare, prin


examinarea încăţămintei în mai multe poziţii

3 Determinarea Lungime
dimensiunilor
Lăţime

4 Concluzie