Sunteți pe pagina 1din 126

DICTIONAR ILUSTRAT

FIZICA
Corinne ,Stockley, Chris 0X1a.de §l Jane We,rthelm Editor. Kirste,en a;ogers

QE

W'

Grafica~Karen Tomlin!? ~i Yerinder Bhachu lIu~stratii~ Fiona Johnson


Consulta~ ~tlirn1i!i9i: Dr. Tum Petersen, John Hawkins ~ Dr. John Durell

Editura Aquila ~9:3


OFcl.Ele~

DESPRE FIZICA
Fizicase ocupa ell studiul proprieratilorsi naturii materiel, a diferitelor forme de energie §i 3. metodelor prin care' materia '_~i energia interactioneaza Tolumea care ne 'inconjoara, Inaceasta carte, fizica este Illlpartiffi ltl sasesectiuni marc ate prin diferite culori. Domeniile acoperite de aceste sectiuni sunt explicate mai
JOs.

Me'canica

$i

fizica g_eneraJa Acopera conceptele principale ale fizicii, de exernplu fortele.energia si proprictatile materiei.
Caldura

Ele ctrlcf tat ea. $i magnetismul

ExplicaIormele,

'intre-

buintarilesi conditiilein
care apar aceste doua fenomene. Fizloa atomlca $i nuclear a Studiaza structuraatomului si a nneleului, energi a atomica, radioactivitatea, fisiunea si fuziunea.

Se ocupa eu studiuL
energiei calorice, cu masurarea ei, pre cum ~i cu efeetele transferului de caJdura. Include legile gazelor .

Undele

tnforrnattt
generale de fizica

Face referire laproprietatile si efectele-undelor energeticesi studiaza in detaliu undele sonore, eleetromagnetice ~i lumiuoase .

Material general grafice si tabele, precum si informatii des pre tratarea rezultatelor

ex peri men tale.

CUPRINS
Mecanica $i
flztcaqerrera la
4 Aromiisi moteculele

Electricitatea ~i magnetismul

56
58 60

6Pot1el'e 8 EMrgia

62

Elcetrcstatica Potentialul electric Curcntul electric Legile circuitului electric:

]0
1-2
14 16 1'8 20 22

IV! iscarea
Dinamica
F one de rotatic Miscarca periodica Gravitaria Masini simple Molecule (Prcprietati)

,68

65 66 70
72
77

Semi conductori
Electrnliza Elementegalvanice. Magnetii Campuri.magnetice Elcotromagaetisruul Aparate elecuiee

14
78

24

Densitatea $1 presiunea

de- masurat Inductia elecrtomagnetica


Radiatiile caiodice

80

Caldura
26

28
30
32 33

Temperatura Transferul de caldura

Fizica atornlca
82

~i nucteara

Efectclctransferului decaldnra
Dilatarca la cal dura Studiul gazelor

84

Structura

UndeJe
34

86 8$ 9'1 '92 94

atomului $i_nucleara Radioactivitatea Deteetarea -~ masurarea radi oactivi ta~ii i Utilizaril e radi-bilctivitiltll . Fisiunea sifuziunea flucle'ara Ene.rgi:adata de reaC:1ii1e nucleate
Energiaatomicji

36

38
40

Undelc Reflcxia, rcfractia si difracti a Interfererila undelor

42 46
54

Undele sonore Percep'e rea _!lU nerul ui


U ndele .electromagnetice Lumina Reflexia luminii Refractia lurniuii Instrumente cptice

Informa~ii generale 96

de fizica

44 47

9'8

Maqmi~i tmita,11 Ecua~i,simb(!luri~j

grafice

lOCI
102

Masurarori
Prccizie
~j

so

eroare

104 lOS
109

Cfuripuri$j forte.
V~CtQri $-isciJJari Cifrele Simbolurile eircuitelor e let tri ce Tranzistoare ~lpOl1i (gates) Propri etatile substantelor Constanre ~j valoriutile Elemente.chimice Glosar Index

110

lli

112
113

114
115 1l.fi

ATOM I I $1 M01ECULELE
Grecii antici credeau ca materia estealcatuita din particule mici, pecare le-au numit atomi, De atunci, aceasta conceptie a evoluatsi s-au dezvoltat teorii, precumteoria cinetica a.moleculelor, ce poate fi folosita 1a studiul detaliat al naturii fizice ~ial proprietatilor substante 1or. Materia exista in trei stiiri flzice diferite. Starea substantei depinde de natura substantei, de temperatura eisi depresiunea exercitata asupra ei. Schimbarea stariloresre cauzata de schimbarile de presiune sau de temperatura (vezi schimbarea starti, pagina 30). Atomul
Cea mal mica particula a unui element care pastreaza prcprietatileelernentului respectiv, Structura atomului estc explicate la paginile 8283. Atomii sunt extrem de mici, avand raza de circa 10-10 m simase de aproximativHr" kg. Prin _pierderb sau acoeptare de electroni" (vezi - lonlzarea, pagina 88), eipot forma ioni* (particuLe incarcate electric),
DIagram";;prezantand matlh1ne relative ale unor atomi
OXigen (0) Magnezfu (Mg) carboniC)

Dadi afomli ar aVaa maiime:a one: mlng! de ping;pong, laaceea~ scam, mingUe de.tenis.er Ii te fel-de mali ca PilmanllA,

Elemental
'0 snbstanta care, printr-o reactie chimica, nu se poate descompune in snbstante. rnai simple. Tcti atomit aceluiasi element au tIl nucleele" lot acelasi numar de protoui'" (vezi .numarul atomic, pagina 82). ale carei molecule sontin atomii (sau ionli") a dona 'sau rnai.multe elemente, unite prin legaruri chimice care se, pot descornpunc in subsranjemai simple. Arnestecul DLl prezintaIegarurichimicesi de aceea nu este un compns,
,Element 1 Element 2

Compusul

o suhstrmra

Moleculele
Cea mai midi particula care rnai pasTreaza proprietatile chimice ale substantei. Moleculele pot stl contina oricati atomi, de la unu (de exernplu neon) 1a mai'multe mii (de exemplu proteinele), fiind lcgatiintre eiprin fortele electrnmagnetice'". Toate moleculele unci mostre pure de- substanta contin aceiasi atorniin acelasi aranjament,
Melecula de oxigen(02J Molecuia de magnezlu (Mg) Moificilla de dioxid de CfJ[bOn (C02)

CompI.Jnef'f)a elememelo: $72- elemente legale

Ames.tec" de elemente 1 $i2 ~ {am legaturi" cnimics

Retineti ca exista substante care mcleculerde pilda:


Compu!jiianlonici' ~" cationid' (compu!ji ionicl)
_ Cetkm

TIU

au
etomno:

Structura atomi«" a

(e_gat;
de.

soriiu

--Anion c!orum

de

'Anioni, Cationi, 88 [lonlzarea]: Forta eh:!ctromagneticii, loni,B8(loni~,acea); Nuclel.l, Protoni,82_

6; Electroni,

83:

"".ECAN/cA

}I FJz/CA GfN~RALA

StariIe de agregare
Starea sollda
Starea In,care 0 s:ubstantli arc 0 forma -5i un velum definit ~i care rezista la actiunea fortelor cam incearca.sa le rnodifice,
Moleculele vibreazil'in iun» puncteior lor csnirete; pre.ze,nt{;.nd energiepolenpa-Jii motecularn' 'ff! energie 'ciIJe(ica de vib,.i/k·,

maease. :ScMG~
(J(j:"energ{e.

Media fJnerglei moleculate este mu/fmei mica decal rea necesese pentm ruperee de cele/elle

Starea lichida
Starea In care substanta curge ~i ia, forma vasului care 0 contine. Esteetapa dintre starea solidii si cea gazoasa,

Cre§terea energig r eonuitsuie 11'1 flJpefI?a /es;fifun' - moleculele sa ,oat mi§ca§i <Jstfel var prezenra amt energie dneticiJ de'translatie·.

aal §1 de rolilf/e

>.

Starea gazoasa
Starca In care substanta se dilata ca sa ocupc volurnul vasului Jll care se af1a. In accasta stare substantele au 0 densitate relativ mica.

E[Jergia moleculaTB. medie estetoanei suficienfij pen/ruc:;J molecule!a illvecinate se I1JP~, c,,-apa/'sa se plinda de urmaloorela:

-sa

Mo/acule.!e sa rfesparl foarle rrWll- ele se nii$1Iinua!.indepen'denie une!e 'fal~ de' allele forteJe .intermo/efJOI/a.re' lie pot-ignora.,

ca

E".,Jyia=recula~ medie e mull mal mare decal cee n~m rope!ii Jegaturii irltermofeculare.

Gazul
Substanta in stare gazoasa care se afla la 0 temperatura mai mare decal temperatura sa ctiticii ~i astfel TIU se po ate transforma in Iichid doar prin cresterca presi unii - prima data se scade temperatura, pentru 0 btinerea vaporilor.

Vaporul
Substanta in stare gazoasa 1a temperatura mai joasa decal temperatura sa critica (vezi gaze le), care se poate traasforma inIichid doar prin cresterea presiunii - nu este necesara- scaderea temperarurii.

Teoria ctnerica
'Ieorracinetica explica cxistenta diferitelor star1- de agreg!lre legate de miscarea molecuIelor. Pe scurt,ea sus tine ea .rnoleculele substantelor solide. S [fit apropiate, au energie minima $i deci se misca rnai pulin,cele. ale. substentelor Ilchide sun t ruai im;:lepanafe, cu cncrgie mal mare, iar cdc ale.substantelot gazoase sunt.oele'mai lndepartate si au CC.R njai mareenergie (vezi. sus, dreapta),

Dttuzmnea
.Amesteeul.a doua g_azc"iVapoti:sall.'licltidc intr-o perioada de- imp. Do'veae~te moria einetica, i'leoatece QamcuJele (j;eb~liesli"cSe $$te pentru ·qLsa:se·~eS;!ec~ i<:ll1:ga;zel~ difuzeata;mai rep¢de d~~tIi(3'bi~ele~

mal

liJ~Q...
Gf!Z.<!§or

@",~

I)

Miscarea browalana
Mj§garea haorica, dezordonanta-a partieuleJor mici.din apa B(lU aero Ea sustine teoria.cinetica, deoarece putem spuneca se datoreazi ciocniriic~ melecnlele de apa Saucier.

Legea difuziunfi.a lui. Gtaham

Sus~n'ec·ca la"teii:t_peFatui~ ~ipresume eonstanfa, rata-·difuziu11ii lJ;iiui g~z-esre.itiversptbP'orponal'a:,.cu _fj~dadlla pi!trata a densitatii' sale

'"-forte Intennolaculare,7:

Energle 'potenpaJli moleeula,d.8; EnergiB cinatiea de rotalle. de translalia Ji de vlbratie, g,(EnergJaclnetlca).

FORTELE ,Forma ~i miscarea unui corp este influentata de 0 [011a. 0 singura forta ii va schimba viteza (adica II accelereaza" sau 11fncetineste) si poate sa-i modifice forma. Doua forte egale $i de sens contrar pot 85-1schimbe forma sau marimea. FOI}a este 0 marime vectoriala", avand marirne, directie ~i senssi.se mascara in newtoni. PrinciForta gravitauona/il palele tipuri de fortesunt: gravttatiouala, magnetica, electricasi a PllmanrOIl/faco nueleara. Pentru compararea primelor trei., vezi paginile lb4-107: 101lseminleiesa ~ <;ada P'>jos.
Prezentarea forfeior:in diagrame· Forte1e simi prezenlaie prin'IWile m(!J;Jmea, iaf s8-geata. sel)I?iJli __ orientate (lungimea reprezinlifi

Forta gravitationala sau gravitatia


Forta de atractie dintre dona corpuri care au masa (vezi si.paginile J8-19). Este foartemica. in afara de cazul in cateunul dintre C.QTpuri estc foartc masiv:

Efectu/ forte/or F1 §. i'Fz, est" Identic cu eel al (orle! Ffl (forpnezultantii). FI §i F~ sunl componentele /11i FR-

Farta W desoompusa in dou~ c;omponente

Compooeme

para(elii r;upanta

Newtonul (N)
Unitatea de masuraa fortei 1.0SJ, Un newton .este.egal cu rnarirriea fortei necesare accelerariiunui corp curnasa de lkg, cu lrn S-2. Zonain care actioneaza 0 10Tia. Distanta maxima la care actioneaza 0 fortaeste raza de actiune a fortci. Campurile de forta Stint reprezentate Frill linii orientate, numite linii.de camp, si arata intensitatea ';;1 direotia.actiunii (vezi si paginile 5,8;;;i 72).
Ciimpul defoqe in j uru I unul rna 9 net

Forta electromagnetica
Cornbinarea Jortelor electrice ,?i maguerlce, care se <Uliiin striiil.sa legaturasisunt greu de separat,

Campul de-furta

Forta electrica sau electrnsta nca Forta dintre dona particule


incarcate electric (vez! ~i pagina 56). Este-de res-

FoTpl ~/e<;t,i<;.lrdf! respmg=

~I
Forta e/ectrloii

pingere daca au aceeasi sarcina electrica ~i este de


atractie daca au sarcini eleotricediferite.

de a/Joacpe·

~-"".~

DMSi/&/<! sCii:zuli!< a liniilor de dimp -

d]

Forta' magnetiea
Forta dintre doua .. arcini electrice in miscare. s Acestesarcini In miscare pot ficnrcnti electrici (vezi ~j pagina 60) sau electroni care se mi~di:\'npropriul inveii~.
Fai'\ele rnagaetieedin fimle. electrlce Cur~nti de seasoous F6r/<l -magneliati rje{'espingero .

_.

60; Electroni,Jnveli§uri _Unilafj 51, 96; MiirilRe-vecioriala, 108.

electronlce,

83;

FOi"tele Intermoleculare
Fortele ctectromagnetice dintre doua molecule. lntensitatca si.sensul fortelor variaza In functie de disranta dintre molecule (vczi, diagrams de mai jos).
Fo'1e tntermoleculara
Indepa/tat .. NlJexIsMfo~ .' Aflaojie

Fortfl nucleara
Forta de atractie dintre toat~ particulele unui nuclen=atomic (protouii" $i neutronli"). Aceastainvirrgc forta eleerrtca derespingere dintre protoni, mentinand stabilitatea nucleului (vezi ~i pagina84).

piate

Ma;apro-

.--Q

o
In w~e

Paiticl}lel4 dlnlr:ul1 nucteu elom;;, sut:

Molecule

elecuic neotre /"


dJstaJJ!a

aC!lunea for;ei nucleere

EI~ttonll (negafivi) dinlf-o ma/awlil atrag nllCieuI (pc-

..

FooiW aPf'QPisfe
ReSpingSf9

ZiIiV) al alteis. Electronii §i nucleii sa Tflsping.

+-8~

care se opune dep 1asarii a doua suprafete' care se ating flind cauzata de forta intermoleculara de atractie dintre moleculele suprafetelor, Exista dona tipuri: fort a de frecare starica $i dinamica.

Forla de frecare

rona

.Nu exista fO!f? f9ziJ!tant".

00

in/rn.ele

moleculele sun! tn echHibro tn eces: in/eNa/.

solkle,

Forta de frecare statica fOI13 aplicata pe, una din douasuprafeje care se ating, dan care SUDt lU"~epaus. Valoareamaximil a fortei de frecarestariceeste atinsa atunci cand ele suntpe punctul de a aluneca una PeSle cealalta. Aceasta se numeste foqa lim ita.

Tensiunea
Forte egalc ~j opuse Care, c.and snnt aplicare la capetele unui corp, Ii mar-esc lUDgimea. Ele se opun lntinderii prin furta Intermolecnlara de atractic,
Mole~ufe Indepariale

de teoslune

Porta de frecare dlnamica san forta de frecare la alunecare ,

Valoarea fbrteide frecare cand una dinrresuprafete aluneca peste ccalaltli,.,cu.o·viteza constanta, Aceasta este pnrin mai mica decal forta Iimitf (forta de frecare statidi maxima).
Fo;p; I[mitii sa o.otma(;§nd biocu! este ps· pune!wr de ase aeplasa_ Forra de irecere dinam/eli Sg' apuM cand blocul:se deplasea'z~ w a vi( zii qmsmntti.

Cempresiunea
Forte egale ~i opuse,

Forta de fre='l' ota!ii:<i iJ·ur.ulhl'oc iX/iilfw..aza folia Molecule apropiD Ie pnn comprosiune

ap/!,;aw.

. •.

care scad lungimea


UDLli corp. Ele se opun prill Corta intermoleculara de respingere,

Forta de contact
Forta iatermolecnlara de respingere dintrc rnoleculclc a doua' corpuri Ill" mornentul atingerii lor.
Moleculel",

Qltltact 1npuncle ineill'> (doer te inal!imea atom). Si,1pra"'le atomiJor CQrlIribulelacmicro/egiituri.


ca10IlIa

----i~~I4),~

Raportuidintre furta de frecare di ntre douii suprafete ;;i Iorta de apasare uormala, £xlstii doua valori, coeficientul frecarii statice i}i coeflcientnl fr~carii dinamlce.
Coeticrentul ~l

Coeflcieutul de free are (Il)

FOrfa de contact (fort;; intermolecula;a de rospingl>re)

de

frecare

fa$. de Ii'ecare (
fOrja de apasare norm

·EJectroni.

83; Neutroni,

N.ucleu, Protonl, ·82.

Cand-o foqadeplaseaza un corp, seefecmeaza lucru mecanic, Energia reprezinta capacitatea de a efectua lucm mecame. C§nd seefectueaza lucru mecanic asupra unci corp sau de catte un ootp,'::::;:8j6=rg-;ia;::ro;;'/;""arn-;- 6iit::;;;e ;&;-~ acesta primeste §i cedeaza energie. Energia are diferite fonne ca-e;:~c:ee::,-:re 'se pot schimba litre ele (energia de conversie sau de trans- -- una'din mUioa'!<lie de'" formare), dar rm poate fi cream sau distrusa (Iegea ecnservarti .cenfmlee/ecmoo .. energielj.Trnftatea" de masura a energiei in SI este jouIe (J).
Lucru mecanic
Lucrol mecanic=

--,.., ,..,.---

Fx d

efeciuaf d6 '0

unde F = totie d= dlslBnta

p6tsOOni§-

8neTgJa
S{lllde.

Euergia potenpaIa (E.P.)


Encrgia unui corp.ce sedatoreaza pozitiei' sale intr-un camp de forta*, energie pe care fl.CCSta o are deoarece, pentru aducerea lui in accasta pozipe, s-a efectuat lucru mecanic. Energia a fost .acnmulata", Cele trei forme de energie 'potcntiala sunt: energia'potcntiaJa gravitationaHi, energta porentiala elccrromagactica ~j energia p(ltenpahl nucleara (In functie de fOft,a implicata).

Energia potentiala electromagnetica


Energia jJotentiala datorita pozitiei unui COrp aflat in tr-un Camp de lorta *, crear de ofO'1.a 'electrom agnetlca" .

Energia potentiala moleculara


Energia potenriala clcctromagneticf se datoreaza pozitici molcculelor intre de. Ea create cand se-efectueaza lucrurrrecanic impotriva fortei intermoleculare".

Energta potentiala gravltatlanala


Energia potentialadatorita pozitieiunui corp in raport en 0 masa care exercita asupra acestuia 0 fOr'tagravi~ationalli*. Daca corpul este 'lndepartat de masa (de exemplu, un corp ridical pe Pamant), lucrul mecanic se efectueaza asupra corpului si energia potentiala gravitationala creste, .

Energia potentiala elastica san energia.de deformare.


Un exemplu de energie potentiala moleculara, acumulata -ea urmare a .intinderii sau compresinnii unui corp. Acosta este lucrul mecanic efectuat impotriva.forteitntermoleculare".
Energia potentiala elastlca, Alrael,a r;!/n/re particlJie culere. pagin8 7i, Se BCl.1mu(eaz8-energie
potenpalii.molecularii. Ivezi forjele intertnole-

.aClJlTliJJatatndoirea lijei la

RffSP!ngeffia rJjl1Ue par· ucule (Vei' furteJe Intermolec.ularr-,pag'ina 7),

eomjJre;sl_unea'
L----"'I...,..

Sa ecumuteezs energie
potentia/ii moJecularii.

Errergiachlmlca
Energ{a pol!"nfia1a zero grav/tariom>la 'considemltJ

la nivelul solufui

Energia potentiala nucleara


Energia potentia.a }lcumulata lntr-un nucleu atomic. In tiinpul·deziritegrarii radinaetive" se elibereaza energie potentials nucleara.

Energia acumulata Insubstantele din. combustibili, hrana si baterii, Este eliberata ill timpul .reactiilor chimice, de ex. caldura Ia arderea combustibilului, cand energia potentiala electromagnctica a atornilor .~ia rnolecnlelor se rnodifica,
Plantele lumina de .lransfulma -energia din

so/ara in hrana energie Chlmlcll,

acumr)!ar:e·

"Accelera1ie data de gravitatie, 1&; Compresiune, 7; Focta ele.ctromagnetica, Camp de fot1ii; Fort<lgravitationala, 6; For:t!!.inlermoleculare. 7; Nucleu,'82; Dezintegrare radloactiva. 87.

MECI',N/cA

t!

FIZIcii

GENERAL);

Energia de unda
Energia asociata ell actiunea undei. De CXCnlplu, energia unei unde de apa este. cornpusa din energia potentlala gravitationala si energia cincticaa moleculclor de apli.

f@... :t'i

Energia electrica si magnetica


Tipurile de energie asociate eu incarcarea electrica-si miscarea continua a sarcinilor electrice(cUre~tul). Tmpreunar ele formeaza energia electromagnetica.

t~ TO
I

Vibmfis

Radiatia
Orice energie sub forma de unde electromagnetice=sau scurgere de particule (vezi si paginile 29 si 86-87),

Energia mecanica
Sumadintrc energia cinetica 'ji euergia pOten:ti alii gravttaponala a unui corp.
Energia mecentoe«

(deca· se negrYeaza

unui pGrldu/ eSleconst;mtB for/ele de rezistelJla.l_

Pnterea
Rata Iucrului-mecanic sau rata schimbului de energie, Unltatea SI*' pentrn putere este wattul (W), care este egal eu Ljoule pe secunda.
Transl0 rmarea eJ1arg fal

Toil/Ii

Ei1ergia

,doten-

rmergia' pqten(ja/ti gravita-

fionala

!)ala giavHa..IiQriala t"msfdrmata in ener_gie efneli""

Toaffi enaryia cineli98 (afti, Baergia potentia/it gravilalionala. considerma zero)

Energia qj

trensiormegra-

cmeu-

Intr-o centrals electricii


Cr;rlJunelfi_ este un fipa"e-COlT'_' busHbil numil =mb"~bil fosilizat alcatuil din ""siwi iQsj:.. #zate· de pfante cam at}.;exisla~ de loe1'te nwlta wame, Reprezinti'l un oepozi: de energte

lil 10 energie
potentiala

vitalional~

Energia Interns sau termica


Suma dintro en ergia cincticii§i energi a potcntinla molecnlara a unui corp. Daca temperatura unuieorp creste, la fel .;;i cncrgia lui.intema,
Em~rg;a
intern;}

chimica, proventffi ce te So9IR CU(Jtorul din centraia tflli7ctnca ccmhustibff_§1r",_rtJ€ ap§. ;\lci; energia chknicii 001" trcmsformata "rn- .e.iiPl!J.iaerde

Inreri7ii a' abUfl/I!1L


Eniirgia

seaq".

lnterna cre$Ie.,

~ergia infernii, /a fllve! molecular', -esle alcalJJitEJ din: r---Energie cineIici;- de (Olalle

Abuml invatte turbine/e'. Ene(gia intema Q "buM,,; esre tronSformatii in energia cine_-. ticiide rotape a'IWbim'i.

Energie eineti-

c;" de

trans/a

fie
Generatorilr 1Tansfi;Jnnli enerr;jia cineficl!i"Tn OOerrJIe el..ctricii,

'----

ctnetiel' de vibra!ie fji energia


Energie potenJia18

Energia calorica sau caldura


Energia care se propaga dinrr-un loc In altul, datorita diferentei de.temperatura (vezi paginile 28-33). Cand un corp absuarbe energie calorica, energia interna a.acesruia creste (vezi.diagrama de mai SU$)_
·Undo;. eleclromagnelice_, 44; Generator,

Aparolele

de Inca/zite. /)ecu;i/ll
audio.tmnsfb(· in energie

.§iechipamelitele

rna

energla-s!ecfn,c"a

unoa)_

c:aloricii"lumi~ (energie de unda) §i sune/ tenergie de

f1f.!t&

Unitap SI,96; Turblna,

115.

78;

MI$CAREA
Miscarea este schimbarea de pozitie §1
de orientare a unui corp fata de altul. Miscarea unui corp rigid (care nu-si. schimba forma)

este alcatuita din misearetranslationala sau translatie, adica miscarea.eentrulut rnasei dintr-un loc . ill altul, si din miseare rotationala sau rotatie , adi.,) "t _, ~

ca miscarea

in jurul centrului masci sale,


Distanja pare ursa de un corp pe 0 perioada de timp data ..Daca viteza unuieorp este constanta, acosta S0 deplascaza ell 0 viteza uniforma. Viteza.medle a unui corp peun interval de tirnp cstc distanta parcursade.corp, impar!i![1 la intervalul de timp. Viteza lnstantaneecstc viteza in mice moment dat,
Acast C8lTlion sa deplasa8ZiJ ae la A 18 C (100.km)' in dauii DIll.
oprind/H;B Ia' B. Vtt.>zain·

Mlscarea llniara
Mi~carea Iiniara.sau rectilinie este miscarea in linie dreapta ~i estc cca mai simpla f~m1i'i.de rniscare de translatie (vezi .introduoerea). NIi~carea liniara a oricarui corp rigid cstc.dcscrisa ca .miscarea centrului sa u de gxeutate. Punctnl care se comportaca $i candinrreaga masaa corpului s-ar concentra In acel punet, Centrul de greutate aI unui corp rigid (vezi introducerea) coincide cu.pozitia cenrrului de gravitatie (punctul prin care actioneaza fOlia gravitationala a Pamantului asupra.corpului),

Viteza

Centrul de greutate

-rtant~nee --I' cilmionUiul


in B= Q

fOOkm 2h

'" 5OiI:niJh

greutate 91 unul disc unl· form se ana in centrlj/

fiW:5tuie_

Cenms! de !}rouie!e. se af/iHntoldeatma sUI! punctui de sus-

oerdere.

una In corp.

Deplasarea
Distanta ~i pozitia UD Lii corp fa\il de un punct dereferinta dat Esre o IilaririJ.e yectoriala*. Pozitia unui corp se poate exprimaprin deplasarea lui dintr-un punct specificat.

Vitezasi pozitia unui corp k"l\a de unalt corp (adica deplasarea lui In perioada de timp data). Este 0 martme vectortala". Viteza uni.forma, viteza mcdiesi viteza instantance sunt definite ca ~i Yit~za l.mifQ.rma. .
Gr.illc deplaaare-timp al unu1corp care se deplaseaza 111 linie .dreapta de la-A la 8 ~i io~poi la A (~i'calcularea vilezei) Dap/asafB

Vectornl (viteza)

AJc/ 'fI(Wa esteeg'a/5 OIJ gmQl6fJfuf dslrft.

pozl{t.t r;amlanuJU/=200 m nord (unde 200 m esta dfsianta. lar norduJ; PO.).
'Marfme vectcrtala, 108.

MECANIC;'

il

itnc»: (;ENERALA

vJteza pc care 0 are tin corp fara de [11] observator in miscare, Aceasta estc cunoscuta ca viteza corpului ill raport ell observatorul. a lui B (~dePJ=
ViIliza (ieJatIvfJ

Viteza .relatlva

lO,mis'

Variatia de \iteza a unui corp -pe 0 perioada de timp data. Este 0 martme vectoriala". Un corp seaccclcreaza daca i se schimba viteza (c a7:U I obisnuii Inmiscarea liniara)sau direclia.dc deplasare (cazul obisnuit in raiscarea clrcnlara '"), Franarea intr-o directie este accelerarea ill dircctia OPllS3. acceleratle negativa). Un corp ( a carui viteza se schhnba in aceeasi masma pe o perioada de timpegalii .sc.deplaseaza en 0 acceleratle uniformii.
Grafice vileziiltimp prezentand acceleratla

A ccelera tia

Depfasa,re U

D&piasare

pozJ&:';j

Miscarea de rota tie


Miscarea unui corp l~ jurul centrului s:au de masa, ill miscarea de.rotatie, fiecare parte a corpului se )11i$l:;a, de-a.hmgul unei aile tracetorii, astfel incat.Tn calcul, COI1JUI nu poate fi consideral ca un Intrez. Trebuie considerat in pffi1i rnici 5i trebuie 1L~altl considerare sepaIn rat miscarea circularii" '3 fiecarei patti A§a se poate observa miscarea globalaa corpului,

Corpul' eye' semi$ca¥(J!!

oteap(aa[e

v~ezil, otitoo. p

Vrte,zapeveniFl,d di'l: ",,'I,,-ce' mi}i' neg~ti"~_";"fWD .acce{''fI'lie neg$tlviJ (fifin'tue).

~e.ffifo,' "

ViteiE. devenino din ce III ce: ma!'poiiliva 'es/e .acce-

'Mi~cllre clrculara, 1!~ Marimevectorlala, 108,

DINAMICA
Dinamica studiaza legatura dintre miscarea unui corp ~i fortele care actioneazaesupra acestuia. 0 slngl,ldi

~e~__
I

CJ/~'\
RlIIE!!!_

~..

.
.:Im,~1I'rI 1m 111'1-11:1 __ ,
~

!II iI!I 1Il'l!!I I

~ ·c=,1I/IU ~IUI!!IlIII!I~!IIIliIUlilU!1I1Il1ll !rill r. I!! IlII J!l1l1a IU! B IItIl A

produce schimbarea v:itezei si/sau

fort~, care actioneaza asupra unui corp a -

\.
Inertia
Un. vspor are ,este,necesarii
:acc'e/ern.
0

directia {adiea se misca accelerat"), Daca actioneaza doua sau mai multe forte ~illU exista foi}a rezultanta, corpul poate sa-~i schimbeforma.

inertie' [§i

Tendinta corpului de a opunc rezistenta schimbani de vitezl'P'"(adica epune a forta). Este. ttiasurnti.i ca 0 masa,

de, 8cooe $;'- 0 masii) mull 'mal mere dedi 'a baroii,0

-{Ortii'n1[ift

mal mere penfro a-l

DauB torte egale, ;dar'opuSe. N[J ..'~¥lstafo'~~1 IJitanta - iJu e xis.tJ· .n}z ci creleraiie,diJrfren glria se

intinde.

