APLICAREA TIC ÎN PROCESUL DE PREDARE-ÎNVĂȚARE- 2017

EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ȘI GIMNAZIAL

MODULUL 1 Aplicarea TIC în proiectarea și pregatirea demersului didactic

CAP. 1 Eficientizarea demersului didactic prin utilizarea TIC
Scopul programului constă în dezvoltarea competenţelor cadrelor didactice din învăţământul
primar si gimnazial referitoare la utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor. Acest
proces este necesar pentru asigurarea unui învăţământ adecvat cerințelor specifice societății
informaționale, devenind eficient prin transferul de competenţe de organizare, desfăşurare şi
evaluare a procesului didactic.
Elevii de azi fac parte din generația tehnologiei și folosesc în permanență Internet-ul , e-
mail-urile, sms-urile și rețele de socializare avansate de tip Yahoo sau Facebook. Acest tip de
comunicare și informare face parte și din mijloacele moderne de învățare ca sprijin pentru teme.
Cadrul didactic poată fi și sever, dar și creativ în același timp. Trebuie sa fie deschis noilor
tehnologii pentru a putea interacționa cu elevii și să utilizeze aplicațiile TIC (Tehnologia
Informatiei și a comunicației) pentru lecțiile de predare și învățare.
„Orice calităţi ar avea mijloacele de învăţământ, nu trebuie să uităm că ele devin o
componentă importantă a tehnologiei didactice moderne numai în măsura în care cadrul didactic
ştie să le folosească în procesul de predare – învăţare şi să asigure creşterea randamentului
şcolar”, (Jinga, Istrate, 2002, p. 371).Jinga, I., Istrate, E., (coord.). (2002). Manual de
Pedagogie. Iași: Polirom.
Cu noile tehnologii informaţionale şi de comunicare (TIC), profesia de cadru didactic
evoluează de la instruirea centrată pe profesor, bazată preponderent pe predare, către medii de
învăţare interactive, centrate pe elevi.
Cadrele didactice trebuie sa aibă cunoștințe de utilizare TIC și competențe pedagogice.
Potenţialul educaţional al TIC-ului este caracterizat prin:
• acces la o cantitate mare de informaţie structurată pe domenii;
• acces la experimente virtuale sau simulări, care nu se pot efectua într-o sală de clasă
• interactivitate; activităţile educative pot fi uşor modificate, schimbate putând fi construite
variante de desfăşurare şi de durată, în funcţie de particularităţile elevului / clasei;

1 APMAT - Asociația pentru promovarea meșteșugurilor și artelor tradiționale

APLICAREA TIC ÎN PROCESUL DE PREDARE-ÎNVĂȚARE- 2017
EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ȘI GIMNAZIAL

Dacă un cadru didactic este decis să utilizeze TIC în procesul său de predare, se pun
următoarele întrebări și se caută răspunsurile la ele:
• cum se va folosi calculatorul pentru atingerea obiectivelor lecţiei?
• care sunt situaţiile-cheie în care cadrul didactic trebuie să intervină pentru a stimula şi a
direcţiona învăţarea elevilor?
• ce criterii de evaluare a progresului elevilor la disciplina respectivă vor fi utilizate?
• cum este influenţată organizarea lecţiei prin folosirea calculatorului?
APLICAȚIE

 Pornind de la experiența dumneavoastră didactică, prezentați o situație care

să dovedească beneficiile aduse de utilizarea calculatorului sau aplicarea TIC
în demersul didactic pe care îl realizați la clasă cu elevii.

MEDII TRADIŢIONALE DE NOI MEDII DE ÎNVĂŢARE

ÎNVĂŢARE
Instruire centrată pe profesor Învăţare centrată pe elev
Avansare lentă, pas cu pas Avansare mai rapidă, în mai mulţi paşi
Foloseşte un singur media Multimedia
Activitate izolată Activitate (muncă)colaborativă
Furnizare de informaţii (prin predare) Schimb de informaţii
Învăţare pasivă Învăţare activă, exploratorie
Învăţare factuală Gândire critică şi adoptare dedecizii în
(bazatăpeprezentareadefapte) cunoştinţă de cauză
Răspuns reactiv Acţiune planificată, proactivă
Context izolat, artificial Context autentic, ancorat în realitate
Care sunt competențele TIC pe care le dobândesc cadrele didactice prin formarea inițială:
Competenţele TIC necesare unui cadru didactic sunt:
• competenţe și abilităţi generale de utilizare a calculatorului;
• procesare de text;
• comunicare;

2 APMAT - Asociația pentru promovarea meșteșugurilor și artelor tradiționale

APLICAREA TIC ÎN PROCESUL DE PREDARE-ÎNVĂȚARE- 2017
EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ȘI GIMNAZIAL

• proceduri generale de informare, căutare pe Web, instrumente de lucru online;

• proceduri de download;
• cunoştinţe și competenţe specifice de utilizare a calculatorului pentru predare – învăţare –
evaluare.
„Instruirea asistată pe calculator reprezintă o metodă didactică care valorifică principiile
de modelare şi de analiză cibernetică a activităţilor de instruire în contextul noilor tehnologii
informaţionale şi comunicaţionale” (Cristea, 2002, p. 1996).
În momentul de faţă, există o evoluţie a intervenţiei calculatorului în activitatea didactică:
• introdus iniţial ca simplu mijloc didactic pentru ilustrare sau pentru testare obiectivă,
integrarea lui în lecţie devine ulterior metodă,
• utilizarea în predare – învăţare cu un ansamblu de principii didactice, devine util in
învăţare.
Instruirea asistată de calculator se poate folosi la majoritatea disciplinelor: limba română,
limbile străine, matematică, istorie, geografie, cunoaşterea mediului, istorie, muzică, educaţie
fizică etc. Utilizând instrumentele informatice, se pot realiza prezentări computerizate, de
exemplu cu ajutorul aplicaţiilor Power Point, Microsoft Word, Excel, Paint.
Argumente/ justificări pentru utilizarea TIC în lecții:
Prezenţa calculatorului în activitatea didactică este justifică deoarece:
• contribuie la perfecţionarea comunicării, aducând informaţii despre cele mai diferite
obiecte, fenomene, evenimente;
• permite vizualizarea unor obiecte sau fenomene care nu pot fi percepute direct de către
elevi;
• oferă suport tehnic pentru învăţarea prin descoperire, permiţând elevilor să efectueze
experimente;
• susţine procesul de formare a noţiunilor şi capacităţilor de analiză, sinteză, generalizare;
• oferă un suport pentru efectuarea de exerciţii şi rezolvarea de probleme;
• provoacă şi dezvoltă motivaţia învăţării, declanşând şi o atitudine emoţională pozitiv/

3 APMAT - Asociația pentru promovarea meșteșugurilor și artelor tradiționale

APLICAREA TIC ÎN PROCESUL DE PREDARE-ÎNVĂȚARE- 2017
EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ȘI GIMNAZIAL

constructivă;
• oferă posibilităţi de conexiune inversă şi contribuie la evaluarea rezultatelor şcolare
(Jinga, Istrate, 2007, p. 367).
APLICAȚIE

 Prezentați un punct de vedere personal referitor la necesitatea „educației

permanente, învățării pe tot parcursul vieții”.

