SATISFACȚIA SEXUALĂ A CUPLURILOR

HETEROSEXUALE ÎN VÂRSTĂ DIN PATRU ȚĂRI

EUROPENE: EXPLORAREA ROLURILOR DISCREPANȚEI
REALE ȘI PERCEPUTE ÎN INTERESUL SEXUAL

Sorina Goroneanu

Introducere
Discrepanța dorinței sexuale este o nepotrivire între un individ și nivelul de dorință sexuală
al partenerului său. Datorită numărului de factori care influențează fluxul și refluxul dorinței
sexuale individuale, discrepanța dorinței este o experiență obișnuită la un moment dat sau altul în
relațiile romantice pe termen lung. Deși aceasta este o experiență obișnuită, cercetările din acest
domeniu au găsit legături consistente între o discrepanță mai mare a dorinței și o satisfacție sexuală
și relațională mai mică, indicând necesitatea de a găsi modalități de a modula problemele
discrepanței dorinței sexuale (Mark, 2015).
Un studiu finanțat de Consiliul Norvegian de Cercetare (N. Fischer, A. Štulhofer, GM
Hald, A. Carvalheira &B. Træen, 2020, publicat online) a folosit diada sexuală (cupluri) pentru a
compara conceptul de discrepanța reală (definită ca diferențe reale ale dorinței sexuale auto-
raportată între parteneri) versus percepută (definită ca dorința sexuală a unei persoane în comparație
cu percepția asupra partenerului) în interesul sexual și a explorat modul în care fiecare este legat de
satisfacția sexuală a persoanelor partenere mai în vârstă. Au fost intervievate 677 de cupluri
heterosexuale cu vârste cuprinse între 60 și 75 de ani în Norvegia, Danemarca, Belgia și Portugalia.
Principalele componente ale modelului propus au fost:
 satisfacția sexuală,
 discrepanța reală a dorinței sexuale,
 discrepanța percepută în dorința sexuală.
Totodată, studiul a evaluat gradul de asociere dintre discrepanța dorinței sexuale și
satisfacția sexuală (în caz că există) prin controlarea intimității emoționale. 
A fost aplicat modelul de interdependență actor-partener (APIM; Kenny și colab., 2006 )
care utilizează modelarea ecuației structurale (SEM; Kenny și colab., 2006). 
Deși discrepanța reală a unui cuplu în interesul sexual nu a fost predictivă pentru satisfacția
sexuală a partenerilor de sex feminin și masculin, discrepanța percepută a fost asociată negativ cu
satisfacția sexuală a ambilor parteneri după controlul intimității emoționale. Acest lucru indică
faptul că sentimentele subiective de a fi diferit sexual par a fi mai importante pentru satisfacția
sexuală decât nepotrivirea reală în rândul partenerilor din cuplurile heterosexuale mai în vârstă. Mai
mult, constatarea că intimitatea emoțională este legată de satisfacția sexuală subliniază importanța
unei perspective mai largi asupra sexualității în rândul adulților în vârstă.
Scopul studiului
Cercetările actuale se axează prea puțin asupra modului în care partenerii își influențează
reciproc viața sexuală. Definițiile conceptuale ale satisfacției sexuale sunt rare. Majoritatea studiilor
evaluează sănătatea sexuală dintr-o perspectivă individualistă. Multe dintre cercetările făcute la
nivel individual indică prevalența problemelor de dorință sexuală la persoanele în vârstă. Deși
dovezile inițiale sugerează o relație negativă între discrepanța dorinței sexuale și satisfacția sexuală
(Mark, 2015), lipsesc cercetările care explorează nepotrivirile în interesul sexual al cuplurilor
heterosexuale în vârstă. 
Scopul în acest studiu a fost să ne concentrăm pe dinamica interpersonală a interesului
sexual prin explorarea relației dintre două concepte de discrepanță sexuală (discrepanța reală a
dorinței sexuale,în cuplu versus discrepanța percepută a dorinței sexuale asupra indivizilor) și
satisfacția sexuală în cuplurile heterosexuale cu vârsta de 60 până la 75 de ani.
Obiective
În literatura de specialitate pot fi observate patru lacune semnificative:
 prea puține studii s-au bazat pe experimente diadice pentru a evalua satisfacția sexuală la adulții
în vârstă, deși relațiile sexuale se desfășoară în cuplu,
 interes scăzut privind dinamica sexualității cuplurilor mai în vârstă și latura emoțională
percepută,
 lipsa unei perspective interpersonale asupra dorinței sexuale (Dewitte și colab., 2020;
Mark, 2015),
 neconcordanțe cu privire la modul de conceptualizare a conceptelor de discrepanță sexuală
(Mark, 2012 , 2015 ). Studiile preliminare indică diferențe conceptuale și empirice între
discrepanța dorinței reale și percepute (Davies și colab., 1999 ; Sutherland și colab., 2015 ),
dar, cu toate acestea, așa cum se știe, nici un studiu nu a explorat aceste concepte în cuplurile
heterosexuale mai în vârstă.
Pornind de la aceste patru lacune, studiul de față a avut ca obiective: să examineze modul
în care discrepanțele dintre scorul de interes sexual auto-raportat al partenerilor se compară cu
discrepanța percepută a unei persoane, prin aplicarea unor metodologii similare în cadrul aceluiași
eșantion; să evalueze dacă și cum fiecare concept este legat de satisfacția sexuală la cuplurile