-,

exiSr§
gi§

Forte!;" ny sufJIegale. Freile ghl'a M eSte'lritfiiM. dar

ii;acre/willie

~Pffi stari'

daroritii,fuilei rfiZ!Jllante_

Ma$uni. ine-rpei unui corp. Forjanecesara uccelcratiiururi corp depinde de masa acestuia - 0 masa mal mare neeesita 0 fDrt,ii mai mare. ~Tasa unui corp lnmultfta cuvlteza+ acesluia, Deoarcee vitcza cstc 0 rnarlme ,vectoriali'i'* , [a fel va f ~i impulsul. Vezi ~i legea censer-vani lmpnlsolul mecenic linuu'.'
,
Impulsul'" mv undem"'masa v= vit.eza

Masa

Fortacare actioneaza asupra unui COrpinmultit1i cu durata.detimp in care actioneaza f011a. Dinprincipiul Il al Iui Newton, variatia impulsului arc aceeasi valoare ell nnpulsul fortei corpului, 0 variatieegala.a impulsuiui mecanic se poate obtine-cu a fort,a midi pc 0 perioada lung5 de' timp san Gil 0 foJ1ii mare pe 0 d urata scurta, .
Impulsul

Irnpuisul

Impulsul mecanic

unae

F t=limpul

= Ft = forra

.zo~~ IndoiW: din Ia!iiVhei


-torta

ma§in; inare~te d'urafaciocniril ~ <lcOOs/a miC$oi"i:mz4


Zona inr1oilif'

Daca iOqB .este-rnssum ··'Varia!ieiimpulsullii. (veziprihcipiu! ./I.allui NeIl'Mn),

a/unci:

Princip,iile mecanicii lui Newton


.Trei principii formulate de Newton la-sf'at$itnl anilor 16"70,referitoare la fcirt1i $i miscare, "

Princtpiulal

doilea

Data uri, corp se aila in t!:';paussan data vitezasi uirq:c}ia lui sunt.constante, fqrp rezultants este zero.

Primol principiu

apiicirte pe\corfJul' /IIal jos sUIil e,gaie - nil :~xisWlortii i73zul13nl§, de,ci

Farrel"
de

niG;eeceiere

Ve.

Dad~ hnpulsul rnecanic ill unui corp variaza, adica dacasernisca-aceelerat=, anmci as.upfa lurtrebuie sa aetioneze Q fortarezultanta. In mod obisnuir, mils a unuicorp este eonstanta; deci forra esteproportionala (1) acceleratia corpului. Direcjia ~j sensul acceleratiei sunt aceIca~i Cll directia ''i i sen sui fortei.
'
----

Fo$=~

varilltill impu/su/ui

Foifa daliide gravYialle (greulalga! -..:..:---"

-....-~ ir .............
taiild~

ei,eir;i-

~p

-I

ME.cANICA}i

FIZI'GJ, GEN€Il,ALli

Ciecnirea
Un fenomen care se pctrece 'intre 2 sau mai multecorpuri, intre care so exercita forte relativ rnari, pe 0 perioada de timp .relativ sCUJ1a .. Aceasta nu este 0 definitie rigida a ciocnirii, deoarece corpurile nu trebuie sa fie 111 contact.
Exemplude eiocnlre fiira contact

Motorulde

racheta

Un motor care produce prin orificiul de iesire un.jet de gazde marc vlteza" poo arderea eombustibiluluide la bordo Masa gazului este midi, dar viteza lui mare demonstreaza ca are un impuls crescut, Racheta primeste un impuls egal 'in sens opus (vezi lege a elmservarii Impulsului Iiniar). Motoarele de racheta sunt folosite In spajiu, deoarece alte tipuri de tnotoare necesitaaer,
MotordeJa~
Jet ria gaz-Im~

Magnel4! .!lceasta

£Isle direClie.

Deoarece dailee inainte sa

pbiii4,

diaplasal· in

magnet

se

resp'''g,
deplaseara

al

aiba

lac contectu; .

sui sa ConseNtt.

Legea conservarll Impulsului Iiniar


Cand doua san mal rnulte corpuri exercita fo1'('O U1UlI asupra celuilalt (se ciocnesc), impulsul total ramanc constant, tara actiunea fortelor externe. Daca durata pentru ciocnire este foarte rnicasi sc ia In considerare 8i5tenrullnainte ~i dupe ciocnire, fortele de frecare pot fi neglijate.
rna!,;le

dee; motorof
----~

pti-_ me§le aceJa§i


';mpu!s· gazul. darln dirscp~

ca ~ opuS{),

'--------

Came'"
bustle

de-cem-

de ciocriire

Staponare

Un motor In care aeiru este cap tar in falii pentru arderea combustibilului, producand unjet de gaze de mare vitez,it*. Pdncipiuleste acelasi ca al motoruhride racheta, dar motam! nu poate fi folosit in spatiu, necesitand aer,
Motoru I cu ",aC}i"

Motorul ell reactie

Jet ae

gaz.

impulsul5&
.cOflSSM,

r:iect

mOiOfl)1

prime§te

Impulsul

fotal
scade,

= ( till .. .m,;)v= mjU se conserva


ImpulstJl.

.§i

::):i(;3 gazui,

Masa <;fe¥e - viteze: E""rnplu


Mingea

. dar-'.fn ;sec-s opos:

Caplarea. aerulul.

§i

comprimeree

pentru principi,,1 alII-I".


de lenis IOVitli

al lui NeWlon
0'

de racheresi.iferri

variatie a impulsulu/;

Principlnl al treilea
Forteleactioneaza lutotdeauna in perechi egale '~iopuse, numiteforte de actiune ~i de reactie. De aceea, d.aca corpul A excrcita 0 fOlla asupra corpului B~ COlpUJ B exercita 0 f0l1Ii egala, dar opusa asupra corpului A, Aceste forte nu se anuleaza reciproc cand actioneaza. pe corpuri diferite.
Exemplu pentru principjul al lII~ea aJ lui Newto·n

V/teza' mingii de

·s/engai'

tenis-» mls (Spre

Ouiata
0,01

impar;[uIUi

cu III cl)eta

Dupa ciocnire,

vitezB = 20 m/s

For/a ,,?zuflanlil FOIja in tnomenwi domini

giisffii d~pa cum ufmeaz~~ (OlJ5x2GI(O,05><-1O) = 150N

Seu:
Forfa =

·timp
timp

,0,01 masa x v?n·a~':ade viteza

Wta de baseball emrr::itiJ 0' fnrJii asupia mingii. acceleror)d.fJ ..io·directie opusfJ.
Miiigea

mesa ~.acceJera!ia

exercilil Qfor/r§'egala

§.i

__________

~O=.O_f

.O:05x30

150N

opus{; "supra .biJtei (.simFtill~ lnce/ill/reaMte.i) . ~~~-,--~~~~~

"Po!, 70;Viteza.

t Mifi<;areaspre

10..

..,
(Jiezisemne.convenfjona]e.

dreapla GOnsideroUipozitiVii

pagln~ 11).

~W~~

o singura fona produce 0 acceleratic" (vezi dinamica, pagina 12). Intr-o miscare Iiniara*, aceasta este oacceleratle liniara ..In :mi~careade rotatle" ~ aeeeleratia lIDgbiulara* (rotirea mai rapids sau mai.inceatil) este data de 0 fort! de rotatie sau momentul fortei care actioneaza in jurul axei de rotatieIaxa de rotatle).
Masura capacitat{l unei forte'de a roti un corp injurulunei axe (axa de rutatie), Aceasta esteprodusul dintre.forta §i pcrpendiculara distantei.de.Ia axa 1:1liniarle-a Iungul careia actioneazaforta (vezi diagrama de rnai jos) Unitatca 51*'a rnomenmlui fortei cste ' Newton metruI (Nm),

Eliool'e rotoruluJ de_fa (;()aria ,aplicii

un moment de totfilcare
impiedicarotirna efioopteru/ui.

-Cuplnl de forte
Dona forteparalele

care sunt egaLe si de sens

Momentul fortei si rotatia

contrar, dar nu actioneaza de-a lungul aceleiasi directii, Ele produc doar un cfcct de retire, . tara acceleratia rezultanta acentrului de mas5:*. M omentul fortelor rezultante p.rodus .de uncuplu de forte este suma morncntelor produse sieste ega1 ell produsul dintre distanta perpendiculara diiitre directiile de-a lungul carora. acfjoneazll fortele ~i mdrimea unei forte.
for(eleegale ·de sene ton trer:(CLI' p/I) de forte) eoucete pe un -volal1 fEe ce' acesiase 59 roteasca.

fi1 aceSl' Cf1Z; 0 foriii esteapliCQW mtma, i<ir CfJallllMde axul de mike al villanuluL

de

Fotfa aplicati§

pe.cheie .&llama
,(centro de rota/ie)

d _DiStanfa de 1<1 axad" mtape la di/llcjkJ for(ei (perpendfau/aili) Axade

Momenlul

de. G~plu ~ F <:' d2

rotape (eenPentruJiecare est: Inr/ §uriJbuluO

UTI fcnornen care are loe daca liniaverticala prin cen trul de masa * at unui corp.au trece prill baza corpului, Daca are loc acest fenornen, CtLplnl fortei de greutate lii a1 Iortel de apasare nermala" rotcsc obiectul mai departe,
Bsfa.hsare

Rastnrnarea

Cand se ia in considerate rnomentul fortei, trebuie stabilita axa 11] lunctie de care este considerat ~i trebuie utilizat un semn conventional pentru a distinge momcntele care sunrin sens orar ~i antiorar, Momentul forteirezultanteeste singurul care are aeelasi efect, deoarece toato momentele individuale actioneaza imprcuna,

de farts_1! ve readuce

u~oaril- cup/u/' Is nivfJ/_

Belensere - awm wp/ul de forte it vs ro~imal deparie.

cemru; de mas'; scilzul §i 0 bazii Jarga taN:a ,ina§inNe·de· curse s6: fie Io.srte.-stabiJs_

'Acceleralle, 11; Acceleratle unghiulara,17; Centru de mad, MI~care "nIara,.1 0; Fo~a de apararo normala, 7 (Coeflcientul de frecare); Mil1ca'rede rotatie, Semn conventional, 11; Unitii~i SI, 96_

MECA{'IICA

Fi

FIZlcA

GENfRALA

Echilibruf
Cand un corp au se miscs accelerat, se-spune ca acesta este in echilibru, Poate fi 1n echilibru Liniar (centrul de masa? TIU sc misca accelerat) ~i/sau in echilihru de rotatte (TILl este acceleratie tn jurul ccntrului de masa), Mai mult, iil arnbcle CRmr1, echilibrul.poate f static (nu se rnisca) sau diuamlc (sc

Echilibrul stabil
Starea in care daca un corp este miscat pc 0 distanja mica faJa de pozitiade eohilibru, acesta se intoarcein pozitia sa iniiiala. Acest lucru are loc cand centrul de masa" urea.

misca),
Starea U11U1 corp cand.centrul san de .masa nu se misca accelerat; vitezasi directia de miscare raman neschimbate, Porta rezultanta asupra corpului trebuie sa fie uUli dind acesta este inechlli!mlliniar.
GnI1v1atoo$i

Echllibrul liniar

"'0/' '~JucJi1a

forte de 18 SOl fOmlW1il


.s:,!i
$e. ridir:;e:.

un cuplu (Ie forie" c,~f6<

Stare a '1n_ care Mea un. corp este miscat pe 0 distants mica falii de -pozilia de echilibru, acesta nu se Intoarce inacea pozitie, Acest fenomen are loe cand centrul de masa" coboara.la miscarea corpului,
Centro! de masii' sus
FW"i;fiu~'sci/¢ul Centrol de mas':;'

Ecbilibrul mstabil

aVtohwur(piin frt{t) R AvioQu/BIf8t/a sol, tn echiliims


statte (1lnTsr ~

fISllP"?

de rotape)

Echilibrul de rotatie
Starea in care. se aflii un corp dil1d lUI exists aceeleratie unghinlara" sau cand acesta se rotestecu 0 viteza uughlulara=constanta. Dadi un. COrp sc afla in echilibru de rotatie momentul rezultantei (v8zi momentnl f~n:t.e,j)fap. de axil este nul (principiuI momentelor).
0,75m

Grout"!",,, §I reacfiunea SO/UIUf

i.c Ga j"ci!iiia Sa

se distoeme.

Ec,bilibrul lndiferent
Srarea 'in care un corp este miscat peo dis-

tanla mica fa\(i depozitia de echilibru,


masa" Ia aceeasi Inaltime,

'acesta

riimanand 'in pozitia noua, Are loc cand eentrul de ramane

Greu{"lea~i faria de'fflur;fiune


Grindil1l1 &ehlrlbrude IOtaf/e·statk,

deca 200 ><,0,75", 300

0,5

'cuplu de

r01e.

p~ acs~"~ilinie· nu·",i$I"· .. decijuc:!iria r:i!fN!lne In noiJa pozf!t"'.

'Acceleralie!lnghiiJlara,

Vileza unqhlulara,

17; Cantru de rnasa,

10.; Franare,19

(Viteza nnata),

MI$CAREA

PERIODICA

Miscarea periodica este orice miscare care se rep eta la intervale egale de timp .. Exernple de miscare periodica suntcorpurile care se mI§ca circular (miscare circulara), oscilatia pendulului si vibrarea moleculelor, Propagarea undelor'" consta in oscilatia particulelor saua campurilor,
_; _

- - -.- - - - AB~V J- OsCilSfi8 :§i ..... wuuu

:::~~sec.~reCJ--------~----__________

~f~.:=::____,.~. (----=-\~~(----:::O. -1--1\-=-'


Deplasam

\
+Durats unuir:iclu

. -c---- J
..J I

""'-'<---'-

i.

\)
.......::.....o<.

limp
~

Un dclu
mi~

(sau 0 ~1i9)

9sre de Ie A -B - ..4- C-A.

asteo~,

Cic1ul
Miscarea efectnata de la un punct.pana 'in acelasi punct; cand miscarease repeta. De exernplu;» rotatiea unui corp peo.cireurnferinja.

Pnnctul deeehilibru
Pozitia in jurul dirciaoscileaza un corpsi in care se Intoarce dupa oscilatie, de: ex. pozitia de echilibru a unuipendul este candacesta se aHii in pczitia verticala. De obieei, acest punct. este considerat pozitiainitiala.

Oseilatia'
Miscarea periodica dintre doua puncte extreme, deex, o_grc.utateatamata de un arc se rnisea in sussi In jos. intr-unsistem oscilatoriu, 'exista un.schimb continuu .intre energia cineticii* .si energia pQ_~entjala~,. Energi a totala .a unui sistern (suma energici cincticc $ipQtcntialc) ramanc constanta.daca nu _exisfiiamortizare.

Dep Iasarea maxima-a .1111e.i ;particuie oscilante filtade. punctnl deechtllbru.

Amplitudinea

Amortizares
Procesulin'eare, datoxita pierderii deenergie, oscilafille incetinesc, de ex.sccurile preluate de masini Ia.trecerca peste denivelaricauzcaza oscilarii care ulterior-aeamortizeaza.

Perioada (T)
Perioada de timp necesara efectuarii unui ciclu eomplet, de ex. pcrioada de rotatie.a Pi'irIlan- . tului injunil -axei saleeste de 24 de-ore.

Frecventa (f)

ale. unei.anumite.miscari efectuate 'lntr-unanumitinterv-al de timp, UnJtatea 'In Sl* pentrufrecvenja este Hertz (Hz),
Nurnarul de cieluri

unde f

= frecventa: T = perioacia
po!'(mtiilla,

f= 1fT

'Energ.ia cinelic_a; ~;-Enetgia Propaqarea undelor, .34.

-8; Unitfiti SI, 96:

MECANICA

if

FlzrcA

GEN£RAlA

Oscilatia ribera
Oscilarta unui sistem care este lasat liber dupa pornire. Perioada ~.i freeventa sistemului se numesc perioada si freeventa oscilatiei lihere (acestea raman egale, atata tirnp Gil.!: amortizarea nu este prea mare).
OscllajlaJlbet.i

ctrculara Mi~carea cireulara unifo-rma


Misearea unui corp pe un cere, ClIO viteza constanta, Deoarece dircctia (si toto data viteza) s.eschimba, corpul are 0 acceleratie constantaspre centru (accelerane ccntripetii), deei .exista 0 forta care actioneaza spre centrul cercului. Miscarea circulars se poate considers in, functie de viteza unghiulara . .= Vdeza In jU{1J/.Cflrculu{ests c:onstiinUl •
Corpul neC8~ila fimpul I 'pentru .,rdesciie u,;ghhil iJ.~ Vileza unghlularij este. mesor« ut» ghiulul de deplasare.pa' secr.mdtl: Se masoarii in radiani pe secunda We;;;", uilghiulBrii ~ M red/s-».

Mi~carea

.~
Lefjanama.Ja

~\~\.

~:"!:;-.o-

-.'

~""T""

~oStcDaf/!Ji

flbele., duplJ'pdrJlim

Oscllatia fortata
Osdlati'a unui~iste1U dupa aplicarea periodica a unei foqe cxterioare (fortii aplicata sistemului), Sisternul va oscila cu frecventa imprimata de forta cxterioara, Tara a tine seama de frecventa oscilatiei Iibere.

Acceleratlacentripeta.ju)
Accelerana lInUI COIfJ In miscare circulara (vezi mai sus). cafe actioneaza spre centrul cercului.

Forta ceo trip eta


Portacare actioneaza asupra unci corpspre centrul unui cere -penlru a produceacceleratia cen tripeHi.

FolIa Me aplibaui
riB' P!J!S08{1B oore fmpftIge leaganul.

Frecvenja

depinde

de {JI3fSOOI/8 iiare
ACClillIint/fa ilngh/ularii impfiCa 0 mQdifIC3fe' a vimzei unghiu1are (0t&ze pe ccre se modifica).

,1mpinge leaglinulatriprdUdlne,constanta ~ midi.

Rezonanta
Efectul prezentat de un sistemin care frecventa fortei 'exterioare (0 forta aplicata sistemuluijeste aproxirnativ 'egaH'!en frecventa oscilattllnr liberc a sistemului, Astfe], sist,elllul ar~ 0 amplitudine mare. -,'
Forta-cel'l. tripetii apJi0<118 de

s.'cs"unmr~ca.
individul-P~

un cerQ,
Faifa exfericiarii ap!lC8,~ ./.. sfflr§itu/ fle~i -

l6iflJriM -Ia~ta

osdtktn1rirJIbeiB:

. tor terestru ea nu actioneaza asupra corpului care, se mi~di circular.

Amprrtudlneil cre~-

aro lex; razorn.tifa.

'Accelerillie,

11; Viteza,1'O,

GRAVITATIA
Gravitatia este efectul fortei gravitap.onale*de atractie (vezi si pagina 104), care actioneaza 1ntre corpurile din univers, Se observe in cazul cornuruoi rnasive ca planetele, care datorita ei rijrnan pe Porta gravitationala dintre un corp §i 0 planeta atrage corpul este numitagreutatea.corpului.
d

Legea gravltattonala

tut Newton

Saturn ~ITethys, 0: Luni'!; din- cete ·18 care tf iflconio~ra.

Suspne ca intre oricare 2 corpuri care au masa exi stii o forta gravitationala care depinde de masele corpurilor §i de distantadintre ele. Constanta grayitatio!la)a (G) are 11a10a.rea de 6,7 x 10-" NIn" kg"; valoarea sa mica amtil ell. fortele gravitationale sunt rreglija:bile, ell exeeptia drnd una dintre mase este foarte mare,

Forta gl""flvi(ationaltjdintredoutj C:qtpuripoatB ii ciJlcul~ti{cunos' c~"dm~sett.lor (M §i m) ~ dts. lan/a ditilro silO (d),

Acceleratia gravltatlonala

(g)

Grentatea
Atractia gravitationala a unui corpmasiv (exernplu 0 planeta) asupra unuialt corp. Greutateacorpurilor nu cste constants, ci depinde de distanrala care se ana de planeta si de masa planetei, Deci, desi masa unui corp este independents de pozitia sa,grcutatea: acestuia nu este.

Acceleratlaprodusade forta de atractie gravitationala, Valoarea sa este constanta pentru orice rnasa intr-un loc dat. La suprafata Pamantului este de aproximativ 9,8 ill 51.! si, conform legij gravitatie.i formulate de Newton, deasupra acestei suprafete €a scade. Valoarca 9,8 [Q 's-~este folosiia ca unitate de acceleratie (fOl'ta g).
Dili I"flea grav/talie! §/dir'J principiul ai/Mea term II/at de Newfon:

Greutatea masei a 100 Kg.!;.e modifica in funclie de poz~ie: De tept, cllntarele milsoa1'3 forje exerc/tala asupra lor, dar scala .;traduce" BceastfHorta

ill rl18sa. La. supra!a!£! P'amfimtului, gTauiatea maS8i de.


100 kgesre de980N.

10.0Q0!<m deawPia supta-

fe:lei PMltJl1tulul,
~iate8

g(fJlJ-

de 100kgeste. 15ON.

masei

*Accele,ralle. l1; Fo'1ii gravltattonala. 6; Prini:ipiuJ aI II-lea aI lui Newton. 12.

MECANICA

;' Hz/cA

GENERALA

Viteza fmaUi
Viteza* maximaconstanta, atinsa de, un corp-care cade intr-un gaz sau Hchid. Cll cat viteza Crc~le,cu -atat rezistenra opusa de aer sau de Iichid ' (f.d.narea) creste, in cele dill urma, franarea sc egaleaza ell grcutaicacorpului, . iar viteza acestuia nu rnai

lmponderabilita tea

Starea in care corpul TIn exercita nici 0 forta asupra mediului in care se ana. .

Imponderabilitatea
Imponderabllitatea Z011ii tara: gravirajie.
/medIal dupa ce
S€lffl

real!
unui corp.aflar intr-Q

para§utlsM. vlteze:» aea frinarea = 0 sl ecce/era/la' = g, •

0,

Imponderabilitatea apareata
Corpul se comporta ca si cand nu ar actiona nicio fonagravitajionala.Are-loc dilld doua corp uri acceler.azl1(* independent fu aceeasi dircctie .

. Viteza.cre§ie. frfinarea cre~te.

acoelerotia rna, rmc!J decal g_

CIJ

La vjteza fina/ii, fri'lnarea asia egg/a greutatea. eccetereiie = 0,

Peri1!iultJ desciiisfi. M." nama muli mal mere; vile. za finalJ mal'micii

'.

_fJ,stronautul

d~~-"

".-------"'-'<i

diroc!ie co nava

dfntr-o 'mlV& cere graviteaz§ cade tiber in "coos;;1 'ji de ,aCe<'l8 ~s,I~ aparen_t Imponderabil.

Viteza de "scapare!'

---»

Viteza minima pe care trebuie s-o atinga un corp _pcntru a scapa de atraotia gravitationala a unei planete, tara sa mai necesite propul sie. Pe Pamant, aceasta este de aproxirnativ 40.0.00 kill/h.

Drumul parCUTS de un satelit care graviteaza IDjurul Pamantuluiin. aceeasi directie ell rotatia Pamantul ui, astfcl incat el ram~e futotdea'-' una ~easupra.accluia~i punctde pe suprafata, Satclitul are 0 perloads" de 24 de ore.
SareJit pe 0IbitB ge.r; stapanaril, deasIipra .

Orbita geostationara sau de stationarc

Cadena Ilbera
Miscarea ururi corp cand asupra acestuia actioneaza numai forta gravitationala (cand nu ac~oneazi) rricio.forta de rezis_tylliii sau alte fort-e, de ex. rezistenta aerului),

puhr:WIul P.

TnhB punr:tBIB din 8reastil

zona comunicapa se faoo


prin transmlleroa Infor·

mapilOl via safe/it.

~Acceleratie. 11: Perioada, 16: Viteza. 10.

MA$INl

SIMPLE

Ma~ina sjmpUi csto un dispozitiv utilizat inscopul de a invinge for- ' ta rezlstenra. Aceasta fort,a este aplicata mtr-un punct, iar masina funetioneaza prin aplicarea intr-un alt puncta unei alte forte nurnite efurt, De exemplu, un efort mic exercitat asupra franghiei unui scripete.fnvinge greutatea corpului, acestaputandfi ridicat.
Srstem de scripe¥ - (Il(emplu de m~ln:!i

Grentatea inutiHi
Fortanecesara invingerii foqei de freeare" dintre componentelein miscare ale unui dispoziti v si ridicari i oricarci a din pffi:[i1emobile.

Un. dispozitiv teoretic, cu masa inutila nula.. Dispozitivele la care masa inutila, Compar{ltiv ell masa, esteneglijabila, pot fi considerate masini perfeete,

Masina perfecta

Raportnl dintre greutate (G) si efort (E), Un avantaj mecanic mai mare decat a111111hseamna ca -efortul depus pentru invingerea greutatii este mai rnic: Avantajul mecariic a1 oricarei rnasini perfecte ramane acelasi, chi at daca greutarea creste, Avantaju1 mecanic al oricarei masini reale date creste user (),data CD greutatea, deoarece.masa inutila devine rnai putin sernnificativa cand greutatea creste.

Avantaju] meeanic (A.M.)

Raportul vitezei (R.V.)


Raportul dintre distanta parcursa de.efortsi distanta parcursa de greutate. Nu arc unitati de rnasure.Daca raportul vitezei este mai marc dedit unu, insearnna caefortul se deplaseaza rnai.mult decargreutatea,

Randamentul
Raportul dintrc Iucrul .mecanic efectnat (foria x distanja - veil pag.S) a~upra greutatii (lucrul meoanic util) si lucrul mecanic €fectuat de efort (lucru1 rneeanic absorbit), in pro'centc. Dispozitivele reale au un randarnent 'Sub 100%, datorita greutatii inutile, Dispozltiveleperfccte au randarnentdc 100%,

Diagrama unul eric c:u

~lUb pmmntiind,efor' tul, greutatea §lloerul mac:anle:

~=~-:~~~~~
~

4'

EfortuJ (F:!)

9
Gm~a (G)

Distanfapa;;;;;:~:::_] ooefort.(d,J

Eficienl:l:

IUCfUI

tucrat mecan!c produs, mec:amc 1Jbsorbit

x 100

~i
~

'
LUCflJJ mecanic ebsOlbit e:;te exprimat ca produsui rJinW efortui distanfa parcuriIJ

.~=. ,"','

1-*__~~
~-

=, _~_=--",

?I

ebsolDil=E>< dt:

deefortJucruf macanic

1 = A.M. x R.1f. Randament = A.M. R.V.

100

Distsnta percurna de, greulalB(ds1

1_ ~'

LUCfUI mecanic util eS!e expnmat ca ~rodusul intIf1, cli/uri(i 'JI rlisianfaparcursff
0.,

,~",

• ;:::.

lncar"de

100

_ PM!US- G,.

aceiJsta: /uC(111 ecanic m


riG.

'Forta de frecare, 7.

Exemple de ma~ini Presa hidraulica


Un cilindru 'mare ~i unul mic, legati prinlr-un tub si umplnti eu iichid f0105it pentru a produce Iorteuriase.
Presa hldraullca '10Wmu/ de lichid deplasat '" a x dE '" A 'x d", r!~cj R_ V, (dcld,j) = AI"

Un disc (sau combinatie de discuri) si un cablu ccntura 'sau Ian] care transmitc miscarea.
Sistema de scrjpe!i

Slstemul de scripeti

d"

Zona A

--------

1m
• G Irr timpul fum;:(lonijrii, supawesIB,IIlch/Sif.

\
Efortu/'§igrafJ!at&a se dep/a~ pe aceea§i diStan/il, d6Cl R.'II.'= 1. .

Parghia
Oricc corp rigid care este pivotatin jurul unui pnnct numit punct de sprijin (F). Grcutatea :;;i efonul pot f aplicate de 0 pane $i de alta, cat ;;i pe aceeasi parte. Exista trei clasc de parghli, prezemate maijos.

Pentr:u" Mida g~.tw>, /rabuia,' scurta!e paflllcablurl, dsd pentru mi~ greutafff, cab/uJ irebUi.(J E tras CIJ de pal1J.J or; ctistim{i:I, ati/(j§'_R.Y. 4. Oed R. V. numaiUl de cabJwj'1ntngbulnfale peniru mi§carea scripeJibr..,

=
G

Planul lnclinat

Suprafata _pJam'l. care fonneaza un unghi ell.


orizontaJa. Un corp se ridica mal user pe suprefata inclinata dedit pe verticals.
0

Plan incline F int", efori§i greutate

Crtcn I en surub
Sistemul in care pentru ridicarea unei grelLl.i!i se rasuceste filetul unui surub (de ex" cricul de rnasina), Disianta dintre zimti.se numcste pas.

Roata dintata
Cornbinarea
U110l"

Crfcul cu ~urub

roii muDe -doue olJ'rmi multi dii@ pe roe/a. dlrijatJ inseiJmtiJ ceroete pnncipali'i Irebuia sa se roteasc.!l de doua 00. malmulf_.
Astfel R.V. ;,rapoitfJl diiifro numtirul de dint; de ps roota' dirijat~ ~I numsru; de dint; d" pe mala priIlCipe/a,

tate folosite pentru trans-

rniterea rniscarii Intre axele rotite,

rl.
• ._

'.
Roajap7f!!ff:c :-:t:_"_ "'-_

(efottul in'detGUJ de razil V ridica grnula~ pe distante unu/pas.


$9. ~

o mIke a mftnerolui

R.1l=--

2:<1 pas

*cchilibru,

10'; MomentuLforte.i,14.

MOLECULE (PROPRI ETATI) ,


.

Materia are numeroase proptietap care pot fi explicate In functie de comportarea moleculelor, rnai ales datorata actiunii fortelor dintre de ~ (forte Intermeleeulare"). Dintre toate aceste proprietati, pe aceasta paginadubla sunt explicate elastieitatea.rteasiuuea superflciala ~ivascozitatea (vezisi paginile 4- 5: ~:i 24-25).
.~

SuStine. ca~tunci cand.se apliciio fprpi unui eorp.xleformareacstc proportiorrala eli tensiunea. Totusi, daca.marimea forteicreste, se atinge limita proPQrtiQualitafii (san IhilHa de proportionalltate), moment dupa care legea lui Hooke au mai c'ste valabila (vezi graficul, pag, 23J.
D",f(>lrn~rea §; tensl un..a dintT.un'fir intl';~· .

Legea lui Hooke

Elasticitatea.
Proprietatea unuicorp de a reveni Ia forma si marimea in.itiala dupa Incetareafortelor de deformare (tensiune=sau ·compresiune*). Corpuri le care au aceasta proprietate simi elastice; cele care.nu prezinta aceasta proprietate sunr plastics,
Ceara fficim esie plas!icl (:iigiliul'asiiQ "firma penn.anenrn."in cearfi)_
F

Firul ,esfe·fixa'f. in-X

Alungirea.

esie varici!la
de:.iungimepe

unital¥< de .
IUngime

Alungirea

=~

e I

ini!imiJ

unde e = vanapa de IUflgime; I lung/mea

in!i/a!;t

loqa

Tensiune ~ste· Tensiunea = --

aplica I§ peunitatea .de suprafara

A = SJJprIlflljasec{iunii llarisv;,mlllf!

unde F= ml/Illlplicata

Elasticitatea este rezultatul JQrl~lor lntermolcculare" - la intinderea S3U comprimarea Ull ui corp, moleculeleacestuia se lridepartcaza, respectiv se. apropie mai mull. Aceesra rezu Ita' dintr-eforta deatractie (in primul caz) sau de, respingere (in.aldoileaeaz), astfel.moleculele revin Ia starea lor initiaHi cand forra de defermarelnceteaza. Aceasta seintamplt; intotdeanna cand marirnea fortei este sub .0 anumita valoare (difcritll. pentru fiecere material), dar {elate marerialele elasticcdeviit plastioe data fortadepaseste aoea~ta valoare (vezi liiIiita elastieitatiisipurictul de rupere).

