Viticultura

Importanța valorii nutritive a Date nutriționale:

produselor viticole Struguri (Thompson seedless),
Strugurii – beneficii pentu Proaspete, Valori nutritive per 100 g
sănătate: Procent DZR
Strugurii, numiți și “regii Valoare
Principiu activ (doza zilnică
fructelor” sunt un depozit de nutrient
recomandată)
numeroși fito-nutrienți, cum ar
fi polifenolii, antioxidanții, Energie 69 Kcal 3.5%
vitamine și minerale. Deci, Carbohidrați 18 g 14%
include-le regulat în dieta ta, fie Proteine 072 g 1%
ca fructe, suc sau în salate.
Grasime totala 0.16 g 0.5%
Colesterol 0 mg 0%
Vitis vinifera
Fibre alimentare 0.9 g 2%
Vitamine
Acid folic 2 µg 0.5%
Niacina (B3) 0.188 mg 1%
Din punct de vedere botanic,
strugurii sunt mici, rotunzi, ca Acid pantotenic
0.050 mg 1%
fructele de pădure; ei cresc în (B5)
grupuri pe o plantă perenă Piridoxina (B6) 0.086 mg 7.5%
numită vița-de-vie. Riboflavina (B2) 0.070 mg 5%
Strugurii își au originea pe
Tiamina (B1) 0.069 mg 6%
teritoriul European, însă acum
există culturi de viță-de-vie în Vitamina C 10.8 mg 18%
aproape toate regiunile lumii. Vitis labrusca Vitamina A 66 UI 3%
În structura, fiecare boabă este Vitamina E 0.19mg 1%
învelită de o pieliță semi-
Vitamina K 14.6 µg 12%
transparentă, netedă. Unii
conțin semințe comestibile, în Electroliti
timp ce alții sunt fără sâmburi. Sodiu 1 mg 0%
Culoarea fructelor se datorează Potasiu 191 mg 4%
prezenței de poli-fenoli,
Minerale
pigmenți prezenți în ele.
Strugurii roșii sau violet sunt Calciu 10 mg 1%
bogați în antociani în timp ce Cupru 0.127 mg 14%
cei alb-verzui, conțin mai multe Fier 0.36 mg 4.5%
taninuri în special, catechine. Vitis rotundifolia
Magneziu 7 mg 2%
Interesant este faptul ca acești
Mangan 0.071 mg 3%
compuși anti-oxidanți au o
concentrație foarte mare în Zinc 0.07 mg 0.5 %
piele și sâmburi. Fitonutrienti
Există trei specii principale de Beta-caroten 1 µg —
struguri, europeno (Vitis
Alfa-caroten 39 µg —
vinifera), America de Nord
(Vitis labrusca și Vitis Beta-cripto-xantin 0 µg —
rotundifolia) și hibrizi francezi. Luteina-
72 µg —
Unele dintre soiurile populare zeaxantina
sunt cei verzi (Thompson) fără Vitis vinifera thompson
sâmburi, sugarone și calmeria. seedless
Influiența factorilor ecologici
și cerințele viței de vie la pro-
ducerea soiurilor de calitate:
Temperatura:
Este factorul de mediu
primordial, fiind hotarator atât
în determinarea ariei de
răspândire a viticulturii pe glob
și a sistemului de cultură, cât și
în declanșarea și parcurgerea
principalelor procese și etape
de viață ale viței de vie: intrarea
în vegetație, dezmugurit,
înflorit, creșterea și coacerea
boabelor. Vița de vie este o
plantă relativ pretențioasă față
de factorul temperatura,
influența acesteia fiind
exercitată mai ales prin suma
gradelor de temperatura sau
bilantul termic, rezultat din
însumarea temperaturilor
pozitive zilnice în perioada de
vegetație a viței de vie. Bilanțul
termic poate fi: global, când se
iau în calcul toate valorile
termice pozitive și util când
reprezintă suma temperaturilor
ce depășesc 100C, considerat ca
„zero de creștere” (sau zero
biologic) al vitei de vie.