2
heterosexuale în vârstă, utilizând analiza diadică; să exploreze soliditatea asocierilor dintre
discrepanța de dorință sexuală și satisfacția sexuală, controlând intimitatea emoțională percepută.
Studiul a fost canalizat pe trei direcții de cercetare:
1. Existența unei diferențe semnificative între discrepanța percepută a interesului sexual și
discrepanța reală a interesului sexual în cadrul cuplului.
2. Asociațiile dintre discrepanța reală și percepută a interesului sexual și satisfacția sexuală la
cuplurile în vârstă.
3. Schimbarea asocierilor dintre discrepanța reală și percepută și satisfacția sexuală, dacă există,
prin controlul asupra intimității emoționale percepute.

Metodologie de cercetare
Datele pentru acest sondaj au fost colectate la sfârșitul anului 2016 și la începutul anului
2017, pe un eșantion de 3.816 persoane cu vârste cuprinse între 60 și 75: 218 din Norvegia, 207 din
Danemarca, 135 din Belgia și 117 din Portugalia. Ratele celor care au returnat chestionarul
completat și aprobat după ce și-au confirmat participarea au fost de 68% în Norvegia, 57% în
Belgia, 52% în Danemarca și 26% în Portugalia. Cuplurilor din eșantion li s-a cerut să completeze
chestionarul în mod privat și să îl trimită separat.
Sondajul a conținut aproximativ 200 de articole care acoperă întrebări privind
caracteristicile sociodemografice ale participanților, sănătatea fizică și mentală, stilul de viață,
satisfacția cu viața, imaginea corpului, factorii de relație, comportamentul sexual, atitudinile
sexuale, funcția sexuală și satisfacția sexuală, majoritatea indicatorilor fiind utilizate în anchetele
sexuale anterioare (Træen și colab., 2019). 
Măsuri
Satisfacția sexuală
Doi indicatori cu un singur articol au evaluat satisfacția sexuală. Un articol a evaluat
satisfacția participanților față de viața lor sexuală în ultimul an, pe o scară de 5 puncte (1 = Complet
nemulțumit, 5 = Complet satisfăcut ) iar participanții au evaluat cât de mulțumiți sunt de nivelul lor
actual de activitate sexuală pe o scală de 5 puncte (1 = Foarte mulțumit, 5 = Foarte nemulțumit). 
Discrepanța reală în interesul sexual
Toți participanții au fost rugați să-și indice interesul sexual (adică „Nu mă interesează
sexul”) în timp ce au în vedere partenerul sau soțul lor obișnuit. Elementul a fost evaluat pe o scală
Likert în 5 puncte (1 = Total de acord, 5 = Total dezacord), unde scorurile mai mari indicau un
interes mai mare pentru sex. 
Discrepanța percepută în interesul sexual