Ciintarolcu. eri: uiilizeiJia iegea luiHook.e penlro mesoreree f~r'!",i. rcuk:e A ~Iung.e$ta(Ned propor·

tion,,'

GU

io:qa aplica"ta

Sc;a/a eSle' c:ali· bratii', ascmlinc§! !ul1glme~ aJ~ului -s§ deB m"a.tfmee forte;' 'in-newiont', Pefllm un corp alungits,"wce"l' primal, iaportul .alll'lgire.(Vezi "';Eli sus) esls:inlold~aunilldMlfc,penlm 0 subslanrfi" daM tmedutu; lui Young), piiniHn momemul almS/.ani limitei de proport/o:"afita!e.

df"/lEtensiuiJe ~

Limitaelasticitatii
Punctul situat iine:diat dupa limita de preportlenalitete (vezilcgea lui Hooke), dupa care corpul 'inceteazd ,SCI rnai fie elastic, in.sensul di d~upalncetarcafo.t1ci de deformare, acesta nu-si mai revine la .forma ,~i' marirnea ini1ialtt. Revine.la 0 forma $i:ll]lkimo similara, dar a suferit 0 alungire permanents (daca se . .ap Ii-ca' noi forte, acesta va reveni la noua forma,. adica in acest sensramaneelastic),
·Ca.llbr.are, Newtori,.6: 1'15; Compr.es;une, Tensiune.. 7. Forte: interrnnlecu . lar.e; 7;'

ME<ANICA~I

FIZICA GENERAL).

Punetnl de rupere
Punctul sitnat imediat dnpa limita eIasticitiitij. in. care forta de deformare provoaca 0 schirnbare majora lntr-o substanta.Jntr-o substanta elastica", structura interioara se schimbalegaturile dintre stratnrile rnoleculare se rnp, iar straturile se scurg unul peste celalalt. Aceasta schirnbare se numeste deformare plastidi. (substanta deville plastica), Daca fortaaplicata ereste, deformazea continua, jar substanta se poate rupe. In mod contrar, un corp inelastic se va rupc in punctul sau de rupcrc, Tenstunca de rupere a unui materia] este -valoarea tensinnii in punctul ssu de rupere. Vezi graficul de mai jos,
GraficuJ lensiuneJalungire pentru un material elastic IF = /'mila de fJrOpor· ponaJiti$ (vszi Jegea /lIi.Hooke)

Proprietatea unei suprafete de lichidce


rczulta din fortele Intertnoleculare? care fac ca liehidnl s~s·~cQntracte intr-un volurn eu eea mai mica suprafata posibila,
Douii e:xemple de-.tensitme'superficial~

Tensiunea superflctals

Teosluoe

Subslanfa fa tsnsiuna rriaxima (lens/una de ropera), fneel"> sii se roplJ,

LE = Iiinifa eIastJdtjfIJ PR = fXInc1!i1 de sa rope.

ropere

-MaferialiJI

La suprafata moleculelesuns u~or mai lndepartate decat cele interioare, iar 13indepartarea lor ele se arrag (vezi forrele lntermoieculare, pagina 7). Moleculelenu se pot apropia rnai mult din cauza fortelor egaleintre ele, Moleculele de la s:up~fatii s~t intr-o stare de tensiune .constama, supraferei proprietaji elastice.

dand

P~a,v
(>mod punctuf

plastlcii de roper:e)

Pifunjlln dllapii pe suprtdafa ape

~.

~~

o forta
I..sgea lui HD<Jke va/abi/8 de la 0 I", l.P
Alungire

Adeziunea

.inrermoleculara de. arractie intre moleculele diferitelor .substanje. -, .


este orientata
jn

Actiunea capi/ara sew capiJatftatea rezultatUI adeziunii sari coezjunii.

V~urinla cu care curge un Iichid, Depinde .de marimea sideforta de frecare* dintre diferitele straturi de molecule care aluneca uncle 'peste· altel e.
Simp - f~8

Vascotitatea

AO!llll1e capllara "':':11--4+1;F.!---+~:r24=-hL-

.sus

Menisc'coneav Apa'reridica prin tubul de s(iCl§ de qiametnJ m(C(tub capilar)_ Molecule/e' de ep" sum alrose dS' psbe); forf~le- de adeziune mnd mei putemlce .decal strec~a dinfra moleculele de epa.

CiJrga trice!

moos. Coezinnea

.L.O!!!~i---

o forta
Uniflfl ~l.iibe rD§Ii,sunf ctitbele de vItlid. Indica vitfiza riw/1iIculelor tn inIBriOriP f)Jburflor. Apa-

intermoleculara" de atractie intre moleculele aceleiasi substante.


AC\iunecapilarn orientata in jos

CiJiQe repede:

nu toene

m~.
r+;'_""'i<"i",,'rl::::::-:-=i+Merruruf.se depiaseezl!

In

JDS,

In tubu{capi{"C

st(JitIJrI!e

m8fginaie ale Jichide/or supf fooetiniiB de de fT9ca1f1' inti",) pere/II rfqervarulw:, ·Spril. iMlend,~. r"OCf!e,";!" scade, in ·spa. sces! elect scads mull tnaj,repede decaf in sirop_ .

fot1a

Moleculeie aemercur "" atrog inue ete, deoaroce forte!e de coeaune sum mai prAemir;e decal rOlfe/e. de adezfune.

~Elastic,

'115;

For1a

defrecare,

FOf\'ii tntermoleculara,

1:

MenisG; 115,

DENSITATEA $1 PRESIUNEA
Densitatea (p) unui corp depinde atat de masa rnoleculelor lui, cat ;;i de.volumul acestuia (vezi formula, dreapta). De ex., daca 0 substanta .are 0 densitate rnai mare dedit alta, atunci aceleasi volume de substante voravea mase diferite (prima masa fiind maimare decat a doua). La fel, aceleasi mase au volume diferite,
Densltatea relatlva
Densitarea unei substante in raport cudensitatea apei (care este de 1.000 kg moo'). Aceasta indicaeu cat cste mai densasau mai putin densa 0 substantain raport en apa, dcci rezultatele nu necesitaunitaji.xle.ex. 15 (de 1,5 on mai densa). Seealculcaza prin impartirearnesci unci substante de mice volum ClL masa unui volum ega]' de apii, . .
Corpuf 'A .. MoIecIJ/e/e greta comprimare. Densitate mal mare_

Deci;m=p sv

Vesta idenUc pentru oorpurHe Ap de~i mrpw A are ma$@ rna! mete.

8.

Paharul pentru

masurarea densitatii
Un pahar care, atunci cand este- complerplin, contine un VOhlU1 de liohid (la temperatura constants) determinat. Se utilizeaza Ia.masurarea densitajii lichidelor (prin masurarea masei paharului §i lichidu-

Paharul Eureka
Un pahar folosit la determinarea volumuhii WIlli COIl) solid cu fonna neregulata, In SCOPlll de a-i calcula densitatea. Vohirnul de apa dezloculi este egal cu volumul corpului, Densitatea corpului este raportul dintre masa ~i volu-

lui, scazsnd masa paharului si linpart,ind-o la vohrrnulde lichid),

-se

mnl sau.

Dopde_Sticla M! de lJiametru mit (tub Gap/far), umple .paiJarul, se intro· dace dbpul, excesu! de /Jchld se Ifdica prin tub§i iese -.asiguro irriotIJeaunl' acela§i velum.

Densimetrul Un Insrmmenr de.masurare a densitatii lichidului prin nivelulla carese ridicii in accllichid. Daca lichidul este foarte dens, densimetml ,plute.'ite aproape de suprafata pentruca estenecesara dezlocuirea unei micicantitati de lichid pentru a egala greutatea densimetr111~i.,
Denslmetrul Mensui8 PeTTfru citirea densit8/ii, stalapoatiJ Ii calilJratfj· sau sa poateda direct_.:::... __ densItaf9a reJatIv.i.

-t!I

Apa deziocuM

Presiunea este fona care actioneaza perpendicular, exercitata de un solid. Iichid san gaz pe unitatea de .suprafata a unei substante.

Presiunea

Baremetrnl
Un instrument folosit pentru

masurarea presfnnii atmosPreshmea inlr·un vas de.a,p,I Cli cal iQlja est., mal mere, cu. atiii presilme,a'est",
De I'xemp/u, la suprofal8 arestui vas de

ma; mare.

a,m, existii e<lit..va rooiawle de.apfi cam apasa fn jos, dec; exis1ll 0 greutata (fo~) mica §l daci 0 presiune mica. Mal jos. exisf4
mai multa mols,;ula qa apa, B 0 gi..utBte. (fo~) m.. i mare §f 0 pr&aIjma ma/.~re.
8st.

,. v

1lJ".
. ~

fence - ca1l2.ata degreutatea rnoleculelor de aer deasnpra Paruantului. Exisfa cateva tipuri obisnuite.
Barometn.r slrnplu _. _ .,(.-J

.. arometmJ memlle de B vala!!)s presiW1it§1 scone deSGtiejf ,,(e: WernlI

Pres/anN atmcsferfca = 760 mm mercur


Mereur

.~-

,"~

ff

-~:3Ii~rtill-

I
I

'lid torir;ellian (ml avem presi(me).

Tub tie diemetru fix

Cu estemai mare sclprafa.(a cJ;upra carei;j a¢lionr>!lzlip foqa cxmstanM, CIJ ~f p,asiuilBa' este mai micli. CopitEl/e lak. am ·unui carilJu sa. C0111po1M.oa nl§Je bocanci; imptii¢lnd.graulatoo penlru a reduce presiuneE; pe·z6padfi. --------

car

lVlanometrul
Un tub in forma de U urnplut ell lichid, en care se, m8spara diferentelc de presiune ale Iichidelor, Pre:siu(Jea
Manometn.t
Gaz 8Imosfencli

U
(}fl.

!
,

X,..

. _Sf!.Z_UJ'!_f

Presiunea •• _ •••
.

Pi-eoiWile Iii x, 'it X2 iacela$'- n/vel) tmbuie sa fiiJegale, Astf{il, presiUfl?a gaztJluf'" presiunea ja ;;, = prosiurrea ctmosferica + presiunee 18 imll!imea h a Ilch/dulul.

Obiecte in lie.hid
Un corp llttr-un lichid este snpus unei forte numite de impingere. Conform legiilui Arhimede,aceasta este egala ell cantitatea de lichid dezlocuit 'de acel corp. Principiul de plume sustine ca dacaun corp pluteste, cantitatea lichidului dezlocuit (forta .de 1mpingere) este egalaou propria sa greutatc, Se poate anlta (vezi jos) cii un COIP se scufunda, se ridica Iasuprafatasau plute§te Intr-un Iichid in functie de densitatea acestuia,
SubmBrineJe stJSI.Ipunlegl1 ial AI1!Imede. SchlmlJarea

aer!3pa d;;, tancuriJe de balast modifir:ti densitalea.

1~Q.acJf U= G;.!IflbmaJ:/hul'tamh
/a 0 adfindma data.

ndicifla ,SlIpI'2fafii_'§f PI!JIa~· U ~ (3, $# cternlitaieaeste'Tn.cli mai m!ClJ 'd8cat C81l:8apef (Vltz? majjQs) dooarore voSulin;a{inuJa

JumuJ dfl a,m de:zJacuff acum

est& mal mic.

'Unita!i SI, 96_.

rEM P E RATU RA_ """""~


Temperaruraunui corp mas6ara_-starea termica a acestuia. Se mascara eu termometriil care poatefi calibrat" sa arate valorile diferitelor.scari de, .. ~. -' .la ni ,-. 1 . _Pe V"fltls)'temper.ttv(a,esl<:>de temperatura. Scarile.acceptate a nivel mtemanona sunt _aproxim9,IiV480'Csi3U753K-~ ,. .. t-:' scara t· . .' t nrlla b'soI ue ~Iscara C Is' empera .e ' LU~'.. •A''''asta se dilforeazll faptulul Ga-flr;lrii gfo§ire}/rTJ'ijr1irrjl7le50Iaf,e§i'-.-

--

fmpied/f;fJ

eliiJerorruu:aJdwji,_

-p~r~tl;lr~,il[ifl d,e&t1lldereaunui Ikllid _~_IJi~.rlghjul~r5: . icit['!:"iffi tub de-diametru'mid (tubcapilar),'U1,1, bil11i;i de sticla este.rezervorul de Iichid. care :ae:'obicei e&t~fietl1erG.nr, fie, alcool c.oloraL
• _. . I. _..._._

------- ~
...

Tetmometrolcu; licbid__ _ Un terrnometru obisnuif care masoara

-=tern-

CoJoamrinl!fJBtif;li_ipJ1ler-

-curMfeuWVizibila,p'Gf'-

---

aJ1ar

~'M'este 0P?5#yeste mf,rfta,iJe o,fji~}fg'Stic/ii

L-_':;"'.q

AC'Gst~Sljb&tal:lle '(iSfli,tnd' f~ne .repecieT<! 1 . 'sch:rml11.ari1e,detymr;u~ratGta -merc~l se. a~GPdl)l1pentni~Qele_l~laioase, j

J::~lQ,5~te,p~ntru ·teolHerarutirnai-m~lte~ iar

Scale de temperatura
Puoctul fix
Temperatura la care au loc (in conditii date) anumite schimbari observab iIe ~i careia i se poate da 0 valoare fata de care f masurate. toate celelalte temp eraturi , Astfci de exemple snntpunctul de topire (temperatura la care se topeste ghcata pura) si punctnl de fierbcre (temperatura vapornlui dedeasupra ape! care fierbe Ia presiunc atrnosferica * normala). .Pentru calibrarea" terrnometrului SC [oIGsese dona puncte fixe - punetul fi;t inferior ::;;i eel.superior. Distanta dintre aceste repere estc denumita interval fundamental.

Folos lrea pu n de lor flxe pentru ealjbra rea" scaril Celsius pe un tennometru Punctul.fix superior PoZ(p'a9apalu/ui
c:oloane1 de mercur

Marromefrv!'
prasiuhea

masomti
(er

vapotflor

pot

m<>'Irl' t~ cu l00'C

~ ItebUl S;§ fie presI~ Ilatmosfen'cii'j,

Punctu I fix iMer; or Pantie capatulul colmine! de mi!JrCV( marcalli


CU 0'(:

'1"ermometru ---

Pidnl8

fa ta_~

o..u"",,,,,,,,n'~_--,,,,,'

Palnir ------h~
Berzt,lIus

CALQUIlA

Termometre ell temperaturl __ maxime, ~i mlnime


Termometre speciale ell Iiehid care mascara temperatura UULXfma sau minima, 'aliilsii rhtr-Q,anumita perioadade limp. Ele sunt.alciltuite dintr-un index de rnetalsl ~ii:;la (vezi. imaginea de _il1Ui jo1;J::c-are ~sfe impins in sus.jespeotiv tras in-josde meniseul" lichid, Indexu] ranJau_e la pozitia max,imil sau. minima pe, care 0 atinge: Sepoate anula Ioartc u';;O.-r: prinutilizarea unni magnet. ' _
Terrnemetrul ell temperatllm" maxima
Menlsc" aonveJ( -----,

Alte ttpurl
de

terrnometre
.Qfl. rezistenm
I\vjS<ln~Je'au S_Ui> suprafata a.~pii teimis(ori' 'penfru mas.lJdtoo

Termometrul

Masaa~a temperatura:;p~n${lbikbarea r-ezisten{ej'~ prqvu9atli: intr-a- bobina ..Dispozifivesimilese, _:de.frx: sub aripile 3:o.'ioanel0t;,fo" Josesc rnodificarile de rezfSi.eRrn din termistori=, ~

aeMdi.

(empe;,j(lffit'"

'Iemmmetrul ell crisrale.lichide


Temiomctru .care confine cristale Jicrn<liYuU'te i$i schimba culoarea clmdsun:lJnca:mte.