Eficiența utilizării TIC

Eficienţa calculatorului, în activitatea de predare – învăţare este determinată de metodologia
folosită de cadrul didactic pentru integrarea acestuia în activitatea didactică.
Atât succesele, cât şi insuccesele în pregătirea teoretică şi practică a elevilor, sunt
determinate, de modul în care fiecare cadru didactic ştie să folosească potenţialul didactic al
mijloacelor de învăţământ.
Selecția informației este mai importantă pentru elevi, aceştia urmând să fie „bombardaţi” cu
o cantitate tot mai mare de informaţii pe diverse canale (radio, televiziune, Internet, presă
tipărită).
Elevii trebuie să stăpânească cunoştinţele necesare pentru a lucra cu resursele informaţionale
, deci trebuie să aibă o gândire independentă bine structurată care să le permită selecţia. Elevii
trebuie să fie deprinși cu abilitatea de a filtra şi selecţiona informaţiile valoroase, pertinente,
corespunzătoare vârstei, pregătirii şi aspiraţiilor lor.
Eficiența folosirii mijloacelor tehnice audio–vizuale este subliniată de I. Cerghit , care
afirmâ că: „dacă materialul de învăţat s-a prezentat numai oral, după 3 ore este reţinut în
proporţie de 70%, iar după 3 zile doar de 10%; dacă a fost prezentat numai vizual, din 72%
reţinut după 3 ore, mai rămân 20% după 3 zile; în schimb, dacă a fost transmis oral şi vizual,
după 3 ore se reţin 85% din date, iar după 3 zile s-au păstrat 65% din ele”(Cojocariu, 2002, p.
75).

4 APMAT - Asociația pentru promovarea meșteșugurilor și artelor tradiționale

APLICAREA TIC ÎN PROCESUL DE PREDARE-ÎNVĂȚARE- 2017
EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ȘI GIMNAZIAL

Utilizarea TIC pune în valoare stilurile de învățare ale elevilor: din perspectiva folosirii
eficiente a calculatorului în procesul de învăţământ, specialiştii recomandă „activizarea” elevilor
în funcţie de dominantele lor senzoriale.
Elevii cu dominantă vizuală vor fi solicitaţi, în special, la realizarea de desene, de grafice şi
diagrame, pentru reprezentarea în culori cât mai atractive dar şi sugestive ale acestora.
Elevii cu dominantă auditivă vor fi solicitaţi, în special, la reţinerea instrucţiunilor de
utilizare a soft-urilor sau a etapelor în care urează să se deruleze diferite sarcini de lucru.
Elevii cu dominantă practică vor fi solicitaţi, în special, la executarea sarcinilor de lucru, în
organizarea ergonomică a locului de muncă, în mânuirea tastaturii şi manevrarea unor auxiliare
(imprimantă, scaner). Ei sunt cei care îşi transpun cu uşurinţă ideile în aplicaţii practice şi pot fi
îndrumători ai colegilor lor.
Mijloacele de învăţământ cele mai moderne, având şi posibilităţi didactice extinse, sunt
calculatorul, softurile educaţionale, manualele virtuale, internetul. Toate acestea, în funcţie de
rolul pe care îl îndeplinesc în lecţie pot servi la urmatoarele :
• comunicarea de informaţii şi ilustrare;
• investigare, exersare şi formare de deprinderi practice;
• evaluare;
• eficientizarea timpului personal (al elevilor), didactic (în economia lecțiilor).
În condiţiile lecţiei tradiţionale, desfăşurate frontal cu 25-30 de elevi (uneori și mai mult) nu
se poate asigura „progresul în ritm propriu” şi nici conexiunea inversă. Activitatea desfăşurată cu
ajutorul calculatorului asigură posibilităţi de individualizare deplină, situaţia dezirabilă de „unu
la unu” (1:1 computing); un profesor la un elev.

Pentru învățământul primar:

În lecţiile sau secvenţele în care va folosi calculatorul, este necesar ca învăţătorul să poată
identifica modul/ modurile în care acesta contribuie la atingerea obiectivelor, întrebările-cheie şi
situaţiile-problemă în care el poate interveni pentru a stimula şi direcţiona procesul de învăţare la
elevi, metode de evaluare şi de înregistrare a progresului făcut de elevi la studiul disciplinei, dar

5 APMAT - Asociația pentru promovarea meșteșugurilor și artelor tradiționale

APLICAREA TIC ÎN PROCESUL DE PREDARE-ÎNVĂȚARE- 2017
EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ȘI GIMNAZIAL

şi în utilizarea TIC, criterii pentru ca evaluarea necesităţilor şi progresului elevilor la disciplina

respectivă să nu fie influenţată de folosirea calculatorului.
Se impune o pregătire şi verificare atentă a echipamentului ce urmează a fi folosit, ca şi o
„pregătire” a elevilor în legătură cu ceea ce ei urmează să facă. În acest mod, cadrul didactic al
învățământului primar transmite clar obiectivele ce urmează a fi atinse, structurând activitatea
elevilor. El va pune accentul pe aspectele relevante, inducându-le elevilor o stare de mulţumire
atunci când ei vor descoperi acele aspecte, învăţarea fiind mai uşoară şi mai plăcută.

Pentru ciclul de învățământ gimnazial:

Sunt trei categorii de exigențe specifice acestui nivel didactic:
• facilităţi sau limite de natură tehnică;
• cerinţe impuse de produsele software utilizate;
• exigenţe de ordin psihopedagogic.
Calculatorul este un mediu de comunicare axat pe dialog, interfaţa fiind elementul care face
posibilă comunicarea elev-calculator.
În sens tehnic, interfaţa asigură legăturile funcţionale, care se stabilesc între calculator
(unitatea centrală), pe de o parte si tastatură, mouse, imprimantă etc., pe de altă parte.
În sens uzual, interfaţa cuprinde totalitatea modurilor si echipamentelor graţie cărora
utilizatorul poate comunica cu sistemul de calcul. În această accepţiune, se poate vorbi de o
interfaţă elev-calculator.
În sens psihopedagogic, interfaţa cuprinde un ansamblu de proceduri şi coduri, menite să
faciliteze achiziţia de cunoştinţe ca şi formarea şi dezvoltarea structurilor cognitive ale elevilor.
Programele destinate TIC sunt aplicaţii interactive, adică sunt programe care necesită intervenţia
elevului pentru a se executa. Elevul dirijează execuţia fiecărei activităţi prin emiterea unor
comenzi speciale.
Comunicarea cu calculatorul se realizează, în principal, prin intermediul: ecranului, tastaturii
și mouse-ului. Deşi ecranul este zona de organizare şi redare electronică a obiectelor, el nu
reprezintă totul în procesul de comunicare.

6 APMAT - Asociația pentru promovarea meșteșugurilor și artelor tradiționale

APLICAREA TIC ÎN PROCESUL DE PREDARE-ÎNVĂȚARE- 2017
EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ȘI GIMNAZIAL

Vizualizarea pe ecran redă doar o parte din ceea ce este reprezentat în calculator.

APLICAȚIE

 Creați un scurt scenariu didactic, prezentând ecranul unui calculator ca

mijloc didactic de oferire a informațiilor.