3
 S-a calculat diferența absolută între propriul interes sexual al unui participant (adică „Nu
mă interesează sexul”) și percepția participantului asupra interesului sexual al partenerului său
(adică „Partenerul meu nu are interes pentru sex”). Ambele articole au fost evaluate pe o scală
Likert în 5 puncte (1 = Total acord, 5 = Total dezacord ) (Fischer și colab., 2020). 
Rezultatele studiului
Caracteristicile eșantionului
În medie, partenerii de sex masculin erau mai în vârstă decât partenerele de sex
feminin. Majoritatea cuplurilor au raportat fie învățământ secundar (40% dintre bărbați și 42%
dintre femei), fie învățământ terțiar / universitar (nivel universitar inferior la superior) (39% dintre
bărbați și 37% dintre femei). Majoritatea partenerilor erau pensionari (79% dintre bărbați, 70%
dintre femei) și locuiau într-un oraș mic sau într-o zonă rurală (37% și, respectiv, 29%). Marea
majoritate a cuplurilor se aflau în relație de 30 de ani sau mai mult (81%). În ceea ce privește
nivelul activității sexuale (actul sexual, masturbarea, mângâierea) în ultimul an, marea majoritate a
raportat că au fost activi sexual (89% dintre bărbați și 87% dintre femei), cu aproape toți
participanții raportând că cel mai recent partener sexual al lor a fost soțul (99%). Deoarece toate
cuplurile recrutate erau heterosexuale, toți membrii diadei puteau fi diferențiați între ei după sex
(Kenny și colab., 2006).
Partenerele de sex feminin au raportat că sunt mai satisfăcute sexual decât partenerii lor de
sex masculin. Nu s-a găsit nicio diferență semnificativă în nivelurile raportate de intimitate
emoțională între partenerii bărbați și femei. Discrepanța reală a interesului sexual a fost observată la
56% dintre cupluri. O discrepanță, între interesul sexual al unui individ în comparație cu interesul
sexual perceput al partenerului său, a fost observată la 38% dintre partenerii de sex masculin și 31%
dintre partenerii de sex feminin.
Cea mai puternică corelație în cadrul cuplului a fost găsită între satisfacția sexuală
masculină și feminine, în timp ce, cea mai slabă asociere a fost observată între discrepanța
percepută în interesul sexual de bărbați și femei.
Comparația discrepanței reale față de discrepanța percepută
Direcția 1. de cercetare - discrepanța reală a cuplurilor în ceea ce privește interesul sexual
a fost semnificativ mai mare decât discrepanța percepută atât de bărbați, cât și de sexul feminin. Nu
s-a constatat nicio diferență semnificativă între discrepanța percepută a partenerilor de sex masculin
și feminin.
Direcția 2. de cercetare – s-au evaluat asocierile dintre discrepanța reală și percepută a
interesului sexual și satisfacția sexuală în timp ce s-a controlat vârsta și țara. Au apărut trei tipare:
cu cât este mai mare discrepanța de interes sexual pe care femeile și bărbații o percepeau, cu atât
este mai mică satisfacția sexuală raportată (efecte ale actorilor); discrepanța percepută a partenerilor

4
de sex masculin în interesul sexual a fost legată negativ de satisfacția sexuală a partenerilor lor de
sex feminine - cu cât discrepanța percepută a partenerului masculin este mai mare, cu atât este mai
mică satisfacția sexuală a partenerului feminin (efectul partenerului); discrepanța reală a interesului
sexual nu a fost legată de satisfacția sexuală a ambilor parteneri.
Direcția 3. de cercetare - când s-a avut în vedere vârsta, țara și intimitatea emoțională,
modelul relațiilor dintre discrepanța în interesul sexual (real și perceput) și satisfacția sexuală nu s-a
schimbat în mod substanțial. În plus, s-a observat o asociere pozitivă între intimitatea emoțională și
satisfacția sexuală raportată, dar numai ca efecte ale actorului (și nu ale partenerului), adică, cu cât
sunt percepute individual, mai multe relații de intimitate emoțională în cuplu, cu atât este mai mare
propria satisfacție sexuală.
Având în vedere celelalte variabile de control, țara de reședință nu a fost asociată în mod
semnificativ cu satisfacția sexuală a partenerului de sex masculin sau feminin. Vârsta, care a fost
utilizată ca o altă variabilă de control, a fost legată negativ de satisfacția sexuală a bărbaților, dar
pozitiv legată de satisfacția sexuală a femeilor.
Puncte tari și limitări
Punctele forte ale studiului includ o abordare diadică a examinării proceselor de influență
reciprocă în viața sexuală a cuplurilor mai în vârstă și un eșantion statistic, de mare putere, la scară
largă. 
Dintre limitări se menționează:
 faptul că discrepanța reală în interesul sexual, deși diferită de măsura discrepanței percepute, nu
este o măsură obiectivă. Este probabil ca indivizii să utilizeze criterii diferite atunci când își
evaluează nivelul de interes sexual. Aceasta înseamnă că doi parteneri pot avea, de fapt, același
nivel de interes sexual, dar raportează scoruri diferite (sau invers) din cauza unor repere
personale specifice (Schick și colab., 2014). Se sugerează ca studiile viitoare să își construiască
măsurile de discrepanță pe componente care evaluează nu gradul, ci frecvența absolută a
interesului sexual al fiecărui partener (de exemplu: „Gândindu-vă la ultima lună, cât de des ați
fost interesat să vă angajați în unele fel de activitate sexuală cu partenerul tău?”; cu opțiuni de
răspuns de la 1 = Deloc până la 7 = De multe ori pe zi);
 deși s-a constatat că cuplurile au diferit în ceea ce privește nivelurile lor reale și percepute de
interes sexual, mijloacele discrepanțelor raportate au fost destul de mici. Este probabil ca
cuplurile cu discrepanțe majore de dorință să nu fi dorit să participe la un studiu privind
sănătatea sexuală sau că acele cupluri și-au dizolvat deja relațiile și, prin urmare, nu mai erau
accesibile pentru recrutare (Fisher și colab., 2015; Heiman și colab., 2011). Deși datele
individuale au fost colectate în eșantioane naționale bazate pe probabilități ale adulților cu
vârsta cuprinsă între 60 și 75 de ani din Norvegia, Danemarca, Belgia și Portugalia, procedura

