INSTRUMENTE DE HEMOSTAZĂ,COMPRESIUNE ȘI

PRINDERE

Autor: PÁL MÁRIA

Anul: III Grupa V
Semigrupa IX
 CLASIFICARE
Instrumente de hemostază,compresiune și prindere:
● Pensă Péan
● Pensă Kocher
● Pensă Mikulicz
● Pensa Mosquito
● Pensă Overholt-Barraya
● Pensă Satiski
● Pensa Guyon
● Pensa Jean Louis Faure
● Pensă de coprostază-de compresiune
● Pensă în inimă
● Pensă de fixat câmpuri operatorii
(Antoniac I.,2020)
 INSTRUMENTE DE HEMOSTAZĂ
PENSE HEMOSTATICE:
● Pensele hemostatice, aşa cum le spune şi numele sunt utilizate cu scopul opririi sângerării prin
prinderea vasului şi pregătirea acestuia pentru ligaturare. Pot fi drepte sau curbe, lungi sau
scurte. Au denumiri diferite, după numele celui care le-a conceput sau după utilizarea pe care o
au.
● Se numesc “pense autostatice”,deoarece:

-se folosesc la prinderea țesuturilor (eventual un vas sângerând)

-au un mecanism de blocare (de tip cremalieră) care le asigură fixarea pe țesuturi (autostatice)

Pensă Hemostatică Péan

● Este cea mai utilizată pensă în chirurgie,fiind autostatică,iar ramurile ei nu au dinți,motiv pentru
care se folosește pentru hemostaza unor vase mici.
● Pensa este dreaptă sau curbă,de diferite mărimi, și se mai folosește în efectuarea transfuziilor și
perfuziilor.
● Pensa este formată din două părți părți articulate în cruce ( ca și foarfeca) și un mecanism de
blocare.Elementele pensei sunt:

-partea activă=brațele scurte care prind țesuturile

-drepte sau curbe

-cu striuri transversale pe fețele interne (Fabian O.,2020)

-terminate simplu
 -articulația pensei

-brațele pensei=brațe lungi terminate cu inele pentru introducerea degetelor

-la locul în care încep inelele se găseşte sistemul de fixare al pensei, format din 2 lame prevăzute cu
dinţi, care se suprapun prin apropierea braţelor
● Pensa Péan este fabricată din inox,fiind un instrument chirurgical care se sterilizează la autocalv sau
pupinel.

Fig.1 Fig. 2

(Fabian O.,2020)
 TEHNICĂ
● Recoltarea uroculturii la un pacient cu sondă urinară Foley
● La un pacient sondat se poate recolta urina printr-o metodă specială,astfel pensa Péan are un rol
important în reușita acestei tehnici.
● Se pensează sonda timp de o oră înainte de recoltare.
● Se îndepărtează capacul recipientului,se detașează sonda de la pungă,astfel se depensează,lăsând să se
scurgă primele picături în bazinet,iar după aceea se poziționează deasupra eprubetei și se recoltează.
● NU se recoltează din punga colectoare.
● Introducere SDC,prin sondaj urinar:
● După golirea vezicii, se pensează sonda, cu pensa Péan
● Se aspiră SDC în seringă,se ataşează seringa la sondă şi se introduce SDC
● Se pensează sonda.

(Rogozea,L. 2017)
 Pensă Hemostatică Kocher
● Are la capătul ramurilor 3 dinți care se întrepătrund.
● Este o pensă mai robustă,fiind destinată hemostazei unor vase mai importante,astfel este mai puțin
traumatizantă pentru țesuturi slab vascularizate (aponevroze).
● Pensele Kocher pot fi drepte sau curbe iar lungimile pot fi diferite.
● Pensele hemostatice Kocher au mai multe segmente:

- braţele,

- zona de îmbinare,

- mânere prevăzute cu cremalieră cu trei nivele de prindere.

Pensa Kocher este fabricată din oțel inoxidabil,astfel metoda de sterilizare fiind prin autoclav (sterilizare cu
abur sub presiune) și prin pupinel (sterilizare cu căldură uscată).

(Fabian O.,2020)
Fig. 3 Fig. 4 Fig. 5

(Fabian O.,2020)
 TEHNICĂ
● Recoltare lichid gastric
● Pacientul îşi face toaleta gurii,
● Apoi i se introduce sonda până în stomac,
● Se ataşează o seringă la capătul distal al sondei şi se aspiră o cantitate de 5 -10 ml suc gastric (sau mai
mult) ; recoltarea se mai poate face pasiv, prin introducerea capătului distal al sondei în eprubetă (! La
probele sterile),
● Se pensează sonda,
● Se aşează P în poziţie comodă,
● Se introduce lichidul în eprubetă,
● Se aşează eprubeta în stativ.