Limite ale utilizării calculatorului în demersurile didactice:

Perspectiva elevilor
• posibilitatea instalării unei stări de izolare: elevul, fiind captivat de universul pe care îl
pune la dispoziţia sa calculatorul, neglijează relaţia cu colegii, comunicarea cu aceştia sau
cu familia, putând deveni un singuratic, fără prieteni. De aceea, trebuie urmărită atent de
către şcoală şi familie practicarea mişcării, a unui sport, a unor activităţi fizice;
• modificarea relaţiei de comunicare didactică elev-profesor, cu trăsături umane şi o
posibilă „dezumanizare” a acestei relaţii: elevul poate reacţiona numai la „stimuli lansaţi
de calculator”, nereacţionând la elemente ale comunicării verbale, nonverbale,
paraverbale;
• poate induce o atitudine egocentristă, elevul văzându-se ca fiind cel care pune în mişcare
o lume virtuală;
• elevii, mai ales cei mici, îşi pot forma o părere greşită despre lumea reală, confundând
realul cu virtualul, fapt care poate conduce la neadaptare la viaţa socială adevărată;
• dezvoltă şi amplifică unele afecţiuni oculare şi ale coloanei vertebrale.

Perspectiva cadrelor didactice:

• adaptarea stilului de predare la noua realitate, reformulându-şi propria concepţie
didactică, reluând proiectarea materialelor de învăţare şi a lecţiilor, modificând maniera
de desfăşurare a acestora;
• pierderea statutului de unic deţinător al cunoştinţelor şi informaţiilor şi transformarea sa
într-un partener de învăţare;

7 APMAT - Asociația pentru promovarea meșteșugurilor și artelor tradiționale

APLICAREA TIC ÎN PROCESUL DE PREDARE-ÎNVĂȚARE- 2017
EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ȘI GIMNAZIAL

• „estomparea rolului de model educativ oferit de către învăţător, fără ca prea mult din
personalitatea sa să transpară şi să se transfere asupra elevilor” (Cojocariu, 2002, p. 80).
În aceste condiţii, apare cu atât mai necesară profesionalizarea cadrelor didactice nu
numai în direcţia utilizării calculatorului, ci mai ales, în direcţia unei pregătiri psihopedagogie
suplimentare a acestora, pentru utilizarea eficientă a posibilităţilor educaţionale oferite de
calculator, pentru integrarea echilibrată a instruirii asistate de calculator în procesul didactic.
Un bun cadru didactic va şti când şi cum să alterneze în lecţie secvenţele asistate de
calculator şi secvenţele în care prezenţa acestuia nu este oportună.
APLICAȚIE

 Prezentați un punct de vedere personal referitor la avantajele și limitele

utilizării calculatorului în activitatea didactică.

1. Abordarea integrată a învățării. Mijloace didactice inovatoare: aplicarea TIC

O abordare integrată a învățării asigură o integrare logică a tuturor tipurilor de conţinuturi.
Interdisciplinaritatea este percepută de elevii claselor primare ca un joc care le oferă un cadru
larg de posibilităţi de informare, de descoperire a aptitudinilor şi de formare a deprinderilor de
muncă ordonată. Acest lucru se va realiza mult mai uşor prin utilizarea calculatorului.
Lucian Ciolan vorbea despre „capacitatea de a ieși din cutia dișciplinară”, ca
premisă/condiție a „succesului în viața personală, profesională și socială”, propunând soluția
„conexiunilor” pentru realizarea eficientă a problemelor concrete. (Dincolo de discipline).
Așadar, interdisciplinaritatea se bazează pe integrare, interconectare, conexiunea, cooperarea,
intersectarea, interacțiunea mai multor discipline. Modalitatea de realizare este dezvoltarea de
competențe-cheieintegrate, transversale.

Definiri ale unor concepte-cheie

Curriculum:
• ansamblul proceselor educative şi al experienţelor de învăţare prin care trece elevul pe
durata şcolarizării.

8 APMAT - Asociația pentru promovarea meșteșugurilor și artelor tradiționale

APLICAREA TIC ÎN PROCESUL DE PREDARE-ÎNVĂȚARE- 2017
EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ȘI GIMNAZIAL

• ansamblul documentelor şcolare în care se valorifică interdependenţele dintre obiective,

conţinuturi, metodologie şi strategiile de evaluare.
Planul-cadru de învăţământ este un document de tip reglator, instrument de bază în
promovarea politicilor educaţionale la nivel naţional, care stabileşte diferenţiat - în funcţie de
nivelul de şcolarizare, forma de învăţământ şi, după caz, filiera, profilul, specializarea/
calificarea - disciplinele/ domeniile de studiu/ modulele de pregătire obligatorii studiate de către
elevi în şcoală, numărul de ore pe săptămână alocat fiecăreia/ fiecăruia dintre acestea, precum şi
numărul de ore alocat disciplinelor/ domeniilor de studiu/ modulelor de pregătire opţionale.
Programa şcolară reprezintă un document de tip reglator, care stabileşte, pentru fiecare
disciplină/ domeniu de studiu/ modul de pregătire, oferta educaţională corelată cu bugetul de
timp şi statutul precizat prin planul-cadru; din perspectivă funcţională, programa este un
instrument de lucru al cadrului didactic, care stabileşte oferta educaţională pentru un parcurs
şcolar determinat, în termeni de finalităţi urmărite, elemente de bază ale conţinuturilor teoretice,
experimentale şi aplicative, recomandări metodologice pentru orientarea procesului didactic şi
pentru evaluare.
Trunchiul comun (TC) reprezintă oferta educaţională stabilită la nivel central, parcursă în mod
obligatoriu de elevi în funcţie de nivelul de şcolaritate, anul de studiu, filieră, profil şi
specializare; TC asigură egalizarea de şanse la educaţie pentru toţi elevii.
Curriculum diferenţiat (CD) reprezintă oferta educaţională stabilită la nivel central, parcursă în
mod obligatoriu de toţi elevii în funcţie de profiluri şi specializări/ calificări; CD constă într-un
pachet de discipline/ module cu alocări orare aferente, diferenţiate pe profiluri şi pe specializări/
calificări.
Curriculumul la decizia şcolii (CDS) şi curriculumul în dezvoltare locală (CDL) reprezintă
oferta educaţională propusă de şcoală, în concordanţă cu nevoile şi interesele de învăţare ale
elevilor, cu specificul şcolii şi cu nevoile comunităţii locale/partenerilor economici.
„Curriculumul naţional aplicat în învăţământul preuniversitar este centrat pe scopuri
specifice corespunzătoare fiecărui nivel de învăţământ.