5
 de eșantionare a sub-eșantionului diadic nu a asigurat că rezultatele noastre sunt reprezentative
pentru populațiile europene cu acea vârstă. Nu este clar modul în care această tendință de
eșantionare a afectat constatările noastre, dar poate limita transferabilitatea rezultatelor;
 nu au putut fi recrutate cupluri non-heterosexuale, astfel încât concluziile acestui studiu nu pot
fi extinse la cuplurile mai în vârstă de același sex.
Concluzia studiului
Cercetările privind discrepanța dorinței sexuale au sugerat câteva puncte conceptuale și
metodologice importante: (1) domeniul ar trebui explorat atât în relațiile pe termen scurt, cât și pe
termen lung și (2) design-ul (modul de structurare a domeniului și scopul cercetării), ar trebui să fie
specificat cu atenție pentru a reduce la minimum constatările inconsistente (Davies și colab., 1999;
Mark, 2012, 2015; Sutherland și colab., 2015). Rezultatele studiului oferă dovezi care susțin
necesitatea diferențierii dintre discrepanța reală și cea percepută a interesului / dorinței sexuale. S-a
constatat că numai discrepanța percepută în interesul sexual a prezis satisfacția sexuală la cuplurile
mai în vârstă (Davies și colab., 1999; Sutherland și colab., 2015). În plus, constatarea că intimitatea
emoțională a fost importantă pentru satisfacția sexuală a cuplurilor heterosexuale în vârstă, se
adaugă datelor din literatură referitoare la diverse căi, intime și erotic flexibile, către o îmbătrânire
sexuală sănătoasă (Clarke, 2006; Hinchliff și colab., 2018; Müller și colab., 2014; Sandberg, 2013;
Štulhofer și colab., 2020).
Concluzie
Prezentul studiu adaugă elemente noi, valoroase pentru înțelegerea modului în care o
nepotrivire între un individ și nivelul de dorință sexuală al partenerului său (discrepanța dorinței / a
interesului sexual) poate influența relațiile romantice pe termen lung. Cu cât diferența de dorință
sexuală percepută de parteneri este mai mare cu atât satisfacția sexuală este mai mică. De asemenea
satisfacția sexuală proprie depinde pozitiv de intimitatea emoțională a cuplului.
Bibliografie
 Clarke, L. H. (2006). Older women and sexuality: Experiences in marital relationships
across the life course. Canadian Journal on Aging, 25(2), 129–140.
https://doi.org/10.1353/cja.2006.0034 [Crossref], [PubMed], [Web of Science ®], [Google
Scholar]
 Davies, S., Katz, J., & Jackson, J. L. (1999). Sexual desire discrepancies: Effects on sexual
and relationship satisfaction in heterosexual dating couples. Archives of Sexual Behavior,
28(6), 553–567. https://doi.org/10.1023/A:1018721417683 [Crossref], [PubMed], [Web of
Science ®], [Google Scholar]
 Dewitte, M., Carvalho, J., Corona, G., Limoncin, E., Pascoal, P., Reisman, Y., & Štulhofer,
A. (2020). Sexual desire discrepancy: A position statement of the European Society for
6
 Sexual Medicine. Sexual Medicine, 8(2), 121–131.
https://doi.org/10.1016/j.esxm.2020.02.008 [PubMed], [Web of Science ®], [Google
Scholar]
 Fischer, N., Træen, B., Štulhofer, A., & Hald, G. M. (2020). Mechanisms underlying the
association between perceived discrepancy in sexual interest and sexual satisfaction among
partnered older adults in four European countries. European Journal of Ageing, 17, 151–
162. https://doi.org/10.1007/s10433-019-00541-x [Crossref], [PubMed], [Web of Science
®], [Google Scholar]

