Delicvența Juvenilă

Student anul III

Lungu Maria

Delincvenţa juvenilă este o componentă a fenomenului criminalităţii, cu o identitate

proprie conferită de categoria de indivizi la care se referă. Particularitatea acestui segment
infracţional este reflectată şi de faptul că nu se suprapune pe evoluţia înregistrată de
criminalitate în general, cauzele generatoare fiind, de asemenea, diferite de situaţiile în care
sunt implicate persoane adulte.

Delincvenţa juvenilă reprezintă ansamblul conduitelor copiilor aflaţi în conflict cu

normele de convieţuire socială, acceptate şi recunoscute în societate şi are motivaţii de ordin
bio-psiho-social.

Principala cauză a apariţiei atitudinilor antisociale la copii o constituie influenţa

mediului social şi a proceselor psihice la nivelul conştiinţei individului. Un rol important îl au
şi împrejurările concrete de viaţă ale fiecărei persoane

Cauzele delincvenţei

- situaţia financiară precară a unor familii;

- deficienţe la nivelul familiei (lipsa de supraveghere, necunoaşterea anturajului, lipsa

legăturii cu şcoala);

- mediul familial dezorganizat - prezenţa modelului infracţional în familie

- tentaţiile tot mai numeroase pe care societatea le oferă permanent

- influenţarea de către persoanele majore - convingerea greşită că „dacă eşti minor nu păţeşti
nimic” - influenţa, de multe ori nefastă, a grupului de prieteni, a „găştii ”

- tendinţa de bravură, de a fi „grozav”, „cool”

- consumul de alcool (inclusiv în familie) - abandonul şcolar şi lipsa de ocupaţie a minorilor -

vulnerabilitatea victimelor (neglijenţa, starea de ebrietate, vârsta)
 Factorii de risc pentru apariţia comportamentului deviant la copii
-Personalitatea copilului

-Tulburările de comportament

- Fuga de acasă şi vagabondajul

- Vârsta

-Carenţele de afectivitate

- Cauze de natură socială.

- Disfuncţii ale mediului familial

- Eşecul şcolar şi incapacitatea şcolară

- Modele comportamentale negative ale grupului de prieteni şi ale modului de

petrecere a timpului liber

Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată

în 2014, prevede o serie de reglementări cu privire la copiii care au săvârşit o faptă prevăzută
de legea penală şi care nu răspund penal, stabilind principiile fundamentale în domeniu:

Art. 84 (1) Pentru copilul care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală şi care nu
răspunde penal, la propunerea DGASPC în a cărei unitate administrativ-teritorială se află
copilul, se va lua una dintre măsurile prevăzute la art. 59 lit. a) şi c), adică plasamentul sau
supravegherea specializată.

(2) În dispunerea uneia dintre măsurile prevăzute la art. 59 lit. a) şi c), Comisia
pentru Protecţia Copilului, atunci când există acordul părinţilor sau al altui reprezentant legal
al copilului, ori, după caz, instanţa judecătorească, atunci când acest acord lipseşte, va ţine
seama de:

a) condiţiile care au favorizat săvârşirea faptei;

b) gradul de pericol social al faptei;

c) mediul în care a crescut şi a trăit copilul;

 d) riscul săvârşirii din nou de către copil a unei fapte prevăzute de legea penală;

e) orice alte elemente de natură a caracteriza situaţia copilului.

Art. 85 – (1) Măsura supravegherii specializate constă în menţinerea copilului în

familia sa, sub condiţia respectării de către acesta a unor obligaţii, cum ar fi:

a) frecventarea cursurilor şcolare;

b) utilizarea unor servicii de îngrijire de zi;

c) urmarea unor tratamente medicale, consiliere sau psihoterapie;

d) interzicerea de a frecventa anumite locuri sau de a avea legături cu anumite

persoane.

(2) În cazul în care menţinerea în familie nu este posibilă sau atunci când
copilul nu îşi îndeplineşte obligaţiile stabilite prin măsura supravegherii specializate, comisia
pentru protecţia copilului ori, după caz, instanţa judecătorească, după distincţiile prevăzute la
art. 84 alin. (2), poate dispune plasamentul acestuia în familia extinsă ori în cea substitutivă,
precum şi îndeplinirea de către copil a obligaţiilor prevăzute la alin. (1).