Termometrul digital

II II

IIdiiife~pficaiw' p(iif~
~~~'

Termom(jtriJlicu'ctistale~

~Terom!p-etrl1-eu comporrenta .electrica sensibila la .;:al'dura.

/l~f,wM tempeWlum:

Teffilome!rul cutemperatura mlniml\

'-- __

JqaMi

PO. atjnsa

fndexuf esle fa rea mal de {11WoJ p~n~-aCum.

Scara temperaturliabsolate sau termodlnamice


SC<,lw"cie temperatura startdard, care foloseste

.$caratemperatmil sbsolut»

Scara

Celsius

Grat7~,ul'voluir"';emperatiJdj pelttru g;Jn,J1ideal' Iveij~,psginaj2)

I~

unitati de masura numite grade Kelvin (K). Valoaeea zero este d4ta celei mai joase Temperaturi posibile teoretic, numita zero absolut, Obrinerea unei ternperaturi mai joase este imposibila, dooarecear necesita un volum negativ (vezigraficu] din dreapta) carcnu

Va/um
""-~,-

T-

100~ !

273K-,

ec

exista,

Ace6a.§jlemperal~m, v?/i:Jii difemfj .

Seara Celsius

Scam de temperatura standard identica ill grad:atie cu scara teraperatnrrl absolute, dar cu valorile de zero si 0 suradate punctelor de tnpire ~i respectiv de fierbere (vezi punctele fixe),

eel

PIJniru t,!'Wjsfd(mfJr~~'
T= t+ 273

~273'G

iJ'C
'R3K

OK

100"C 373K

Scara Fahrenheit COF)

a scara veehe cu punetul de topire la valoareade-;noF si eel de fierbere la 212"F (vezi repere fixe). III lnerarilestiintifice se foloseste rar, ' .

27

TRANSFERUL

DE CALDURA

temperatura, ~1 scade energiaatomilor mat calzi, scazandu-le temperatura. Acest fenornen se continua p'ana cand ternperaturile seegaleaza - stare numita echilibru termic.
Modul in care se transfers caldura.substantdm Bolide (~i, intr-o propcrtic mnltmai midi, a lichidelor ~j gazclor). in conductoril buni, transferul de energie este rapid, iacandu-sc prin miscarea electrontlor" Iiberi (electroni care sepot rnisca injurul Ier), dar, §i prin vibratia atomilor - vezi lzolator] rnaijos;

Can~ exi~ta 0 diferenta de te~_pe~atura, energia calorica (ve~l pagm~ 9) este tr~nsferata dl~ locul ma.! c~ld spre locul mal rece pru~ c?ndl;lc!f~' con"e~pe SaL~ ra~ape. ~eesta .. ~ ~ creste energIa. tntema= a ~tomllor. mal.re~l"cr~sca~d~-le ~f1

~' ~?
?~

,
:, ~

~ ,..

'\

-">-V

~.
f

Conductia sau conductia termica , ,

E1e;~troni;' indilzill doMhdesC'erietgie cinetica ~. Sa mi§cfj rapid 1n.loate diroGfiile,

Masura carjtati'j de conductor de calduraa substantei (vezi -;;i pagina 112). Transferal de energie calorica pe unitatea de sllprafalii printr-un corp depinde de material ~i de gradientulde temperatura. Acesta estc variatia de temperatura cu lungirnea substantei. Cu cat conducrivitatea.este rnai crescuta ~i gradientul cste mal mic, ell afat transferul de energie are loc mairapid,
Tiga/e,

Couducflvltatea sau condnctivitatea termiea

de metal -

~-. ll1.im",r d", plas_ tic - conductio vitet» s~~uf& (conductor

--

conductivirare (irescu!a(conducfor-bua)

slabl vibreaz.a; dar


se ciooaese door de ,vec;nr

.Eiectroni/ se aocnesc.d». 'atom!" e/i/;Jer-(l;,(f ene0Jie caladcli, ,

Materiale ea lernnul si majoritatea Iichidelor ~i gazelor, Iii careprocesul de conducere este foarte lent (de sun l conducrori 'slabi). Deoarece 'ete 01.1 au electroni * Iiberi, energi a calorica estc transferata doar prin conductia data de vibratia Ijl ciocnirca dintre atomii tnvecina~i.

GraDlfNIt d,,-lemperatttrfl
me! &brup( fV$f'arim8
0

dife-

ren/ii'de temfJf>_raluitJ mal mare'pe flceea,.idisranra. dec! 0 conCluC:fje m!li' rapid~,

MQ.dul in 'tate se transfera e.nergia calorica ill


.lichide ,~i gaze, DR-c~UB lichjd sau un gaz este ·il'leaI.~it;cl :se di,l~Hi:~j;;.~ridieft..Lichidul sau gazu] mai dens si mai reee coboara pentru a-I 'Iua: locul. Astfel se -forrrreaza' un curent de COJ,1v~cfie.Figura din dreapta prezintaenodul incate

Convec~ia

Aeru/

bntenlii (je,e;ollvcc!1e,pioduc

briza de G}m,stiipe tIinp.u1.:zlteic~i reversul pe timpull1bPtii.

'l

'''_',

rna! , dihSJii'e mare,


rece wne

CAWURA

Radiatia
MOdulprin care se face transferul de energie calories dintr-un Ioc mai cald intr-unul mai rece, tara ca. mediul" sa participe la accst proces, Spre deosebire de conductio ~ide convectie, acest proces se poate produce in vid, Termenulde radiatie este fotosit adesea $i pcntru denumirea energiei calorice, cunoscuta altfel ~i sub denumirea de energie calorica radlanta.Aceasta ia forma nndelor electromagnerice", mai ales radlatta Infrarosie". Cand aceste unde cad pc un corp, 0 anumita parte a.energiei lor cstc absorbita, crescand energia interna" a corpului si deci $i temperatura lui. Vezi $i cubul lm Leslie, dreapta,
Utiliz:arearadtatlllor ca surea de "pacatda

Cubullui

Leslie

Un cub gol, cu pereti subjiri (conductor bun), en suprafete exterioare diferite, Se lltilizcaza pentru a arata capacitatea diferitaa suprafeteler de a' emitesi de a absorbi energia. Aceste capacitati sunt comparate cu un Ideal numit corp negru, care absoarbe toate radiatiile care Gad peel ~ieste ~i eel mai bun

radiator,
Cubullui foJQS'~ /a Leslie

in interior apaf/erbihte_
Rad.ia Spre pi/a term/eli Suprafa(5neag.M mal<l (1)

rsree putedi de

comes-

Supralata neagra lucioasfi (2) §I supraraJii. a.ib5 l(leioQsB (3){1)1J se vede) Suprafa(&

__

radiarie - cifrele preZkitii si.lprofelde cete me! bune (1) §i cilia mal rate (4).

mefaliCll
polelfa (4)

PanoUri splfi_ro fixate- pe _acpMri'f, de unde ate. abso{tJ radi'atJile Solare_ ri1veJi~ulde st/cia capieazJ mdia~ile_

Termesul
Panounl6! ""flee absorb ailldum.

Termos

Pila termoelectrlca
Un instrument pentru masurarca nivelelor deradlatit. Este aldituita din doua sau mai multo termocuplnrl" (in mod. normal peste 50), unite 1a ambele capete, Radiatiile cad pe contactele rnetalice depe 0 parte, iar di ferenta de temperatura dintre contactelc calde ~j cele reci de pe parte a cealalta produce prin pila termoelectrica f.e.m, *, a card marime indica ce cantitatc de radiatie cste absorbita,
Pil~tennoelecctrica
Ga.tvanomelflJ/" c:tllibral" a(ata temMrntl1fE ce 18

Un flacon care pastreaza continutul la temperatura constanta. Este alcatuit dintr-un rezervorde sticla cu vid * intre peretii dubli (lmpiedicand transferul energici calorice prin conductie sau convectie) ell

S'-'Profe!e
inten"0{1te

tucioes«

supra fete Iucioase

Uchldul romane If! f3ceeagi "temfJ¥ro.turo (energia calonea nil

(rnirurnalizand ~ansj'"erfk:4~~~ ul prin radi atie).

poste IraCfl
pnn ffaeon),

Efactul de sera
Efectul de rncalzire produs cand radia!iile sunt caprate lntr-o zona inchisa, de exemplu 0 sera. Corpurile din interior absorb energia solara ~iern it radiatii de energie mai joasa, care nu pot.iesi prin sti-cIa_ Dioxidulde carbon din atmosfera formeaza Q barierasimilara, iar nivelul sau este 111 c;'e;;teT~''''deci Pam.futul devine dill cc in ce

curentul pe C8f-e}l primerte


(produsiidef.e.

111.).

mai/ald.--_--• strawr

ij;;ri;;;id de

carJJon
_

G8ptffazif

-de
Un

Pilm[ml'~.l~::;::~

raiJiaplle re<!fJljse ._.-

c:u

r.eVideO!iatj ro~(j)
Radiafia ahsorbita cmenzli

COnlacte rect.
pfislmie la temperatura

conlacle C<ilde_

b(=:j~~--AIdoile8 m~I?1J. de. ex. ant/monn; 29

constanta

·Callbrar .., 115; Unde electromagnetice, 44; Fot!a electromotoare (f.e. - ~ Galv~n Radial;e infraro;iie., 45; Emirgi .. interna, 9; Mediu, 115; Terrnocuplu, 27; Vid, 1"H).

EFECTELE TRANSFERULUI DECALDURA


Cand un corp absoarbe sau emite energie calerlca, lnterna" creste sauscade, Aceasta are ca rezultat schimbarea starii de agregare.
Schtmbartte
starii

energia sa
\

in trmpul eveportini las molew/a d9 Ia sapmfaftj un!!i "!:hid.

tI
«"

de agregare

Vaporizarea
Schimbarea starii lichidein stare .gazoasa la 0 temperatura numita punet de fierbere. De asemenea, acest termen este folosir mai general pentru orice schimbare care arc ca rezultat un gaz sau vapor, adica .inelude evaporareasi sub1imarea.

Schimbarea staril de ilgregare este.rnodificarca de lao stare fIzicii (solida, lichida san gazoasa) la alta (penrru detalii despre starile flzice yeti pagina 5). Temperatura- IT_USC schimbain timpnl schimbarii de stare. De fapt, toata energia primita san cedataeste folosita.la crcarca sau ruperea Iegatnrilor molecularc. Aceasra se numeste ealdn ra latenta (L) - vezi graficele dela pagina 31. Ciildura hitenta specifidi (1) a unci substante este 0 valoare stabilita, adica energia caloricaprimita san cedata de Ikg de.substanta.

Condensarea
Schirnbarea de lastarea gazoasa sau de vapor Ia starea lichida.

Transformarea unuilichid in vapori prin iesirea rnolecul elor de Ja, suprafata acestuia. Are lac Ia toate tempcraturile, accelerandu-se cu cresterea temperarurii, cresterea ariei de suprafaja san scaderea presiunii. De asernenea, se accentucaza dad. vaporul esteindepartat 1ll 'lmeciiala vecinatate a Iichidului, prin aducerea unui curent de aero Caldura latenta (vezi rnai sus), necesara pentru evaporate, cstc prcluata tocmai de.la lichidul care se raceste ~i,in schimb, raceste si mediul Inconjurator,
S<;:lliiTIbariia starii de agregare TemwrotrJra raman.s coRslan/a (v8zi gmn~ele; rmgfrJiJ 31),

Evaporarea

Topirea
Schirnbarea Slfuii solide in stare lichida, 1a 0 temperatura 'numita punct de topire a solidului,

Salidificarea
Schimbarea starii lichide In stare salida la punctul de solidlficarc'(aceew,;j temperatura ea -a punetnlni de topiTea solidului).

Sublimarea
Transformarea unci substante din staresolida direct in stare gazoasa sail viceversa, fadi arnai trece prin starea lichida. Iodul -$'i dioxidul de carbon sunt.douii suh;tantc,care se sublima.

SchitJ1bilrj

qeiornie

ini::f1lzirii

Energia Ga_lodciJ-pflmiWt care (it II ridical temperatura, este folosita (oa §I caJdura Jatenta) /a roperee legatlJrilaI:

SchlmMri

datorale rti~inT
C6

EnergJa cahrica'

er oft

rrebuit sil se amita (seazand:.temperntura) este utilizi:ll~ penttu creeree !~gMuri!or intre molecule..

_. .

CiUdurl! absorbilll- 5ub.lfmam

cmwriiaedam

~wbllmare

'Ene.rgie

interna,

9 ..

CALDUp,A

Graflca prezenlfmd cresterea tern peratu til la absorbtie de ciild u rli

Capacitatea

calorica (C)

undlJl.de fierlJere PJJnctvi

----------------------~
LJchkJ
'-----

"'~~

de.fupir..

Tempemiura este conSfanfij';nifrTTpuh;chimMiiJor de.stara .ctildlJra (alJdura/alenflJ) este fo/osita 113 ~

Energia calories primita sau cedata de .catre un oorp, eand temperanuaacestuia se. .modlfica-cu lK. Este-o proprietare a corpuriloqi depinde de rnaterialul din care sunrfabricate (precurn ~j de temperatura §,l presinne), ,dec-i"valoarea sa este diferita pentru fiecare cory.
unde 0 =energi;l calonCiil cedalii ;;auprimita;C = capacitiltea ca/oneil; tllfiilz =temperetum ini/iala, respectiv tamperaturn fina/a
ca1.oriCJl "sts jtJu/

lege:

kin/or d_111t!a moieCliia.

Q= C (t,-t.)

Unit"tea Sf" a capac/tiPI

per !<elvin (J'K-?

Gratia prezentand

scaderaa

temperaturii

la racrrea corpulul

Temperaluia

Cui1ia de iiclre SQijderea temPi>f8I;tJIll in limp a unui corp fi8tbiili8~sat Sfj.


pn!zin/ii.

Gaz

sa nlCeaSC§.

Oapacitatea tal,otica'~pecifica (0) Energia catorice. pf;imit1Fsawm3data carid 1 kg de substanta. I§tmoditk1iAempenatuta cu lK. Esteproptietat~a.su9stan~ei, amea' este 0 valcare stabilita pentru fiecare substanla (desi aceasta se schiml;ii"Leu temperatura §i_presilffica) (¥e~! ~i,pagina j U).

Uahid P,-!nctuf'de solidlfir:a", Unifatea "SJ" l'_'·capacfUflrca/o.riCJl per IwlVin,(J kg-' K-') . 71mp_

'lj)'
e

sp"ciffce

esl€joule. per kg
.'

Masa(m) a 2 kg deqronz(capaci. __

Caldura Iatenta specifica de vaporizare


Energia calorica primita cand 1 kg de substanta se transforma din stare lichida In .. tare gazoasa s la punotul SaLl de fierbere. Este egala eu caldura cedata Ia reversul procesului,

tat.e~.C~IO.ri:ii· sp~ific_a3$O J kg' K-') mca/nlac 0 per/oada de limp ~1abilitii, Temperatura cre§w de Ia. 3USKitf) ia SU7K (/,). Q (eliidurn primilii) ~ 2.x 380 ~ ( 307--303) J

becIO ~ 3040 J

Caldura Iatenta de topire


Energia calorica primitacand 1 kg de subSlaDia se transforma din stare solida'ih stare lichida la PUTIctuJ .sau de topire. Estc egala eu caldura cedata. la reversul procesului (vezi si pagina 112).

Aslfel, aceea§/Goanlitate de energie;

calarica primil~ . de' ,1'6 Kg de bron2


er ·cre~e .Iemperatura

cu O,~K

..

AcOO ~.$f ""':(rfit:rt,,-.de energie';'<'IO;iC8.::.. --"e(iat§ una,mase de <' kg deCllPI}J . cre§le tempe!a!u0";u 3,8K..

CiJldure laien/ii

in uniti!li

.. ;>1 - J!kg.

Deer, C1Jpacffifea calories spei:/ffCii a~upriJlut~tfte iiI. 400 J kfr' ~._ .

'Unita~i st, 96.

- -"
.

_....

IY I r~TARE*t~CAr.[5'lT~A-.. -... _ ... ,


'

___..___
-

--

""

r\ir;'i;ritatea: suoslanielot _se dilata~cand'SlU1t rncalzit-e"--m-o"!le-- :M,cOi'stnJir~e~cladirilor~ :J.. __ __. _ -, _ .,.......,.,..____ ~bf!/e luarn m cah:ul culele lor.se-mi§c~)::paiTepede ~iseIndeparteaza. Capacitatea_'~ira-:a~f1<3Soli=: de dilatare"(exp~'-nsillnea)'depinde-de'fortele Intermole= - _-!ncafZire-.. ~ --cUiare::'<. La aeeeasi" cantltate dccaldura -abeam '(Ia. _ - ....-~-...-... . - presiune coristanta), solidele se:d' ata.rnai putin, "peiltru ca molecul~hUorjuiit mai apropiate unele d~ =-,~~~?-&-~ .•~,., -m"'pulllls'--G8t1dUr:al -,altelesi poseda.cea rnai pu_le1Jljca_:fort,a .inteIIDoleculadi-:---pu~JOlreliietrele__ _ _ d&pavaj _ -

..

_"",,-:--'~~'?>7'

u,~d-i_s,poziti~carearata,

inea_lzjre sau racu'e:- am elemetalese dlIata: ----ideale. areaceea§i valoarepentiU"ioitte.-gazeie respectiysC:confracta~ dada valori (ennice £Ia tesrnnecOrf5tartta):Deoarec.e;gazek se .-u:u6fife-, asWil, bandase itJdoaie. Acesnip de dil~taJoa:l'te mul-t;,-v.Q:4!mu -ji'li~iaL,.esteCQllsi-~ benzLscTd-losesti ta:tcFmostat~. d~ratj:jltptde~mla, P"'(:':"astLel 'mdl sa'se l?_PQata face G-.0~pru:;;tpfj P9trivit~ (nu necesar-Ia s91iu_§ s;lu-lieHiEle, d(1iOWi_eeevariatiile

dJ§.titel .unite pe 1un gTITIM: fn7'(e_gaili). La:

di]atare~£li~oi laGiilQurlL Este aleatuit din doua benzl nietalice

Banda,hllne~ii·

-. --

~-_

Co~~-

.. -

~niIata~~~cu:JP~sa_u'<!. -volum(i:l~. _ V:ariatia,vQllll!lJ,ll ui rillf@l,PPil care .un~so.li_·d ...8;,;;e _


"'

----_

0-re~teFe::de temperatura; {~ahdse -presupu:ne ~-asec01¥0rta


0

di1a:1a la

cu lK.,.

§'iazc]c

este

fica {invar ~

___

La :incaizire.banda se indaaie spre exiem»; Circwrul.es/e. rnl(erupt in punctul dele/minei d9bu1on.'0 daIA cu·racirna mediulu/ inconjlidftrir, bandamvin& 1& fonna mifia/if

snnt fnici)_

---

-273'0 OK

0°0' 273K

100°C 373K

Varia!l" volumuJUi in fU7)c~e de temperatura gazului ideal


(presiune consiEnla). See

unneaza (egea votumeto«


(vo!um(J1 cre§/e direct

pro-

porpbnal cu temp"""tura , abso!utii"),

DiJatarea (I(nfara.

mocrdica~ in (lung/me, suprafara sau volum)

superlicialiil sau
va/urn)
In

(Iungime, sup'"

fa"':-:
r"

va/urn) inipal

~u

cre~,~, ~

....._~

temperaturii

Rel1h'u·
·9;O:ZY;

31

!!IS

ra-te",pe~atuFfi':wsolute

-27,: F0'1e';n{e1fl);G_~eBUlare,1,.

':-:SfudiUi-ga2el~~''''''_---_' __

-.---

-,
-

-Toate gaze1~ comports In mod aTmani'ito' Legea lui Boyle-. r---'::<;i:cxlsta cateva legi ale gazelor care descriu Voluml;'i un'ei niase'de~gazdate~ la 0 tempe-_ cornportarea lor ,(v'ezi jOS:$i-dreapta)~G~,~l ratura constanta,.!a:riw.:a-r;v~ts.prOpOJtion_El __ -~deal es1e~ga~t~oretic e::re~\in~c!.'Cfinit~c., - -cu pr~si: ilea.?e 6'Xempl~ <:ls,cit.. presiunea .$C st1l?2ne cu exactrtate legn lui Boyte-la toate.: - a.turra gaznlui cre~te;"'v2!V]l1ul descreste .. .,,- _lehJpeTaturue!i pr~sii'i§l.§,:aar;~e-supnT)~~;;i pr-{}pofijQP,a~ ~cu~ele se l!-1'lTo-pie _ celorlalle aqua legl~ __ - _ ".altetE<-,~@,!inetl ea presiunea exerC1tat~Jle gaz~ __ Cand gaz~~reafe.se _gas la temper:{t:Uri ~i esc creste (mo eeulele lovesc pere,tii7asuhli thai -~--prc'iilini normale, ele.pfe.zfntii eli -aproxima!ie- frecvenf), - -. _- gazalui ideal (ell cat_temperarura este mal.ndi-cata ~rp.re-sillJfui mai scaznta-CU"'!-tataproX-i----'T inaria~~ mill Cdreeta:w!fc'i legile se.pct aplica generalizat.

--

'::::==:'..c_-_-

~uii~e ---'

."

-_.j

Legel\dii P = presiunec V=voium T= lemperofW{l absolutiJ' R>

constanta
ideal"

gazulul

Ecuafia gazu!ulide<ll" ecuafia :geneia(~-a gaz.e/or seu ~cua',Uade stare tece /egtdura dinlre. femperawrti, pres/une §i velum. Pentru un mot: de '98Z,'

i':~le:rea. fE.fI1Flf1tawn'l

~..s~;:ira tempe[atur.iLabs.o!ute,

11'>\Cbllstanta

,.ga'Ze:too.

1~;g:;M;bl.-J!Q.

Toate nndele trans porta energi a ta.ra sa deplasezepunctele mediului" prin care 'se propaga, De asemenea, de se

UNDELE
,

U ode transversale
Und~l_c.ale earor oscilatii sunt.perpendiculare pc direcpa propagarii. energiei (unda), de cxemplu nndele de apa (oscilatia particulelor) ~i toate undele electromagnctice" (oscilatia cainpllrilbr -vezi introducerea).

mai numese unde progresive, deoarece energia.se propaga.de la 0 snrsa la punetele inconjuratoare (vezi ~iunda staponara,pag. 43)., Exista doua tipuri
principale ~ nude mecanice, cum sunt undele acustice, si unde eleetromagnetice (vezi pag, 44). In toate cazurile, propagarea undelor este- 0 miseare periodiCi ~ (vezi pag. 16) sub forma oscilatiilor - modificari periodice intre doua~xtreme, .In cazul undelor.mecanice, particulele (rnoleculele) sunt cele care osdleaza, iar III cazul undelor electromagnetice, campul electric $.i eel magnetic.
Ilnda mecanlea (u nda lransversali\)
Jjo-

Ventresi maxime
Punoteie In cafe undele producdeplasarea poiiti\l:5. max} mil .a pUl1ctdor medi.ului*. Propagarea unor undeeste.vizibila (undelede apa),

Veutresi minime Punctele in care undele produc deplasarea negativamaximaapunctelor mcdiului". Minimeleunor unde suntvizibile, de exemplu, In miscarea. undelor de apa,
Undele· sun: un'de.·
'tfa~sver.faje scilati~ b.lac~I(Jiforwzii, ma,i'CflUlle~nde .~ tf(le win fir_ -

- Qsci1aillie, _ ;sun i.pespendiwlarepe

-()-+t_
, ~

,~.epr?p.aga prin fi r:

VI·' --

direc/ia
undei,

=
-Gi-aflc ul dapla sa reid i5t;jnp~enli"u pa.rticu Ie Ie: d inlr-.!o.sect,iune In :fir~ doua 'rnernente fixe in partituie - trmgirnearls. undil (I.) esie '-distanra dintr:e daUB ounese

Fiecare perntilia osd/eazif ~i -"poi lie lntoerce in staroa dlMepfws. Gi"aficill jf~lltasare1liinp periln.losCilalfa;unei

Dep/asal"!'''' (rjfr.ec~":§i diSian/~ ~,!e lapozi(,'a,r:!,: ffi[erin(fjj

.<l,mpliiiIdinea,. eMe di'i{Jla' siJrea~maxima~ ,CuCiiI e~te m'cB mBie;",c[j afar- , ~...,...--BAergl£i_,[(an§Ponat8.,este

ea

r-sIl<i:esive

-;flaDeea§fpo:zilie_.AaXim

--maT ti7a-re~ "----, .. ---Timp

PO?il;a·tk_ - -1'---"--->;--....".--.,.-+ (p<i~'iri~·I~ rBpaus)


!_

referiiJrn

Pozitiade referintii

Minim
·,oarecare.

Timp ~Inecese; un~ ps,qi!eW sf>· IWme~te_perio?d'i":(vfjiJ pag.16),

(-ki(gla'ir;I,Jl din slan9al-

Asr:rel d~'gr;jfiGe-"Se Wili-zMlZa ~i penttiJ und~le.


lransvei:sa/~.

Froilturi de node
Oriceliriie sau suprafataobtinuta prin unirea tuturor punctelor atinse de oscilajie du,Pa acelasi tirnp de propagaTe. D9 obicei, fronturile de unde formeaza unghi drept cu directia de propagate a undelor si pot lua once forri1a;deex:emplu fionturide nnde

circulars sal! plane.

~Unde .electromaqnetlce,

44; Med;iu, 115.

UNDELf 7-9i?""""t±e.&Mori 51 bY

Undele Iongltudlnale
Undele in care oscilatiile se produc de-a lungul direetiei de propagare a undei,de exemplu undele sonore, Ele sunt undemecanice (vezi introducerea), adica particulele sunt cele care oscileaza,
Ttl
undele tongftUdinaie, pariiculeie de-.s lungui dirocfjei uocei oscile$z'';

Viteza de propagare a undel


Distanta parcursa de unds intr-o secunda, Depinde de medlul+ prin carp se propaga
unda,

RoziPile paItiGtJ!8kx Gand nu trepe nfci 0 undil


@
I

numiiruf

de

urrda pn'ntr-un puna


limp

lunglm~a de undil

'c

frecveil;a

<

luogimea de undii

Q pozifilre intr'lin moment .1rii;hefaf: in Iimpu: lreami unel unde

Dec;;

Graficul partlculelor de mal sus rntr-un moment "inghelat" f/). sees: caZi gr:anwi nu ".~B.lFipreiiimtama·undej (vezi fil dOiiea gmfi'c. pagina 34). _. .

Frecventa (D
Numarn! de oscilatii, care aulocintr-e Seeunda , cand undelese propaga-priatr-un punet dat (vezi si pag.16). Esre egaill cu numarul de lungimi de unda (vezi al doilea graGe; pag :4) pc secunda,

r-C In punatu(poziIiV
MI§CM88.

/
,

rrJa)(im de-m/§Care

AmpJitudlnea (vazJ prlmu/ graJie; pag. 34)

Dist8riJa

A.e·§i I in pOzifia dB
referln(4 (vezj,plfmu/ grano, psg. 34) Gin puJiCII.JI de mi§C<l.le negatiW~axiirJ;;

Atenuarea _j
Scaderea treptats a amplitndinii unei unde cand accasta se propaga printr-o substanta si pierde energie. Amplitudinile oscilariilor care -au.loc dupa traversarea-substantei sunt mai mici decal cele apropiate de sursa, Aces! lucru se poate con cepe ca 0 fral1are* globala,
Grafic prezentand unaa atenuati!

Reginni din nnda Iongitudinala, unde presiunea $i dcnsitatca moleoulelor sunt mai mari decat atunci tand 11U se propaga nici 0. unda,

Comprlmarfle

Dilatarile
Regiuni din unda longltudlnala, unde presiunea §i densitatea molcculelor sunt mai miei dedit atunci tim d 11U .se propaga .nici 0 unda,
Graflcu'l presi un ilsa u,de·n5';t~W dimnlei penlru 0 unda ~i Ionyitudi nala prezlnm com primM!1 e~i dil atiiri Ie.

<c:> Distants

-Ia surs5

de

Pw;;iunWOfinsitals

--7-

~-

\
dedi/a13m

Zona de oompriiiiiiie;oi;inttati'l in J juru partlculei E

L_

Intensitatea undei
zon e \ OistanjA

<!jn/E!!;'l)!Jftjf!!! ~ pari/rule/orA !Ji ,

Caracterizeaza energia transportara de 0 unda, A fast calculate ca fiind cantuatea de energie care cade a,.<;upra nitatii de suprafata intr-o u secunda. Depinde de frccventasi amplitndinea undei, prccum si de viteza de propagare,

"Franar.e, 1'6, Mediu, 115_

REFLEXIA, REFRACTIA $1 DI FRACTIA o


Un obstacol sau 0 schimbare a mediului" fac. ca unda .sa treaca prin

reflexle, refractie san dlfraetie.


Acestea sunt.schirnbari In directia undei si adesea au ca rezultat schimbarea formei frenturilor de unde*. Pentru rnai multe informatii despre reflexia si refractia luminii, vezi pagin ile4 7- 53. Bazinul cu vahrri
Un bazinde apil. folosit pentru demonstrarea proprietatilorundelor de.apa (vezi dreapta).

pk;atudi de ap~ produce frontvli de .unde circulare _(fron111ri16 de unde plane se produc prin.~ une/vtls/e dr&pte, siJptarara

C---"""i"-- SuTSl!i(Je
~ Iuminii

_w

plan6),

l::::::.:_
.Umbrefe ~Iurilor

.Margine de burete-

absoarbe_!gia
Uf1del, rmrind ,.,flejrjaulldeJoT:

PenfnJ 8 'produce modifichi ale difec{iei valuil1or, se inlrodm;;, ill llaZifl barieee dI~piJzi1fve_

§i ~'(e

Reflexia
Sehimbarcadirectieiunei unde, datorita intaln.irii ei cu suprafata de.separare a douii medii *. nda care a suferi 1 0 reflexiese numeste uuda reflectata, Forma fronrurilor de tioda depinde de fronturile de amde.incidente :;;i de forma .suprafeteide separate. Pentru mai-multeinformeui 'despre teflexia undclorl uminoase, vezi paginile 47--49-

conceveoroouc

Fromuiile de' [",de Girculare ce-tovese 0 suprafaltl'de·&>parace fronl(!ri de unde ,olane .. WfJ3na

"C'.

--c-"--y-=:------'-1-

porulul pro.dl,llY.i unde soaore.

-FrOf)Wride unde ·drcuJare (unde inei(Jente)

Unda care se propaga spre suprafata de.separare dintre dona medii". Fronturile til de undc se numesc fronturi de unde fncidente.
Example deforme de unde rWleclate Fron!unle de unae circulars cere tovesc 0. suprafalti .separare plana produc. fron/uri de umje.-clrculare. de

nuda

Inctdenta

r<:-"f::;--'_'_':;:::---7"'---:7'-t::-"'"?""--+_

Fran/uri-de IlIlde p1i'/ne [unde ref/eelate)

Fronlurile de unde plane care love$c 0 suprafatfJ dfi'""eparai;e plana pro!JUG tron/Uri de.onoe pJ"ne_

Fronturi

,,<",;""-~""'I'""'ol-

oe ooae.
drtul3JB (unde incidente). Surs-a, de ex. 0 pJca-

"""""""-',-01--

A~' k~~:>,
~// /.

~"''''
'l/////
xy/./
/

~~'"
/

~~"

OgJindf> retrovizosre dama¢n{J Unde luminoaM'de fa 'far:r)r!le din spateFtontun de orae pia, l1e.(unde-incidenre) Fronturi de IJndf> plene (unde.ref/ee!ate)

!------;;-;-+."....,-++-if---i--!-

lura

de .

"pi,. ~--=~,...::.~-,..t.-_,..c.+~__ cirGulare


(l1nrl;' ref/!>c.ta1ej Fronturi

/'

S<~2::~==;""7~~~LjI-

~Mei:ljll, 115; Front de unda, 34,

UND£LE

Rerractta
Schimbarea directiei unei undecand aceasra trece ntr-un alt mediu* care 0 face sa sc propage ell 0 I viteza diferita. Unda care a suferit 0 -refractie se Iurmeste unda refractata, 0 dam ell schimbarea \ :itczei de propagare.Jungimea de undii* creste ei l1U se rnodifrea. S at! scade, dar ire-even-tao. Pentru rnai rnultc 'informatii desprcrefractia undei lurninoase, vezi paginilc 50-53.

Indicele de refractie (0)


Un numar care mdica puterea de refractie a unui mcdiu* datin.raport eli ULl alt mcdiu. Seobtine prin raportul dintre viteza undei incidente din primul mediu si 'vitcza, undei refractate din mediul cia! (se folosesc numere subscrise - vezi formula). Indlcele dcrefractieabsolutal unui mediu n .reprezinta viteza h;minii in vid (sau, in general, 111aer), impartitil la viteza luminiiin acel mediu',
A=sI~ (eprezintii indioel~ de refracfM 8) mediu/ui'2in
report cu mad;'ll 1:

..

Example de refractis a undetorlntr-un cestea se propagii Tller·un alt medlu,


Prapi'igarea'

bazin cu vaJuri. c.ilnd '

linde/or 54 incetine§Je din medtat: A spre mealul B, de ex, lindele din X apa fIlal adfmca sore apama/ micfi,

/'

Fronturide unde inciaente

b=~::;;::~e::::~Frontu/ de 1Jflde X tots-un ait mediv, m,,1 intel. decfJ1fwntul din primul meoiu
Da"" J,-""""::...."".....=~rrqr1lul

Dtfr actta
Fenomenul de ocolire aparenta care are loc cand o unda mraIne~te un obstacol sau trece printr-o deschidere, Acest.lucrudcpinde de marimea obstaoolului gall a deschiderii de marime comparabila cu lungimea de nuda". Cu cat obstacolul sau deschiderea sunt mai rnici, ell atat .unda Oletlifi:aeta rnai mull.
Difutqia undelor ~undesoucre) in [urul obstacolulul Db$lacol mic-,n campa",/Ie cu lung/mea de undj--(lungimefl,de, undfi a svneluJui este de eproxtmftlJjv 2' m) - dilmqie-pran!ln!ala Obsfficol de miiwnea IUflgim& de iftfracpe _ dec; se formeaz;;

rluar e'xisfa sahimbaWii d.1if !rndJ,s-W afta fijd_

de media,

_~::=~=Fwnl~n]e

de unde<'JJe urJ,deiorrefrar;tate

Lnngimea de

unas: <lSIft-ma; micii;


esie acee/emfr. din

meai,,1

Prapagarea

B sp'" m&dlu/ A.

unclelor

Fran/uril!, oe ~nde ale undelor refractate /o(---.,,!-- Lungimea


de unda

esl& mai mare,

Frantul rie ,unde X in nou! med;ueste mai topic) aecet frontlll de undtldih pnmul me;iiu_ "

:um

-->-<:..o-...L._

Da ~anu ar existe: ,sCilimbarea de -mediu, frontLil dB undO S'<Jr afia aiei

u"d,l-

..umbra",

,adica zona

pri'!

cere nu

'tree undete. Ooslaroi


lungimea

mw~':rt1 t;"Omparilaa-cu
de UJ;Idil -

apma~

ciinu

AI te,exemple:
Aer Aer

e-xisla dilmcfie. ried se tormeaia '


",umDm':' mare. Dffraq'a. undeJor de-epa prlntr-o deschidere
Daschkiem cu lungimea ,~~

il1 .c6mpilta!(e de undii" - difrtiGf.l~

Undele' toceunesc. /a, Inli<lrea


inj r-llnmediu mai:dens.

EJe'$aaccelereazif

I,,)nlra,ree

mica

iillr-un madl" maipu(ll)'dens,

If"
A

N~roaf(j
Aar,n;ce

,,~

, ..~.

" ,\

Itt
I

de. unde. - pU/il){i dilraejie

Deschidere de menmes

lungrm7i

II

Unde/~:SWlorJ>,.Inceline.scJa
in! roreH int1:-un medi" mal rece Tri;;~amri.timaiden!;) (m ai

"Be se mi§c8 acceleralla

intra-

,eea

rea tmr-un mediu mai cski (mal

ca(d 7nseamr>iimai put/a dens).

~I ,

11)))))t

Deschiaere ing4~!8,-.difrii@e 'PrQnulj!at?

~F recventa, 35; Mec1iu. , Penin: ma;'muUe.rnformalii

daspre

115; Lunqljne tie LInda, 34., indic.ela de reftacpe §i lumina. veal p,;'gina qO.

37

INTERFERENTA

UNDELOR

Cand doua sau mai multe unde se propaga In aceeasi directie sau in directii diferite intr-un mediu dat, inpurrctele deintalnire au lac variatii in marimea perturbarii rezultate (vezi prlncipinl suprapunerh san a1 superpozitiei). Acest efecr se numeste interferenta. Pentru demonstrarea interferentei, de ex. intr-un bazin en valurl'", se utilizeaza Intotdeauna unde coerente, adica unde cuaceeasi lungime de unda si frecventa si 1:11 faza sau ell diferenta de faza constanta (vezi faza), Astfel se asigura faptul ca interferenta produce unmodel de interferenta de perturbare regulat si identificabil (vezi imagine, pag. 39). Folosirea undelor noncoerentear avea ca rezultat dear unde nestationare. Faza
Douaunde sunt in faza daca au aceeasi frecven ftt,§i daca, ill ace la$l moment, punctele lyr corespunzaroare se alla in acelasi loc in ti mpu1 oscilatiilor 10.1' (de. cxernplu ambele la maxim*). .Suntin opozitie de,fazs dacanu sc 'intampla asa simiscarilelor sunt exact opusc (exemplu un rnaxirnsi un minim"), Diferenta de faia dintre doua uncle este calculata ca unghiul dintreun puncta! unei unde aflatin fata sau dupa punctul corespunzator de pe cealalta uncia. Diferentadc faza a undei In opozitie de faza este de 1806~pentru undele m faza ' este QQ.