(Rogozea,L. 2017)
● Pensa hemostatică Halsted Mosquito
● Este asemănătoare pensei Péan.
● Este dreaptă sau curbă
● Prezintă dinți la un vârf și este utilizată pentru pensarea vaselor și a țesuturilor deosebit de fine cu
traumatizare minimă.
● Este realizat din oțel inoxidabil, fiind adresat ortopediei-traumatologiei, chirurgiei generale,
urologiei, ginecologiei, ORL-ului, chirurgiei plastice, etc.
● Se foloseste în scopul examinărilor clinice şi de laborator şi în scopul tratamentului şi îngrijirii
bolnavului.
● Se sterilizează la autoclav și este rezistent la coroziune.
● Pensa hemostatică Halsted Mosquito este prevăzută cu mâner cu sistem de blocare tip cremalieră,
pentru a asigura o strângere fermă.

Fig. 6 Fig. 7 (Fabian O.,2020)

 TEHNICĂ
● Pensarea și secționarea cordonului ombilical
● Tehnică prin care se realizează separarea nou-născutului de placenta maternă,după naștere.
● Se aplică două pense hemostatice (după încetarea pulsațiilor cordonului ombilical)
● Prima se poziționează la 10-15 cm de la inserţia abdominală a ombilicului,iar a doua este orientată
înspre vulva parturientei,
● Se secţionează cordonul, între cele 2 pense, cu foarfecele chirurgical.
● Se aplică pensa ombilicală sau se ligaturează cordonul cu fir de in, cânepă sau mătase steril,astfel
mai întâi circular la 2 cm deasupra inserţiei abdominale a cordonului, încrucişând firele de două ori,
● Se taie cordonul la 1 cm deasupra ligaturii,
● Cu cele 2 capete de fir libere se face un nod de siguranţă peste bont (în „dop de şampanie”)–dacă se
folosesc fire se secţionează firele,
● Se tamponează bontul cu tinctură de iod,
● Se aplică comprese sterile peste bont, crestate pe una din laturi până la jumătate şi stropite în
prealabil cu alcool peste comprese se aplică un strat fin de vată şi se fixează cu o faşă pansamentul.

(Rogozea,L. 2017)
 Pensă Mikulicz
● Este asemănătoare cu pensa Kocher (cu dinți/ghiare la capăt).Este o pensă puternică folosită la
prinderea și manevrarea unor țesuturi rezistente (aponevroze,peritoneu).
● Dinţii terminali împiedică alunecarea ţesuturilor din pensă. În partea apropiată articulaţiei, braţele
sunt mai îndepărtate şi fără zimţi,astfel în această parte, pensa nu prinde ţesuturile.
● Nu se aplică pe structuri anatomice delicate sau care ar putea fi perforate de dinţii pensei.
● Se utilizează pentru hemostaza vaselor mari și prinderea unor țesuturi rezistente.
● Are brațe groase și curbe,folosit în mod special pentru pediculul uterin.
● Este fabricată din oțel inoxidabil și se sterilizează cu abur sub presiune (autoclav) sau sterilizare
cu căldura uscată (pupinel)

Fig. 8 Fig. 9
(Fabian O.,2015)
 Pensă Overholt-Barraya (vasculară)
● Este asemănătoare pensei Péan,dar mai lungă,având partea activă fină,curbă/arcuită.
● Este o pensă lungă, curbată la capăt, folosită pentru disecţie sau pentru hemostază a vaselor mici și
medii în profunzime.
● Este fabricată din oțel inoxidabil și se sterilizează cu abur sub presiune (autoclav) sau sterilizare cu
căldura uscată (pupinel).

Fig. 10 Fig. 11

(Fabian O.,2015)
 Pensă Faure
● Este o pensă puternică, asemănătoare cu pensa Kocher. Închide pe toată lungimea braţelor.
● Este folosită de obicei în cursul histerectomiei pentru clamparea şi ligaturarea pediculilor uterini; din
acest motiv i se mai spune impropriu “pensă pentru artera uterină”.
● Este fabricată din oțel inoxidabil și se sterilizează cu abur sub presiune (autoclav) sau sterilizare cu
căldura uscată (pupinel).

Fig. 12 Fig. 13

(Fabian O.,2015)
 Pensă Satinski
● Este o pensă “moale” – care nu striveşte ţesuturile.
● Are forma unei “jumătăţi de hexagon”.
● Se aplică pe vasele mari în cursul suturii vasculare.
● Este fabricată din oțel inoxidabil și se sterilizează cu abur sub presiune (autoclav) sau sterilizare cu
căldura uscată (pupinel).

Fig. 14

(Fabian O.,2015)
 Pensă Guyon (de pedicul renal)
● Este o pensă autostatică dură, curbă, folosită uneori pentru clamparea unor pediculi vasculari
voluminoşi.
● Este fabricată din oțel inoxidabil și se sterilizează cu abur sub presiune (autoclav) sau sterilizare cu
căldura uscată (pupinel).