Art. 86 – În cazul în care fapta prevăzută de legea penală, săvârşită de copilul care nu
răspunde penal, prezintă un grad ridicat de pericol social, precum şi în cazul în care copilul
pentru care s-au stabilit măsurile prevăzute la art. 85 săvârşeşte în continuare fapte penale,
comisia pentru protecţia copilului sau, după caz, instanţa judecătorească dispune, pe perioadă
determinată, plasamentul copilului într-un serviciu de tip rezidenţial specializat.

Art. 88 – (1) Pe toată durata aplicării măsurilor destinate copilului care săvârşeşte
fapte penale şi nu răspunde penal, vor fi asigurate servicii specializate, pentru a-i asista pe
copii în procesul de reintegrare în societate.

Conform art. 84 alin. (3) din Legea nr. 272/2004, republicată în 2014, ,,Părinţii
copilului care săvârşeşte fapte penale şi nu răspunde penal au obligaţia de a participa la
şedinţele de consiliere efectuate de către DGASPC, în baza unui program personalizat de
consiliere psihologică.”

Copilul care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală şi care nu răspunde penal va
fi însoţit şi asistat de către un psiholog sau asistentul social, desemnat de DGASPC în orice
etapă a cercetării penale (art. 88 alin. 3).
 Este interzis să se dea publicităţii orice date referitoare la săvârşirea de fapte penale de
către copilul care nu răspunde penal, inclusiv date privitoare la persoana acestuia (art. 87).
Art. 61 din Legea nr. 272/2004 republicată prevede faptul că părinţii, precum şi
copilul care a împlinit vârsta de 14 ani, au dreptul să atace în instanţă măsurile de protecţie
specială instituite, beneficiind de asistenţă juridică gratuită, în condiţiile legii.

Instituţii şi servicii la nivel local

Instituţia care are atribuţii directe privind situaţia copilului care a săvârşit o faptă
penală şi nu răspunde penal este Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului
de la domiciliul copilului sau în a cărei rază administrativ-teritorială a fost găsit copilul.
Această instituţie funcţionează în subordinea consiliului judeţean, respectiv a
consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi poate propune, în funcţie de situaţia
copilului care a săvârşit o faptă penală, câteva măsuri speciale de protecţie prevăzute la art. 59
lit. a) şi c) în Legea nr. 272/2004, respectiv: plasamentul şi supravegherea specializată.
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului exercită, în domeniul
protecţiei şi promovării drepturilor copilului, următoarele atribuţii principale:

a) coordonează activităţile de asistenţă socială şi de protecţie a familiei şi a drepturilor

copilului la nivelul judeţului, respectiv al sectorului municipiului Bucureşti;

b) coordonează, la nivel judeţean, activităţile şi măsurile de implementare a

obiectivelor strategiei judeţene în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului;

c) asigură îndrumarea metodologică a activităţilor serviciilor publice de asistenţă

socială;

d) asigură, la nivel judeţean, aplicarea unitară a prevederilor legislaţiei din domeniul

protecţiei şi promovării drepturilor copilului;

e) monitorizează şi analizează respectarea drepturilor copilului la nivelul

judeţului/sectorului şi propune măsuri pentru situaţiile în care acestea sunt încălcate;

f) monitorizează activitatea autorizată prestată de copii în domeniile cultural, artistic,

sportiv, publicitar şi de modeling, în raza sa de competenţă teritorială;

g) solicită informaţii şi documente, în condiţiile legii, de la orice persoană juridică

publică sau privată ori de la persoane fizice implicate în sfera sa de competenţă, acestea având
obligaţia de a le pune la dispoziţie în termen de 15 zile calendaristice de la data solicitării.
 Serviciile Publice de Asistenţă Socială organizate la nivelul municipiilor şi oraşelor,
precum şi persoanele cu atribuţii de asistenţă socială din aparatul propriu al consiliilor locale
comunale, urmăresc evoluţia dezvoltării copilului şi modul în care părinţii acestuia îşi exercită
drepturile şi îşi îndeplinesc obligaţiile cu privire la copilul care a beneficiat de o măsură de
protecţie specială şi a fost reintegrat în familia sa; colaborează cu Direcţia Generală de
Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului în domeniul protecţiei copilului şi transmit acesteia
toate datele şi informaţiile solicitate din acest domeniu; întocmesc planul de servicii care are
ca obiectiv prevenirea separării copilului de părinţii săi şi îl pun în aplicare. Acest plan
constituie baza cererii de instituire a unei măsuri de protecţie specială a copilului de către
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.