 Fischer, N., Štulhofer, A., Hald, G. M., Carvalheira, A., Træen, B. (2021). Sexual
Satisfaction in Older Heterosexual Couples From Four European Countries: Exploring the
Roles of Actual and Perceived Discrepancy in Sexual Interest. The Journal of Sex Research,
58:1, 64-73. https://doi.org/10.1080/00224499.2020.1809615
 Fisher, W. A., Donahue, K. L., Long, J. S., Heiman, J. R., Rosen, R. C., & Sand, M. S.
(2015). Individual and partner correlates of sexual satisfaction and relationship happiness in
midlife couples: Dyadic analysis of the International Survey of Relationships. Archives of
Sexual Behavior, 44(6), 1609–1620. https://doi.org/1007/s10508-014-0426-8 [Crossref],
[PubMed], [Web of Science ®], [Google Scholar]
 Heiman, J. R., Long, J. S., Smith, S. N., Fisher, W. A., Sand, M. S., & Rosen, R. C. (2011).
Sexual satisfaction and relationship happiness in midlife and older couples in five countries.
Archives of Sexual Behavior, 40(4), 741–753. https://doi.org/10.1007/s10508-010-9703-
3 [Crossref], [PubMed], [Web of Science ®], [Google Scholar]
 Hinchliff, S., Tetley, J., Lee, D., & Nazroo, J. (2018). Older adults’ experiences of sexual
difficulties: Qualitative findings from the English Longitudinal Study on Ageing (Elsa).
Journal of Sex Research, 55(2), 152–163.
https://doi.org/10.1080/00224499.2016.1269308 [Taylor & Francis Online], [Web of
Science ®], [Google Scholar]
 Kenny, D. A., Kashy, D. A., & Cook, W. L. (2006). Dyadic data analysis. Guilford
Press. [Crossref], [Google Scholar]
 Mark, K. P. (2012). The relative impact of individual sexual desire and couple desire
discrepancy on satisfaction in heterosexual couples. Sexual and Relationship Therapy,
27(2), 133–146. https://doi.org/10.1080/14681994.2012.678825 [Taylor & Francis Online],
[Web of Science ®], [Google Scholar]
 Mark, K. P. (2015). Sexual desire discrepancy. Current Sexual Health Reports, 7(3), 198–
202. https://doi.org/10.1007/s11930-015-0057-7 [Crossref], [Google Scholar]

7
 Müller, B., Nienaber, C. A., Reis, O., Kropp, P., & Meyer, W. (2014). Sexuality and
affection among elderly German men and women in long-term relationships: Results of a
prospective population-based study. Public Library of Science, 9(11), e111404.
https://doi.org/10.1371/journal.pone.0111404 [Google Scholar]
 Sandberg, L. (2013). Just feeling a naked body close to you: Men, sexuality and intimacy in
later life. Sexualities, 16(3–4), 261–282.
https://doi.org/10.1177/1363460713481726 [Crossref], [Web of Science ®], [Google
Scholar]
 Schick, V., Calabrese, S. K., & Herbenick, D. (2014). Survey methods in sexuality research.
In D. L. Tolman & L. M. Diamond (Eds.), APA handbook of sexuality and psychology: Vol.
1. Person-based approaches (pp. 81–98). American Psychological Association.  [Crossref], 
[Google Scholar]
 Štulhofer, A., Jurin, T., Graham, C., Janssen, E., & Træen, B. (2020). Emotional intimacy
and sexual well-being in aging European couples: A cross-cultural mediation analysis.
European Journal of Ageing, 17, 43–54. https://doi.org/10.1007/s10433-019-00509-x [Web
of Science ®], [Google Scholar]
 Sutherland, S. E., Rehman, U. S., Fallis, E. E., & Goodnight, J. A. (2015). Understanding
the phenomenon of sexual desire discrepancy in couples. Canadian Journal of Human
Sexuality, 24(2), 141–150. https://doi.org/10.3138/cjhs.242.A3 [Crossref], [Web of Science
®], [Google Scholar]
 Træen, B., Stulhofer, A., Janssen, E., Carvalheira, A. A., Hald, G. M., Lange, T., & Graham,
C. (2019). Sexual activity and sexual satisfaction among older adults in four European
countries. Archives of Sexual Behavior, 48(3), 815–829. https://doi.org/10.1007/s10508-
018-1256-x [Crossref], [PubMed], [Web of Science ®], [Google Scholar]

8
9