de deschideri illguste, paralele, folosite pentru crearea a dona: izvoare de lumina, coer.enta (vezi 'introducerea). Undele Iuminoase coerente. n 1I pot fi produse (pen tru studiul interfercntci) Ia fel de usor ca $i celclalte unde coerente, deoarece emisia deunde luminoase elite, dcobicei.jntamplatoare. Interferenta.luminii dlfractate" prindesdlideri este ,,;,a,zuHi,Pc ecran ca niste benzi luminoasesiIntunecatc numite franje de interferenta.

o succesiune

Deschiderllc lui Young

_Vf\ntdat ~
Undlt1 inlr-un

~h .
r-Undr; 2in ~
GIl

~-.~

M'axlmuf"1n

aoost

pUllet,

Maximul

iii iijOOl<J§i punct

1---'rJnda'31n

[£~d:' ..:opoZlp9

Uncia 4 rn'opoz!fie fiiz.l ciwnda·1

de

_._

P rinclplul suprapunerii
Dad intr-un punctse produce suprapunerea a doua sal! mai multe unde (ceca cc Illseamna doua sau mai multe undo sc unesc), miscarea rezultata.este cgalacu sumamis. carilor (pozitive sau negative) fiecarci unde ·111 parte.

en

'*Maxime.

34; Dlfractle,

37: Bazln de valuri,

36: Miriime, 34.

UN.PH'

Interferenta cu caracter construcriv


Cresterea amplitudinii (Intatirea) care rezulta dinsuprapunerea a.doua sau mai multe unde care suntin Iaza (vezi faza),
Inlerfe renta constructlva

Interferenta cu caracrer destructiv


Scadcrea amplitudinii care rezulta din. suprapunerea a doua unde care sunt In opozitie de fazii.
lnterferen \<! destructMl

Pnme unda

Coiricioe

00

Pffma

~nda

CoinrjMeou

Conform principiului suprapunerii (vezj pag. :38) A f + A2 .. A3: Est" va/fibi! peilil1! mi$GFJrea ai;; pncf; all p~nc~ ex. B1-F 82 = 83. ' Daca daUB unde de ampliMJlne A1 Goii7cFd in fina, MlP!l1udlneFJ rezvltanlii este dublui amplitudinii-init1@'e.

~i interferenta d'esf)"Ucttwi se. suoun« prlnr;lpfutui suprapu nerii, Dec: A'1 + A2 = A3. Daca daua unde de emplitu,In opoiifi<1 de fll-tii. /ilinp!iWrJInea rezultantfi este zero,

oine A J care ccwck! sum

L-

_'

Nodurl sau puncte nod ale


Punctele in care Interferenta destructiva are loc incontinuu ~j care sunt puncte de minima perturbate, adica puncte In-care un maxim= intalncste un minim" sau comprtmarea" se suprapune ell dilatarca", Linia nodalil estc Iinia care.consta in Intregime-din noduri.Tn functie de unde .Iiniile nodalc pot indica, de pi Ida, apele Iinistite, sunetele slabe sauintunericul (vezi imaginea deschiderilorlui Young r=s 38).

M<;ldelul'interferen\ei intr--un moment~ (ml S,untprezenla.te loafs /inlifa E!lfifl~?ilJodaie).

Dou.a -surse (S 1 Sf S2) proiw:; usrde coarenw. fry


aces!

caz. In fiiz~,

..

Unie nodala (interferent§ desfrUctivii.). Daciwt:ideleau ar;e'ea§i amplitlJdine. pedurtJ;ru:ea dllllOO re pU(Jcteie este zero,

M~im,;rsau comprimt!re_~

Minim'
S<lU

dilatare

---------J

tinil! 'anfJnodata

(inter.ferenta

Ventrele sau
Punctein care are Ioc Incontiuuu Interferenta constructiva.si care, prin urrnarc, sunt puncte demaxjma perturbate, adica puncte In care se intalncsG doua maximc", minimc+, comprlmari * sau dilatari ". Linia antinodala este linia care consta in intregimc din ventre, In functie de un de, liniile antinodale pot indica de cxcmplu zone cu ape tulburi, suncte puternice sau lumina stralucitoare (vezi imaginea desehlderllor lui Y~:lUng).

cons,tructN_ii)

punctele antinodale

"Amplitudine, 34; ccmprlmari. 35; Maxime, 34; Dilatiiri. 3.5; Minlme, 3il,

UNDELE

SONORE

lJiiecil emit unde ultrasonice pantru


/oca/lzaretl

Undelesonore, numite ,~iunde acustice, sunt unde longitudinaJe*, unde formate din particule care oscileaza de-a lunzuldircctiei care coincide eli directia ._.' ~ de propagate, creandu-se astfel zone de inalta sau joasa presiune (comprlmari" san dilatarf"). EIe sepot propaga prin medii solide, lichide sail gaze ,~iau limite mari de frecventa", Urechea umaria le percepe pe cele cu frecventa cuprinsa ''intre2U si 20.000 de Hertz*(limita somcaisi tot acestea sunt cele la care se face referire cand se vorbeste despre sunet (pentru mai multe informatii privind perceperea sunetului, vezi paginile 42-43). Celelalte uncle cu frecvente mai inalte sau mai joase sunt numite ultrasunete si infrasunete. Cu studiul undelor sonore se ocupa acustica.
~.

obiecteloc

Ultrasunetul
Sunetul format din unde llJtni..sotirce- unde en frecvente" peste limita de percepric a mechii urnane, adica peste 2Q.OOO Hertz". de UltrasunctuI are 0 multirne de utilizari,
Uftrasunetuf se fo!OSfi''iie-7n scanarea ultrasonica .umen (,JlifizeadYecourl - vet.! pagin" 41). Osu!. grosimea $; mU§chii riJnectiidiferit unaete riltrasrmi~e. Undele re,ffeclale (ecolJ(ij, de.'ex. cele ale ullui fat. s.unt:r;onvertile

Boomsonic
Zgomotul puternicauzit cand unda de-soc prcdusa de un avian carese deplaseaza cu V1teza supersonica irece pe langa un ascultator.
Ctind evionu! A se deplaseazii inai[lte, cfj?eazli 71/ aer uncle longitudinet«, adir;:a de in'altfl ,'Ijoase pres/tine (compriina,i' §l dililtarr),
acssza

a corp'.lit.ii

zone

Fronturile'de'unde" Ia'" de avion§!incep


Asc:ultiJIrm,l!

sa se

se pot .indepflrdlsf;erseze.
X vs a uzi

in i;'Ptil$U~

dele' ca suneie (uo ;vuiei' de' aSl' - precum- §l sunewi"disiinct .af motoare/or).

din .puna,,!

m}-

.,Iee/rice care formeEZ;;'O fmaaine (scanare) ecren:

pe;

Avionul sllpersoni~ (AJ .i§i.f;junge din ur;. rni!Hronturil'n:1e IJr1cfe:in limp. ce creeezs altele, estffii Jneat ete se supropun. Se cree"zii 0 preSiUlle mare (unde de $oc), Gare est"",mpTnsf} Imm!ea avianu!ui ~i poare ·fi .indepi'lrtatii''.. ~sla asemana" toare'GU unda aurb/,-nie a unul Vas- (d8ca
V8SU/

Infrasunetul
Sunetul format din unde.Infrasonice - unde ell frecvente" sub limira perceptiei umane, adica sub 20 Hertz". In prezen( undele infrasonore all Plltine utilizari tehnice, decarece produc senzatie de disconfbrt Ia oamcni.

se

dep!asea:m

rna! recede

decal

unde/a·de apa pe tate 1!'·cr~"'3Z;;l). A~<iu1la.lorul din puncilll X va euzi. IJnd" ce pr$ WI ~,,"m sonic M<t§reprilt, putemic

Studiuf undelorsonore Vitez.a sunetului


Viteza de deplasare a sunetului depinde de natura si temperatura mediului" prin care se propaga undele son are. Viteza nndelor 5'0nore care se propaga prin aerul uscat la O°C estcdc 331 ill S-I, dar; 0 dati ell cresterea temperarurii aerului, oreste §L viteza sau, cu scadereatemperaturii aerului, ea scade,

Vtteza subsonica
Viteza mai mioa decatviteza sunctului intr-un medfu" si in aceleasi conditii.

Viteza supersonics

<r ,

Viteza mai'mate decdt viteza sunetu,:Ini Irrtr-un medln=si in aceleasi __ ,/ -:~i'!"...,._.e.,.... ~ conditii, - ~p~.¢-~Avian de persoene $lIpers.oni~

'f-'-;!I
~_ c-

'Comprimari,

Mediu. 115; Dilatari, 35; Fronturl

Fi-ecven~a,35; Hertz, 16 (Precventa): Unde lcm9itudin'ale, 35; d", unde, 34.

UNDf

Unde'le (Jltnfsdnore emiSe de lliiac se inion;, d;;~du-J infD,'TTiil/ii despre distanta §i marimea corpunlor. '_" Aceas1<'i lehlllc8 se nume~(,. eC<J/ocape,

Reverberatia
Fenomenul d~ persisteata a. unui sunetintr-un spatiuinchis. Are lac atunci cand durata lntoarceri i econlni Ia sursa este arat de scurta lncst undcle initiale ~j eele ret1ectate nu sc pot distinge. Daca uncia se reflecta.de pc mai rnulte suprafete, sunerul ,!)cintensifica mai mult,

Unda sonora care s-a reflectat de pc 0 suprafata '~i se percepe dupa sunetul.original. ECGunl€:- de obicei ccle ale undelor ultrasonore - sum adesea utilizate Ia localizarea corpurilorsi Ia determinarca pozitiei lor exacte (pri n masurarea dnralci de reintoarcere 1a sursa a ecoului). Aceasta tchnica are nurneroase denumiri, cu toatc cil. diferentele dintrc de .sunt nescmnificative. Un exemplu.este seanarea ultrasonora. AJtcl.e at fi sonda cuecouri si 'sorrarul, ambele avand utilizarirnarine (s:m;i;iacu ecouri -se rcfera La utilizarca ecoulu'j pentru rnasurarea adancimii apei de sub vas, iar sonarul foloseste.ecourile pentru detectarea corpurilor af1ate sub apa). Ecolocatiadescrie rnodul prin care animalele trtilizeaza ecouri pcntru gasirea _prdZii'sau pentm evitarea cbstacolelorIn intuneric),
Sonar (d'lriv1j (1e

Ascufla,oml

;in

oancu»

va

perceoe eroul cs ,0 GOntic nuer« 'a, stJneiuJlJi (reverberaJie).

Efectul Doppler
Schimbarea frecventel sunetului au zit cand aseultatorul sau sursa se deplascaza, Daca disc tanta dintre acestea este :in scadere, se aude un sunet de frccventa mai marc dedit eea produsa In realitate, Daca di~tanta crestc, se aude un sunct de frecventa mai.joasa,
Efe¢uIDoppler X

la sound

navigati0!1

~I ran'gihg)
Undel~ rnfieotgte de ,ci"irr~,un corp, (ecouriJ.

Undele ultrasonice emisedeun dJspozitJ'I snua! sub vas

apropie !ji trece pe lfingli asCiJ/latomi din {lundul X

Vuielu/ trenului clirJd Be

)(

j_~~~~"~I.~.~~
JJJJmnt.uJUJttttHt«H««ccm:«["",II:~~

Fronturl/e de Untl,~i' sa deplaseaza cuvitaza Y,

"

T(e'nul seo'epJaS'oea.zfl, in limp tie prOOUGB' uMela- sonore. pu~clui X $e aud,semaie de'frecvent;j' mai ina/la. SuOIite da·frocv'mli3 mai jG~s8Se vor ",",nd Iren~1 a ife-Gui. ' "",

rn

alai

'Frecv,en!a,

35; Froht de unde, 34_

PERCEPEREA SUNETULUI
Sunetele percepure de ureche pot fi in egala rnasura placute .sau neplacute. Cand forma undei sonore (vezi paginile 40-41) se repeta periodic, sunetul esteconsiderat, 'de obicei, placut, Cand forma undei nu sc repeta.si nu este periodica, sunetul este considerat ca fiind zgomot. Fiecare sunet 111 parte are pntere si armonie proprie si In special sunetele rnuzicale sunt produse de unde stationare. ,
Senzatia fiziologica produsa cand. undele sanore ajung la ureche, ACCi;lSi;1 cste subiectiva, depinzand de sensibilitatea urechii, dar este direct proportionala ell lntensitatca" undcL Nivelul de tarie se masoarain decibeli (dB), dar cu precizie mai mare in foni (acestia iau ill considerare faprul ca urechea nu este 1a fel de sensibila la sunetele de toate frecventele").
AvionUi cara decolem milS08til11 d8.
de un<iJ a sunetufuf muzIcaJ Forma

Intensitate auditlva

.Bat3ile
.Se p,"reepe canddoua sunete de frccven!a'" putin diforitli 511n1 auzitc deodata, Acosta este rezultatul interferentei" dintre cele doua . unde, Frecverrta de batale esteegala cu diferenta de frecventa dintre cele doua sunete (vezi diagrama de mai jos). Cu catfrecventa sunetelor este mai apropiata,cu,atat blitaile sunt mai rare.

Frecvenla de batate
Presiune/Densitats

Tonnl
Perceptia Irecventei" binc determinate a unci undo S()nOJc. Sunetul ell ton inaltare frecventa IIlalta, iarsurretul cu ton coborat are Irecventa joasa.
Sunew/ /dlulu/ unel. p{J.siiri. (lste lin .tOf) tnett. Are. tre~ent;j" mare.

Unda sonora 1 - fi"vcV9Iltaf

12 Hertz (unde/sec)

Frecven/1l de bataie esle de 2 battri pe seClind~.

*F.recventa, 35; Interferenta, 38; Inte-nsitatea undei, 35.

UNDH£

Unda sta!ionara
Unda care nu se deplaseaza. Este alGihuiUi din dona uncle de aceeasi viteza ~i frecventa", care.sedeplascaza continuu In directii opuse intre dona punctc fixe (de exemplu. lIllre caperele unui fir sau ale unei sarrne intinse). Din suprapunerea repctata a undelor rezu"ila interferenta" - ciind undele suntin faza", amplitudinea" rezultanta este mare, iar cand suntin opozitte de :fazii.*, estc midi sau nula, in anumite puncte (In noduri), este inrotdeauna zero. Anrplitudineasi frccventa unei unde stationare dintr-un. fir sau samla le deterrnina si pe eclc ale undelor sonorc pe care le produceinaer,

S.unetele

muztcate

Toata muzica se bazeaza pC un Iel de scala muzicalii. Aceasta este, alcstuitadin note (sunete ell tonurispeciticc), aranjate de la -tonjos la Lon inalt, eu intervale intre e le (un In terval rnuzical esre 1rnervalul de frecventa.* si l1l1 de timp). Notele sunt astfel aranjate ineat sa se obrina sunctc placute, Aceasta dcpinde de cultura ascnltatorului,
Sca/amuzicaliJ occidentaliJ seoazeazt!pe scala diafonicacons/a din a note (clapele·albe .."le ,OisllJJ/ui). de la C laC (de 1$ Dola Do) .. incepuluJ scare; diatonice CapiJWI sesie! diatonice

S'mom· ..trul Apar8! (olbsitpentru proifi.i""r~a unde/o~ stationare, Firul7r!1ins vltJrea.ta, far·cut/a wnor;j ?mpiif!ca ·su~JE}te/ef ate de' vib_t¥JJie. d

Unciii #ttfionari

I
Clapele negre-Bu friJr;venlele" wprinse PUhte fix;; Poz/lfllB d8 -' intm ceie ale noteJor rJe

pe scala Olaton/ca. impreun;;'fafmeaz!'

scetecromstice.

Moduri de vibratie
Aceeasi nota cantata Ja instrumente diferite, desi poatefi rcounoscuta ea filnd aceeasi, are o calitare a sunetului (timbru) caractcristica .instrumentului, A$a se explidi faptul eli, desi cea mai putemicii vibratie este aceeasi pentru fiecare nota, indifereat de instrument (frecventa+sa estc frecventa fundamsntala), in acelasi limp se producvibralii de alte.frecventc (armonici snperieare). Setul de vibratii specifics fiecarui instrument estc rnodul de vibratie.
Frecven!a proprie CBa moll joasB

vibrojiil p;rO
(nodl1rf)

Punta roof>Ua. sa poate. falos! penliu


Stihimba'!BJling{;nii flrului§iastfel schimbii iOl1ui. S\e

GTB[llii/t Sa pot ·folosi


pe~ tns modificfJf&a $(;hi",M lerl·

siunH firuJw ~i asUe' se

F?

Formarea undei sta}ionare

ionu;

UndeleA!ji B (de aceea§i am· pliludihe:) se aepleS<iiJ2J in direc· Ve op,!sfi intre dOlliJ P1Jnc.le fixe. Undarezultanli'i te <f~ limp 1=0. jJ,mplitUdlnea .SI? dublaaza~
dt/raft;

(frecvenf'! frmdamentalii) a unel IlOe re emiie de .un inS/fl.lmBntdaLDacfJ, r,.:;'cvenie/e ~tmonicilor superIQaff9 . sun( simpl! inulttpll ",' fiYr;yetife; fr.mdamentale, se. vorbe:;:le rJ~sprearmonie.
Prima annollidi superioara Is doua am)onica supenoarJ. adid frecV81l[&
dlib1alli).

rsrv:
I
1\

r\ I\

\....I

Unda rez1!iianlli I~ duratiJ de limp t= 1


AmplilurIilll?a zen;).

VVV

f\

f\

V~

/"\

La· dumta ·de limp t=2i undr. r6-2uJtanlaara amp/iludiM mic~, i;lar se treosouoe (adfGamsxtmete" suntm;oio ..Unde emu minimete" §i inv"n?'!.

A aoueennoruc» S!1p6:n·OO[~i Estee p~tro Clml<?nie. Moduille de viora!ie o:lmbinate (eele· tre; impreimaj. Forma'de undil came· terisiicifnolei /8 ecestinsisument, Frecienlefe li/oeleiaijJ note cantale

pe ull'~lr instrument'

.*Amplitudine, Maxim.e, 34': Frecventii,. 35;.in fazii, 3'8 (Faza): lnterferenta, Opozitie de fa.zit 38.(Faza): Minime: 34, .. .

3·8;

UNDELE ELECTROMAGNETJCE
Undele electromagnetice sunt unde transvers ale *, fiind alcatui te din cam-

pori electrice ~imagnetice* oscilante.


Ele au.un, interval mare de freevente", pot traverse majoritatea mediilor, inclusiv vidul,~i, cand sunt absorbite, produc 0 crestere de temperatura (vezi radialia infrarosie). Uudele radio si unele raze X suntemise atunei cand electronii" Iiberi se rnisca accelerat sau se tncetinesc, de ex. in urma unei ciocniri, Celelalte tipuri apar cand moleculele 'l~i schimba starea energetics (vezi pag.84) ~i se prezjnta sub forma unor fotoni (vezi teoria cuantica, pag. -84). Pentru informatii despre lungimile de unda §i frecventele diferitelor tipuri de unda (spectrul electromagnetic) vezt tahelul de la pagina 113.

SpectruJ eiectromeqnetk: (seam undf!ior'eieciromagneticej .prezeinetme; sus esie alciitl1it din berm de unde-« tiecvente: 'ii lungimi de undil" specifice - in -cad(VI cl;ror<l unde/e <i w a~· Jea$i_propdela!i came/ensUre. . Unda elei::tromagnenca

Cfimpu!'magn<ltic' 'Osciieazil perpendil'(iiar,@fi de'cfiillpul E/"elric If; de difeclia unde'"

Undeelectromagnetice cmise de substarqe. radioactive" (vezi ~i pag.86). Ele sc gasesc pe aceeasi banda de undii '$i at) aceleasi proprietati ca ~i radiatiile X, dar sc pro due illtr-lill mod diferitsi se gasesc la capatul benzii in ceea ce privestc energia.,

Radiatiile Gamma (raze 1)

Radiatia

nhravloleta (radiatla UV)

Radiatiile X
Undeelectromagnetice care ionizeazli* .gazele prin care tree, produc fesforeseenta.s] realizeaza modificari pc plabile fotografice. TIle sunt produse 111 tu hurl de radiatii.X" si au numetoase aplicatii ..
. {?adiografia ClI raze XprodU"" imaginl (radiografii) despre Inled" oml C£Jl])u/u,Radiatiile X tree prin !esururi, dar suo! ~bsorbit'" de Qase/e.mai dense, ssilel oeeele. .eper opa ceo Rilliia(iile oX ,w /iecul, prin .aceas1;l mfHjJ p'entru iilproiect" 0 'imagilie clara oaselorpa pia ce 1909raBc;!!.

Unde clcciromagnetice-produse, de exemplu, cand un curent electric trece prin gazul Ioni,zat* dintre doi electrozi", Ele sunt emise ~ide: Scare. dar la suprafata Pamantului ajung doar ·in canritati mici, Aceste mici cantitatisunr esentiale~ietji, jucand rol.impertantin fotosinteza plantelor, dar cantitatile mai rnari sunt periculoase. Radiatia ultraviuleta are rol in producerea fluorescentet, de ex. cand se produce In tuburi fiuorescente*. $i,.de asemcnca, Intr-o validate de reactii chimice.cum ar fi.bronzarea,

Fosforescenta
Fenornen ]1fezental de anumite substante (fosfor) cand absorb unde electromagnetice eli hmgimi de undc'" scurte, de exempln, radiapile'gamma sau X.Fosforul absoarbe undele ~i ernite lumina vizibilaadica undc eli .Iungimi de unda mal mare .. Aceasta emisiepoate continua si dupa oprirea.razelor gammasau X. Dupa.oprirea lor, radiatiileapar -, forma unor sub sclipiri rapide, care se numesc scintilatii (vezi ~i contorul- eu scintllatil, pag, 90}

'Camp electric, ~8; El~ctr.od, 66; Electronl, 83: Tub fluorescent; 80 (Tub de descarcare): frecven~a. 35; Ionizare, 88; Camp magnetlc, 72; M<ldiu. 1";;; Radioactivltate, 86; Unde transversale, lungiine de unda. 34; Tub de radi"llj X, 80_

UNDl'Lf Lungimea de unda'ln cro~IS(e-----__., ...

UnrJefolosife pentru emisJunll8 radio standatJ} ~ penfrv tel6liiziune

Fluorescen:ta
Fenomen pre~entat'dc anumite substante, atunci cand ele absorb radiatiile nltraviolcte, EIe absorb radiatia ultravioleta si emit lumina vizibilii, adica unde lurninoase de lungimc de llndii* mai mare. Aceasta emisie se opreste 0 data cu oprirea radiatiei ultraviolete.

CUptorcu mIClOUnde,---__;;"","c;:::~ MicrourrdeJe tree pnn IIP·suI GU ~JJiiieni;

-~-.~,
Undele'

,.

de

meta!.

da'rcuptorul

rill are

mar:gim
~ ff1f18CIil de. pi3 perepi
G,uptontlul. deci man-

Eli> lac ce moiel:;lJlell!' de


S{Jo.z&hN din. aliment

sii'osciieze. crescandu-i energia intema~ pane Ja iieraere.

BD;;, griiSime

e.,,,,,, ~e fie,pe_

Microundele
Unde radio Ioarte-scurte, urilizate la radar (radio detection and ranging) pentru determinarea pozitiei unui corp prin tirnpul necesar Intoarcerii unci unde reflectate la sursa (vezi. si sonarul, pag. 41 [Ecoul]). Cuptoarele ell rnicrounde ntilizeaza microundele Ia prclucrarea rennica rapida a alimentelor

Lumina vizibila
UnCle electromagnetice pe care oehiul1e poate percepe. Elesunt produse de Scare, de tnbnrile de descarcare" si de oricc ,)ubst.an~a incalzitapanase to~e§te (em isia 1uminii prin incalziresenumeste incandescenta). Ele produe .modificari chirnice, de exernplu, pe filmul fctografic, iar diferitele Iunghni de nuda" de pe banda de nnde sunrprezeatare en diferite culori (vezi pag, 54).

Undele radio
Unde electrornagnetice produse oarrd electronli'<Iiberi din antenele radio snnt facuti sa oseileze (si deci sunr accelerati) de catre ~iI camp electric". Faptu I ca frecventa oscilatiilor cste-impusa de camp inseamna oil undele apar ca un curcnt electric.
Util lzarea un d elor radiO. pentm la distan1" marl coma n lcarea

Radialia infrarosie (radiatia IR)


Cele.mai obisnuite unde clectromagnetice produse de cerpurile.fierbinti.si de aceea.ele sunt cea rnai frecventa cauza a ridican. de temperatura (vezi introducerea ~iradiatia, pag, 29), Elc pot fi urilizate pentru forrnarea imaginilor termice pe filrnul special, sensibil la radiatii intrarosiicare sunt expuse prin caldura~i TIU prin lumina.

Undele

radio

IIndii"scurl"
It)nosfera, folosite pentfll

cu'/llngimi de pene/r,eaz8
.',

deci eon: I~'

'comunir;aref!}
!X)

dlstan(J Pnn __ ' __


tel1L

;
,

Imag/nea te(mlca a U/luJ cap. de narnat. FiGC<1(e culo;,/<!


reprazlnfa renl~

,Unrjei", rediocu
lungimf.de.unda'"
fungi'se f?_flectiidin
I

a ailBrje·temp"c

ioooSterfl,

ra.llirtJ de· 0, joe

(vezJsGEJradt'n stanga imaginii):


Zonel" albaWe dB'

litiliza!e pentm IIans- j m/tarea infoTTn8f/f!i .. .dintJ:-un Joe in altu/. ,


pesuprafa(a ·Pfimfinllllui. --_._, 10lI~1l'/
(slmful de gaz
j j

daOi sum

: I

------;

rJG·cap sun, mal rei;(isrce!e gaioo.ne sunt mal

ionizat' din jund

eside.

p~uO

"Tub de descarcare, 80; C.imp .electric, 58; Electronl, 8~;. I _ >"._ Frecvenfa. 35; Energie' int,erna. 9; lonlzare,. SS; CentraJii nuclearo., 94; Lunglme.i:leunl:Ui,e$4;,

LUMINA
Lumina este fermata din unde electromagnetice" de frecventa" $i Iungime de undii* specifice (vezi paginile 44-45), darse face referire si
la reprezentarea Eclipsa
.Blocarea'ttotalf san partials a luminii emise de 0 sursa, Acest fenornen are lee dim! un corp produce umbra, trecand intre sursa si observator, Ecllpsa de Soai·eest~ v4zuta de pe Piiniant carrd Luria ajunge 'intre Pamallqi Soare jar ecllpsade Luna se vede atunci c§ndPii.m§ntul se afTh'intre Soare si Luna. in ecupsa

o astfel de radiatie

grafica a radiatiilor. este reprezentata

de faptprintr-o linie (sageata) care in-

dica directia 111 care esre transportata energia. Umbra


Zona in care radiaiiile luminoase TIU pol Sa ajunga din cauza unui obstacol, Daca.radiatilie provin dintr-unpunct, ele suru oprite..de acel obstacol, creand .0 portiune-intunecata

dEl Scare Luna-cprestelumma Soarelui.

.numita umbra.
Producerea umbra;
Slirsa de lumiria mica

J_,
Exemple de radiatii

Obsta(:OJ

.Umbrtf

Eclipss: oiflzutil din pozi!Jile A, B,. (: §II) Eclipsa par(iala, vazuta sub forma unui cere, de exemplu, din pozifiile A §l B Suprnfata Grescanda a soarefuf Elsie 1ncil VlZlbifiJ.

A~

0
.

Daca lumina provine de la 0 sursa rnai mare, in jU11l1 urnbrel se formeazao zon~ de semiumbra, numita penumbra.
Producerea penumbral
Sur~ de Iljmiti{, mare ,(ald/luila din mal motte:surse punctiforme - prezenlate doua)

vazula din po zilla C, $Qarel~


esie aooperff in

Er:Jipsii totala

oc

Nu Be ObservijD edJpsain mt;l un pllllCrriill sfara celGUIUI.

totaillate.
Numai!uminiJde punduli't

la

Edipsa

anuala

.Eclir;sa vJzulti din fJozj(itJ X. Eclipsa circulara est« 0 .. clips" Bpf'daJiJ. care oonsla dim-un cere stra/ucilor in JUJUI unm supmfet& IntufIfIC8te An; toe cfJnd Luna, PBm&ntul§i Soareie se "fir. te 0 eoumM distanla une/e fa,a de celela/le

.Peninnbrli. Ll/minJ

·Undeelectrom.agn~lice. 44;'Fnicventi\, 35;,Lungime de unda,'34.

UNDErE

REFLEXIA LUMINII
Reflexia este schimbarea directiei de propagate a unei unde dlnd intalneste un obstacol (vezi pag. 36). Pentru a studia reflexia luminii (vezi mai jos si paginile 48-49), de obicei se folosesc oglinzi. Trebuie remarcat cil 1a formarea imaginii unui corp in diagrame oglinda (§i Ientile"), se presupune ca §i corpul reflects radiatii luminoase. Intr-adevar, razele provin de 1a 0 sursa de exemplu de la Soare, ~j sunt reflectate de pe corp. Legde refle:xiei Iumirrii Retlexia difuza
Reflexia razelor incidente paralele (vezistanga) depe 0 suprafaja rnata care fate en Tarde reflectate sa difuzeze II) diferite directii sl lumina s1ise imprastie. Accasta este retlexia cea mai 'frecventa,deoaiete majoritatea suprafejelor sunt nercgulate in comparatie ell reflexia Iungimll de undal!< a Iuminii (vczi pagina 113).

1. Unda reflectata, unda incidenta si normala

In punctul de incidenta s.e gasesctn acelasi plan. 2. Ungbiul neincidclJta (i) =jmghiul de reflexie (r).
Raza inc/denla. Reze I~m'noasa'\. . tf)aii!f6 He.,t&fiexie· -----.:.0....

dintreeraza incident;; p,mcW/ de incidenti"

U'}yhiul deJncide'nra

(!;aurefi"~clie'.

(i). 'Unghiul
§i normaJl!J:" ih

"

o oglinda ell suprafataplana (veti oglinzi sferice, pag. 48-49). Imaginea pecare 0 formean are aceeasi rnarime casi obiectulIa aceeasi.distanta in spatele ogiinzii ("in"oglinda), ca siobiectul din fata acesteia sisimetrica ell el,
Reflexi" lirtr-<> oglii1da plan.a Jinag,lloo'se vede in low/de virt.ualii·).

Oglinda plana

P.unctu/ de incidentiL Buncwi in, oars rnza incide!!tI:fnWfne§iB suprafBtade _-+_ ..... oeparare· 'li'devi[]e.raza reflBctatii ---r---:'--__';;::"3!I~J (sau rarif.r'efiactafJ§*) Norma/a. Unia pe!p6I1dlculatS,pe

unde par sa provin;l' sezete


fefieaete (imagine

.sr;p!Mat<!·iJf!' s"pirarf,.rn tr:tih ptm,cl ales:


de i.;ksmp/iJ. in punotJ;ldilincide'nfii, d(Heflexie (r). Un~JiiiJld!nlro.

VnghiuJ

de inl;i<;le.nta

rvilectata 4i fIOrm,alaTn Pi/nCftJI--r-----'

~----~

Raza "'ffectaia. -----~

R~flexia reguJata
SUS)

Reflexia razelor incidente paralele (vezi mai


depe o s.uptafalaplaha care face: ea toate razele reflectate sa 'fie paralele. Accasta-are loc dine! suprafetele sunt Ioarte Iucioase, 4~ exemplu, suprafeie bineslefuitc, ca oglinzile.
Reflex;a regulalIf

---- ~-- ~
perp~ndryular svnl

--v
1L
i;ie;a

I
riIf).

g'" ace/ala'; linii,

r:eflebi"i"

Paralaxa
Deplasarca apareota a. unui corp datoritaperceperiidiferite a.luminii de ochiul stanK,~i drept. De exemplu, un corp observat initial eu ochiul stang.upoi ell ochiul drept, pate sa se l1 deplasat. Primul punct de obscrvare este

ochiul stang; jar <11 oilea csre ochinl drcpt. d (Vezi si eroarea de paralaxa, pagina 102).

·lentile. 52;, Raza refraC"t"ta", Refrac.lie, ,sCi; Imagine virtuaia,4S' (Imaginea): l.unqima de unda, 34_

Reflexia luminii (continuare) Conform legii reflexiei (vezi pag. 47), razele luminoase sunt reflectate .atM de pe suprafetele curbe, cat si de pesuprafetele plane. Imaginea fermata de reflexia oglinzilor sferice se observe deosebit de usor. Exists doua tipuri de oglinzi sferice- oglinz! concave ~i convexe. Se presupune ca sursade lumina (vezi reflexia Iuminii, pagina 47) este corpul, iar la construirea traiectoriei parcurse de razele .reflectate se folosesc anumite puncte.
Punct" foloslte la construjrea razelor r.. flectate ' (Vezl: pagin:B 52) drumului

Po/ul (P), Cemro! ogimzii cutbe. I " ,

I" ' ~

-I'#"'~"'' ----r
Urgimea
deschiderii

Focaruf principal sau punctu/ focal f,F). Ur: ptmcl specral Siluatpe prlncipal;;, ie jumatafBa distanWi dintm cenI1IIIClUburii §i potul oglirlZli sferibe_ Toate raze/a care sa pro~ pap;/e/du axa,§i aproapa de ax8 sunt astlel reffecfate incat e(e'convel!} tn focaruf principal (ogJinzi co/ICSve) sau suflt diverge(lla din 88 (oglinzl conveJ:e).

ax"

CenI1llI c:urbun7 (e). CenIruI sterel

din care faCfl pa.rte ogliooa SferiCii. I Orice razillum'inoasa care trece I orin sa (oglinzJ concsve} S8U· eore es (oglinzi.convex'?ldte ,efiectatape acelfj~'" drum,
I

-~'--...;;;;;r:=::.=r--------1---.=----+~ ·Axa
e
~ " r

--l----!!
F

princiJX1J~ Umir> areapta.cBr& trece pdn centru: cuJtJUilr~i poL

Raza curburii (r). Dislanl~ dintre centrul curburii :,i po/.

'. ~~ ~ ~OgHnda

Olstanta ft>caIa(f). D/stanta dinlre focarul_prfnc/paJ§I 'pol.

Deschld9r&a.

Zona prin care

na oenuu ,a a/illge oglino·fl.

tmee lumi-

......

......

COllcaw
J_

reffedfj

pe aceasta parte"

"-"11111:~'"

Oglinda convexi reRecta pe aceasta perla,

OgUnda concavs sau ccnvergenta

Oglindaconvexs

sau dlvergenta

Oglinda a carel suprafata de reflexie esre partea interioara a unei sfere. Cand razele Iuminoase paralele ell axa prin cip ala cad pe·o. astfe I de oglinda, de sunt reflectate astfel ea ele. sa CQDvearga in.focarul principal diu fata oglinzii. Marimea, pozitia ~i tipul imaginii formate depind de distanta corpului. de oglinda.

Oglinda a carei s-uprafa\i'idereflexie este partea exterioara a unei sfcro, Candrazele lnrninoase-paralele cu.axa prlnclpala cad pe .oastfel de oglinda, eJe sunt rcflectate.astfel ca elc sa fie divergente in focarul princtpal din spatele ("interiorul") oglinzii, Imaginile formate 'suntlntotdeaunadrepte si micsorate s.i sunt Imagini virtualc (vezi imaginea) .
.Oglinda

OgUnde concava Raze/a roflectak> sa 1nffl/nasc In ,fOCflrulp;t~f (F). In fa!ii ogJirlZli.

convexa

Ogli{l(J(j

R8ZBIiiJ luminoase para/e/e GU au principals


Razefe .rofIeci1tf!J:

/:

<:.... ----

par provf~ din : ,focarut prlnc;pa} ,

sa

<.

-:"l'l' !--=,..---I------I---I

Raza·'care

.te) $9 retrecta. pa
acala§! drum.

trece Pritl centTufCllrDurli

(F) din spare/e ogffnziL

Razefe reffec1ate sunt dlv9rgente.

.-===:::J
: :

...."'.~ : ~'i';lIk-l---4--=+--,-I .Raza <:a!B po!1le§!e direct spre cerriml CllrbUIii (0) sa' reflecfii

UND£!

Imagines
Imaginea unui obieci format In oglmda. Asa cum un obiect este observat dear datorita razelor luminoase' pomite de la el (vezi reile'ria Iuminti, pagina 47), tot. a~a ~i imagi nea -se formeaza in Iocul in care se intalnesc razele reflectate (imaginerealli), respectiv razele divergente (imagine virtuala).