9 APMAT - Asociația pentru promovarea meșteșugurilor și artelor tradiționale

APLICAREA TIC ÎN PROCESUL DE PREDARE-ÎNVĂȚARE- 2017
EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ȘI GIMNAZIAL

(4) Curriculumul naţional pentru educaţia timpurie este centrat pe dezvoltarea cognitivă,
senzorio-motorie, socio-afectivă şi pe dezvoltarea capacităţii de învăţare a copilului.
(5) Curriculumul naţional pentru învăţământul primar şi gimnazial se axează pe domenii de
competenţe cheie care conturează profilul de formare al elevului; pentru facilitarea tranziţiei de
la învăţământul preşcolar la învăţământul primar, curriculumul naţional pentru clasa pregătitoare
urmăreşte dezvoltarea fizică, socio-emoţională, cognitivă a limbajului şi comunicării, precum şi
dezvoltarea capacităţilor şi a atitudinilor în învăţare, asigurând totodată punţile către dezvoltarea
competenţelor cheie.
(6) Curriculumul naţional pentru învăţământul liceal este centrat pe dezvoltarea şi diversificarea
competenţelor cheie şi formarea competenţelor specifice în funcţie de filieră, profil, specializare
sau calificare.
(7) Curriculumul naţional pentru învăţământul profesional este centrat pe dezvoltarea şi
diversificarea competenţelor cheie şi formarea competenţelor specifice în funcţie de domeniul de
pregătire profesională şi de calificare” (OMEN 3593/2014, art. 5 (3-7)).

Integrare curriculară:
• Sinonime pentru integrare: fuziune, armonizare, încorporare, unificare, coeziune.
• presupune acţiunea de a face să inter-relaţioneze diverse elemente, cu scopul de a
construi un întreg de nivel superior.
• procesul şi rezultatul procesului prin care un element nou devine parte integrantă a unui
ansamblu existent.
• asocierea diferitelor obiecte de studiu, din acelaşi domeniu sau din domenii diferite, în
una şi aceeaşi planificare a învăţării.

Aspecte definitorii ale Curriculum-ului integrat:

• combinarea şi punerea în relaţie a obiectelor de studiu;
• stabilirea de relaţii între concepte, fenomene şi procese din domenii diferite;
• corelarea rezultatelor învăţării cu situaţiile din viaţa cotidiană;
• centrarea pe activităţi integrate, de tipul proiectelor;

10 APMAT - Asociația pentru promovarea meșteșugurilor și artelor tradiționale

APLICAREA TIC ÎN PROCESUL DE PREDARE-ÎNVĂȚARE- 2017
EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ȘI GIMNAZIAL

• principiile organizatoare ale curriculumului sunt unităţile tematice, conceptele sau

problemele;
• flexibilitatea în gestionarea timpului şcolar şi în gruparea elevilor;
• maximizează utilizarea timpului de învățare pentru „împrumuturile” dintr-o arie spre a fi
utilizate ca suport în alta.

Argumente în favoarea Curriculum-ului integrat:

• eliminarea faliilor/rupturilor epistemologice dintre discipline, în sensul acoperirii lor
• întrepătrunderea câmpurilor disciplinare, în sensul completării, explicării, uniformizării
lor
• elaborarea unor competențe transversale, construcții pedagogice care să faciliteze
învățarea la elevi.
Predarea integrată:
Presupune schimbări în organizarea conținuturilor și în procesul de instruire. Începe la momentul
proiectării, centrându-se pe elev, pe experiențele sale didactice, continuă în timpul implementării
curriculum-ului. E o strategie bazată pe continuitatea și complementaritatea cunoștințelor
(unitatea științei) și pe procesul de instruire.
Presupune:
- din perspectiva cadrului didactic:
• Design instrucțional flexibil
• Stil de predare adaptativ
• Cunoașterea stilurilor de învățare ale elevilor
- din perspectiva elevilor:
• disponibilitate, implicare, flexibilitate, bagaj de cunoștințe generale interconectate.

Argumente în favoarea predării integrate:

• Cadrul didactic devine facilitator, mediator, sprijin în învățare pentru elevi
• Deplasarea accentului dinspre rolul de furnizor de informații/cunoștințe al cadrului
didactic spre cel care însoțește învățarea elevilor

11 APMAT - Asociația pentru promovarea meșteșugurilor și artelor tradiționale

APLICAREA TIC ÎN PROCESUL DE PREDARE-ÎNVĂȚARE- 2017
EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ȘI GIMNAZIAL

• Încurajarea relațiilor interpersonale la nivelul grupurilor de elevi

• Abordarea completă a conceptelor, urmată de prezentarea relațiilor dintre ele
• Introducerea metodelor și tehnicilor de predare-învățare (instruire) dinamice, interactive,
moderne în ansamblul procesului didactic
• Corelarea eficientă a proiectării didactice cu momentul evaluării (apreciere calitativă)
• Traversarea barierelor obiectelor de studiu, asocieri semnificative de cunoștințe pentru
elevi
• Interactivitate, abordarea holistică a conceptelor.

APLICAȚIE

 Alegeți trei concepte-cheie prezentate anterior și definiți-le din perspectiva

ciclului de învățământ la care activați.

Ipostaze/trepte ale integrării curriculare:

a) Mono-disciplinaritatea înseamnă un singur obiect de studiu, independent,
cunoștințe/conținuturi specifice unei discipline de învățământ.
Avantaje:
• Specializare
• Intra-disciplinaritatea conținuturilor de învățare
• Aprofundare și înțelegerea conceptelor pentru elevi
• Continuitatea demersului didactic pentru cal care realizează instruirea
• Coerență internă, relevanță, eficiență în interiorul disciplinei/obiectului de studiu
• Atașamentul celui care învață.
Limite:
• Liniaritate în gândire
• Limitare conceptuală
• Gândire „în cutie”.

12 APMAT - Asociația pentru promovarea meșteșugurilor și artelor tradiționale

APLICAREA TIC ÎN PROCESUL DE PREDARE-ÎNVĂȚARE- 2017
EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ȘI GIMNAZIAL

b) Multi-disciplinaritatea presupune abordare din perspective diverse și mereu altele,

independență conceptuală, orizont lărgit de cunoaștere pentru elevi, flexibilitatea
demersului didactic pentru cel care realizează instruirea, mai multe discipline/obiecte de
studiu.
Avantaje:
• Corelări, asocieri, paralelisme între conținuturile de învățare pentru elevi
• Ancore cognitive în realizarea învățării
• Conceptualizări, lămuriri, dezvoltări în câmpurile cunoașterii pentru elevi
• Flexibilitate în conceperea demersului pedagogic pentru cadrele didactice
• Evaluarea diferitelor domenii (cognitiv, afectiv, motric) în cadrul cărora au fost proiectate
obiectivele demersului didactic.
Limite:
• Riscul irosirii
• Posibilitatea eludării „esențialului”
• Dezinteres pentru elevi
• „Lipsă de competență” pentru cadrul didactic.
c) Pluri-disciplinaritatea se referă la studierea unor concepte/cunoștințe/teme din cadrul
unei discipline prin intermediul mai multor discipline.
Avantaje:
• Folosirea aparatului metodologic/metodelor de predare-învățare-evaluare caracteristice
mai multor discipline în abordarea unui conținut
• Elongație, flexibilitate pedagogică
• Dinamism
• Atractivitate.
Limite:
• Riscul lipsei de timp
• Necesită o pregătire specială

13 APMAT - Asociația pentru promovarea meșteșugurilor și artelor tradiționale

APLICAREA TIC ÎN PROCESUL DE PREDARE-ÎNVĂȚARE- 2017
EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ȘI GIMNAZIAL

• Elevii pot manifesta interes scăzut.

