II
Dreptul transporturilor - varianta grila din testele colegilor
9. Pentru a decide daca un eveniment poate fi calificat forta majora sau caz fortuit, instantele judecatoresti se
calauzesc in aprecierea lor de urmatoarele criterii:
a. Ambele variante
16. In cadrul documentului de transport de marfuri, omisiunea clauzelor facultative prevazute la art. 415 pct 7
din Codul comercial, cu modificarile si completarile ulterioare:
a . Nu influenteaza validitatea actului
17. In cazul traficului aerian consolidat, gruparea expeditiilor se realizeaza de catre:
a. Casa de expeditii
21. Conventia privind contractul de transport international de marfuri pe sosele (CMR) se aplica ori de cate ori
contractul indeplineste urmatoarele conditii:
b. Este international, cu titlu oneros, efectuat pe o cale rutiera si cu un vehicul adecvat acesteia
30. Potrivit art. 415 din Codul Comercial, cu modificarile si completarile ulterioare, documentul de transport
de marfuri trabuie sa contina, printre altele:
a. Numele si locuinta carausului
34. Nu conduce la o amanare a transferului dreptului de proprietate a marfii transportate prezenta in contract a
urmatoarelor clauze:
b. Free on board
39. Bunurile, proprietate publica din domeniul transporturilor, pot fi, potrivit art. 18 din O.G. 19/1997:
a. Date in administrare institutiilor publice din subordinea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii
43. In conformitate cu „Regulile uniforme privind Contractul de Transport International Feroviar al Marfurilor
(CIM)”, in cazul angajarii raspunderii carausului in caz de pierdere a marfii
b. Este obligat sa-l despagubeasca pe cel indreptatit pentru prejudiciul suferit efectiv (damnum emergens)
48. Valoarea in vama – determinata in tara noastra prin aplicarea Acordului General pentru Tarife si Comert
(GATT) – este:
c. Un pret CIF
51. Retentorul are asupra bunului asupra caruia poarta dreptul de retentie:
c. O garantie reala imperfecta
54. Semnatura carausului pe documentul de transport de marfuri este, potrivit, art. 415 din Codul comercial, cu
modificarile si completarile ulterioare:
a. Facultativa
60. Calitatea de subiect activ al actiunii in raspundere, in cazul transportului aerian, o poate avea:
a. Si expeditorul, in masura in care si-a exercitat dreptul de dispozitie asupra marfii
63. Firma specializata in efectuarea ansamblului operatiunilor necesare ca marfa sa ajunga la destinatar se
numeste:
a. expeditor;
70. Potrivit Conventiei Natiunilor Unite adoptata la Geneva la 24 mai 1980, referitoare la transportul
intermodal, instanta competenta este cea de la:
b. Locul predarii marfii destinatarului
71. Potrivit Conventiei Natiunilor Unite adoptata la Geneva la 24 mai 1980, caracterele juridice ale contractului
de transport intermodal sunt:
c. Comercial, sinalagmatic, comutativ, cu titlu oneros, real (daca e la c.. valid, daca e la b invalid)
74. Documentul care serveste la organizarea transportului pana la frontiera vamala a tarii exportatoare si la
efectuarea formalitatilor vamale de export este:
a. Dispozitia de transport si vamuire
81. Dispozitiile art. 440 din Codul comercial care instituie decaderea se aplica
c. Actiunii carausului pentru pierderea sau stricaciunea bunurilor transportate
84. Conform Codului comercial, sunt cauze de exonerare de raspundere a carausului, pentru pierderea si avaria
marfurilor, cat si pentru intarzierea in efectuarea transportului
c. Ambele variante
85. In conformitate cu „Regulile uniforme privind Contractul de Transport International Feroviar al Marfurilor
(CIM)”, dreptul expeditorului de a modifica unilateral contractul de transport nu se stinge in momentul in care:
c. destinatarul a refuzat primirea marfii
86. Dreptul de retentie al carausului:
b. Nu poate fi refuzat in cazul in care exista disputa intre caraus si destinatar
90. In cazul transportului aerian, este obligat sa furnizeze informatiile necesare indeplinirii formalitatilor cerute
de autoritatile vamale sau de politie:
c. Expeditorul
95. Ori de cate ori o pierdere sau avarie a marfii se datoreaza naturii lucrului, carausul nu trebuie sa probeze:
b. Ca a notificat anterior preluarii marfii pe expeditor, despre acest aspect
100. Conventia natiunilor unite adoptata la geneva la 24 mai 1980 instituie o prezumtie de pierdere a marfii
daca aceasta nu a fost predata in termen de:
A. 90 de zile consecutive de la data fixata pentru livrare