Sunteți pe pagina 1din 20

Referat nr.

1 la LM: Colectarea selectiva a deseurilor


Deseurile- notiuni introductive
Deseurile sunt substante rezultate in urma unor procese biologice sau tehnologic
e,
care nu mai pot fi folosite ca atare, pe care detinatorul le inlatura, are inten
tia sau obligatia
de a le inlatura, dintre care unele sunt refolosibile. De regula, deseurile repr
ezinta ultima
etapa din ciclul de viata al unui produs.
Ciclul de viata al produsului reprezinta perioada cuprinsa intre data de fabrica
tie a
produsului si data la care acesta devine deseu.
Una dintre cele mai acute probleme legate de protectia mediului este reprezentat
a
de generarea deseurilor in cantitati mari si gestiunea necorespunzatoare a acest
ora.
Dezvoltarea economica din ultimii ani, cresterea productiei si a consumului, dar
si
existenta tehnologiilor si a instalatiilor deja invechite din industrie, care co
nsuma energie
si materiale in exces, au condus, anual, la generarea de cantitati mari de deseu
ri.
Gestionarea necorespunzatoare a deseurilor conduce la numeroase cazuri de
contaminare a solului si a apelor subterane si de suprafata, amenintand totodata
si
sanatatea populatiei.
Conform legislatiei in vigoare si a experientei europene in domeniu, deseurile p
ot fi
reutilizate de catre agentul economic generator, pot fi tratate si reciclate sau
transferate
catre o statie de tratare (pentru reducerea gradului lor de periculozitate) sau
catre un
incinerator (pentru reducerea volumului). Deseurile nerecuperabile sunt, de obic
ei,
depozitate, dar numai ca ultima optiune de eliminare.
Fiecare etapa din gestiunea deseurilor poate prezenta un potential risc pentru
mediu, deoarece diferitele metode de gestionare implica eliberarea poluantilor i
n mediu.
Agricultura, mineritul, industria si activitatile gospodaresti sunt surse import
ante de
generare a deseurilor, atat din punct de vedere cantitativ, cat si din punct de
vedere al
impactului asupra mediului.
Conform politicilor actuale de dezvoltare durabila se impune necesitatea stabili
rii
unor indicatori de mediu, care sa reflecte tendintele starii mediului si sa moni
torizeze
progresele facute in domeniul respectiv. Aceasta activitate are la baza atat Leg
ea
Mediului, cat si reglementarilor specifice din domeniul deseurilor:
-Ordonanta de Urgenta 78/2000 privind regimul deseurilor;
-Legea 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta 78/2000 privind regimul
deseurilor;
-Hotararea de Guvern 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea
liste cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.
Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor organizeaza, impreuna cu agentiile
judetene de protectie a mediului, anchete anuale pe baza de chestionare, la care
raspund
atat generatorii de deseuri industriale, cat si gestionarii de deseuri urbane si
industriale.
Anual se elaboreaza rapoarte privind gestionarea deseurilor la nivel judetean, r
egional sau
national, atat pentru necesitatile interne de raportare, cat si in vederea elabo
rarii
raportarilor pentru EUROSTAT, responsabilul european cu statistica deseurilor.
In perioada 2003 2004 Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, prin Directia de
Gestiune a Deseurilor si Substante Chimice Periculoase, in colaborare cu ICIM, a
elaborat
Strategia Nationala si Planul National pentru Gestionarea Deseurilor.
In cursul anului 2003 s-au generat peste 369 milioane tone de deseuri, din care
aproximativ 2% reprezinta deseuri municipale, iar 98% sunt deseuri generate in m
inerit,
industrie, agricultura, constructii etc.
Odata cu intrarea pe Piata Unica, gestionarea deseurilor într-o maniera modernaeur
opeana este o cerinta obligatorie. În plus, aceasta activitate poate constitui o s
ursa
noua de venituri, anterior ignorata, întrucât are beneficii economice daca este valo
rificata
eficient.
Una din cele mai importante categorii de deseuri industriale sunt cele ce provin
din
activitatea de productie a confectiilor. Deseurile textile pot fi valorificate e
conomic, întâi
prin colectare si apoi prin obtinere de produse materiale. Este esential ca acea
sta
problema sa fie constientizata la nivel de management, deoarece progresul tehnol
ogic nu
poate fi analizat numai prin prisma unor criterii strict economice.
Exista o necesitate la nivel de industrie pentru aparitia si utilizarea frecvent
a a unor
noi tipuri de tehnologii:

Tehnologie rationala - consumuri din ce în ce mai reduse de materiale si energie


Tehnologie curata - ecologizarea tehnologiilor deja existente
Ecotehnologie prezinta tehnologii noi, ce sunt adaptate cerintelor ecologice
actuale
În acest context, deseurile reprezinta o problema majora în fiecare tara europeana,
iar cantitatile de deseuri sunt în general în crestere. Generarea deseurilor implica
o
pierdere de materiale si energie si impune costuri economice si de mediu ridicat
e pentru
societate pentru colectarea, tratarea, si prelucrarea lor.
Fiecare cetatean din Romania produce zilnic aproape 1 kilogram de deseuri.
Deseurile sunt formate din resturi de la prepararea hranei, recipiente de plasti
c,
ambalaje, ziare, materiale textile, deseuri de gradina, componente metalice, iar
, mai
nou, chiar aparatura electrocasnica scoasa din uz, autoturisme si multe altele.
Aceste
resturi carora li se spune in mod curent deseuri urbane sau deseuri municipale
trebuiesc colectate selectiv, transportate, depozitate, neutralizate de maniera
in care sa
perturbe cat mai putin mediul inconjurator pentru generatia noastra si pentru ce
le
viitoare.
Managementul deseurilor devine din ce in ce mai acut o preocupare a cetatenilor
si
a autoritatilor locale din toate zonele tarii cu cat, aruncarea la intamplare a
deseurilor
in spatii neamenajate special, pe parcursul multor ani, a condus la un impact pe
riculos
asupra mediului inconjurator.
In tarile occidentale preocuparile pentru aceasta componenta socio-economica isi
afla originile cu cateva decenii in urma. La ora actuala, sistemele occidentale
de
reglementari in domeniu si, mai ales, structurile diversificate de implementare
a
reglementarilor, structuri ce includ toate componentele societatii civile si pun
baza pe
actiunea si constiinta cetatenilor, au condus la educarea acestora in spiritul p
rotejarii
resurselor naturale si a mediului.
Deseurile in Europa
Un kilogram de deseuri de persoana pe zi poate nu pare cine stie ce dar, la nive
lul
Europei, pe parcursul unui intreg an aceasta conduce la peste 200 de milioane de
tone
de deseuri municipale care trebuiesc prelucrate si depozitate intr-un fel sau al
tul. Mai mult
decat atat, deseurile municipale nu reprezinta decat o mica parte din muntele de d
esuri
produse annual in interiorul tarilor comunitatii.
Situatia actuala nu mai poate continua. Deseurile nu sunt numai un pericol la ad
resa
mediului inconjurator. Ele au devenit o amenintare la adresa sanatatii umane in
general si
a modului nostru de viata. Gropile de desuri devin pe zi ce trece mai pline. Met
ale grele si
substante toxice se scurg zi de zi in sol si in apa freatica. Depozitele generea
za gaze
toxice si explozive. Si mai periculoase se dovedesc a fi gropile de deseuri neam
enajate
sau slab amenajate al caror risc este incomparabil mai mare decat al depozitelor
construite in conformitate cu cerintele si tehnologiile moderne.
Considerata multa vreme ca o solutie alternativa la depozitarea deseurilor,
incinerarea acestora produce cantitati mari de substante toxice si metale grele.
Pentru prevenirea imprastierii acestora trebuiesc montate siteme de filtare comp
licate si
costisitoare. Filtrele uzate cu grad foarte mare de contaminare impreuna cenusil
e
cantarind cca. o patrime din greutatea deseurilor incinerate trebuiesc si ele in
final
depozitate intr-o groapa de deseuri.
In sfarsit, o parte importanta a deseurilor industriale si casnice sunt clasific
ate ca
fiind periculoase, ceea ce reclama tehnologii speciale de tratare.
Transportarea deseurilor intr-o alta tara dipusa, eventual, sa le accepte, nu es
te, in mod
evident, o solutie pe termen lung. Cu toate acestea, depozitarea deseurilor este
numai una
dintre laturile problemei. Cantitatea de deseuri pe care o producem este o conse
cinta a
stilului nostru de viata.
Modelul nostru de productie - consum trebuie sa se adapteze la cerinta de
minimizare a presiunii asupra mediului in care traim si consumam resursele limit
ate ale
Terrei. Pe scurt, productia de deseuri este unul dintre cei mai relevanti indica
tori ai
progresului pe calea dezvoltarii durabile.
Colectarea selectiva a deseurilor
Colectarea selectiva a deseurilor presupune selectarea deseurilor pe tipuri de
material si/sau sortimente direct la sursa.
Colectarea si eliminarea deseurilor este perceputa de cea mai mare parte a
locuitorilor oraselor drept una din elementele de baza care conditioneaza calita
tea vietii
urbane, aceasta activitate fiind cotata ca importanta imediat dupa alimentarea c
u apa si cu
energie electrica. O componenta deosebit de semnificativa ecologic, economic, da
r si
social, a procesului de sortare si valorificare a deseurior de ambalaje o reprez
inta etapa
colectarii acestor deseuri.
Colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje se poate efectua:
1) Din usa în usa
2) Prin aport voluntar.
Colectarea din usa în usa
In functie de tipul de deseuri de ambalaje se poate obtine o eficienta a colecta
rii de la
50 % la 80 % daca campania de comunicare cu populatia este eficienta, iar aceast
a se
implica. Deseurile reciclabile pot fi colectate:

fie separat pe tip de deseu sticla, hârtie, carton, plastic, etc


Colectarea unui singur tip de deseu în pubela traditionala este bine adaptata zone
lor
unde frecventa de colectare este ridicata.

fie toate tipurile de deseuri în ansamblu


Colectarea în amestec are totusi dezavantaje în sensul ca trebuie prevazuta sortarea
în aval (dupa colectare) pe tip de deseu. Aceasta modalitate de colectare nu permite
colectarea sticlei în amestec deoarece sticla sparta poate contamina celelalte des
euri.
Colectarea din usa în usa se realizeaza prin:
1.
ridicarea deseurilor menajere voluminoase se poate face, în general, o data pe
luna, simultan cu colectarea traditionala;
2.
sau pot fi ridicate la comanda, operatorii de salubritate putând efectua acest
serviciu chiar la domiciliu.
Colectarea prin aport voluntar
Eficienta colectarii selective este cuprinsa între 10 si 60 % din cantitatea total
a de
deseuri de ambalaje în functie de:

Natura deseului (eficienta este mai slaba în cazul metalelor)


Densitatea echipamentelor de colectare voluntara
Amplasarea containerelor (zone cu acces liber, la periferia cailor de comunicati
e,
etc.)
Comunicarea cu populatia este obligatorie, acestia trebuind sa cunoasca centrele
de colectare voluntara care exista si tipurile de deseuri care sunt acceptate.
Putem ajunge la o eficienta a colectarii daca densitatea containerelor de colect
are
este de 1 container/500 locuitori în zonele urbane si 1 container/200 locuitori în
zonele cu habitat dispersat.
Prin colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje putem recupera urmatoarele so
rturi
de deseuri:

Sticla
Ziare, reviste
Ambalaje menajere
Colectarea prin aport voluntar se realizeaza:

în cadrul centrelor de colectare voluntara. Acestea pot fi utilate cu locuri de st


ocare
speciale pentru deseurile voluminoase;
în containere speciale amplasate periodic în zone cu acces liber.
Populatia are obligatia, mai mult morala in tara noastra, sa depuna selectiv
deseurile in containere diferite, inscriptionate corespunzator, amplasate specia
l de
administratia locala.