d) Inter-disciplinaritatea presupune intersecția metodologică și terminologică a mai multor
discipline în abordarea unei teme majore, centrale.
Interdisciplinar înseamnă intersectare (intersectarea ariilor curriculare).
Multidisciplinar înseamnă corelare (corelarea disciplinelor).
Avantaje:
• Deschidere spre concepte de graniță
• „Gândire în afara cutiei”
• Metodologie deschisă, diferită în abordarea diferitelor concepte
• Cooperare, colaborare în rândul elevilor
• Învățarea prin proiecte
• Lucrul în echipă
• Structuri mentale dezvoltate
• Adaptare
• Transfer de cunoștințe/concepte
• Participare
Limite
• Riscul înțelegerii superficiale a unor concepte/conținuturi
• Abordare de suprafață
• „lene socială”.
e) Trans-disciplinaritatea este treapta cea mai complexă a integrării curriculare. Înseamnă
noi câmpuri de cunoaștere, noi discipline, noi metode, „meta”, permite abordări/proiecte
integrate, noi paradigme.
Practici educaţionale care promovează învăţarea integrată
In perspectiva promovării instruirii integrate, pot fi făcute câteva recomandări adresate cadrelor
didactice :

14 APMAT - Asociația pentru promovarea meșteșugurilor și artelor tradiționale

APLICAREA TIC ÎN PROCESUL DE PREDARE-ÎNVĂȚARE- 2017
EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ȘI GIMNAZIAL

• adaptarea conţinutului predat la nivelul de înţelegere al elevilor (puţin deasupra nivelului

lor actual de înţelegere)
• oferirea de strategii alternative de rezolvare a unei probleme
• încurajarea ,,inventării”/ descoperirii de către elevi a unor soluţii proprii
• aplicarea noilor concepte în diferite situaţii, sarcini sau prin relaţionarea cu cunoştinţele
anterioare
• utilizarea de exemple variate, organizarea informaţiei în diferite moduri
• testarea frecventă reprezentând „dificultăţi” dezirabile.
O recomandare din perspectivă deontologică ce poate fi făcută cadrelor didactice pentru
eficientizarea învățării integrate este cea legată de conștientizarea rolurilor pe care acestea le pot
avea/„face” în derularea demersului didactic.
Astfel, cadrul didactic poate fi, pe rând sau în același timp,
• Facilitator al învățării elevilor, prin interacțiune, comunicare, exemplul personal,
implicare, oferirea de contexte de învățare.
• Mediator între elevi, elevi și alte cadre didactice, alți actanți din mediul educațional, elevi
și părinții lor, în conflictele elevilor, în negocierile acestora.
• Partener în construirea învățării elevilor, în „contractul pedagogic” dintre cadrele
didactice și elevi pe care îl presupune școala.
• Să stimuleze dezvoltarea cognitivă a elevilor, implicarea lor în diferite forme de educație
(formală, nonformală, informală) și contexte de învățare.

APLICAȚIE

 Oferiți exemple de conținuturi abordate integral la disciplina pe care o

predați. În ce măsură pot fi abordate transdisciplinar.

15 APMAT - Asociația pentru promovarea meșteșugurilor și artelor tradiționale

APLICAREA TIC ÎN PROCESUL DE PREDARE-ÎNVĂȚARE- 2017
EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ȘI GIMNAZIAL

Elaborarea curriculum-ului şcolar în viziune interdisciplinară

Curriculum-ul trebuie să fie elaborat în conformitate cu idealul educaţional al şcolii româneşti, să
reflecte adecvat dinamica valorilor socio-culturale specifice unei societăţi deschise şi
democratice şi să contribuie la studierea şi prospectarea dinamicii sociale şi culturale a societăţii.
El trebuie să respecte particularităţile de vârstă ale elevilor, precum şi principiile de psihologie a
învăţării, să îi ajute pe elevi să îşi descopere şi să îşi valorifice la maximum disponibilităţile şi
potenţialul de care dispun, să stimuleze şi să dezvolte gândirea divergentă, critică şi creativă a
acestora.
 Principii referitoare la activitatea de învățare:
• Elevii adoptă stiluri, tehnici, procedee de învăţare diferite şi înregistrează ritmuri de
învăţare diferite;
• activitatea de învăţare are la bază eforturi intelectuale şi motrice continue, implicare
afectivă, (auto) motivaţie şi autodisciplină;
• învăţarea se poate realiza în cadrul activităţilor individuale şi de grup;
• activitatea de învăţare îşi propune formarea şi dezvoltarea de capacităţi, competenţe,
abilităţi, atitudini, comportamente, conduite şi însuşirea de cunoştinţe;
• la baza activităţii de învăţare trebuie să stea interesele şi nevoile educaţionale ale elevilor,
pentru a contribui eficient la dezvoltarea personalităţii acestora şi la integrarea lor activă
în viaţa socială şi profesională.

 Principii care se referă la activitate de predare:

• Cadrele didactice trebuie să propună situaţii de învăţare diverse şi eficiente, care să
permită atingerea obiectivelor instructiv-educative urmărite;
• activitatea de predare trebuie să stimuleze şi să susţină motivaţia elevilor pentru învăţarea
continuă, permanentă;
• cadrele didactice să descopere şi să dezvolte aptitudinile elevilor, să răspundă intereselor
şi nevoilor lor educaţionale;

16 APMAT - Asociația pentru promovarea meșteșugurilor și artelor tradiționale

APLICAREA TIC ÎN PROCESUL DE PREDARE-ÎNVĂȚARE- 2017
EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ȘI GIMNAZIAL

• activitatea de predare presupune nu numai transmiterea de cunoştinţe, ci şi formarea de

competenţe, comportamente, atitudini, conduite etc.;
• activitatea de predare să dea posibilitatea elevilor să realizeze transferul de cunoştinţe şi
de competenţe, în manieră intra- şi interdisciplinară;
• activitatea de predare să se deruleze în contexte educaţionale care să realizeze, cât mai
strâns, legătura dintre activitatea instructiv-educativă din şcoală şi viaţa cotidiană.

 Principii care se referă la activitatea de evaluare:

• Activitatea de evaluare didactică reprezintă o dimensiune esenţială a procesului curricular

şi o practică sistematică în sala de clasă;
• evaluarea didactică trebuie să se realizeze prin valorificarea unor strategii de evaluare
flexibile, respectiv a unor metode, tehnici şi procedee de evaluare diverse, adecvate
contextelor educaţionale;
• evaluarea didactică trebuie să reprezinte un proces formativ şi reglator, care informează
agenţii educaţionali în legătură cu calitatea şi rezultatele activităţii instructiv-educative;
• evaluarea didactică trebuie să îi sprijine pe elevi să realizeze o autoevaluare corectă şi să
îşi optimizeze permanent rezultatele şcolare;
• evaluarea didactică se fundamentează pe standarde curriculare de performanţă, orientate
spre ceea ce va fi elevul capabil să realizeze la finalizarea parcursului său şcolar şi la
intrarea în viaţa socială.