Matirea liniara
Raportul dintre.inaltimea imaginii formate de o oglinda sau lentila *. ~i iJiiiltimeaobiectului.
_--

Mfn"irea
1

lin/am

= --'

malt/mea

ina/timea

----

Imaglnll

obiecWlui

Exetnpl u de miirfre I.illian'

Imafiinea

viriu ../iJ
'

esI8 mai mam

IriJaglnea foll11atii.-de·oglillda eoncavli.


(oblectiJ! asta

sIiimt In cemrul

ciJrb!!rll)

ObJectut for-

Obiecl

moozaunde

_- _-;:F"_

:~~:~~t"

~_=--"":::>""':::'...1.4,-.+-tK%~"- ., ., - - - - - - - -

rn acestcaz, Imi!f!Jlnea a n'§S/umat§ fjI are 8CeOO§i ~ rime- ca §f ob!eciul §l e~ 0 'tI'Iagjne ~_lfi (razele ,.,l1eclete se 1ntfIInescTn pl/notels situate rilH" !unglll ej §i devind""rvelgente) •.

Prineipiu 1 reversibtli ta~ilu minii


Sustine ca pentru 0 raza, lurninoasa ce urmcaza lin drum dat de io;tkxie-. refrattie* sau difractie'*', raza luminoasa.djndirecpia oplisa, in ace-

leasi conditii, va unna acelasi drum. De exemplu, razele luminoase paralele cuaxul optic principal sunt reflectate de oglinda conead, astfelineat.elesa se !i1tilJueasca 111 focarul principal. Daca infocarulprincipal seplaseaza.o.sursa luminoasa punctiferma, razele Stint reflcctatc paralcl cu axul optic' principal.

esre rntDtrieaun<l dl'eiJpM, mal ml(;ariee;J.(.Dbiecwi §foote 0 Imagine ¥1t1l1aJif


ImegineIl (razele(eflectate slim

genk-)_

drrsr-

Aberatia desferieitate
Fcnomcn observer atuncicsnd razcle paralelc cuasul o'ptic. prineipa! Int:ilnesc 0 ogliudii. sferica ~igunt reflectate astfel iocat e1e sa se iutersecteze in diferite puncte situate de-a 11111,-

Formula ogllnzflsaua lentilelor Do relatia dintre distants unui obicct de solul

oglinzii sferice sau len ti1ei"', distanta imaginii sale deacelasi punet ~i distante focaiii a oglihzii sau lentilei. Imaginea s.epoateforma de oricare pal'le a oglinzii .sau lentilei si, de aceea, pentrudefinirea pozitiei se foloseste un semn conventto nal* .
IInde f = dlstan(a fuca/a v = dislanfa {maglnil

gul axulu], formand


dcschiderea

este mal-mare, ell atatefeChll-

curtta eaustica. Cu cat

estc i:nai vizibil, Acest efect se poateobserva


§i la Ientilele" ell deschidere mare,

deschidere

OgUndi. conca.va,{~u mare

FOffllula og/inzii:

-=-+f

(de tapa/)
II

= distania
te pOi)

I"

Ax optic princiPal

abiedillui

(rie

3_DiSiaiJie)e imagi"iiorvirtuale'-StuJUjegaliw. 4. Dj:irtaritel"foCii/eale.r>gli=ilor§ile;,til;;,;o~· conve>is-svnt pozi~ve. pisillnte/e focal}J,"a/eofj/irJiilorSi'leniJlelor concave svm ne[jaVve.

Seli1nUlcol1voiillionalj:lo.~itiv·VaI"bil p_entru 091inZi iii lentile 1_ Tofite distanfe,le sWitn.i;;sUrafe de Ii. 'Q!j]lihtf{liCi'a arirjiiJe2.. Disf;'nlf!le 0ific{e!or ~Nmag;';'jt&- '''''/<> sUfii pO?j!iv&, -

.I

'Difrac!ie~

37;

Lenlila,

5"2; Refrac!ie;

37; Semn conventronaf,

11.

REFRACTIA LUMINII
Refractia esteschimbarea dircctiei oricarei unde cand aceastatrece dintr-unmedluvin altul (vezi §i pagina 37).. Candrazele lurninoase (vezi
pagina 46) trece .intr-un mediu nou, conform legilnr refractiei luminii, elese refracts. Directia 'in care -sunt refractate depinde de densitatea mediului prin care se propaga, in care suntincetillite, respectiv accelerate (vezi diagram a de mal jos).
Capiilui inlrodurdn 'bliuiur13 'Para indoll.daton!areftacfiei_ Refractia Ia suplafaj;i> de Mparare dintre doua medii"

'---~r---~---'

r=---..-t-

dent5

UngljiuJ de incidenfa (I). Unglliul riillfffi raza tnet§I normala irrpuncta! de incidenrif. Punclu/ de.-ineidentii ..PW1.G(\i! cere rnz,a·jncjdfl_nfil tifTntalna§te suprafala de'sep&mre -§I devin e raiif refTactalft ISilU raz8'reflect&ta"').

Reze incid.mlif ..

Reza de luminiJ-inr:idenla

---------t---t-~"

Unghiulde refrncpe (r)- Unghiu/dinlre ra.ZE refractatti 'ii normeie inpUllctu{d" inddenra.

---------__,.~~r

Daca -oJ doHea mediu este -mal.dens, vseze seade- ~r s<> refrac:t3" spt« norma/a, e%, CW'J7 sa arat!'" aid. Dacfi rnediul este mai.putin dens; viteze ere'}/e §i sa indepii,t~~z'ii de nom'raliJ.

normete. /__)'ni"l perpendiclllaJiJ pe suprafata de sepemr~-pn'ntF-unpooc: alas; de,ex.;punclul de Incidenta_ Raze refrnc/atii

Legile retr acttet Juminij


I. Raza refractata se afla in acelasi plan ell raza incidentibj;i normala In punctnl de incidenta_ 2. (Legea Iui Snell), Raportul dintrc sin usul unghlului de incidenta si sinusul unghiului de reiiactje OSlo constant pentru doua rnedti" date. Aceastaconstanta reprezinta indicele de. refracpe (n - vezi pagina 31). Cand este verba desprc lumina, acesta se mal .numeste densitate optlcasi se poate CaJCU1fi ~cand raportul dintre viteza luminii dintr-un mediu eu viteza ei din aldoilea rnediu.Vezi ~i prczcntarea adanctmi! aparente.
P'i'(J/n,J Qcir;e direefie, ifldi(,:eJe d~refrllcfj'i" al celu(de-al d_oileamediu'-/n roporr rirfmu(iiste n!JiEf cd ,112'

Diagral1l;i (VezI prlnclpiul relfe!S:lbUltif/lluminii, pi3glna 49) ,,",zifittj zaza lum!- . flOOSa cOO. treceprln eee §iapa.

-'ju

Confonn legii lui Snell:,'

Raza retractata B (mai tn<iei;artala


--Aer de normaffl- V!Jzi dlagrarna,. mai sus)

Raza nmacbiti A .. (mal '!fJI'Opiat{i de normaiil'- vezi diagtama, maisus)

¥i (= a)J r (razll

A)

.de re[rac1ie absoluf'_

·Indice de refractia absolut, 37' (I ndicele de ratractle); Raza refledatii, Refle:xie, 4'7;Sinu-s. 115-.

Mediu, 115;

Adancimea aparenta
Pozitia in care este vaznt dintr-nn rnediu un obiect cufundat intr-un alt mcdlu". Razele luminoase se propaga :In. linie dreapta, dar de si-au.schimbat directia datorira refractiei, Deci, obiectul nu se.observa acolo uncle se afla de fapt, C1 rnai sus.

'C(lrcube<o/e .seformeazii

~nd 'luminase

refractii prin pic81urile mle! de epa prezente in eer dupe ploaie, fiecare pidJtll[{J se oompOrli!i' ca o,prisma, dlspersand" lumina in r;won'le.speclmlui de lumina viz/bir_

Reflexla tptruii
La trecerea luminii dintr-un mediu" optic mai dens intr-unul mai putin dens, cand intillne9te suprafa]a de separate dintre eie, a15turi de refractie are loc intotdeauna 0 reflexie inapoi in mediul mai dens. Cand unghinl de lncidenta este mai mare decal utigbiol critic, are loc reflexia totala,
Fibrel .. optice tmhsmlt lumina prin ",fle",;e tolalii Mammchij1rile aces/or fibr? ,au numeroese uuJiziJri, tie ,e:r" inCDm.unica!ii' §i medidna (!a ei>dqscoape), UnghiiJ/;d.,_ incident;; este mai mare deGBi unrihitil cntic; oed ar€! IQC reffe:xia tornlii_ S(mh,><t.,m siicle-m3i

Adancimea

aparentii

C-and ,olirasesc epe, reze« se refracUi.


OChivl fc r. meaz,a irt"ragim::?-fn

pteluhgirea rezeto« IU;rfill,oase (liniNero§!i punctate), .a~ikJ, obie,cfu!15e ol)~"rVa mel.sus, Adf,mcime8 're,81i!!$1 aparenl$' fo!osite$fJa' 'x,ICula~roo Indicelui de refra'cti_e'"

A..r

pol

Raze luminoase

8J un-:;el __

~~!

PUtin

dense

Unghlul

lhnita sau nnghinl c:ritic (Co)

Ilnghinl de irtcideIila specific unci raze care 'in til:1l)este un m ediu * mai putin dens, care face 'Ca'accasta sa fie refractata [a 90° fata de

normala. -Tnscamna cil.raza refractata (raza

c-ritica) se propagade-a lungul suprafetei de dcspartirc ~1nupatrnndc in al doilea mediu,

LJnrnediu transparent rnarginit de dona suprafete plane refractante ce formeaza ununghi diedru. Prismele sunt folosite la.producerea dispersiCi*§i schimbarea directiei de propagate a lumimi prin refractie si reflesie interna totaJa.

Prisma

Aer.
UnghiulllmitiJ.

St1cJa
Prismi!i producand totala rehxle
Unghiulde

(lIIHi·sus
dreapta)

se peate uliJiciJ Ii; !;a/";'iJrI'8 indiceiiJi de ,!,fraqie"

oeviapa ~ _90'

U1J9hlul de tncldenf;imai mared .. cM ungb/uf eritk

1\.;

Aer

'Dispersie, 54 (Cul,oai"ea); Mediu, 11'5 Indice de refractle, 37;,Spectru luminos

vlzlbll, 54.

Refractf aIurnlrtfi

(continuareJ

Lupa este 0 lenlilii

eonver-

gents cereieee obiedele

sa

pam. mar marf.(lectJ! sumele

In reetneie.

Conform legilor refractlel lnminii (vezi pagina 50), razele luminoase .sunt refractate ata! pesuprafetele curbe, de exemplu pc leotila, cat si.pe suprafctelc plane. Exista douatipuri de Ientile, Ientile.concave si convexe, care, In functie de indicele lor de refractie" in rapon cu mediul" inconjurator, pOl sa fie Ientile divergentesau eonvergente. in. toate diagrarnele carc.prczinta producerea imaginii prin refractic, penrrn determinarea trai ectoriei razelor Iuminoase refractate scprC$upune ea obieotul este sursa de lumina (vezireflexia luminii, pagina 41),~i se folosese ·anumiie.puncte (vezi mai.jos), alaturi de datelecunoscute, Pozitiile obiectclorsi imaginile se pot determina folosind formula oglin-zij (lentilei)*. .
Lentilif con,vrodi

Puncte f"iosite-I'enlru determinarea tralectului razelcr ",fractate (vi'lz/'I!i pagilla 48)_ Toole levtilfileprozehMe sun!' cO!)sidi'lrate .lentile sub!iri' (grosimea lentliei este mit,; ill comperetie au distal1/<! foea/a). D(J$,Irazele lum1c n08se deviaza alat la in/rarea.

.,.. ....

---_

... "

'" I /'

.,,;.-.1'----

..........

Focarol principal
Punct ImpMant

sau RUnctJJlfocal.
p8-

.... ....
'" '"

Situat pe axul optic p'rinClpSJ. Toate razek!

I'
I

~I--------__,..-t-~_-':tI

_ __,. .....

cal §iIa je~irea din lenlila.


sun! desenaie cu " singurtJ devier~, fafa de verocala ce treee prin cemrut optic fill
iet;ltilei.

I
\

'\

,
' '-

raJe/a C8I<l ,fmc ,!proape de ax . '$Unl rofradalea.sifel ca ele sI \ Ii corrvargente 111 ,focarul .. \ prinCipel (Ientilii converI gentii) sau sa pam c.'l sum -...L...----!'_ divergrmle de aici (Ientj(fj diverfJentii). Dae;; lumina ppale intra wn ambele perri aie /entile~ atunci rocistii doua toCira.pfffJCIpaJefoCarui pnncipa/la-care con"

... ... .

fuminifcam ImCprin acesta IJU '§I,sch/mba dlrecf/a,


/ (
./' E

centru; optic (0) Centro! /entilei. RazeJ"

-------~
....
'-

'"

"'

! ... I .... I

"Wig
'" " __ -CIJ

raze/Ii saU de la caro par cii diverg sa nolllaziJ ,ifllotdeauna

F_respectJv

FJ-

de·

..,.---_,.

LaritJlif-conr;ovi
I

·Exempb.J de ~,/UminQa~'''''''l---::--rl

.... ..._ ....

AxliJ opfk; principat. Unia drea~ carB fi&ca prfn centreh!.de ctlrburl. ~ ,

"~

,
\

.prln centro/optic.

Centrul curburi) Centnd sfere! riin care

I I

Ax optic princlWl

face Haile leo1liia ....-;J;------Deoarece ietifila are dou8 SlJPFafel~, eXiStii \ (laua centre de curbu~ - C!3nt1lll.curburii pepadea Gi3mia sa aM taza ;nckifm~ sa notaazll ' kltotdeauna 00 C (oe/iVall . 'Se IJal£iaZ8 cu C)

__ --_._--++-t---_---_....L.-----...C
F

Disrnnta focalfj (fJ·

F'

C~

tretoceru! principa/ §i centrul


optiC. '
J

DiStan/a din-

" " ...

"

- ....,-_

..... ""'-

---Ri;tz('ile tum/naas€! Pa' /aleli';cu axu.1 aRtie .

Deschfdenia.Zona Care troCe fl'lZa lumiooasa penfm a


,prin .afinge lenliJa Reule rofmctate .se ,intalnescOfh fOCiilnJl' piincipal,diIJ .f<;P; leniileL

Lentila convergenta
Lentilacarefaceca razele paralele care.cad pe easa.fie convergentc 'in focarul principal depe partea cealalta a lentilei, AtIlt Ientila concava, cat si cea convexa, in functie de indicele de refractle" ill lentilei in raport' cu mediul" irko~ltrator, pot actiona ca Ientile convergenre, In aer.lentila convexa din sticlij se comporta-ca.olentila cOllvergent{l., a~a cumeste prezentatin figura din dreapta,
*Mediu,115; Formula oglinzii, 49; Indice de refractle, 370

prine;

n~

pna centrul optic !<th!mb~ dir~C:U<l..

OlenIJ/{J convex~din.slicJa.- ititmJflmOOi[J' mal dens tieua! slicJe se oomporta ca, 0 len tire divergent;i

!JNDHE

BinocJ(lf. tbJosa¢.e ienfffa pen!!v m8rireaolJiedeJor:

Puterea optica (P)


Masurarca capacitatii de convergenta sau diverzentaarazelor luminoase printr-n lentila, data, dioptr.i (cand distanta focala este, m'asurata in metri). 'Cu dlil distanta focala este mai midi, ell ata:! Ientila.areputere maimare,

;1

Lentila eonvexa Lentila eu eel putin

supraf<'qa curbs spre

exterior. Lentil" cu 0 suprafapi curba "pre interior ~iuna spreexterior esteconvexa daca rnijloeul ei este mai 'gros dedit marginile sale.excerioare. In aer, ,0 Ientila convexa de sticla so comporta ca 0 lentilii convergeuta, Marimea, pozitiasi tipul imaginii formate (realii* san virttmlli*}depilidede distants de la obiect,

Lentila em-care eel putin 0 supriifata curbata spre interior. Olentil1'i care are 0 suprafa1a curba.spre, interiorsi U11a.5prC cxterior.esteconcava.daca mijloculei este rnaisubtire decat" marginile saleexterioare (menisc cgflcav). In aer lentila concava de sticla.se comports ca 0 kohli'i divergeilta. PoziJ.ia unui obiect rata de lentila poate varia, dar imaginea.este virtuala ..
Tlpurf de lentl Ie con cave

Lentila concayii

Lentila ccnvexa

l.<!Mtlla con

cava

Imagineil fOrmaffl de l..ntila


convex;;; de stkfilin asr (obtedu/ es!e ,situat'tnIre fOcarulprl'ncJpal ~ centrol

Imag[nea !,o(mats in iref d~ .Ientila CoQ(::ava qe sti(j!ii

optIC).

l_gbladul'

(sepresupun;, ,produce /'azelwm~).

ca

L-_----"

/ria'r;;e;ji cei; imfjgiriea este vazut"dr""p.ia~§(jn spa·iera"biet.1.'~I~i, inai ,r;lec[if'O/;Jie<;;tvl jiesie c!imagine virwaliPc

m~hi

Inreglneti esta.1Fitotdeewia mai mic!i decalooiiJcliJl§i 'i~agjne 'vl'rjuaJa''6_

"SIe iJ.

dreapl8,

Lentila divergenta

RBzeleJUmi$oEJse'pa1'alele til

.Lentila care face ea razeleparalcle.careoad pe ell.s1l,fic divergcrrte, as!Je1 c[de-p~r sa prQvma din foearulprincipal de aceeasi parte. din care iiltia fazele ..Ami lenttleleconeave, -ca,f~i dele convexe pot sa se comporteca .. .... niste Ientile -diYergente,dejJinzfi'nd de .lndicele de ret'ractie* al lentilei tilraport.tu med.iul* . -----.__ m:c-Olljutato(.in:a.er; 0 lentila cQncava d(:-sticJa 'Rai:eJe refffictil/e';Xl('Sii Q/enfj/(j"~'djrl Stio/(j 1~ se.comp9J1:i'i ca P l«ntila.diyerge.ntii, .'a~1l.cum .p'ii:wi"';,j;dinMCariiipririciPaI m'ediu' me! d~hs tiecat:stic/a '" c,,-d este prezentat.in figura din dreapta. fJin'·spiIMJ~lentifei. i<!rrtilif corive<!;,ia" ..
'

axu! ,!ptic priri~jpal

'Mediu, 115; lrnaqine reala 4-9' (Imagineil); Imagine. vtrtuala, 49 (Imaginea;).

Ind,ce

d~ refraclie.,

37;

INSTRU,MENTE

OPTICE

Instrumentul optic foloseste una sau mai multe Ientile" sau oglinzi curbe" pentru a produce tipul de imagine cerut, Maijos suntprezentate cateva dintre cele mai obisnuite instrumente optice.
Aparatul de fotograflat
Instrument optic folosit.pentru a.forma-si a inregistra imagine a unui obiect pc film. Irnagineaeste rasturnata sieste 0 imaglne reala;;;-,
Aparatul de fotografia( Prisms dirijeezfJ /Uminf1 spre ocbi. Ogll/1da- dfrijeaza lumina spre prisma '§iOChl, ,as/f~1 in(j{ji obie'i::tu.lsr. POf'((i fi 1'8zui_ Cimd sa face
POZil,

Microscopul
Instrumentuloptic care rnareste obiecte foarte mici. Daca are doar 0 Ientila", acesta estc un microscopsimplu sau a lupii Dad are mal multe Ientile, este un microscop compus.
Microscop com pus

(reflex) Diafragma. 0 seriede piese de metal eoprepuee. Se ulilizeflz;;, penlm morJifiGerea marimii de'schidere (S,JUra cenvah1) §i a can/itap;; de lumin,a care intra_

ae

sa regleaza ~"

Raze iuminoase-

Lenti/a ow/ara (ocuiaf).lO. Produce ,'magim~~ finai~ vazul1lde ochi'(vezj me/jos). Micro_scopul 5implu ~sfe a!pt,t'ull.doardir;

Bcoosia lal)Wa_

~
Filmul_ Zonele pe care caqe Jumina' suferli reactii cntnuce. ImagineS'se produce .orin v~lopa!,{J" fflmu/ui,

.-' Imagillea forma.t8,del~nfl1a obiectivului (mama, roslu['nfltft' imagine rea/ii"). S.e t;ljmporr~ C$ obilJ{;llJ! pentru 1{>111#& Qeu/am_

\\

\\

\\

\\

i\

as

ObwraioT_ Cfmd se face forogreifa" acesta se mil;cif pemru .a pfJ(mile pflt,underea luminii oe 111m.

centre maipine obiect~le"

film produoa o Jmagine cas· iumela. 513 poale depreSa ,dift,,;le dlstahJe pentru a

Obiectul pe lama Inlnspareriti! a mir;rascopu/u! Imag/nea foil'i"'/? de I~nma QcuJara (mIirtla,rtJstuim?ta, imagin" virlua/;j')

,~
\
\

la

Daca miI; inainie rerree!ia data'dB- IentIle a teet prezentafa doar ce 0 modifieare a dllecliei, de dala aceasla esse prezenlatf1 pe linis -tre~, culli .orin (;emIliI optico; 'inl.!:egll/uf ansamlJlu de Ientile.

Culoarea
Lumina al ba se, vcdeatunci cand toarelungimile de 1.lIldii* diferite ale luminii vizibile (vezi pagina 45) cad pe ochi in acelasitimp, Lumina alba poate sa sufere fenomennl de dispersle, prin tare ia nasterespcctrul Iumlnij vizibile (diferitele sale Iungimi de unda) prin refractie", Acestlucru se poate intampla. accidental (vezi abcratia crornatica) sau poate fi produs cu un spcctrometru.

Interiorul unui spectrometr-u

SpeclIul/umir;ir vi?;ibile (privire din (alii)

\\~'~

\ II

L111fi/a aoroma.tica (vazi


aooia!ia cromaUcii) Difenlele}unyimi de undJ sum ",{mdalein' c;on(ilii)i direr;/e, Produc§nd dispersia luminii albe.

Lum!nacad6 .pe o_lamera cu de!Jchidem Gelliralfl.

Spectrul luminii vizihile


TotaJitatea culorilor care alcatuiesc lin fascicul de lumina-alba. Ficcarc banda.de culoare vanaza pe. un interval foarte mic de lungimi de unda" - vezi Iumina 'lizibilii, pagAS.
Lumina refrac:tatfJ'de prisma' peinru

'IOtare~ wiui'spe_cttu de ctllod.

~~

UNDHE

Aparatul de prnieette

manta
Lenlil'lfle Wit/pro,

Un instrument optic care.produce irnagiriea a unui obicct real.


ImaIJine lumina gmea rfislumafii, coocentreezi;

Aparatul de imiiec\ie

obiectuiui,

roalli ,se' a§"",,,; cu capul jPs, .8stfeJ Imeginea ria aki

mMr~ (imain

va

fir:=er:tiiJ,'

Imaginea. i-e~I?

Unghiul de la ni velul oehi ului, format de razete ce vin de 'la varful si baza unui obiect sau ale imaginii sale. Cn cat este mai mare, ell atat obiectulpare rnai mare, Irrstrumcntcle opticc care produc marirea, de exemplu mterescopul, creeazao imagineal carei unghi vizual este. mai maredecat obiectul studiatcu ochi ul.Iiber, MariJ"e.a unghlulara sail puterea de martre (vezi mal jos) a unui astfel de instrument rnasoara capacitatea de marire a instrumentului,

Unghiul vizual

ecreo.

Ecran

folosit pentru mariTea obieetel or foarte lndepartate (~ide aeeea aparent foarte mici),
Telescopu IIL~nela
Obi4ir;;l(Qsexer,,¢IJ)

Telescopul

J nstrurnent.optic,

o,sle~) L""tiME, ,telescop<!lui astro:nomi" rri ;;;jUSfure norma/a ten ti/a ocularuluJ

GonSi,jei<J I(a diS(tm!Jifj(;i>!fJ

axu/optic.
Imaginea /

obtectlvuful .~

Halou1 :de~ul.Qn (sp~cn:111d~' iumina vizibilJi vezi jos, stanga) vazut uneori In jurul .imagiuii observate pun Ientile. Seproduce-prin dispersie, Pentrua 0 evita, instrumentele optice de: calitaie c.OTltin una .sau rnai' mul te lenfile, aeromarice - ficcare fiind aic;,§tuitii din 21entile combinateasrfel ca oncedispersie produsade 0 Ientila s'a 1'1e corecta L3. decea filJla. .
Leritile(e ecrometice
puse mtn;malizesz-§

Aber atlacrcmatlea.sauerom

atlsmul

firm/ii rdiz1iIi} de ochi. eSte mst!lma!i'i, formata fa in~nft {leste.o lmagillP virlliaM""

8_bempa

din

iniCrosc{lape,I~·.com. croma-tica

Culorile primare
Lumina rosie, albastrasi v.erde - ·culori care nu pot fi Cibtihute din combinarea altor.lumini colorate, Prin arnestecarea.lor fri proportiile corecte, se pcateproduce-orieeculoare din spectrul deJum.i)'la vizibila. Rcrinqi ca.accstea sun t culori prim are. monocrom atice - dar nusi cele despre.care se vorbeste inarta (ro~u, albastru ~,igalbcn), deoarece pe picturi, culorile se amesteca, .

Amesteculcn lorilor
Daca lumina.alba cade pe un filtru monocromatic, prin filtru trece numaiaceeasi culoare (l1mg)m.ilc de- illldii*) ca ~i flltrul (title Ialte culori sunt abserbite), ,Atesta este amestecul substractiv sau amestecul culorii prin substraefie. Dacji lumina a douli culori diferite.astfel objinute cade pc 0 suprafataalbii, ochiul percepe oatreia culoare (amesteeul celordoua), Acesta esteamestecul aditiv sau 'amesteclilculotii prill aditle.
.fJ.cesJ.biJQ'lle luminIl ~
;"Ibasiru. .'~I

CuTori1a

prierrara

diJu~ cam jHJn, amestecaro pioduCiurj//~ 8l/!fl. dIHIJremP/U. roIju!ji ckln.


$!;Jf'/t

Culorlli3 cOinp/&fIl9ntare

~cu'ort

iar;~ iii pa/ronda

deosrece

i:J '" cu/Oi"i 'iOB,cund<lra (Winbln~p; de ri/Iati prims!,,!)

iJumt;l/' 1l)min8 r;tfbasim (celelalte .culori au lOs! 9bsomite de elbesau).

·OgJin.z.i sferlce, 48; Lentile, Ax~ opttca p.rincipalii, 52; Prisrna, 51; Imagine rea[:a, 4:8 (Imaglnea): Refraq1e, 50; hTl~gine virtu.'ala, 49. (lillagine~.); Lun!:!ime de linda, ,:;14-

Electricitatea

electrica *. Daea 0 substanta are un surplus de eleetroni, aceasta substanta este incarcata negativsi respectiv pozitiv, data are un deficit de electroni, Curenrul electric (vezi pagina 60) .este miscarea ordonata a sarcinilor prinsubstante, (Intt-UJ1 metal, eleetronii sunt cei Care se deplaseaza.) Aparent, aceastaeste 111 contradictie eu denumirea de electrostatica, care studiaza sarcinile electrice in repaus,

este fenomenul cauzat de prezenta.sau miscarea sa1'cOO101' electrice (electroni" sau ioni*) care exercita 0 forta.

Crearea e(ectriclta~li statice

mbriicamlnmB WI16' slectrizatA


sar¢/ni 6gsle;;" ens, opus.

[mlirilo;l-

niintea ve fi
electrizata Gil S1lrcini de

sims opus,

Prima lege a electrustaticii


Corpurile C~Laceeasi sarcina se resping, iar C01'purile cu sarcini diferite se atrag. Particula incarcata electric atragc intotdcauna un conductor neincarcatprin. lnd uctie,
AlrnC!ia§i rMpinge rea

Electroscop uI
.lnstrument pentru detectarea cantitatilor mici -de sarcini clectrice, Electroscopul ohisnuit este eel eli foira de aur, Cand foita si.tija se incarea, de sc resping si foita.seindeparteaza de l.ija. Cu cat sarcina electrica este rnai mare cu atat foila se indeparteeza mai mull'. ElectroS'copul en eondensator contineirrtre placa $i cutie un condensator" care mareste sensibilitatca,
Electr=copul
cu ioljii de aur

Un corp, care oontine

Conductoru I

0 cantitate mare desarcini (electroni) libcrc (vezi ~iconductfbilirarca, pa ~ gina 63), De aceea, acesta poate-sa condudi elecrricitatea (sa poarte un curent electric - veil introducerea). Metalele, de exemplu cuprul.raluminiul si aurul, sunt bune conducatoare, deoarece contin un mare nurnar de electrorii liberi,

Izolatorul
Un materia 1 eLI. oarte putine sarcini (electroni) f libere (tau conducator). Unele izolatoare se incarca eJectric 'pri n freeare. Acest 1ucru se datoreaza.faptuluica 'clectronii de la suprafata sunt transferati de Ill. o substanra la alta, dar sarcina ramane Ia suprafata.
'Condensator, 59; FOI\~ electrlca, 83; lonl, 88 (tenlzarea).

Inductla sau Induetla electrostatics


Procesul prin care un conductor se incarca sub actiunea altor sarcini electrice, t'ara ~a existe~outact 'inrreele. Tngcnetal, datorita respingerii sau, atractiei -sarcina electrica este indus a la extremitatile.corpului, Prin deplasarea unor sarcini, corpul rarnane permanent electrizat.
lncarcarea unuiconduclor prin indllc!ie

Trasnetul
Descarcarea eleetrica intre vfuful si baza noruIui fudircat electric, datorita ~le~ picatnrilor de apii prin frecare. Paratrasnetul atrage sarcinile (daca e pozitiv ~i baza nomlui negativ),iil caz contrar, sarcinile negative so scurg de pe paratrasnct spre nOT. Trasnetul este.asemanator efectului obtinut intr-un tub de descarcare" .

Sialiv tzotetor

EleCI!TJl'lii Pameintullii nealrl7.lizeaz$i sareinile pot/five,

Disc pentru transfer de sarcina


Un discmic construit dintr-un conductor rnontat.pe un rnaner izolator. Scutilizeaza transferul sarcinilor dintre corpuri, la

Densitatea superflciala de sarcina


Cantitatea de sarcina electrica pe unitatea de sLlprafala a unui corp, Este .mai rnare undesnprafata cste mai curbara; fapt ceduce la eoncentrarea sarcinilor in anumite puncte de varf vezi ionizarea produsa de varfuri). Numai sfcra are densitatea de sarcina constants.
Varialii -ale densitii1fi de sarctna

Generatorul Van de Graaff


Se bazeaza pe lncaroarea electrica a unei sfere rnctalice goale, prin ionizare produsa devarfcu ajutorul unei benzi electrizate prin frecare.
Ge neratoru I Van

de G,aaff

+'

+ : Conduatrmsf In II formf, de pam


all! 0 GIStiillU/fu inega{a de saFdnl.

B<lflria intm in -sfem gOal~.


1. V(Jrfu/, l...-

++ +.
\'-~

++ + + + . :;:--+
<

J.

Eifera fiWmulea,zii san;imJB paZitiWl_

+~.

.I

'-+",
2_

Sarcinile de

sum, coiec<II

L-.-tate

p~-b"ndiie d

,ti

doilea vilii.

Ionizare produsa de varfuri

s.arCiniJepe

Care are loc in jU1111 UTIui varf ascutit de.pe suprafata unui corp 'incarcat pozitiv, Ionii.pozitivi diu aer sunt respinsi de sarcinile electrice din acel punet (vczi densitatea superficiala de sarcina): Acestea se ciocnesc ell molcculele de aer care pierd electroni pentru a produce alp ioni.pozitivi care vor fi respill§i:.·
80; Energie mecanic.a, 9.

bfmria,

-----r+-,~

Electroforul
Masina electrostatica aicatlliti dintr-un 'izolato~ cilindric.si un disc dealama atasat, eu ma'ner izolant, Se utilizeaza pentru prnducerea mai multor sarcini pozitive dintr-o sarcina negativa.

'Tub de desciircare,

POTENTIALUL ,

ELECTRIC
Unilde cJmp

Una sau mai multe sarcini electrice creeaza Uri camp electric, adica un camp de forta in care particulele incarcate electric interactioneazaprin forta electrica". Intensitatea unui camp elecrricintr-unpunct este.forta pe unitatea de' sarcina pozitiva din acel punct, iar sensu] lui coincide ou sensul fortei (vezi ~ipaginile 104107). Corpurileincarcate dintr-un camp electric au energie potentials datorita sarcinilor electrice si pozitiei lor. Potentialnl electric este proprietatea campului (vezi.jos). Potentialnl electric
Energia potentiala" pe unitatea de sarcina intr-un punct al campului electric este lucrul meeanic efectuat pentru deplasarea unei sarcirri pozitive In acest punct, Energia potentiala

_,;-

Ctimpu/ eJectric al line $@idrii ponti"; ..

doua saroini tiesemn opus d

Fpla eJecfr_ica'

Diferenta de potential/Tenslunea
de potential dintre dona sarcini, egala cu schimbulde energie cdnd, in campul electric, 6 unitate de sarcina se rnisca dinrr-un punct III altul. Unitatea de masura a tensiuni i €SIC voltul (uneori voltaj). Daca 0 sarcina de un coulomb+ sedeplaseaza intre doua puncte ell tensiunca.dc.un volt, atunci exista un .schirnb de energie de un joule ..Se alege nn punct, de .referi~ta (de obice i p1trn:'tntu.1) un cu potential dat egal.cu zero.
Dlferenta de potenflal

o difcrcnta

a unei sarcini depinde de potenrialul electric


al pozitieisalc

'$1 de rnariineasa, Sarcina poziti\(3. tinde sase deplasezespre puncrele ell potential mai scazur, Potentialul nu sc paatc masura, ci semasoara diferenta de potential
dintre do'U3 puncte,

A are pOi&flpai mai ridical deeM ,B,de acllee il)U:e 8/e exisM 0 difer&n# de poter>flaI.

Tensiuriea dintieA IjiB,,.,3 voJti

-Pentm deplasarea uniMpl de sarcina poziIivs dala.B la A sum necesarf 3joulL


Dad! tensiunea dintTe B ~C z: 2 Sarcina fi'Mlfitiv8finde deplasBze spm potantl81u/ mai tidicat ,dinA

tinde'sa sa deplasezespre poIenpaJu/ mal ~zut dinB.

SaiGina pozitNfi

sa sa

voJli,atUnci tans/un,*, dinlre A Iji C-

esI8 de 5vP1fi.

Suprafata echlpotentials
Suprafatape care porenrialul este constant.

'Coulomb, 00; FO'rtaelectrica, Camp deforta, 6; Energie pofen!ia,la, 8.

Capacitatca electrica
Cand un conductor" este inciircat electric, va 11caracierizat prin potential. Capacitatea san capacitatea electrica estc raporrul dintre sarcina piimita de un corp §i potenrialul sau: Pentru schimbarea potentialului ell acecasi valoare, lID corp cu.capacitate mai mare neeesita 0 sarcina rnai mare.

Doui!! cutiidin metaJe diferill: <Hlcqpai;ilale diferita.

Pentru C$ potenlialUI (it) calor doua culil sa fie ega}, anie m9i m9!!Hfebuie c9 sarcina. (Q)are ~paci!aie
mel men».

sa rnai ptimees-

Farad
Unitatea de masurs pentru capacitatea electrica. Reprezinta capacitatca unui corp al oarui potentials-a. maril cu un volt cand s-a incarcat cuo sarcina de un coulomb".

Condensatorul

electrolitic
drelectrtc de eleefoarte mare pc dielectricului conectat corect la

Condensatoru1
Dispozitiv pentru inmagazinarca sarcinii electrice, alcanrit din doua pl}ici paralele de metal (arrnaturi] despan,ite de UTI material izoIaror, numit dielectric: Capacitatea unui con'densator depindc de dieleetricul uti lizat, deci dielectricul se Riege astfel incst sa se Ob[i113 ~i capacitatea dorita,
Condel1$aiarul

Este un condensatorcu un trolitcare ofera Q capacitate velum mic, Datorita narurii condensatorul trebuie sa fie sursa electrica.

Condensatorul

variahil

Cundensarornl alcaruitdintr-un sistem de placi (una fixata ~iunaruobitti), avfrnd un dieIectrtc de aer, Marimea suprafejci cornune a placilor se modifica sehirnbdndeapacitatca,
Condensa!oarele varia/lile se tcsosesc la reg/fireR -cii'curleior de acord din ri;ldiourL

Plaai meta/ice c;ap~ c}1,Mea cre§te 0