Fig. 15

(Fabian O.,2015)
 INSTRUMENTE DE PRINDERE ȘI DE PREZENTARE A ȚESUTURILOR

Pensă anatomică.Pensă chirurgicală

● Cele mai utilizate instrumente pentru manevrarea ţesuturilor sunt pensa anatomică şi pensa
chirurgicală.
● Pensele anatomice (fără dinţi / ghiare la capăt) se folosesc pentru prinderea şi prezentarea unor structuri
fine (seroase, vase, intestin).
● Pensele chirurgicale (ce au capetele libere terminate cu ghiare ce se întrepătrund) se utilizează pentru
prinderea şi prezentarea unor structuri mai rezistente (piele, aponevroză).
● Sunt fabricate din oțel inoxidabil și se sterilizează cu abur sub presiune (autoclav) sau sterilizare prin
căldura uscată (pupinel).

Fig. 16 Fig. 17

(Fabian O.,2015)
● Deasemenea,sunt prevăzute cu două brațe unite într-o articulație flexibilă.Brațele nu pot fi menținute
închise decât aplicând o presiune asupra lor.
● Dimensiunile lor variază în funcție de distanația pe care o au.Pot fi prevăzute cu dinți (chirurgicale) sau
fără dinți (anatomice).Sunt utilizate la susținerea și manipularea țesuturilor în timpul disecției,la
apropierea marginilor,plăgii și susținerea acestora în timpul suturii.

TEHNICĂ
● Pensa anatomică sau chirurgicală se ţine cu degetele 1 şi 2, spre partea volară a mâinii.
● Ţinerea pensei cu capătul în palmă trebuie evitată; poziţia este incomodă şi nu oferă precizie.
● Trecerea pensei anatomice sau chirurgicale de la o persoană la alta se face prin aplicarea instrumentului
cu coada (nu cu vârful) în mâna primitorului.
● Deasemenea,aceste pense le mai putem folosi la extragerea corpilor străini de la nivelul nasului.

(Fabian O.,2015)
 Alte instrumente de manevrare a țesuturilor

Pensa “en cour” ( de prins limba, pensă în “inimă”)

● Este pensă autostatică folosită pentru prinderea și tracționarea unor organe (transa uterină,colecist,
stomac)
● O variantă foarte cunocută / folosită este pensa “en couer”, denumită astfel pentru că înelele de la
capăt au aproximativ formă de inimă.
● Este fabricată din oțel inoxidabil și se sterilizează cu abur sub presiune (autoclav) sau sterilizare prin
căldura uscată (pupinel).

Fig. 18 Fig. 19

(Fabian O.,2015)
 TEHNICĂ
● Recoltarea exudatului faringian
● Se face pentru diagnosticul infecţiilor căilor respiratorii superioare, pentru diferenţierea între infecţiile
virale, bacteriene sau de altă natură şi pentru depistarea purtătorilor sănătoşi de germeni .
● Pacientul va fi pregătit psihic, apoi va fi aşezat pe un scaun în dreptul unei surse de lumină naturală,
va fi rugat să deschidă larg gura pentru a se vizualiza lojele amigdaliene ( la copii se va utiliza spatula
linguală sau pensa de prins limba; dacă refuză să deschidă gura, poate fi prins de nas).
● Va fi invitat să facă “vocalize”, timp în care persoana care recoltează, cu mişcări sigure, rapide, va roti
tamponul în zona faringo - amigdaliană, fără a atinge limba, dinţii, palatul, evitând îmbibarea
tamponului cu salivă
● În leziunile circumscrise cu depozite sau false membrane, precum şi în leziunile ulcerative, recoltarea
se va face ţintit cu tamponul/o ansă rigidă de platină.

(Rogozea,L. 2017)
 Pensa Doyen (de coprostază)
● Pensa Doyen (zisă și “pensa de coprostază”) este o pensă moale (comprimă țesutul, dar nu-l strivește)
cu brațe lungi care au striații longitudinale (pt. a nu leza țesutul) sau nu au striații.
● Se aplică pe intestin / colon înainte de efectuarea unei enterotomii pentru a opri / reduce scurgerea de
conținut intestinal / colic.
● Aplicarea pensei se face în așa fel încât să evite triturarea și ischemia intestinului:
● Se aplică numai pe intestin, nu și pe mezenter,
● Cremaliera se strânge numai până la primul dinte,
● Este fabricată din oțel inoxidabil și se sterilizează cu abur sub presiune (autoclav) sau sterilizare prin
căldura uscată (pupinel).

Fig. 20

(Fabian O.,2015)
 BIBLIOGRAFIE

● ANTONIAC,Iulian.” Instrumentar și dispozitive chirurgicale”.

(2020)București.https://www.researchgate/net.
● FABIAN,Ovidiu.http://chirurgiagenerala.ro “Instrumente chirurgicale”(2020).
● FABIAN,Ovidiu.https://www.scribd.com/doc “ Instrumentar Chirurgical și
Obstretical” (2015).
● Rogozea L., Oglindă T., ,,Tehnici și manopere pentru asistenți medicali’’, (2018)
Brașov, Libris Editorial, pag.46, ISBN: 978-606-8814-43-8.
● TITIRICĂ,Lucreția. “Ghid de Nursing, vol II”, (2005), ed. “Viața medicală
Românească”,cap. “Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții
medicali”.