Pentru aplicarea unitara, la nivel national al colectarii selective, containere


si
recipientele folosite in cadrul serviciilor publice de salubritate, se inscripti
oneaza cu
denumirea materialului/materialelor pentru care sunt destinate si au urmatoarele
culori pe
categorii de materiale:

Deseuri nerecuperabile/nereciclabile negru/gri;


Deseuri compostabile/biodegradabile maro;
Hartie/carton albastru;
Sticla alba/colorata alb/verde;
Metal si plastic galben;
Deseuri periculoase rosu.
Pentru colectarea deseurilor de sticla o alternativa la sistemul existent ar put
ea fi
infiintarea de puncte stradale dotate cu recipienti tip clopot, de mare capacita
te,
inscriptionati corespunzator si amplasati fie pe trotuar la marginea acestuia fi
e chiar pe
carosabil, acolo unde acesta poate fi decupat in acest scop.

Inscriptionarea si aplicarea marcajului colorat trebuie sa fie durabile si vizib


ile, astfel
încât sa se asigure identificarea destinatiei containerelor si recipientelor de cole
ctare
selectiva.

In prezent sunt in derulare in 12 de localitati un numar de 29 proiecte pilot pr


ivind
colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje.
Indiferent de planurile oficiale si reglementarile legale existente, colectarea
selectiva, presupune o anumita atitudine din partea fiecarui individ si a colect
ivitatii
in care traieste.
Fiecare dintre noi, constient sau nu, putem contribui la dezvoltarea durabila. D
e
fapt, putem spune ca avem o gandire durabila atunci cand aruncam deseurile din p
lastic
sau hartie in locurile special amenajate.
Recuperarea deseurilor menajere va deveni, probabil, aproape un reflex si in ran
dul
romanilor, dar este un proces de durata. Sa nu uitam ca dezvoltarea durabila est
e, de
asemenea, un concept foarte tanar . Deocamdata, de reciclarea deseurilor casnice pa
r sa
se ocupe, in prezent, doar carutasii care merg printre blocuri in cautare de fie
r vechi sau
alte metale. In urma cu cativa ani, printre blocuri erau amplasate containere pe
ntru
colectarea selectiva a deseurilor sticla, plastic, hartie, o initiativa laudabil
a care nu strica
sa fie reluata.
La nivel industrial, lucrurile s-au miscat mult mai repede. Astfel, multe fabric
i
folosesc deseuri drept combustibil, iar in anumite localitati se încearca implemen
tarea unor
sisteme de incalzire casnica pe baza arderii deseurilor. Companiile sunt primele
care au
constientizat importanta economica (dar si ecologica) a recuperarii si refolosir
ii deseurilor.
Lester Brown atrage atentia, in lucrarea Planul B 2.0 asupra conflictului dintre
civilizatia industriala si mediul ambiant si mentioneaza doua aspecte:
-tendinta de epuizare a resurselor naturale de energie, de materii prime si de h
rana, sau
consumarea celor regenerabile intr-un ritm superior capacitatii lor de regenerar
e;
-deteriorarea fizica si poluarea factorilor de mediu: apa, aer, sol.
In acest context, el puncteaza importanta reciclarii deseurilor. Lester Brown a
creat
in 1974 "Worldwatch Institute" si este promotorul unor serii de studii, material
izate in
rapoartele anuale privind progresele pe calea structurarii unei societati durabi
le: "Starea
lumii" sau "Semne vitale". "O societate durabila, spune el, este cea care isi mo
deleaza
sistemul economic si social astfel incat resursele naturale si sistemele de supo
rt ale vietii
sa fie mentinute".
Ce se propune pentru viitor:
-2004-2006-Proiecte pilot si constientizarea populatiei
-2007-2017- Extinderea colectarii selective la nivel national
-2017-2022- Implementarea sistemului in zone mai dificile (mediul rural, zone
montane, etc.)
Indeplinirea obiectivelor nationale si europene în domeniul gestionarii deseurilor
necesita implicarea, practic, a întregii societati, reprezentata prin:

autoritati publice centrale si locale;


generatori de deseuri;
asociatii profesionale si institute de cercetare;
societatea civila.
Optiunile de gestionare a deseurilor urmaresc:
-prevenirea prin aplicarea tehnologiilor curate în activitatile care genereaza des
euri;
-reutilizarea sau reciclarea deseurilor prin aplicarea celor mai bune practici în
domeniu;
-valorificarea prin refolosire, reciclare materiala si recuperarea energiei;
-eliminarea si depozitarea care se face de agenti economici specializati si auto
rizati.
Responsabilitatea pentru activitatile de gestionare a deseurilor revine generato
rilor
acestora, în conformitate cu principiul poluatorul plateste, sau, dupa caz, produc
atorilor
în conformitate cu principiul responsabilitatea producatorului. Organizarea activi
tatilor de
colectare, transport si eliminare a deseurilor dintr-o anumita zona este obligat
ia
administratiilor publice locale. Organizarea activitatii de gestionare a deseuri
lor deproductie este responsabilitatea celui care le produce sau agentilor econo
mici din zona. În
contextul aderarii la U.E., România a preluat pîna în prezent aproximativ 98 % din
legislatia europeana aferenta domeniului deseurilor. Directiva Consiliului nr. 9
9/31/C.E,
privind depozitarea deseurilor, ale carei prevederi se regasesc în HG 349 din 2005
, are ca
obiective clare stabilirea masurilor, procedurilor si recomandarilor privind ges
tionareadeseurilor. În acest context, consiliile locale au atributii importante pr
ivind îndeplinirea
prevederilor din planurile de gestionare a deseurilor. Fiecare dintre administra
tiile locale si
agentii economici trebuie sa înteleaga importanta acestor reglementari în domeniul
gestionarii deseurilor.
Consiliile locale si agentii economici sunt obligati sa ia o serie de masuri cum
ar fi:

asigurarea sistemului de colectare a deseurilor, inclusiv asigurarea etapizata a


colectarii selective, transport, neutralizare, valorificare, incinerare si depoz
itare
finala;
dotarea cailor de comunicatie si a locurilor publice de colectare a deseurilor c
u un
numar suficient de recipiente pentru colectarea selectiva a acestora;
colectarea selectiva si transportul la timp al întregii cantitati de deseuri produ
se pe
teritoriul localitatilor;
amenajarea unor depozite finale pentru deseurile colectate selectiv, dimensionat
e
corespunzator si dotate pentru a asigura protectia sanitara a populatiei si a
mediului;
interzicerea depozitarii deseurilor în alte locuri decît cele destinate depozitelor
stabilite prin documentatiile urbanistice;
elaborarea de instructiuni pentru agentii economici, institutii si populatie, pr
ivind
modul de gestionare a deseurilor în cadrul localitatilor si aducerea la cunostinta
acestora prin mijloace adecvate;
· orice alte masuri si mijloace legale pe care le considera necesare;
asocierea cu alte autoritati ale administratiei locale, precum si colaborarea co
ntractuala
cu agenti economici, în scopul realizarii unor lucrari de interes public privind
gestionarea deseurilor;
· organizarea de actiuni privind refacerea mediului.