La încetarea măsurilor de protecţie specială, urmăresc evoluţia dezvoltării copilului,

precum şi modul în care părinţii îşi exercită drepturile, întocmind rapoarte lunare, pe o
perioadă de minimum 6 luni. Comisia pentru Protecţia Copilului – este un alt organ de
specialitate al Consiliului Judeţean, fără personalitate juridică, ce are activitate decizională în
domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului. În acest sens, aceasta dispune una din
măsurile speciale de protecţie, atunci când există acordul părinţilor sau al altui reprezentant
legal al copilului.

Raport de Ancheta

Urmare a adresei cu nr. 17044/11.02.2021 din partea DGASPC Sector 2 inregistrata la

DGASPC Sector 1 cu nr. 8130/18.02.2021 am efectuat prezenta ancheta sociala solicitata
pentru copilul G.M.

Situatia copilului se afla in atentia DGASPC Sector 1-Serviciul Violenta asupra

Copilului , ca urmare a Ordonantei din data 16. 11.2020, cu Dosar nr. 9527/P/2020, din partea
Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 1-prin care ne dispune clasarea cauzei avand ca
obiect infractiunea de furt calificat. Fapta a fost savarsita de catre copilul G. M-fiind impreuna
cu alti doi prieteni-acestia au sustras doua trotinete electrice si ulteror-la un interval de o
saptamana copilul fiind tot impreuna cu doi prieteni , au sustras o alta trotineta electrica.

Date depre copil

Nume G
Prenume M

Fiul lui C si M

Domiciliat in str. C. B. Nr...., et ..., ap...

Profil Psihologic- Din punct de vedere emotional la momentul trecerii la act putem vorbi
fie despre aplatizare emotionala , fie despre o traire pozitiva subiectiva care este generata de
beneficiile mai putin constiente sau inconstiente ale comportamentului sau de tip maniacal
desfasurat in mod deliberat si contextual –preferential. M spune ,, In grup ma port foarte
diferit , o fac pe nebunu ..ca sa atrag atentia” La momentul prezent apar totusi emotii din sfera
negativa , de tip vinovatie si chiar rusine , ilustrate atat prin limbajul verbal , cat si prin cel
nonverbal. Din punct de vedere comportamental putem vorbi despre un comportament
impulsiv, de tip recompensa imediata care depaseste cu lejeritate limitele si incalca legea.
Comportamentul este favorizat se stilul de parenting al parintilor care au o atitudine
vulnerabila, lipsita de autoritate, ei fiind descrisi de copilul M printr-o insusire comuna anume
„intelegator”, respectiv „intelegatoare”. In ciuda faptului ca sotii G sunt parinti iubitori,
grijulii , binevoitori si implicati , ei nu formuleaza reguli a caror respectare poate fi
controlata , regulile nu sunt impuse cu fermitate si mai ales nu sunt constante , modul
dansilor de a actiona este de mai multe ori diferit la aceeasi situatie, iar consecinte nu exista
sau daca exista fie nu sunt adecvate, fie nu sunt clare. In concluzie copilul M continua
programul de consiliere psihologica care are ca scop diminuarea si indepartarea
comportamentelor dezadaptative. In paralel se realizeaza interventie psihologica si in cazul
parintilor , cu scopul de a-i indruma spre constientizarea si realizarea unei schimbari in stilul
lor parental.

Starea de sanatate – Copilul G. M este inscris la medicul de familie M. S. este sanatos, nu se

afla in evidente cu afectiuni cronice. De asemenea , si ceilalti membri ai familiei se bucura de
o stare de sanatate buna, fara a fi inregistrati cu afectiuni cronice.