Bilanțul termic global minim
pentru cultura viței de vie este
de 25 – 350C, iar cel util de 10
– 110C. În țara noastră, se
realizează bilanțuri termice
favorabile pentru toate
categoriile de soiuri.
Lumina:
Vița de vie are pretenții mari
față de factorul lumina, fiind o
plantă heliofilă. Insuficiența
luminii influențeaza negativ
procesele de creștere, dife-
rențierea mugurilor, creșterea și
maturarea strugurilor, astfel
încât butucii umbriți vor avea
creșteri slabe și vor da tot-
deauna producții inferioare din
toate punctele de vedere.
Aprecierea regimului de lumină
se face prin suma orelor de
insolație care poate fi, ca și în
cazul temperaturii, globală (zi-
le senine X ore posibile de
insolație pe zi) și reală (zile
senine X ore efective de
insolație pe zi).
Suma globală a orelor de
insolație (de strălucire a
soarelui) pentru vița de vie este
de minimum 2000 ore, care se
realizează în toate zonele
viticole din țara noastră.
Condițiile optime din punct de
vedere heliotermic, se asigură
chiar și în regiunile cu un climat
general mai puțin favorabil,
prin amplasarea viilor pe pante
cu expoziție sudică și pe soluri
care se încălzesc ușor sub
influența radiațiilor solare.
Umiditatea:
Aparent vița de vie este o
plantă cu cerințe reduse față de
regimul de umiditate. În fond
ea are nevoie de cantități mari
de apă, pe care și le procură însă
cu ușurință datorită sistemului
său radicular profund și bine
dezvoltat. Aceasta face ca vița
de vie să aibă și o rezistență
mare la secetă, însușire ce nu
trebuie considerată însă ca
absolută.
Umiditatea relativă a aerului
optimă pentru vița de vie este
de 70 – 80%, la 40% procesele
vitale încetinesc iar la 20% pot
înceta complet. Umiditatea din
sol optimă este de 60 – 75% din
capacitatea de câmp. Obișnuit
regimul de umiditate se
exprimă prin suma anuală a
precipitațiilor sau bilanțul
hidric. Acesta este optim pentru
vița de vie la 600 – 700 mm
precipitații din care 250 – 300
mm în perioada de vegetație.
Peste 800 mm precipitații,
cultura viței de vie este
contraindicată, iar sub 500 mm
necesită irigarea culturii. În țara
noastră, condiția minimă de
umiditate este întâlnită în
majoritatea regiunilor, cu
excepția celor din sud și sud –
est, unde mai ales în unii ani
irigatia se impune ca o măsură
obligatorie.
Factorii edafici:
Cunoscuți și sub numele de
factori pedologici, aceștia
includ solul cu toate însușirile
necesare ce influențează pro-
cesele de creștere și de
fructificare ale plantei. Dintre
aceștia, cei care exercită o
înrâurire mai puternică asupra
culturii viței de vie sunt:
-Natura solului
-Compoziția chimică
-Textura
-Structura
-Gradul de fertilitate
Practic, cultura viței de vie este
posibilă pe orice fel de sol, cu
excepția celor mlăștinoase. Din
punct de vedere al calității
producției, cele mai indicate
sunt solurile de tip podzolic sau
brun roșcat cu substrat pietros,
calcaros sau mârnos.
Față de elementele obișnuite de
sol (N, P, K, microelemente)
vița de vie reacționează pozitiv.
Reacționează negativ la preze-
nța în sol a sărurilor de sodiu și
la excesul de calcar, fapt de
care trebuie să se țină seama la
alegerea locului pentru vie și la
stabilirea portaltoilor. În ceea
ce privește însușirile fizice și
starea de fertilitate, sunt
preferate pentru cultura viței de
vie solurile adânci, ușoare,
permeabile, cu o structură
glomerulară și de fertilitate
mijlocie. În direcția realizării
acestor condiții putem
intervenii însă cu mijloace
agrotehnice ameliorative.