Consiliile locale sunt obligate, si trebuie sa ia masuri urgente, pentru colecta


rea
selectiva. Trebuie sa implementeze colectarea selectiva la sursa a deseurilor
(ambalaje, deseuri organice si restul deseurilor menajere). Trebuie sa ia în calcu
l un
numar suficient de containere, pe tipuri, în functie de zona si numarul de locuito
ri.
Primarii si consiliile locale trebuie sa creeze conditii pentru ca întreaga cantit
ate de
deseuri menajere sa poata fi colectata si sa nu se practice moduri de eliminare
ilegale.
Implementarea Sistemului de Management al Deseurilor reprezinta o solutie direct
a
a problemelor înregistrate de România privind protectia mediului înconjurator si
reduce din diferentele considerabile existente între standardele europene si românes
ti din
domeniu, strategia de mediu pentru ISPA identificând Piatra Neamt ca un proiect pr
ioritar
în sectorul managementului deseurilor.
Masura ISPA reprezinta cea de-a doua faza din programul de management al
deseurilor solide din Piatra Neamt ce include stocarea, colectarea si transportu
l separat al
deseurilor menajere, reabilitarea vechiului depozit de deseuri si deschiderea un
uia nou. A
existat un proiect pilot, ce s-a desfasurat în perioada octombrie 1997 - aprilie 1
998 într-una
dintre zonele orasului, fiind cofinantat de Agentia Daneza de Protectia Mediului
(DEPA) si
Primaria Municipiului Piatra Neamt.
Dupa realizarea unei evaluari în 1999, s-a decis extinderea proiectului pilot, iar
experienta câstigata în cadrul implementarii sale formeaza baza recomandarilor pentr
u
proiectarea componentei de colectare a deseurilor.
Masura cuprinde urmatoarele componente:

Colectarea selectiva a deseurilor, ce include


colectarea deseurilor având ca sursa locuintele,
firmele mici si mijlocii si institutii publice.
Colectarea selectiva va fi obtinuta prin construirea
a aproximativ 950 de puncte de colectare pentru
deseurile menajere, furnizarea de containere
pentru deseurile organice, sticla si plastic, hârtie
si carton si deseurile reziduale, ca si prin
achizitionarea de vehicule pentru colectarea
acestora. Proiectul include un centru de service
tehnic pentru întretinerea camioanelor.
Reciclarea deseurilor va fi facilitata prin
construirea unei statii de sortare a sticlelor si a
doua centre de reciclare ce vor colecta deseurile
periculoase, deseurile rezultate în urma lucrarilor
de constructie si deseurile voluminoase. Statia de
sortare va avea o capacitate de 20 de milioane de
sticle pe an si va fi amplasata în apropierea
depozitului de deseuri. Unul dintre cele doua
centre de reciclare va fi construit în zona Bistrita.
În cadrul proiectului, se prevede reciclarea a
6,000 tone de hârtie pe an.
Compostare si concasare. Masura ISPA include
construirea unei statii de compostare, ce va
reduce substantial cantitatea de deseuri
transportata catre depozit. Deseurile ce vor fi
compostate sunt cele organice menajere, iarba si
crengile taiate si rumegusul. Compostul va fi
utilizat, în primii ani, pentru acoperirea vechiului
depozit de deseuri. Totodata, va fi achizitionat un concasor pentru deseurile
rezultate în urma demolarilor si lucrarile de constructie, cu o capacitate de 60-7
0
t/ora. Aceasta componenta a sistemului va asigura compostarea a aproximativ
35,000 tone de deseuri organice si concasarea a 16,000 tone de deseuri de
constructii si demolari pe an.
· Reabilitarea vechiului depozit de deseuri.
Depozitul este situat în apropierea râului, iar
deseurile s-au infiltrat deja în sol, poluând apele
râului si pânza de apa freatica - un potential risc
major pentru sanatatea populatiei. Suprafata
depozitului va fi acoperita cu material cu un
coeficient redus de permeabilitate si vegetatie.
Închiderea vechiului depozit va elimina, de
asemenea, poluarea aerului provocata de praf,
mirosuri neplacute si fum.

Noul depozit ecologic de deseuri si-a început


faza de operare în mai 2000, fiind construit si
finantat cu sprijinul Agentiei Daneze de Protectia
Mediului si Primaria Municipiului Piatra Neamt.
Depozitul îsi va atinge capacitatea maxima de
150.000 m3 în 5 - 7 ani. Totodata, în cadrul
proiectului se prevede construirea unui nou
depozit ecologic de deseuri de aproximativ
200,000 m3, cu un sistem de monitorizare si
control al scurgerilor de levigat. Acest depozit va
îndeplini standardele tehnice de baza a Directivei 99/31/EC si prevederii Directiv
ei
de prevenire si control integrat al poluarii 96/61/EC.
O îndepartarea ecologica a deseurilor poate fi obtinuta numai respectand toate
componentele sistemului unitar:

colectarevalorificaretrataredepozitare
Dupa colectarea ordonata si regulata, în spiritul protectiei sanatatii în localitate
, ar
trebui sa aiba loc o valorificare maxima a componentelor reziduurilor, având în vede
re
beneficiile economice si ecologice. In acest caz se poate vorbi despre tratarea
biologica si
valorificarea corelata a deseurilor organice (deseuri din bucatarie si din gradi
ni), colectate
separat.
În final, deseurile ramase trebuie îndepartate ecologic. În starea de depozitare
finala, deseul trebuie sa aiba o structura cât se poate de inerta (neutra fata de
mediu),
adica sa fie stabil din punct de vedere fizico-chimic si sarac în emisii, pe terme
n lung.
Pentru indeplinirea acestor cerinte este necesara tratarea termica sau mecano-bi
ologica a
deseurilor si izolarea zonei de depozitare finala, prin masuri de protectie adec
vate în
conformitate cu tipul si compozitia evolutiva a deseurilor, prognozata pe termen
lung.
Colectare selectiva a diferitelor tipuri de deseuri
Printr-o colectare selectiva a fractiunilor deseurilor se optimizeaza cota de
valorificare a acestora. Cheltuielile si profitul trebuie sa fie într-un raport ra
tional, întrucât
este necesara o examinare specifica a valorii si a cheltuielilor de selectie ale
tipului
respectivdereziduuri.
Compozitia gunoiului(%) in Europa
Exemplu: Deseuri organice
Din reprezentarea compozitiei medii a gunoiului din Europa reiese faptul ca
deseurile organice (mai ales resturi din bucatarie si deseuri vegetale) reprezin
ta
aproximativ 40% din totalul deseurilor. Aceasta fractiune, are un efect dezavant
ajos din
punct de vedere tehnic - în cazul depozitarii sau al incinerarii, din cauza contin
utului ridicat
de substante biodegradabile si de apa. Evacuarea acestor substante, în general a t
uturor
fractiunilor de deseuri, nu mai este posibila dupa colectarea neselectiva.
În consecinta, conditiile politice cadru în Europa demonstreaza tendinta clara
catre colectarea selectiva si valorificarea deseurilor organice. Obligatia legis
lativa directa
de a colecta si composta deseurile organice exista în Luxemburg, in Olanda si în câtev
adintre landurile din Austria si Germania. În mai multe tari încurajarea compostarii
deseurilor organice este de asemenea, parte componenta a politicii de mediu.
Exemplu: Reciclarea deseului menajer
Colectarea si valorificarea unor parti componente ale deseurilor menajere
(reciclarea deseurilor menajere) a facut, în Europa ultimilor ani, mari progrese.
Luxemburgul, Germania si Finlanda au atins în anul 1998 o cota de valorificare de
cca. 35%, situându-se astfel net înaintea SUA si Canadei (vezi tabelul). Natiunea cu
tehnologia cea mai avansata, Japonia, are, o cota de valorificare cu 5% mai redu
sa, încomparatie cu aceea de mai sus. În Europa este foarte raspândita amplasarea
containerelor de colectare a materialelor valorificabile, colectarea acestora în g
ospodarii
(de exemplu în sacul pentru materiale valorificabile) si/sau în spatii publice speci
al
amenajate.
În Germania, colectarea deseurilor nu tine numai de viata cotidiana, ci s-a dezvol
tat
într-o adevarata miscare nationala. Mai mult de 94% din ambalajele din hârtie si car
ton se
recicleaza, în cazul sticlei, cota de reciclare a ajuns la 85%, în 1996. În total, ast
azi se
recicleaza deja aproximativ 37% din deseul menajer generat zilnic.

Sursa: OECD 1998 în revista de specialitate .Entsorgungspraxis. (.Practica recicla


rii.),
aprilie 1998
Constientizarea populatie
Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor si Planul National de Gestionare
a
Deseurilor sunt principalele documente legislative dupa care se ghideaza procesu
l de
gestionare al deseurilor în România, inclusiv al deseurilor menajere, pâna în anul 2010.