Antecedente Educationale – Copilul M a absolvit clasele I-IV si clasele VI-VIII

Scoala Gimnaziala Elena Vacarescu, iar clasa a-V-a la Liceul Teoretic Sfintii Trei Ierarhi, iar
in anul scolar prezent -2020-2021 este elev in clasa a-IX-a la Colegiul Tehnic Mircea cel
Batran, copilul avand nota 10 la purtare. Date despre familie- Mama – G. M absolventa
de studii superioare ce isi desfasoara activitate ca inginer de sunet la Radio Romania –
Redactia Teatru National Radiofonic .

Tata G. C. I. este de profesie inginer , lucreaza ca administrator al unei firme-unic

asociat.
 Date despre locuinta - Locuinta familiei copilului G.M este un apartement propritate
personala a parintilor copilului , situat in str. C. B NR....compus din 4 camere . Copilul are
camera proprie, amenajata adecvat varstei si personalitatii sale.

Venitul familiei sunt compuse din salariile doamnei M si domnului C si alocatia

copilului de 214 lei, acestia avand un venit lunar de 6000 de lei/luna.

Istoric- Situatia copilului G.M s-a aflat in atentia Serviciului Violenta asupra Copilului
in doua perioade de timp din data de 03.02.2020, trimisa de Parchetul de pe langa Judecatoria
Sectorului 1 privind savarsirea infractiunii de distrugere in cazul copilului G.M ( fapta
copilului constand in aceea ca fiind impreuna cu un alt copil s-a apropiat de gardul unei
locuinte situata in apropierea unui parc din vecinatatea locuintei si a lovit cu o piatra legata
cu sfoara in tencuiala gardului, provocand deteriorarea acestuia) In urma intervievarii
copilului au fost observati mai multi factori favorizanti ai savarsirii de fapte de natura
devianta, avand un comportament agresiv de tip distructiv. Avand in vedere acest aspect cat si
situatia copilului in asamblu, a fost propusa includerea sa intr un program de consiliere
psihologica pe durata a 2 luni, acesta prezentandu-se in mod consecvent la toate sedintele de
consiliere programate .

Ca urmare a faptului ca la data de 03.09.2020 copilul G. M. A mai savarsit o alta fapta

penala –furt –copilul a sustras impreuna cu alti prieteni mai multe bunuri dintr-un
supermarket- o boxa audio si alte obiecte tehnice. Parintii considera ca fapta copilului –furt –
nu se datoreaza unei nevoi materiale ci a facut-o din dorinta de a-si impresiona prietenii , un
act de teribilism , fiind foarte legate de parerile prietenilor sai. Parintii copilului isi exprima
increderea ca M isi va gasi resurese sa depaseasca aceste tendinte, si de a deveni copilul
normal pe care il stiau , ascultator , respectos. Copilul este descris de catre parinti ca avand
talente artistice si tehnice ( pictura, sculptura, calculatoare, construcii) acestia fiind alaturi de
el. In prezent copilul se afla inclus in programul de consiliere psihologica , respectand orarul
de fiecare data, dovedind implicarea in acest demers.

Concluzii si Propuneri- Copilul G. M aflat la varsta tranformarilor biosomatice si

psihice a formarii personalitatii face eforturi pentru a deveni un copil mai bun desi prin
comportamentul sau a manifestat aspecte deviante. Copilul urmeaza programul de consiliere
psihologica propus in cadrul Serviciului Violenta asupra Copilului, fiind observate
ameliorari privind comportamentul sau.
BIBLIOGRAFIE

Legislaţie naţională:

- Codul penal, adoptat prin Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările aduse prin
Legea nr. 27/2012, Legea nr. 63/2012 şi Legea nr. 187/2012;

- Codul de procedură penală adoptat prin Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările
aduse prin Legea nr. 255/2013;

-Legea nr. 272 din 21 iunie 2004 republicată, privind protecţia şi promovarea drepturilor
copilului, publicată în Monitorul Oficial nr. 159 din 5 martie 2014.

- „Delincvenţa juvenilă – cauze şi condiţii favorizatoare” publicat pe site-ul

www.criminalistica.ro, autor Surdea-Herdea Adrian.