Etapele procesului interdisciplinar (curricular)

Procesul curricular susţinut în manieră interdisciplinară se desfăşoară în cinci etape:
• proiectarea curriculum-ului,
• dezvoltarea curriculară,
• implementarea,
• evaluarea,
• revizuirea.

17 APMAT - Asociația pentru promovarea meșteșugurilor și artelor tradiționale

APLICAREA TIC ÎN PROCESUL DE PREDARE-ÎNVĂȚARE- 2017
EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ȘI GIMNAZIAL

Proiectarea curriculumului
Reprezintă „motorul inovator” al abordării cross-curriculare. Demersul de proiectare nu
maiporneşte de la discipline/ obiecte de studiu ca principiu organizator, ci de la teme, subiecte,
probleme sau provocări care pot, sau nu pot să fie încadrate ulterior în anumite discipline de
studiu.
Proiectarea curriculară poate îmbrăca două forme:
• proiectarea tematică/ curriculum tematic;
• proiectarea bazată pe competenţe/ curriculum centrat pe competenţe.

Dezvoltarea curriculară
Are ca rezultat, în funcţie de opţiunea pentru un model de proiectare sau altul:
• unităţi tematice de studiu (integrate în cadrul unei discipline sau de natură
interdisciplinară);
• module (centrate pe formarea unor competenţe clar definite);
• teme transversale (corelează deprinderi şi cunoştinţe dintr-un ansamblu de domenii şi/
sau discipline la nivelul proiectării procesului de instruire);
• Un principiu extrem de important în dezvoltarea curriculară se referă la necesitatea de a
lăsa construcţia curriculară deschisă. Fiecare cadru didactic poate face adaptări în raport
cu stilul de predare, particularităţile elevilor, interesele elevilor, opţiunile educaţionale ale
şcolilor etc.
Implementarea curriculumului
Sunt extrem de importante activităţile de învăţare, design-ul situaţiilor şi al contextelor
relevante în care se produce învăţarea, organizarea mediului de învăţare, organizarea
experienţelor de învăţare (fără a se ignora importanţa rezultatelor aşteptate ale instruirii,
formulate în termeni de obiective, competenţe, valori, atitudini).
Inovaţii metodologice aduse de temele cross-curriculare:
• utilizarea intensă a metodelor de lucru participative;
• accent pe abilităţile metacognitive;

18 APMAT - Asociația pentru promovarea meșteșugurilor și artelor tradiționale

APLICAREA TIC ÎN PROCESUL DE PREDARE-ÎNVĂȚARE- 2017
EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ȘI GIMNAZIAL

• accent pe educaţia morală;

• accent pe problemele cu caracter tematic şi relevante din punct de vedere social.

Evaluarea rezultatelor instruirii

Pune accent pe caracterul constatabil al achiziţiilor dobândite în instruire. Sunt valorizate
metodele alternative de evaluare, mai ales proiectul şi portofoliul, dar şi observarea sistematică,
listele de verificare, interviul de evaluare etc.
Revizuirea curriculum-ului
Pornind de la caracteristicile celorlalte etape ale procesului, revizuirea curriculum-ului se
produce din perspectiva răspunsului la două întrebări, în vederea sporirii relevanţei temelor
abordate şi motivaţiei pentru studiu a elevilor:
• „În ce măsură experienţele de învăţare au fost relevante pentru elevi?”
• „În ce măsură experienţele de învăţare au fost motivante pentru elevi?”.
APLICAȚIE

 Pornind de la programa școlară a disciplinei pe care o predați, prezentați o

formă curriculară interdisciplinară conform celor cinci etape ale procesului
curricular.

„Modul cum culegi, administrezi şi foloseşti informaţia fac din tine un câştigător sau un
înfrânt în viaţă”. În această manieră dramatică sintetizează Bill Gates rolul tehnologiei
şiinformaţiei.
Este tot mai evident faptul că în prezent existenţa fiecărui individ în parte, ca şi a întregii
societăţi în ansamblul ei, devine tot mai marcată de necesitatea cunoaşterii rapide, complete şi
corecte a realităţii înconjurătoare, pentru ca luarea deciziilor să fie făcută ferm, oportun şi
competent. Orice decizie are la bază informaţii şi date referitoare la obiectul activităţii
respective. Prelucrarea datelor trebuie făcută în concordanţă cu cerinţele tehnologiei
informaţionale.
Se pot astfel contura diferenţele dintre date şi informaţii:

19 APMAT - Asociația pentru promovarea meșteșugurilor și artelor tradiționale

APLICAREA TIC ÎN PROCESUL DE PREDARE-ÎNVĂȚARE- 2017
EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ȘI GIMNAZIAL

Datele desemnează elementele primare, provenind din diverse surse, fără o formă
organizată care să permită luarea unor decizii.
Informaţiile sunt date ce au un caracter de noutate, care îmbogăţesc nivelul de cunoştinţe
ale celui care primeşte aceste informaţii. O dată care nu aduce nimic nou nu se poate considera
informaţie.
Calculatorul este capabil să modeleze şi să manipuleze această informaţie. Prelucrarea
datelor (numită şi procesare) presupune totalitatea transformărilor, ca formă şi conţinut a datelor.
Tehnologia Informaţiei (IT) reprezintă totalitatea instrumentelor ce se bazează pe un calculator,
folosite de oameni pentru a prelucra şi transmite informaţii.
Tehnologia Informaţiei (IT) este formată atât din echipamente necesare prelucrării
informaţiei şi comunicării ei, cât şi din software-ul necesar pentru obţinerea informaţiilor şi
transmiterea lor.
Calculatorulului , pentru prelucrarea automata a informaţiei ,trebuie să i se furnizeze
datele pe care trebuie să le prelucreze (datele de intrare) şi o listă de instrucţiuni (programul) care
să îi spună cum să prelucreze aceste date. În urma prelucrării datelor calculatorul va furniza
utilizatorului rezultatele obţinute (date de ieşire). Operaţiile şi ordinea în care acestea sunt
executate de către calculator sunt transmise de către om prin intermediul programelor.
Pentru a realiza aceste operaţii din punct de vedere structural, calculatorul electronic este
format din două componente de bază: hardware şi software.
Hardware – totalitatea echipamentelor fizice (mecanice, electrice şi electronice) care
realizează prelucrarea automată a informaţiei şi din echipamente care asigură comunicarea dintre
utilizator şi calculator (unitatea centrală, monitorul, tastatura).
Software - programele care realizează conducerea şi controlul procesului de prelucrare şi
efectuarea operaţiilor curente, deci fac posibilă funcţionarea eficientă și corecta a elementelor
hardware.
APLICAȚIE

20 APMAT - Asociația pentru promovarea meșteșugurilor și artelor tradiționale

APLICAREA TIC ÎN PROCESUL DE PREDARE-ÎNVĂȚARE- 2017
EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ȘI GIMNAZIAL

 Dați o scurtă definiție a termenilor Hardware și Software.

 Enumerați trei factori ce influențează performanțele unui computer.
 Enunțați aplicații software care sunt folosite în activitatea didactică.