La nivelul judetului Cluj, în anul 2004, din totalul de 435947 mc deseuri menajere
colectate, ajung pe rampele de gunoi ale judetului si materiale reciclabile în pro
cente mari:
hârtie 14,17 %, sticla 4,33 %, metale 3,04 %, plastic 7,92 %, materiale organice
biodegradabile 48,20 %.
În ultimii ani populatia centrelor urbane ale judetului a început sa observe interes
ul
manifestat si investitiile facute de autoritatile administratiilor publice si op
eratorii de
salubritate în initierea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor menajere în
unele
zone din orasele clujene. Sistemul functioneaza deocamdata ca proiect pilot, dar
colectarea selectiva trebuie sa se extinda începând cu anul 2007 la nivel national.
Experienta UE arata ca o colectare selectiva la sursa, adica de la nivel de gosp
odarie,
ajuta mai rapid la aceasta extindere. Fiecare cetatean trebuie sa constientizeze
faptul ca,
daca nu actioneaza în directia colectarii separate a unor deseuri care se genereaz
a zilnic
(ambalaje de hârtie si carton, recipienti de plastic, sticla sau metal, deseuri el
ectrice si
chiar baterii) si le arunca amestecat în pubele sau în containerele de gunoi, acest
lucru se
va reflecta foarte curând nu doar în gradul de poluare ridicat, ci si în pretul pe car
e trebuie
sa-l plateasca pentru serviciul de salubritate.
Inevitabil, în urmatoarea perioada de timp aceste servicii se vor scumpi, cauzele
principale fiind:
· obligatiile pe care România si le-a asumat de a închide vechile si poluantele rampe
de gunoi (la nivelul judetului Cluj toate rampele existente - care au ajuns deja
la
capacitatea maxima - vor trebui închise pâna în anul 2012);
impunerile Directivelor UE referitoare la deseuri, prin care eliminarea deseuril
or
prin depozitare finala pe o rampa ecologica va fi ultima solutie, primordiala fi
ind
aplicarea tuturor metodelor posibile de recuperare si valorificare a materialelo
r
reciclabile.
Populatia, mare generatoare de deseuri trebuie sa stie ca, cu cât colectarea selec
tiva la
sursa este mai buna, cu atât efortul de valorificare al lor si implicit costurile
de operare
se reduc. În plus, dupa cum se stie, serviciile de salubritate se platesc la metru
cub de
deseu colectat, iar, spre exemplu, 70 % din volumul total al deseurilor menajere
îl
constituie PET-urile.
O alta problema generata de deseurile menajere din România este continutul
foarte mare de materiale biodegradabile. Odata ajunse pe rampa de gunoi acestea
se
descompun odata cu eliberarea unor substante, poluante atât pentru sol si ape de
suprafata, cât si pentru atmosfera (emisiile de gaz metan care se formeaza conduc
la
accentuarea efectului de sera).
Materialele biodegradabile pot fi reduse foarte usor mai ales la nivelul gospoda
riilor
individuale (casele de locuit din zonele urbane, dar mai ales din cele rurale) u
nde pot fi
valorificate ca si compost, care este un material fertilizant pentru agricultura
, foarte eficace
si mai ales natural.
În încheiere, iata câteva din tintele pe care România trebuie sa le atinga în ceeea
ce priveste valorificarea si reciclarea unor deseuri:
-pâna la sfârsitul anului 2008 trebuiesc reciclate 60 % din ambalajele de sticla,
60 % din cele de hârtie si carton, 50 % din metale, 22,5 % din plastic si 15 %
lemn (ceea ce înseamna o foarte buna colectare selectiva pentru a putea obtine
aceste procente de valorificare);
-pâna în anul 2010 materialele biodegradabile din deseuri trebuie reduse cu
25 %;
-pâna în anul 2007 rata medie anuala de colectare a deseurilor de
echipamente electrice si electronice este de cel putin 2 kg/locuitor.