Apreciere tehnologică a
soiurilor de viță de vie:
Vitele de vie roditoare se
împart în trei categorii:
• Soiuri nobile – cuprind ti-
puri de viță de vie cultivate
în special pentru producția
de vin sau pentru consum.
La rândul lor, soiurile nobile
se împart în soiuri struguri
pentru masă, pentru vin și
pentru stafide sau industri-
alizare;
• Hibrizii direct producăto-
ri – sunt soiurile de viță de
vie întâlnite în majoritatea
gospodăriilor și care nu au
nevoie de îngrijiri speciale;
• Soiuri de butași vița de vie
rezistente în fața bolilor.
Soiuri viță de vie pentru stru-
guri de masă:
Ușor de recunoscut, aceste soi-
uri de viță de vie produc stru-
guri cu un aspect atrăgător, cu
boabe de mărime medie spre
mare și pulpa consistentă, mai
puțin suculentă. Un aspect in-
teresant, aceste soiuri au un
conținut redus de semințe sau
semințele lipsesc cu
desăvârșire.
Strugurii de masă se împart în:
• Soiuri cu coacere ex-
tratimpurie sau timpurie –
Victoria, Cardinal, Augusta;
• Soiuri cu coacere mijlo-
cie – Milcov, Azur, Triumf,
Muscat de Hamburg;
Soiuri de vita de vie pentru vin
Sunt acele soiuri de viță de vie
special cultivate pentru produ-
• Soiuri cu coacere târzie –
cția de vin. Acestea sunt și cele
Coarna neagra, Xenia, Tam-
mai răspândite soiuri de viță de
ina.
vie și se împart la randul lor în
trei categorii:
• Vița de vie pentru vinuri
albe – Pinot gris, Chardon-
nay, Mustoasă de Măderat,
Aligoté, Fetească albă,
Frâncușă, Zghihară,
Băbească gri, Crâmpoșie se-
lecționată, Grasă de Cotnari,
Soiuri de vita de vie pentru
boltă: Galbenă de Odobești, Ries-
ling italian, Fetească regală
Dacă vreți să cultivați viță de
etc.;
vie pentru casă, pentru boltă, va
trebui să optați pentru soiuri
mixte – pentru masă și pentru
vin. În acest sens R-10, cu-
noscut și sub denumirea de
Muscat de Poloskei, este per-
fect. Acest soi de struguri are
boabe de marime mijlocie, • Vița de vie pentru vinuri
semicrocante, cu un gust roșii – Babească neagră, Pi-
plăcut, ușor acrișor. not noir, Burgund Mare,
Poate fi cultivat sub forma de Cabernet Sauvignon,
bolți, semibolți, paravan sau Fetească neagră, Cadarcă,
cozoroc și va rezista la fel de Negru de Dragășani, Merlot
bine și în grădinile din spatele etc.;
casei, dar și la balcoane.
Soiul R-10 a fost omologat în
1982 și este creația lui Sandor
Szegedi, de la Institutul de Cer-
cetări Vitivinicole din Kecske-
met. Face parte din grupul soi-
urilor rezistente. Strugurii din
acest soi sunt destinați în prin- • Vița de vie pentru vinuri
cipal consumului, însă din ei se aromate – Muscat Ottonel,
poate obține și un vin alb, sem- Busuioacă de Bohotin,
iaromat. Șarba, Tămâioasă Româ-
nească.
Bibliografie:
1. Ghena N., Braniște N.,
Stănică F., 2010. Pomicultură
generală. Versiunea electronică
INVEL – Multimedia SRL,
Bucureşti.
2.https://www.rasfoiesc.com/b
usiness/agricultura/viticultura/
Factorii-climatici-edafici-
oro62.php
3.https://www.pestre.ro/blog/vi
ta-de-vie-ghid-complet-
plantare-intretinere-tratamente-
taiere/
4.https://www.legis.md/cautare
/getResults?doc_id=105444&l
ang=ro