~~~~""2l~~_Pemru

supta[iJla dihlre eJ".


plecilese
rotesc.

a modifica

deie cu

Batelia de Leyda
Condensatorul format dintr-o butelie.desticla ciiptu§itli 'ill interior si exterior ell 0, fa iie...A fosi printre prime le condensatoare inventatc,

Permitivitatea

dielectricnlni

Condensatorul

de hartie

Raportul dintre capacitatea unui condensator cu un dielectric dat "ii capacitatea aceluiasi condensator ell vid intre placi, Deci, aceasta valoare este factorul prin 'care capacitatea creste prin utilizarea unui dielectric ill ioem vidului, (Daca un 'loc de vid se foloseste eLI acr rezultatul poate fi foarteasemanator).
'Conductor, 56.; Couloinb, M,

Condensatorul construit dill dona placi de staniol lungi, despartite de un dielectric subtire de lime ceruita.
conoenseu»:
da 178ftia.

CURENTUl

ElECTRIC

Curentul electric (I) reprezinta deplasarea ordonata a sarcinii electrice, in conductoarele metalice, sarcinile care se deplaseaza sunt alcatuite din electroni (particule incarcate negativ - vezi pagina 83), care se deplaseaza pentru caintre doua 'puncte situate intr-un camp elee-

tric* .exista 0 tensiune" .Pentru producerea unui curent eIectriceste necesara 0 diferenta de potential. Cireuitul este un contur inchis, format d~ltr-o sursa care asigura
diferenta de potential.iconsumator Forta electromotoare (f.e.m.)
Diferenta de potential
produsa

Aceeslii balerie lsur-;ii de cutent} , /ite/e §i bea»


formeaza .un-circuit..

si fIre de Iegatura. Amperul(A)

d~ 0 pita

electrlca", baterie" sau generator'!', care produce curentnl. Sursa f.e.m, are doua borne (locul in care sunt legate flrele) iurre care se mentine 0 diferenta de potential. FOJ1ll contraelectromotoare este 0 f.e.m. produsa de una din componentelecircuitului, carese opune

f.e.m. principale,
r8qfml1
{,e.m.,.Vf-

Unitatea de masur:li 'in SI'~ pentru intensitatca curentului (veri si pagina 96). Un amper cste curentul care; daca parcurge doua fire paralelc ilifinit de lnngi, aflate la lmetru distanIii 111. vid, produce 0 f0113de 2.x 1 Q.7 N pe rnetru de fir. Curentul se masoaracu.precizie cu ajutorul balantei de curent care, adoptand teoria de mai sus, mascara forta dintre doua bobine de saIma prin care trece curentul, Ampcrmctrele" se calibreaza" cu balantele de curent,

1-I:-suma
1"'"="'1
f.e.m._

r" ~nfiar1
h

~---- ------ ..-.,.----,.--

.... ~.----r----....,--

r=

Laoma2

PoIefilialu/ de referin(iJ

t1
esln zero. ___j

.".

1m

Curenf 1;4

l_

f-~
PotentIa/-f'O~12

TensiUn8iJ. -dintre d(Jua JIM, produslJ diJ obal8rle'

._.._

_ /-_---L-I,...-

_---!

tm
Fmfa dintre 1l0c:ar0 mstrur!e {j~,.2 x1 IF' N

o bema

coil_sClatMa potenrJalul'de refelinia

Coulomb
Unitatea demasura a sarcinii electrice in SI"'. Este egal.cu cantitatea de ulcctri citate transportata printr-o sectiune a conductorului, cand prin conductor treceun curent cu. intensitatea de un amper ill limp de 0 secunda.

I~_. I~~mate.m.,_

_[

I
---

~f9la PMI§nt rPole!i/ial 0)

'Ampermetru, 77; Baterie. 68-;~aljbrare. 115;Pilii. electricii.68; Camp-electric, 58; Generator. 78; Poten!ial. -Tensiune, 58;- Unitati sr. 96_ -

Curen tnl continuu Ic.e.)


Curentui caresedeplaseazanumai lntr-un sens, Initial s-a crezut ~a curenrulse deplaseazadintr-un punct ell potential" mai crescu t spre un punct' eu potential' rnai se:azut De fapt, electronii SOl deplaseaza ill sens OP1.].S, darconvemia s-a pasttat.
Sa pr;esupune·ca·w-

Centralia etectrtca
Electricitatea pentru uzul easnic §1industrial este produsa de generatoarele" uriase am ceatralele electriee. Acestea-produc.curent alternatfv lao frecventa de 50 sail 60 de Hz. Cnrentnl alternativ.spre deosebire de curentul contlnuu, se poate transforma-user (vezi transformatornl, pagina 79) pentru a produce ten:siuni* mai miei san mai mari, Utseamna eli, pentru transmisie, se ·pot folosi tensiuni marl sau curenti mid, fapt ce reduce considerabil pierderilede tensiune din cablurile de

rnniui sa 'dep!aseaza

dinspre. unpatJetlpBr
marrJ_ (bomapozitMi)· .spre an potFin!!a/' ·sCJzul (porni'!

ne:gattva).

transmisie.
Turbinal6" aajional8 df/'abur tee ca {J!!JleratoareJe* sii prrXiu6il cutMt .aitJematJv de 50 seu 60 Hz-cut.a.m., Intro 10$i30 I(v.
-

SeaiiJ:din~aiJ pOlSJl/iai ~zut (barm!i neg~ spre .pUflc!I.Ilcf.l polenjisi mars (bomapoziliva).

E1ec1roniJ sa dep/fJ-

Tnmsforroatimll rldlciftor de,/smiune ,d!h Cl3flfmifl

el~m~'i:e.m

Curentul alternativ (c.a.)


Curentulal carui sens in circuit sc modifies Ia intervale periodice. Este produs de 0 forta elcerromotoare alternativa. Dacasedesene,aza un grafie aJ curentului irrtimp se obtinc forma undei de curont. Curentul altemativai 'fortele electromotoarescexprimain general :prin ri'idaci_na pafratii a medici valorilor lor (veziimaginea de.maijos].

.Ia

1oo·_:_400 /<1;.

-i_:-_-_-_--=-1.:...-"'~"ff=0

G",fieu'l '~urenl-timp Curent

~;:ta:;e~';U(l;,a r ......~.. ..
;-...___
U,,·OOu

RiJdiicina patta~ aJnediei vaianiorda1e. Va/oare fQ/Osi/arond $espedllaa ciminiui a!tl;;natN IsaiJ vaioi,ifja

Toateccntralele electrice care pro duo curent pentru liz casnic sunt.alcatuite din eel putin doua cabluri aduse de lao substatie, .de-a lunzul carora trese CltfCJ)tUJ alternatfv, Tn unele ~azuti, unul dincabluzi cstc lcgat Iii paniant fl unele tari, ca 0 miisura deslglITahta., ~:xjsta un eahlu aditional lcga] \a.pamallt.

ma:.u-miieslemaf

..

.
Timp

Sigl1r<if1/afuzibiiil pfin· CJpalil- ia.cuiertt.prea

mam, ssiope¢9.

ptinGip;!l

Cimui!