2. TIC, instrument/mijloc didactic

În contextul schimbărilor rapide sociale şi a nevoii continue de pregătire şi formare vorbim şi

pentru învământul preuniversitar şi în particular pentru predarea disciplinelor informatice despre
noi paradigme educaţionale cum ar fi:
• individualizarea învăţării. Fiecare persoană care învaţă este diferită, în sensul unui stil
diferit de învăţare, a unor cunoştințe anterioare (background) diferite, cu diferite interese
şi motivaţii. Chiar dacă se recunoaşte că fiecare persoană este strict individualizată,
desfăşurarea "clasică" a procesului instructiv-educativ nu permite o bună individualizare
a procesului de instruire.
• motivarea. Individualizarea procesului de instruire determină, în general, o creştere a
motivaţiei persoanei instruite. În același timp, caracterul ludic al utilizării unor anumite
programe determină o întărire a motivaţiei.
• învăţarea interactivă. Elevul are un rol activ. Interactivitatea susţine procesele de învăţare
creativă, prin descoperire.
• individualizarea conţinutului. Elevul poate avea controlul conţinutului şi al căilor de
învăţare a acestuia, pentru adaptarea interacţiunii la diferite stiluri de învăţare.
• schimbări în statutul profesorului. Profesorul organizează resursele de instruire, oferă
recomandări cu privire la ceea ce este bine să se realizeze în timpul interacţiunii
educaţionale.
• schimbări în tehnicile de evaluare. Cu ajutorul calculatorului, testarea şi instruirea se pot
realiza concomitent. Evaluarea poate fi o activitate continuă.
Utilizând resursele TIC, elevii, sub îndrumarea permanentă a profesorului la şcoală sau
individual, acasă, pot obţine informaţii necesare pregătirii lecţiilor şi temelor la toate disciplinele
21 APMAT - Asociația pentru promovarea meșteșugurilor și artelor tradiționale
APLICAREA TIC ÎN PROCESUL DE PREDARE-ÎNVĂȚARE- 2017
EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ȘI GIMNAZIAL

informatice, pot selecta surse din Internet care conţin informaţii care să-i ajute în dezvoltarea
proiectelor.
Activitatea de învăţare şi progresul elevilor trebuie să fie evaluat. În acest sens, utilizarea
mijloacelor TIC joacă un rol foarte important. Reprezentând o activitate de mare complexitate,
evaluarea la clasă se poate face obiectiv, într-un timp scurt, utilizând teste cu itemi obiectivi sau
semiobiectivi. Aceleaşi instrumente pot fi utilizate de către elevi în propria pregătire, pentru
autoevaluare.
Nivelul performanţei şcolare depinde de metodele de predare/evaluare aplicate. Se constată o
creştere calităţii instruirii, în cazul în care metodele tradiţionale se înlocuiesc sau se completează
cu metode moderne, care implică noile tehnologii. Se constată o creştere în acest caz a nivelului
performanţelor şcolare şi motivaţiei pentru învăţare.
Utilizarea TIC în demersul didactic constituie o formă adecvată şi firească în care elevii sunt
pregătiţi pentru a se integra într-o societate informatizată, asigurând un avantaj major, atât pentru
cadrele didactice cât şi pentru elevi.
Ca mijloc didactic, TIC oferă elevilor:
• Creşterea interesului faţă de disciplinele pe care le studiază,
• Creşterea ponderii timpului de învăţare în clasă,
• Motivarea elevilor pentru obţinerea progresului şcolar,
• Activizarea elevilor în vederea formării competenţei de comunicare,
• Stimularea creativităţii elevilor, atât în activităţile individuale, cât şi în cele de grup,
• Realizarea unor experienţe de învăţare la disciplinele pe care le studiază prin stimularea
învăţării prin colaborare,
• Creşterea încrederii elevilor în procesul de evaluare,
• Dezvoltarea interesului pentru abordarea integrată şi interdisciplinară/ transdisciplinară a
disciplinei pe care o studiază.

Prin instrumentul didactic, TIC realizează următoarele sarcini:

• se analizează nevoile de e-learning la nivel individual şi la nivel de organizaţie;

22 APMAT - Asociația pentru promovarea meșteșugurilor și artelor tradiționale

APLICAREA TIC ÎN PROCESUL DE PREDARE-ÎNVĂȚARE- 2017
EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ȘI GIMNAZIAL

• se analizează contextul organizaţional al beneficiarului de e-learning şi stabileşte

obiectivele organizaţiei în domeniul e-learning-ului;
• se elaborează şi implementează politicile şi strategiile de e-learning şi evaluează eficienţa
acestora;
• se promovează programele de educaţie/formare prin e-learning;
• se definesc obiectivele programelor de educaţie/formare prin e-learning;
• se proiectează şi implemetează programele de educaţie / formare prin e-learning;
• se proiectează curriculum-ul şi scenariile didactice pentru programele de educaţie /
formare prin e-learning;
• se analizează caracteristicile sistemului de educaţie/ formare prin e-learning şi stabileşte
specificaţiile şi arhitectura soluţiilor pentru LMS (Learning Management System);
• se stabilesc şi se proiectează conţinuturile şi materialele suport utilizate în programele de
educaţie/ formare prin e-learning;
• se asigură dezvoltarea conţinuturilor şi materialelor suport pentru sistemele de educaţie/
formare prin e-learning;
• se stabilesc instrumentele de evaluare a programelor de educaţie / formare prin e-
learning;
• se evaluează programele de educaţie/ formare prin e-learning, conţinuturile şi materialele
suport.
Experienţa implemetării în ultimele decenii a diverselor forme de TIC în sălile de clasă şi în
alte formule de instruire demonstrează că realizarea deplină a beneficiilor oferite de TIC pentru
educaţie nu va fi automată. O integrare eficientă a TIC în sistemul educaţional este un proces
complex, multicomponent, care implică aspectele curriculare şi pedagogice și competenţe ale
cadrelor didactice ale nivelurilor de învățământ primar și gimnazial.

Instrumente TIC care facilitează dezvoltarea competenţelor specifice la disciplinele

învățământului primar și gimnazial

23 APMAT - Asociația pentru promovarea meșteșugurilor și artelor tradiționale

APLICAREA TIC ÎN PROCESUL DE PREDARE-ÎNVĂȚARE- 2017
EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ȘI GIMNAZIAL

Instrumentele hardware reprezintă echipamentele digitale universale sau specializate,

utilizate pentru desfăşurarea procesului didactic , ce ofera posibilităţi de comunicare, de accesare
şi de creare a resurselor educaţionale multimedia. Echipamentele hardware dirijate de
microprocesoare sunt clasificate astfel:
Echipamente de prezentare ce asigură perceperea vizuală şi sonoră pasivă sau interactivă
a datelor în format digital pentru un utilizator sau un grup de utilizatori. Exemple: monitoare
video, proiectoare multimedia, table interactive.
Echipamente de stocare, reprezentând diverse medii de stocare a datelor: magnetice,
optice, mixte. Mărirea capacităţii lor de stocare este însoţită de micşorarea dimensiunilor,
creşterea portabilităţii şi a siguranţei datelor.
Echipamente specializate de preluare a imaginilor, secvenţelor video şi audio. De
exemplu, echipamentele pentru digitalizarea documentelor tipărite
– scannerele prin a căror utilizare a crescut exponenţial cantitatea de informaţie digitală şi
a impulsionat dezvoltarea formatelor multimedia
Instrumentele software sunt resurse digitale de mai multe tipuri:
• Resurse pasive
• Obiecte de învăţare standardizate
• Aplicaţii de simulare
• elementelor hardware.
APLICAȚIE

 Oferiți exemple de echipamente de prezentare, echipamente de stocare,

echipamente specializate utile în predarea și evaluarea conținuturilor disciplinei
dumneavoastră.

3. Proiectarea curriculară a unei lecții

24 APMAT - Asociația pentru promovarea meșteșugurilor și artelor tradiționale

APLICAREA TIC ÎN PROCESUL DE PREDARE-ÎNVĂȚARE- 2017
EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ȘI GIMNAZIAL

Învăţarea facilitată de TIC comportă existenţa unui program de instruire, ca rezultat al

proiectării pedagogice, un produs pedagogic transpunerea acestuia într-un produs informatic
utilizând instrumente adecvate.
În plus, cadrul didactic trebuie să dispună de un echipament hardware corespunzător, ca
şi de instrumentele de informatice (software) cu care să poată transpune în practică elementele
necesare desfăşurării activităţii didactice.
Se conturează ca etape de operaţionalizare:
• proiectarea pedagogică
• a conţinutului
• a activităţii elevului pentru însuşirea conţinutului respectiv;
• asigurarea echipamentului tehnic (componenta hardware) şi a produselor (software);
• elaborarea produsului informatic propriu zis, utilizabil în procesul predare – învăţare –
evaluare.
În ansamblul acestor activităţi, aportul cadrului didactic, indiferent de nivelul de învățământ
la care realizează demersul didactic, se înscrie, preponderent în preocupările de creare a
produsului pedagogic, proiectarea demersului didactic.

Proiectarea curriculară a lecției

Organizarea curriculară și managerială a resurselor pedagogice ale lecției
A. Organizarea administrativă
Școala (caracterizare, comunitate): infrastructură TIC
Clasa (caracterizare statistică): abilități legate de TIC
Baza didactico-materială:
1) spațiu
2) mijloace
3) timp
Profesor: nume, prenume, specialitatea, experiență didactică (grad), vechime în școală, în clasă.
B. Organizarea pedagogică

25 APMAT - Asociația pentru promovarea meșteșugurilor și artelor tradiționale

APLICAREA TIC ÎN PROCESUL DE PREDARE-ÎNVĂȚARE- 2017
EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ȘI GIMNAZIAL

Tema lecției – a capitolului sau unității de instruire – reflectată în scopul general al lecției
conceput ca sinteză a obiectivelor specifice (din programă) exprimate în termeni de competențe
specifice disciplinei și de conținuturi de bază corespunzătoare acestora:
Subiectul lecției:
Forme de organizare a instruirii/procesului de învățare:
- determinate social: frontală, cu clasa
- inițiate de profesor: microgrupe, individuală.
Tip de lecție – în raport de scop general și de temă (Lecția mixtă).
Varianta de lecție – în raport de obiectivele concrete deduse din scopul general – în funcție de
clasă, în raport de materialul didactic (iconic, material, concrete).
Planificarea activității de referință
1. Scopul general al lecției (definit în termeni de competențe specifice și conținuturi de bază).
2. Obiective concrete – deduse din scopul general, exprimate în termeni de performanțe concrete
exprimate și conținuturi observabile, evaluabile pe tot parcursul lecției conform unor criterii
anunțate la începutul lecției (2-5 obiective) susținute afectiv, psiho-motric – nu operaționale,
participare, receptare afectivă.
3. Conținuturi de bază necesare pentru îndeplinirea scopului general și a obiectivelor concrete –
concepte, reguli.
4. Metoda de bază corespunzătoare tipului de lecție și variantei de lecție (scop și obiective
concrete și tipului de activitate) și procedeele didactice (2-4) care susțin metoda de bază în
anumite secvențe sau care pot înlocui metoda de bază atunci când aceasta eșuează.
5. Evaluarea inițială și continuă și finală (decizii): decizii formale și informale utilizând metode
clasice, alternative, preluate și de la nivelul metodei de bază și a procedeelor didactice.

Realizarea/dezvoltarea curriculară
Normativitatea realizării/dezvoltării curriculare și manageriale a lecției – valabile toată
lecția.
1. Principii de orientare a realizării/dezvoltării curriculare și manageriale

26 APMAT - Asociația pentru promovarea meșteșugurilor și artelor tradiționale

APLICAREA TIC ÎN PROCESUL DE PREDARE-ÎNVĂȚARE- 2017
EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ȘI GIMNAZIAL

- captarea atenției – este permanent

- evaluarea continuă (feedback) cu scop să reglez/autoreglez
- motivarea optimă
2. Principii de (auto-)evaluare
- asigurarea corelației profesor-clasă de elevi (abordată frontal, grupal, individual)
- asigurarea progresului școlar
(Din aceste principii rezultă o calitate a scenariului deschis – timpul închis; acțiunile de predare-
învățare-evaluare închise; modul de combinare a lor deschis).
Scenariul deschis
Timp de realizare – 45/ 50 minute
Nr. Activitate de instruire Predare – învățare – evaluare Timp total 50 de minute
Crt. (viziune curriculară) interdependente
1. Moment organizatoric (captarea atenției, pun note, 1- 3 minute
absenți)
2. Comunicarea pedagogică (în raport de parteneri) a
scopului general și a obiectivelor concrete și a criteriilor
de evaluare pe tot parcursul lecției
3. Evaluare inițială – evaluarea lecției „vechi” cu funcția 10-15 minute
diagnostică și predictivă (cât mai mulți în timp scurt –
nu globală, frontală, pe metode globale)
Evaluare frontală – bazată pe metode de comunicare
verbală
Evaluarea pe micro-grupe și individuală se bazează pe
lucrări scrise și lucrări practice
Elevul să poată să își autoevalueze rezultatele
4. Predarea – Învățarea – Evaluarea continuă a lecției noi 30-35 minute
Reactualizarea cunoștințelor necesare, care sunt

27 APMAT - Asociația pentru promovarea meșteșugurilor și artelor tradiționale

APLICAREA TIC ÎN PROCESUL DE PREDARE-ÎNVĂȚARE- 2017
EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ȘI GIMNAZIAL

declarative și procedurale valorificabile ca „idei-ancoră”

– frontal
Activizarea clasei în raport de metoda de bază în forma
de organizare a instruirii adecvate – frontal, pe grupe,
individual
Fixarea iconică (prin imagini) a „lecției noi” utilizând
mijloace de învățare adecvate (calculatorul)
Tema pentru acasă individualizată – la succes minim
(evaluarea trebuie să asigure premisa succesului)
5. Evaluarea finală 2-3 minute
Evaluare frontală, non-formală (trend global: ați fost
buni, mai disciplinați)
Evaluare formală – individuală (2-3 elevi
note/calificative; justificată pedagogic – prin sublinierea
criteriilor de evaluare - și însoțită de îndrumări metodice

APLICAȚIE

 Realizați organizarea administrativă și pedagogică a unui demers didactic la

disciplina dvs.

28 APMAT - Asociația pentru promovarea meșteșugurilor și artelor tradiționale