Ceamai obi;nuiM. f9rmi:ide f.lmJa (de fonnij slmssoidaiil)' e~'rea produsii

~~~.
ri~mcinl Ii> S!JQsI3!l"e!
Neulro (oonwtrit te

~'I=t=~
$igur:mi(e

de~·.

(prote}6am eledris),

ci/"Cliitul

'Fi!ament~J unui bee, '64; Generator; Transformator rirlicator de tenstuns,

78,; Potential, 79; Turblna,

58; Tensiune, 58; 115, .

LEGJLE CIRCUITULUI
Intensitateacurentului dintr-un circuit depinde atat de componentele ill circuit" precum ~i de forta electromotoare*. Rezistenta consumatorilor, campllrile magnetice si electrice care apar .influenteaza curentul.
Leges lui Ohm
Curenrul dintr-uncorp Ia Icrnperaturaconstantil estedirect proportional cu tensiuuea" de [a bornele acestuia. Rezlstenta electrica a unui conductor este egalacuraportul dintre direrenja de potentia) §i intensitatea curentului, Pentru aplicarea legii, corpul trebuie sa fie Ia temperatura constanta; la crcsterea temperaturii, rezistenja sc rnodifica (vezr ~i filamentul unui bee, pagina 64). Legea.lui OhmJlLI .se poate aplica.semiconductorilor".
Legea lui Ohmsus;ine.'

ELECTRIC
Rezistenta electrica (R)
Capacitatea unui conductor de.a se opune curentului electric. Valoarea ei depinde de rezisttvitatea substantei din care este fabrieat ccrpul.de marirnea.si de forma acestuiaLlnitatea de rnasu~a a.rezistentei este ohmul (0). Electronii care se deplaseaza prin corp se lovesc de atomi, primesc energie, incalzind corpul..si utilizeaza energia prirnita de Ia sursa cu Q forta eleetromotoare".
'J ". "_. .'.

""",'"' " cere detoriM .rezistenrei. ene. "" etecutce. se modir7(!;{i (adid'puferea') sa peale ca/cuiI'Mslfel;

Rez;stenta est" invers Propo'f/ionalacu suprafaia . d!met .prop·orfjqr;w{ij ·w /~IJ!;;imea.

§i

TensJune:a" U

Rcztstivitatea (p)
Capacitatea.unei substante dea rezista la trecerca curentului, Conductorii* buni au 0 rezistivitate scazuta, iar iZolatorii.* au rezistivitate ridicata. Aceasta este lnversul= CODductivitapi substantelor si cste dependent de temperatura.

CurontulI

Rezis tor ul
Bat9rle'
de, 9 V

Un dispczitiv cu 0 valoarc specifics a zezistentei, Rezistorii pot avea valoride la sub un ohm la rnai mu1te milioane de ohmt. Cel mai obisnuit model este rezistorul de carbon, fabricat din carbon cornprimat de rezistivitate cunoscuta,
Rezistorul de carbon Benzi}" C1Jcuoere-coo

."mill vafoarea rnziste1T{ei.

D urentul

de intenSl.taie

prin !,!,zJstorul

"R'= ToOO '" O.009A.'"

9..

ginA

S8tJ

'Baterie, 68; Conductor, 56; Forta etectromotoaretf.e.rn.). Tenslune, '58; Inversul, 115;'Semiconductori, 65.

60; lzolator, 56;

Couductivitatea
Capacitatea unci substante de a.permite irecere a curentului (vezi si conductoruJ §i izolatornl, pagina 56). Reprezinra inversul rezisfiviti'itli. Rezlstenta iruerioara a unci pileelectrice" sap baterii" Ia curen tul pecare)1 produce. Reprezinta rezistenta legaturilor din aparat si laannmite efccteehirrrice.Ide exemplu, polarizarea), Astfel, ourentul dintr-uu circuit este rnai m ic dedit eel la care ne-am putea astepta.
Rezi~t""fa intern'f f~Cf1 pprte din rezfStenla cirollil!Jiui ,...Rwiistenla
pri,; 'imbo/ui

Puntea Wheatstone
On circuit Iolosit penlru rnasurarea unei rezistente.necunoscute (vezi diagrama), Cahd galvanometrul" rru illilica trecerea eurentului, valoarea neeunoscuta aunui 'rezistor poatefi calcnlatadin celelalte trei, Asa-numira puntemetrscaesteo varianta a puntii Wheatstone, lncare doua din rezistoare suntlnlocuite cu. un metru.de fircu rezistenta marc; Tn circuitul prezentat mal jos, pozitia acului de la galvanometru pc fir da raportul RJ:!R~.

Rezistenra

in te rna. (r)

fllt,j,f/;!ieste.(Gel~cttic;'i'
rezistorulUl.

ReZistenff!)e.

wezer-Iala in pila
R

R;,R'siR4
wlita/ustiite

p§nij.cand Din Ie,gea /Ili Ohm:_


nil mal W-<;f' fltin gal" lIanometn..J~ cureotu!

I _;..,

JI

Reostat
Un dispozitiv a earui rezistenta se poate modifica mecanic, Este un fir de o anumira rezistivitate,inta$uratpc un tambur pe care se mi~di un contact (pentru curentii de malta intensitare) sm-l un arc- de carbonou un contact mobil. Reostatul cu cursor se poate utilize ea divizor de tensiune, Acesta este pntentlometrul.
Tlpuri de rezistori variabili

Atunc.i VA = Ve> 1, =f'j§ih=f1 .


. ijJ-se_pdiJte",fjra

·d;,R,IR2_

= BjR4-

Apoi-se,ca.l· ,cUle~Zil Ik

Legile lui Kirchhoff


L6g;i pentru circuite electrice ell rarntflcafii. Prima lege sustine .ca' intensi tatea tolala: a "cUrentului care intra Intr -un nod de retea este ega1& cu intensitatea curentilor care ies din no·dul·de retea. A dona legesusjine ca suma tensiunilor" de-a Iungnl unui ochi de-retea, care, pentru fiecare rezistor este produsul dintre intensitatea curentuluisi reiistenta, este ega-Iii cu fo.rta eiei;:1rtimo.toarc*aplicata. circuitului,
00,
I _.2 Prim';! lege a Illi Kirc/Jhoff

Cursoru! modifidJ
lur'lgimsa finilui inc/us

In -Cirt:uit ~; deaf, §/.

miiStm>fa· L__

Cursoroi se
~l}utorul' utun

"ac, mo.diffcimd lr.:mglmea dm Circuit. §i dec!. §I rez/stenla.

miiti pe eroui.de-oSrtx,n

Divizorul de tensiune sau potentiometru


Uh dispozitiv folosit la divizarea unci tensiunl" dintr-o alta tensiunc ntaimare.
Poten!iometr" In· circul t eiecl(ic: DffrHa!Jfrii de
tetfeaa_doua-a
Kirchhoff:

F.e.m.' U

lui

u1 ,.._-+------oir-poteriIiW

pUnrti!epind6'de '
R,.§i"R,_

Potentia/ul

a cestui

~BateJie, Pilaelectiidi, 68; Fort;; alectromorcase {f.e.nq ..60; Gaiv;n;wmetru, 77; P-olarizare.-o8; Tensiune, 58.

legiJe

crrcutturul electric

(continuare:J
Filamentul uoui bee
Alcatuir.dintr-un

Becul cu fdamenf

Gruparea 'in seriesi in paralel


Conexiunea rczistoarelor una dupa alia, respcctiv ell capetele legate .intre acel eas i dotiii punctc.
Re:iisto ri* ihseri e: MistenlH tatala RT= R, + Rz

fir in fonna de.spiTaJa: de tungstcnjflIamcntut), situat in. interierul unui bee de sticla care, contine argon sau azot. gaz()~ la presiune.rnica. Cahd curentultrece prin spirala, aceasta seincalzeste rapid $1 cmana lumina.

Condens:aioare""'in

serie

Punc-

Capacitatea~ tata

tul de topire alrungstenului este foarteridicat, iarbecul se umplc cugaz pentrua reduce evaporarea, rungstenului,

y'.

In trcrupa torul
Rezislori' in par,jI el

I I
I

CondensatoarerJn

para lei

-0R' .r
. .

Un dispozitiv, de obicei mecanic, care se utilizeaza pentru inchiderea sau mite-ruperea unui circuit. Releul* se foloseste, cand un curent.de irrtensitate rnica.trebuie sa porncasca.sau s1t opreasca un circuit de in tell sitate mai mare .

Capacita"""

tatalii Cz

~=C,+

Raportul dintre tenslanca" aplicata. unui circuit, ~j curenrul alternativ" care trece prin er. Se' datoreaza rezi.stcntei* circuitului ~i .reactantel. Efectul impedanteieste acela cia f.e.m, si.curentul pDt f in opozitie de faza,

Impedanta

o parte

a impedantei unui circuitdarorate afeetariiLo.m. >!'. (vezi.si inductia electrornagnetica; pagina'78) prin variatiacurentului. Are lac Intr-un dispozitiv numit bobina.

Inductanta ,

Tensilihe alll!mativ,;;

Partea"re;ctiva" a ~mpedantei iueurent. altsrnativ" este produsa de capacitatea=si inducta:nta dintr-un circuit.care, la schimbarea curcntului, schimba torteleetectremotoare+ .

Reactants

-.f,e.m .. •

*Cureril-allemailv, 60; Tensiurie,58";

Re leu , 75~J:i,e"15ten:!i'i, Rllzlsta'r,.6.2.

61: CapaCitate, Condensa,tbr;

59.; Forj:;r"lec,tramatoare

((.".m,).,

E1ECTRICITA

TEA}I

MAGNETISM

UL

SEMIC'ONDUCTORI
Semtcondnctorf sunt materialeale carorrezistivirate" se afla.lntre cea a cond ucto rilor 9i a izolato rHo r (vezi -pagi na 56 )§i care scade 0 data. cu cresterea temperaturii sau cu cresterea cantitatii de impuritati (vezi mai jos dopajul). Sunt utilizati incircuitele electronice (vezi ~i pagina Ill).
Dopajul
Introducerea unei mici caittitari de irnpuritati inrr-un semiconductor. Tnfimcfie~de irnpuritarea folosita, serniconductorii pot fi de tip p sau de tipn. La coustruirca dlodelor ~J_ tranzlstoarelor se folosesc ambele tipuri,

Dioda emitatoare de Inminii (LED)


Dioda eu 0 rezistenta" mai mare decat cea obi~nll-ita, Incare, in locde caldm:ase produce lumina.
Ecra nul numeric.. al LED'urilor

Dioda semiconductoare
Un dispozniv alcaruit dintr-un semiconductor de tip p (veri dopajuljsi an semiconductor de. tip n, llniti"intre d. Ate 0 rezistenta* foarte niidi pe 0 directie (sens direct) sio rezistents foarte ridicata pe cealalta direcjie (sensinvers).
'ConstnJirea diodei Simbolul.diod.ei S i Ii1b ClIIlI psntru .dioda "'~f!Mcar'e de lumina

~!~
'Iermistorul
Un dispozitiv semiconductora lizat iadetectarea-sclrimbarilor In circuitele electronice, carni rezisde temperatura

tentlf~ varjaia!ll

fUTIGtiiO: e t¢mp_e~at:utj:j" utid

Seils di""-ct - dioda. are

Sens inve,-s - dJadflEF<! rezj.srenfa tosri« mare.

'Iraazistorul GOUa tipuri de semiconductoare,


Un semiconductor .alcatuit, de obicei, din Prezinta trei conexiuni, baza, coleeeorul.si emltorul (vezi diagramele de mai jos). C~nd prin baza trece un curent de inrensitate mica. rezistenta," mare dintre co'lector si .emitor ~~ade, Din acest moriv, aoest curent de ba~a poate influenta valoarea unei inlens-iliiti Ia col ector rnult .mai marcdecatintensitatea de la emitor.

Tnitce"", ct:Jr.enfu!uf

~~

Redresarea nnei _singnrealternante


Folosirea unci dtedepentru a transfcrma enrentul alterna tty'" -in curent continua pulsatoriu,
Redres area pe: ju:mata.t@ de und~.

Lsur-m'de
;;item.ativ·

curent
Curer:

tui prin .rez;slen!a"

Redresarea ambelor alternante


Transformarea curentuillialtemativ-* rentcontimru",
-Redrl2!s-a rea

ill

CU~

am belor

ttsrn2nte

SU($~ decureat alieinatN

CU=;Y"""
~
TCure-I'II·.alternativ,

_;_~ntullreCY'

61.: Curen!" conlinuu,

61: Rezistenta,

ReZ,istivilate,.Rez.istor,

62.

ELECTROLIZA
Electroliza este procesul prin care curentul electric trece.printr-un lichid (electrolit) care coniine ioni* (atomi care prin pierderea sau acceptarea unni electron s-au incarcat electric) si care are ca .rezultat descornpunerea lichidului In ioni pozitivi si negativi, Curentul este obtinut prin miscarea dirijata a ionilor din 1icbid, iar substanta separata se depune pe electrozi. Are numeroase aplicatii industriale. Electralitul
Solutia:apo3sua substanteior ionice.san 7n stare topita, Tori compusiicare sunt alcaruiji din ioni sau care prin dizolvaresedlsociaza In ioni sunt electroliti, Concentratia ionilor dintr-un electrolit determina capaeitatea acestuia de a conduce electricitatea,

Electrodol
Conductor metalic sau de carbune dintr-un electrolit prin care curentulelectric intra sau iese in timpul electrolizei. Sunt necesaridoi electrozi - anodul (electrcdul pozitiv) ;;i catodul (electrodul negativ). Electrodul aetiv cstc cel pe care se depune substanta.

Elec(ro/itu I Celula eleclmiiticii-

Pila electrica
Vasulin care are loc electroliza. Contine un electrolit si electrozii,

TCOIia ionica a electrolizei


Qleorie care incearca sa explice ce se petrece la nivelul electrolituluisi electrozilor in limpul electrolizei. Aceasta sustine di anionii (ionii negativi) Stint atrasi 'de anod, iat cationii (ionii positivi) sunt atrasi de catod. Aiel ei pierd.rrespectiv accepta electroni pentrua forma atomi (neutrahzare), Dad exista doi sau maimnlti anioni diferiti, se va neutraliza unul preferential. ACeSl fenornen se numeste ncutralizare preferentiala,
EIectrol lza, sol utlel de s uifal de·cu pru
Eleclrolil ~Iab's-au dlSOClat cilteva mo}ecule~

. ~ 0 ~-OO~O QI ¢) e.,.,
OAQnO<r!.___ Y 'liP R.l;,

G wg 'Id6 t"'l!o

Non-etectrotn : nil exi.siil·molecule


dlsoclale. MoIocu!Ejsu.bstan/ei Molocula de apt;

O"AOQ ~v.

0 ~n W .' '41 00 \) 0 Q -('~ ,.." 1ijj!J

AQA OW . V

o~ 0 A.,,,
Cf

+lonii

ipn pozm»
ton riegativ

de

cupn:

40H"--~ 4Ef +'2H,O'" O2


BuJe'de

se des(:arria prnferon/iaJ.

Cu" 2e--7 Cu
Cuprul so depuno pec"$tOd.

.oxigen de, -....,,,,,.;;;;~flj:#1#.:;


l;p·",noo

'Electroni, 83; [on], 8,8 (.Ionlzarea).

EtECTRJCITAT[A;;1

M·AGNE"I"!JMUt

Doua legi care fae iegatu(a dintrc cantitatea de sarcin L electrice tare trece printr-un electrolit ell masa de subSlan\a depusa, Prima lege a lui Faraday sustine til, masa de substanta depusa este proportion am Gil cantitaica de sarcinil eleetrioa (echivalerrrul electroehimic al substantei este eliberat.de rrecerea.unui amper intr-o secunda). A doua lege a IuiFaraday sustine ca rnasa de subsranta depusa este invers proportionala cu cantitateade sarcina electrica transportata.
Electroliza solutiel de sulfat de cupru cu eJectrozi de cupru jvottrnetru de cupru) A/or/iii de .cupro plerd do! electron: la anOl:l; ler ionfi de cupru se. ~litJerea. .zllln solu(ie.

Legile electrohzei (IegileIni Faraday)

o pili electrica (element galvanic) folosita pentru .investigarea relatiei dintre cantitatea de substanta produsa Ia electron si curenrul C<.1n: trece prin element. De exemplu, voltamctrul de cupru (vezi j 0:; stanga) contine sutfar de cupru si electrozi de cupru.
Un voltametru utilizar pentru colectarea ;;1 masurarea volumelor (sr.decia maselor) de gilZe eliberate in rimpul electrolizei.De exemplu, electroliza.apci acidulate produce hidrogen ~i oxigen in Tall OTt de doi Ia unu (retineti eft aceasta reprczinta si compozitia chimica a apei, H20).
Vo Ita metrul Hottmann

Voltametrul

Voltamefrul Hoffmann

r-:----Apft

_ :7

I, . ~

te GfJfeo$'<> adaugal 0 cantitate r/liclrae·acid sulfuric (penfIu qcwleroreaexpedmfJnt,Auf - SCI

~
I. I

Cu --7

r=::.:."'::"'..':
I 'sas
sita pe I§n~ ar;e#ia tneil. un eIeclron - ve"Zi legea a deua a lui

LEi eaod:

produce mal mvlr h"tdrogen ,;;1ion! h/r;Jroxid)


_Hidmgen La cstod: 2H·+2e-~H2

lonii

cupro

de

eluminlu (AP+)a,'neoo-

doieledroni.

lOll!! de

40W --74 e-+ 2H20 + 02 Pemtu pem;


elecironf
S6-

atI':J$itle

c~iod§J
depu}f Cu2' --7 2e' + Cu

Faradsy.

produce

mole-

Penuu ddi eiectroni se pfrxlUc;e 'n molewla de hidrogen

cuJa de OXigen:

Aptlcatute

electrolizei

Acoperirea ohiectelor metalicc, prin electroliza, un strat subjire dintr-un alt metal, Obiectuleste tocmai catodul, iarionii rnetalului pentruacoperire se formeaza in electrolit.
CLl

Galvanostegta

Electrumetalurgia Procesul de obtinere a metalelor din mincrce prin electroliza. Metalelefoarrereactive se obpu prin acest proces, de cxemplu, sodiul ~i aluminiul:
,flwtro1iz;j electro-

dar'este toette corosiv, 8st(e/, pentnfpfe;venkaa coroziunii! aan$ervels de aJiTflente se.aqope~ ell un'stlef toene tin de staniu (este mai pu,lin reactiv).
Pleru! ieftin,

esie

liIlJ;ui nlinemulu! . de aJllminiU (oxid

de alumitliu)
Cafoddl3 carbon

Electropuriflcarea
Metoda de pnrificarea

rnetalelor prin

Rob/net Inchis

electroliza, Metal ul irnpur formeaza anodul,


din care ionii metalului se deplaseaza spre

catod ~i se formeazarnetalul t1iti1e cad pe furidul vasului.


'Ampermetru, 77.

putImpuri-

ELEME'NTE

GALVANICE

Omul de ~tiinta italian, Volta, a aratat pentru prima oara ca irrtre dona metale diferite, asezate 'in anumite lichide (electrolip*),exista 0 diferenta de potential" si, deci dinenergia chimica se poate pro'ducecurent continuu*. Aceasta dispunere se numestepila.electrica, element galvanic, pila electrochimicasau voltaica. Diferenta de potential (pro-

Gravura

LEIJ;

prezinNJ un , eipfmmen!'p_~ -pldoafe doe:


bM;SG;§"

dusa de m~dificarilechimicedil:t element) senumeste forti electromotoare=si rnarimea ei . depinde de metalul folosit. Bateria este formats

run doua

sau rnai multe clemente. Polarisarea

bma"s.ca moaJta acfioneBza ca (In eJe_dmJir-§i IfBnsporta curenwl eiB.drii1 dinIre douii bucM de me/al.

Pila voltaka
Prima baterie, alcatuitadintr-o pita eli discuri de argint ,~ide zinc despartite de un cartonsau.stofa.inmuiate 111 apa .sarata: Aceasta dispunere este identica cu cea a rnaimultorcelalc simple, legate Intre ele,
PiI;, voit,,;cii "jrHletaliu, numitl. pil" voltalca

Formarea bulelor de hidrogen pc placa decupru dintr-unelement galyanic. Aceasta redu-ce forta electromntoare= a elementului.datoritil.faptu lui c:abu1clc de hidrogcnizoleaza placa $i Ga-. se formeaza forta contraelecrromotoare", Polarizarca sc poatc anula dacase adaugaun agent de depolarizare cafe rcactioneaza cu hidrogenul, formand apa,
PoIi!rizarea;$I,

~Cfiunr;a locaM.
~fbmreazfi

ectl,unaaroca,la
inlNln ·e.lemem ga!vanJc Element

Imppiitaftrl1 zmc-«

hirirofJen d'alprila
eiemarit8/w; min scrJ/....

gaivllnlc.

Elementgalvanic

(pilll electrica)

Doua tije din metale diferitedespiirtite de electroJitu,.1 *unei so Jurii bazice san acide, placi

,de 'tinc:<;icupru.si solutiede acid sulfuric), Ele.mental galvanic produceo forta' clectromoto~re*·pcnlni.scurt tirnp, inaiete-ca polarizarea si degajarea dc_hidrogen sa aiba efect,
.~.C!i unea elrim emu lui
'Plar;ade cupm ------, Po/arfziaraa. Bulele de.f!idfogen

formate

fie lija iJe.c.upro In timpri/ 'utifi~_rii a!lJmeiItiJlu/;

qezoe

Degajarea de hidrogen
Producerea d,e hidrogen I" ni velul pli);cji de

mptaro

Ibmi'q(j liiflmiin (I-/') al addli!Ui, Prl,j

fQrme~ZaliidrOg.en gazbs(HzJ ---"""_;"f';,

de eJedronI~

P/a'ce dentine

Pia"" ttiitJas!i -pbptJliB ----+-......-]'


Ai;!"iJ/;Sl.i/f<lri<: rH2$Q4)se itansior. mi:Vtrepliffin suft.It

..".,.=..-

Zincu! (Zil" )' roimeazai6i1i. In'


Solu~e, elioerand

eiectimii_
Placa devine

desine (ZnSO.); ---\~~~lr_____Jl~~-

negaw~ __

zinc dintr-un elementgalvanic: Impuritatile, (urme de alte metale) (lin placa de .zinc formeazacelule simple minuscule-care, datorita - poJarizl1i"ij, formeazahidrogen. De asernenea, se p'roduce hidrogen ~j in timpce zincul.se . . dizolva in acid (cniar siatunci carrd elementnl Ill! es_tcin functiune), Actiunea !oenla poate fi evitata prinecoperirea placiicu un amalgam".

•A!11algam. 115: Far!a contraelectrornotoare, 6Q (f.e.m;): Curent continuu, 61.; Electrol!!. Em; Galvarioril'etru. 77: Diferllllj:iir:le-pofential; 58.

fUCTRI0ITATEA:>1

MACNET/SMut

Cantitatea de electrieitate transportata


Caracierizeaza un element care "produce curent Intr-o anumita perioada de timp. Semasoara in amperi ora. De ex" ill element. de 10 amperi ora trcbuie sa produca rn 10 ore 1 amper,

"EIementul uscat"
aelementu1ui Lcclanche, ill care solutia de clorura de amonin este .inlocuita cu ~ . . . . o pasta care coniine olorura de amoniu, Elerncntul fumizeaza 0 forta electromotoare" de 1,5 V, .Elementul uscat'<sc deterioreaza mai incet, dar durata lui de viataeste de catcva luni.

o varianta

Element Leclanche
Un element In care polarizarea esteefectuata de dioxidul de mangan (agent depolarizant). Acesra face ca rata de eliberare ahidrogenuluisa fie mai seazuta decat rata de.formare a sa, dar cando celula nu mai funetioneaza, continua siifudcparteze excesul de hidrogen, Celulafurnizeaza 0 foqa eleotromotoarc" de 1,5 V.
Tija dB zinc

Element"Leclanche
Tija de certsoa

Oxid de cesbor: §i demangan (agent <fe depolarizare) Selutie de ciorura. de <WJoniu

'ITNi
&lIens o'l? t. 5 V' (de eX. "?<l dintr-o laniema) esie
uri

de ca!IJon 7nvelltli In msl8J &lserfa.de 9 V (de e)(emplu cea dinir:un radio) comme ~ase ele-

Element galvanic standard


Un element care produce 0 forta electromotoare* bine cunoscuta §i constants, Esteutilizata In laboratoare pentru Jucritri experimeatalc,

t:demant uscet:

mente uscau~ in ·serle;". .

Element ,galvanic primar


Oriceelement care are 0 yiata J imifata.rlcoarece substantele chimi ce. din interiorul lui se uzeazasi nupot _fi ill:I{'!cuiteeli i_1~uriJqa.

Element galVanic secundar


Este numit si acumulator.Este un element care poate fi incarcatprin conectarea la 0 altasursa de electricitate, Principalele tipuri sunt acumulatorul plumb-acid si element alcaJin nichel-cadmiu.

Acumnlatorul plumb-acid
Un clement secundar carecontine un electrnlit" de solutie de acid sulfuric ~i placi confectionate din plurnbsi componente de plumb, Acumulatorul poate furniza un curent foarte mare, deoareoe are 0 iezi$teutii internil* foarte scatuta. .,
Baterie alcatuitii'dinlaCllrnulatoare Pillnib-a':;i.d

Element alcalin
carecoutine un electrofit" de solutie de hidroxid de potasiu.In mod normal, placile sunt confcctionate din componente de nichel §i cadrniu (atunci se numeste celuHi nichel-cadmiu), Elementele alc,iline pot fi las ate timp de mai multe luni in stare de dcscarcare, farn_ ea ele sa. slaMasca.
Un elementsecundar

I;
F!JrIa
electn>moioam' de aproximaliv 2V

IT

+~~
L

PIJeilG av.suprafele marl pentm a IT!arl in/ansi/alee ci,trenwlui_

PliiGj de (J)(kJ de plu",o (se tiansf<mna irI. sulfa! de plumb),

Pliir;} de plumb (se'!/,snsforma !-in oxid de plumb!_


Acid sulfuric (eu !irnpul • ooncentia~a ~cade).

.J

*For\ii electremotoare

(f.e..m,}, 60; Electrolit

66: Reztstentalnterna.

63; Serie .. 64,

MAGNETII
r

niagtrepi au UD camp rnagnettc" si, datorita interactiunii dintre doi magneti, intre eiexista 0 t"o'qa magnetica". Orice material capabil safie magnetizat (poate deveni un magnet) e:ste de8Cr1S ca fiind magnetic (vezi feremagnetismul.josjsi, cand este plasat intr-un camp magnetic, devine magnetizat. De asemenea, ·~i rniscarea sarcinilor (electrouller") creeaza un camp magnetic (vezi electrnmagnetismul, paginile 74-76).
Polo1
Punctul unuimagnet In.ewe seconcentreaza FOlta magnerlca "'. Exista doi poli ~ nord sau poInl indreptat spre nordsi sud, pulul indreptat.spre sud (identificati prin perrniterea .magnetului de a: se alinia campului magnetic" a1 P5.'mfu:J:tului). Toji.magnetii au uti numar egal 'din fiecaretip de pol ...Prima.legea magnettsmului sustineca poliiopusi se atrag, iar polii de acelasi rei se.resping.
Magnet:su.speho'al.

In jurullor,

-F eromagnetismul
Proprietatea unui material put ernie
magnetic (so: .magnetizcaza user),

Fierul, .nichelul.cobaltul ~ialiajele lor SUIit ferimagnetice si sunt descrise ca fiindputerntc ~islab feromagnetice. Materialele sinteriza.~ (confectionate prin traasformareadiferitelor amestecuri de pulberi ale metalelor de mai sus prin ciildura ~ipresiune) pot Ii putcmic sau slab magnetice, prin "chi 11) barea.metalelor utilizate,

to. solide,

Puternic
Descrie un material feromagnetie, care dupamagnetizare nuc~ pierde ell 1..1f,>Ulinla magnetizatia, de ex. otelul. Magnetii confectionati dinaceste rnateriale se numesc magneti permanenp,
lAa t&riaJelf! Rl1ter.1i;c feromagnetice sun: iolosifo "" ,;,"gnt>fi_-pennMerili, -ae ex.. Prima lege a magnetism ulli i
,a,cele U(l6i

busoie.

Slab
.Descne-unmaterial feromagnetie care dupa': magnetizare nu-si pastreaza magnetisnml.de ex. fierul,

Magnetii confectionati din astfel de porari. Magnefizapa


materiale se numeso magtletitemre~di:Jalii este cantitatea mica de magnetizatie care se poatc pastra.in materialele slab uragnetice,
Mate.rialele'slaf:J .. feromag.ne.·tice 'Sf!

$J&~,"=ID.

o linieirnaginarafata
Axa'

AXa magnetlca

de, care din'lpul netk* al unui magrrct cstc simCfric.

mag-

fOioseSG··e~miez" ill

l!§'
I

~~
.
•. ~ 7 -

~~
,
-

eJ~ctromagf/efi.

'~~

magnetici.

Susceptibilitatea
Mi'isumcapacilli.tii unei substante de a.deveni rnagnetizata. Marerialele feromagnetice an 6 susceptibi Iitate ere scuta.

"Miez, .Electroma!l'net, 14: Electro,ni, :as; C§mp magnetic, Fo1ii maqnaflca, 6: Nord maqnstlc, Sud maqnotic, 73..

72;

£LfCTRiUTATEA

11 MAG!<IfTIZATJA

In stare de non-magne-

Teoria domeniului

de magnetizare

/iZiJ.re, domenllle

sun!

Sustine til. matcrialele feromagneticc consta din dtpoli sau magneti moleculari, care interactioneaza Intre ei. Accstia sunt dispusi in zone numite domenll, in care. ei se indreapta Ia acelasi scns, Matcrialul feromagnetic devine magnetizat, cand dornenii lese ordoneaza (se aliniaza).

emesieesse. Ef~tUl

gloha.' esie ace/a aDmen;ile se "1J~jl3azil


tntre ete.

ca

in stare magne/izeta;
dome",7Ie
Ra/e,

sunl ordo-

Daca sunl. compie! ardona!;, rba aieli, magne(UI esre seturst-: nu ppate Iimal pu-

tem«:

Magnetfzarea
Calld unobiectse magnerizeaza, toti dipolii se aliniaza. Aceasta ate lee numai cand obiectul se afla intr-un dmp magnetic" 9i se rnrmeste magnetism indus,
'I ndUOElf'U magll8t1smul Materiel magnetic __ in ;data campu/ui magnetic'. ul ~

Demagnetizarea
Indepartarea magnetizarii dintr-un obiect, Se poate obtine ,prin plasarea obiectuluiintr-un camp magnetlc" schimbator; ca. ~i eel creal de un conductor care transporta curent alternatlv*. Alternativ; dipolii (vezi teoria dome.niului, sus) sepot.excitapentru a Ie dezorganiza sensurile prin lovirea dezordonata cu un ciocan sau prin incalzireala peste 700°C;.

Autodemagnetizarea Atingerea simpla.


Pierderea magnetizarii unui magnet datorita atractiei dipolilor (vezi teoria domeniului) spre polii opusi ai rnagnetului. Autodemagnetizarea sereduce prin utilizarca unor buCa~i de fier moale (nnmite armaturt), aranjate astfel ea de sa formeze un ochi inchis de polio
Autodem.aghetizarea Magnetlzarea prin anngere indus" simpta Dipolii tfndsa InI000fCii. .unui masnet drept

Metoda demagnetizare a unuiohiect prin atingerea lui repetata cu polul unuimagnet permanent (vezimagnetic dur). Magnetizarea este indusa in obiect de La campul magnetic" al magnetului.

se

Atingerea divizata Metoda de magnetizate aunui obiect prin


atingerca repetata de la centru spre exterior ell poltt opusi a doi magnett peraranenti, Magnetizarea .este indusa in obicct de .la cfimpul magnetic" al magnctilor;
Magnetizarea lndusa prin atingere divizata

Redu¢eroa

autodemaglletiziirii

Pdii cons()cverl!jse ,proouc ctJnd in ai/ogema

tum atrag dipoJif .

!L:.:._--"t;___ ... ~...

divim/ii, se
folqsesc paR 'Identici' An7ll!tur.l"

'Curent alternativ, 61; C{lm p magnetic. F9r!a maqnetica, 6.,

72;

CAMPURI

MAGNET[CE

Camptll magnetic, este regiune din jurul unui magnet (vezi pagina 70) in care obiectele sunt afectate de furta magnetica *. Puterea si sensul campului magnetic sunt prezentate de Iinifle dimpului magnetic.
Linille campului magnetic sau.Iiniile de flux
Liniile care indica sonsul campului magnetic din juru I lIDUi magnet, Ele arata, de asemenea, puterea carnpului (vczi densltateafluxulni magnetic, jos). Sensul carnpului este sensul fortei asupra unui pol nord *. Liniile campului magnetic sunt reprezentate prin presararea unci pilituri de fier in jurul rnagnetului sau prin .inregistrarea direc1i<:i ararate de 0 busolii de reprczentare (tal'll.. rnarcaje) in diferite puncte,
Rezu!tatu! presadliii pHitutii de, fier in jurul unut magnet Dooamc;eP8-

mEm/ulse rote#e In jurul

axe;, §i mefalut topft din flucJeul siIu se mi~ produo8nd lin camp magrietk:.' In aCllasta ,dlagianla, lin/lie de c§mp ereli! sensu! campuJui mf1gnetia. Uniiie sunt rnai apropiate 18 poll; unde cMIpul ,.slt> eel ina; plI.temic" -

Punctul neutru
Punctul cu rnagnetizare _oul1'L Seformeaza atunci qlnd 2 san mairnulte campurimagnetice interactioneaza CULlnefect cgal, dar opus, Magnetul pozitionat de-a lungul merldlanulni. magnetic, .cu poluJ sud" indreptat spre nord, are 2 puncte neutre pe aceeasi linie cu axa magnctidi* a. acestuia.

Pilftura de iier.se aiiniazft

qatonta

magnetiziirii

induse',

Repr,ez<i>nta linirea ilor de camp magnetic in juru] unul magnet drept,

BiI®Ii!~--"'::---L
reprezeMare d~
,'Ilj \

Is

___J anterioare '

Jnregisrrari P'un~teJ~ nerstre (;1)ii(cal(1 cu o bU/ina) creste.oe.tm ma!lTlel.ii( canli pol sud' este"indrop/a/

RepreZerttaTea
completii a liniilor

Punctul neiJlTu

sp"'_nord_

de calliP magnetic (sage/il" indicfi sen$ull_


Dens(tiitea,flmcului magnetic -esfe -mare-

Diamagnetismul
Magnetismul prezentat de unelesuhstante cand sunt asezate iiUr-un' camp magnetic puteruic. 0 bucatade material diamagnetictinde, sa raspandeasca Iiniile campulul magnetic §t se aliniaza ell partea sa.mai lunga perpendiculara pe ele,

camp magnetic mAemic:_

-__:::::;~~rr--:; ..

D,ensitatea fluxului

magneiic est" scMma - camp


mli1gneti.c· rnai slab.

Paramagnetismul
Magnetismul prezentat de uncle substante c.:ind sunt asezate intr-un camp magnetic puternie. 0 buoata de material paramagnetic tinde s.a concentrezc prin cl.Iiniile de camp magnetic siseaseaza en partea sarnailnnga paralelf ell elc, Este cauzat de miscarea usoara a dipoliJor* spre aliniere,
Pol, 70,:

Densitatea fluxulul magnetic


Masurarea punctdat. -campului densitatea -ridiciill in puterii unui camp magnetic intr-un Este aratam de apropierea.Ilnillon maguetiC'lnlre ele, In mod normal, carnpului magnetic este cea.mai jurul 'polilor";

-'Oipol, 71 (Teoria dcmanlului Magnetizare- iI1dus~. 71:

Forta

rnaqnetizarii): Electroni, 83; maqnetlca, p; Ax-ii m'agneticii,

ElfCTlIICIT.A,nA

'~J MAGNUISM

UL

Magnetismul Pamantului
Pamantnl are nn camp magnetic care Sf: comports ca si cand ar aveaincentrul sau 1111 magnet -drepruriaas] mat aproximativ Intre polii geogralici nordsisud, cu toate cii: unghiul sause schimba constant. Polul nord a1 unei buscle este Indreptat spre un punct numit nordul magnetic, iar po lui sau sud, spre- sudulmagnetic.
Non!ul CimpuJ magnetic

Unghi1;11 lonna! 'intre nordul campului magnetic (sudul geografic) si directia luata ,dc-a Iungul componentei orizontale a campului magnetic. Pozitia nordului magnctic variaza si, astfel, declinatia se schimba 1ncet~ in timp.

Declinatia

Aceaslil dunica de maremigrar(Jal<> folo",,,,,le

ron·

pentru oiienIriffaciiJ.mpul magtJelic-al pamantului_

it p§m.fmtulili
magnelJc' ,

Liniile izogonaJe
Linii care unesc pnncte cu declinatie egata, Dill cauza schimbarii directiei campulni rnagnetical Parnantului, acestease rearanjcaza din limp In timp. "

sa

oomP9rt8~ !}i
oand po/ul sud" a/ magnatuM/magi' nar din O?nttu ar fi

_L.~L-l-=---4 l

~~:::;:;;:=~:t::1i1cinrJrfJptatspra

du[ magnetic.

nor-

lnclinatia
Unghiul format de planul tangent la.suprafata Pamantului eu directia campulut magnetic al Parnantului intr-un punct, Se rnasoara prin utilizarea unui cere de inclinatie (vezi imaginea.jos).
Direcjfa campulU/ m~gneNc

Meridianni magnetic
Planul vertical in care se aHa axa magnerloa" a unui magnet suspendaj in campul magnetic

a1 Pamanmlui.

Spro nardal geogmfic :,au nordulmal

Spre nordul magnetic

Cercul de lnclinetie-« mag~ pewl din meridianuf magnetic esle s(fspendat in centru penlru a se-indlne in plan venice!_

Aces/plan esle'me,-idian(J1 magnetic_

Magnet tiber 'siJ$p~nd"t

Linia izoelinala
Linia carcunestc inclinatie. punctele eu aceeasi

Permeabllitatea
Masurarea capaoitatii unei substante de a ,;conduce" un camp magnetic. Fierut rnoaJe este mult rnai permeabil deciit,acn!-i, dcci campul magnetic tinde sa se concentreze prin el,
Fierol mea/eare 0 permeebilitate mal mare decal aero[ (;ampul magnetic m~I-+-I+-conoentrat pri,; tier.

Protejarea sau ecranarea


Folosirea unui material usot rnagncticpcntm a opri un camp magnetic sa atinga un anumit punct, prin indepartarea efectiva a campului. So utilizeaza in instrumentele foarte sensibile, de ex. 111 osciloscoape.
0sci/oscoopele sunl proteja!e de Gfimpurife magnetic.> nedOrite, de' uil

Lini!

de, camp

metal din -aliaispecial


peimeabiiit;ite

CO

magn.etic

fuarle

mars~

'Axa

magnetic a, Poi" 70.

ELECTROMAGNETISMUL
Curentul electric care trece printr-un conductor produce ill jurul acestnia un.camp magnetic (vezi paginile 72-73\ a carui forma depinde de forma conductorul:ui ~ide iutensitatea curentului.Acestecarnpuri magueticeau acecasiactiune ca

magneti] permanenti".

Fenornemrl, numit electromagneelectrice si magnetice. Solenoidul

tism, se ocupa co. studiul fenomenelor Regula burghiuloi (a lui Maxwell)


Sensulcampului magnetic din jurul unui conductor este scnsulln care trebuie rotit burghiul llcntru a lnainta in sensu] curentului,
ReguJa ~urghiului (a lui Maxwell) S~ri.sul Gfimpuliii

Seq"Jnea curent:

tronsversa/a·-a

cfiinpului magnetic oreal-de .un' condueror !iniac parcurs de

cu lnnzimea firului mare in comparatie ell diametrur spirelor, Campnl magnetic produs de un solenoideste similar cu eel produs de un magnet dreptPozitia polilor" depinde de.sensul. curentului.

o bobina

Regula mainil drepte

Sensu] unui camp magnetic din jurul unui conductor este dat.de orientarea celor palm degete.daca conductorul este !jnul ill mflna dreapta, en degetul mare orieutat spre sensu) curentului,
Regulaniti[nll drepta
Degewl mare orient8t -.....-I;;;I'i-':\

Capete/e'~) sageata e,'e unuf 5 reprezint9 sensul orer

Capetelein
sageatile/e unw N reprezinlj sen.sui enliorar (cu.red anijorar

Icoreoi.tn seas
Dl1)r

= po}u!'S(lcj),.

= pol"/ nord).

_Miezul
Substanta diI1 mteriorul unei, bobine care influenteaza farIa campului. Materialele usor feromagnetice" eel rnai obisnuit f ind fierul moale, creeaza eel mai puternic.carnp magneticsi sunt 'uti lizate ca electromagneti,
0

spre Sensu/ curenltillil ' Degetele o$ritaW tn sensul c8[npUlui magoo.tiG

Electromagnetul

Solenoid cu miez confectionat dinrr-un mate-

=~:Iica-:----+-~;) -_-----"COooUdw----------------~

Robina
Dispozitiv alcatuit dintr-un numarde spire 11l'fi'i§Ufute pe un snport de forma cilindrica, Exemple de bobine sunt bobina plana 51

rial magnetic moale si puternic feromagnetic". Acesta formeaza unmagnet a camimagnetizare poate fi controlata prin pornirea ~,i oprirea curentului. Electromagneti i sunt consfruiji asa mcat 2})()li* opusi sa fie aproapo, pentrua produce un camp magnetic puternic,

sulenoidul,

Bobina plana conductor este

o bobinii~cadru

pcntru

midi .pe

lilnga diametrul spirei,

can:

Iungimea firului

'Feromagne.tism. 70; .Magne~ipermanen~i,70 (Magnetdur): Pol, 70.

l
f-LEt.:Tf!IClT:ATEA jl MAGNET/SMUl

t\p Ii(alii

Ie electroma 9 n et ilor Macaraua electromagnetiea


Eledromagnep mati. uhiiza1i in otelarii pentru ridicarea unor 'incarc-afuri grele, Electromagnetul activat atrage otelul, """,.",,,,,,.,,

Electromagneti] au 0 mare aplicabiliiate, folosindu -se fapiul cil atunci cand sunr porniti, curentul ITCCG prin ei, atrag rnetalele si, astfel, tti111Sfonria energlaelectrlca" In energie mecanice+. in_ d6lia di nurrnatoare le exemple, encrgia SOnora este produsa dinenergie
mecamca.

nepennitmid

ell

acesta

sa se miste,

lncardituraeste eliberata 1a oprirea curentului,


Mac'araei""troniagnetl~ frilo,;ftaia mut~";B m~talulul veen! arnlr-UI) 100 '"in'a/lul

.Soneria electrica
Un dispozitiv care transforma ell rentutcontinun"':in sunet 0 Iamela metalica cste atrasa de uti electromagnet, se mi~ta spre el ~iJa:Stfel,intrerupe circuitul care alimenteazaelectromagnerul. Lamela se ridicii,# procesul S,C repeta, Vibratiadata de.lamela produce un sunet.bszait. Tn clopotul electrtc, un ciocan atasatlamelei lovesterepetat clopotul.

este Inchis prin actiunea unui electmmagnetPenrru pomirea unui curent de mare intensitate se poateutiliza un cnrent.mic Til bobina electromagnetului, 'radi ca circuitele sa- fie legate electrie,
Rel!!u Dfmo electromt;!9_neM &;(e P0niit. ,JJratut: piv()l~azJaiGi :,! iricl)ide ;nlrar;upatnrui_

Releul Un dispozitiv ill careintreruplit(lfllfi<

Clopoti.il electric:

-I Infrerupalorol"'aplisal
Receptorul telefonului

indlide,

"

~irc:u;wlpentnJ a a,ctM3 magnerul.

Un dispozitiv folosit.pentru transformarea semrialelor.electriee 111 undesonore. Magnetul permanent" atrage membrana metalica, dar forta acestei.atraet! i se inodifidi 0 data eu intrarea curen tului osci Iant (sern nalele intrate) In bobinele electromagnejulu]. Deci membrana vibreaza pentru a produce uncle sonore.
Receptorul lelefonlc

Tren !j:i electremagueti, $illele prevazute ell electromagneti, Magnetiise r.esping,astfel Gil trenul planeaza doar deasupra.sinei. Frecarea redusa dintresina.s! rren face ca 'trenul, sa se deplaseze mai repede,

Trenul "maglev"

Trenul [aponez

"maglev"

,maglJetk:

CuvErniul .magtev' Pro vi';;' de te le viiatiOll (pluUm fnagnMiS'ci),

'Curent conttnuu -6j ~Einlirgie electrlca .9; Feromagneiisin, 70; Energie mecanicii,9: Magneli psrrnanentl, 70 (_Magneldur): P'ol. 7,0.;intrerupiitor, 64.

EI.ectromagneli

- corrtinuare

torta

etectromaqrrettca

FOl'!a electromagnetlca se produce. caud U1] conductor parcurs de curentscafla intr-un cam:p magnetic. Asupra conductorului actioneaza 0 [ona care este capabila de producerea mi§g®i. Acest fenomen este. Iolosi; Ia.motoarele.electrice, undc energiamecamca" este transportata din energla elecrrica". Fenornenulpeate fi utilizat $i la masurarea eurentului (vezj pa~intl 77). .

Delallu dintr-un

motor 'electrl G putem lc

BedromagfIetu/

Reo-ula Iiiainii
. "e.. . . ,.

··~~.:.r.l. .. ~

m.ana stanga (vezi _l1gul'll)'


C.lI

ti;_)::'~':;; ~=~ ;~~ra::~;~~:~r:~ ~:JUIUI ~;k. \. _


.Oriental£.~. ~, ..l ~.a~:.~,a.c .• ..

Regula m~iliil siiingi a lui FJeming

Camp magnenc sepoa-

te det~rtnin.a

.~

__ ~ r

...,. '_ '. .'

YSliI

~~

Onenlatln senClJ~ntului

Dreapta; un miCffirnoior Tos/liba. rat de O.B.mm

Un dispozitiv care transferroa energie electrica In energic mccanica. eel mai -simplu
motor este alcatuit-dintr-o boblml plana'" de forma patrata, prin care trececurentelectric si care .se roteste intr-un.camp magnetic (vezi Iigura de mai jos), Motoareleproduc·o·forj:a ceutraelectromotoare" care sc opune f.e .. , m care 1c actioneaza, Aceasta so produce pentru Ca motorul 0 dam pornit aC\.iom:,:<\za un ca generetor" (misearea bobineidin camp produce un curcnt electricopus].
M'Otorul eled;r:lc slmplu Comu",,.., aulQmaffl. !riel!;' ooecloare. pdf, oW(fGDronn;fintr.i sa« iese din bobine" motorului.electrk: CurentrJj cam inlmJ,,·!xJbina. in slJJ1/i.vi cOl*cflace·"" motored s;'i'se mleascil ifJlr-osingur;§'dire"~ei in mqdO'lt?tii"'u~ fapt asigu(81 de /ns/a
Periite. GDrdact.e/e'_. d~. obtcei condjn; ca(.bon, prtn"care cu-

Motorul electric

Inteusificarea

dhnpnlui magnetic

'Seturidc bobine dispuse.in jurul umii motor eleetrlc, Iii Iocul unui magnet. permanent, .realizcaiaprQdllQe):ea unui campmagnetic mai putcrnic, Aceasta.maresteputerea motorului.

Megafonul
Undispoziliv care folosesre forta elecrromagnetica pcntru a transfonna semnalele eleotrice in unde sonore". Este alcatuit dintr-o !:Jobina in eamp magnetic radial (sensul.campului este de-a lungul razelor spire lor). La schimbarea sensului curentului, bobina, care este .aLa~atii. unui con de: hattie, vibreazaiu c3.mp (vezi.figura). Conul de hartie face ea aerul.sa vibrezeproducand unde sonore care. depind de purerea ~ifr.ecvell\a cnrentnlui.
.Megafon~1

{ecpana.te

,,,,;Mlnlm. in inelele Imu! metor

8rilliumii.magnet in polcOav;; produc'dimp magnetic.

Foifa orlenfp/ij injos for!a ort'intatE JiN1USIQrmoazii un cup!v d~ forte.

~u

'-'---t.:=;:;:::=lt....;

Ina se

mi@in SUs §i inios, prod~ membrane! $I !JnOOIeSon_ow;.

'Fo!'jii contraeteetromotoare, ti.o: (Fo'1a f!lectroinotoare); Bobina, Y4; Energje eiectrica;-9; Eleclroma.gnet, Bobi"a. plana. 74.; Generator; 78, Energiei mecanlca, 9; Unde sonora, 40.

£LE£TRJCITAT£A

71

MAGNETr9M.V!.t

APARATE ELECTRICE DE MAsURAT


Curentul se poate detecra prin suspendarea unui magnet langa un fir electric parcurs de curentsi prin observarea deviatiei acestuia. Aceasta idee se poate extinde pentru a construi un dispozitiv (de masurare) ill care deviatia indica intensitatea curentului pe 0 scala. Dispozitivul de masurare a curentului se poateadapta apoi rna.surarii diferentei de potential '". Galvauomctrul
Orice dispozitiv folosit la deteetarea unui curentcontinuu* prin efecjul sau magnetic. eel mai simplu este reprezentat de 0 busola asezata langa un fir electric perrtru a demonstra prezenta curentului. Galvanometntl ell bobtnamsbila se bazeaza pe forta electromagnetica pcntru deviatie pe Q scala (vezi figura),
G.alvano metru I au bo bina mobila, Babin a r pnn care (recti r;u;;,nt Resottu; de revenire Simbolul in c;n;,lit a1 gaivanomeuul<Ji'

Ampermerrul
Dispozrtivutilizat la masurarea mtensitatii enrentului, Bste 0 varianta a galvanemetrutni cu bobina .mobila, creat astfel ca un curent de o anumita intensitate saproduca 0 deviatie tompletii de scala, adica indicatorul sa se miste pana la pozitia maxima, Pentru a masura curenti de intensitaie mai mare .se adauga un sunt (vezi figura de jos). Pe scala, ourentnl de intensitate-mai mare va produce deviatie cornpleta de scala.
Ampermetro/

masoarn !ntai)S,ff;iltea,
CUI'9f1tufw irilreA$iB.

wre: trece

A.--___,ff§>Ir--~ SimbolUI

.... B

In cTrcuit p_entnJ amperme(ru

~M~
CurentulseJ remlff~

r5~~~~~-;~--e
Scr<la

etectnc

~lJntul-lilZistBnta astfel a/es$§ ca·atuncicfind ftBce il)tens/tetee maxima: 11 r;urnnluiui'de m&iiJra~ coremu! dill galvenosnetris sa de;; 0' deviauEi rk scaia letii'

Voltmetru1
Dispozitiv urilizat 1a ruasurarea diferentei de potential' dintre doua puncteintre can: se plaseaza in serie" un galvanometrucu rezistenta* mare. Masoara intensitatea curentului, iar pe scala este indicata tensiunea. Pentru a masura .tensiuni rnai mari, $C adauga 0 rezisten!3 aditionala (vezi jos).
Voitm .. tru conecie: mire douij,P(Jncte

(A §i.B) ell dlferenta de potential·

Foqa exercitaFcl pe: /)?binil. pawumfl df! curem electmmagn&tidi, ,cre'i,te o·daro arJ ihten"sitate:a·· curellliJIui,

RezJsmnfa 8d1fiOn<l1ii - waara astfe/ aleasll ca irrtBnsltBl8a aurentuJuJ care trece pm ga/Vanometru si:i dw deviape maximil de scala (ven ampermeiflllj. cand se apliCttmaximul diferentei de·potentia!' de mfJsuml.

Ampermetrut en echipaj mobil

Un dlspozitiv de masnrare in care intensitatea ·curentului. ·de masurat induce magnetizare in dona piese defier' care seatrag -sau se resping pentru a produce deviatie.

Voltampermetrul aditioual
Un galv3nometru combinat eli snnturile (vezi ampermetruljsi rezistentele aditionale (vezi voltmetrul) necesare masurarii intensitatilo, curentului ~i diferentelor de potential";

*Bobinij, 74~Curent contlnuu, 6); Diferentii de potential, ,58; Rezistenta, '62; Serie, 64,

INDUCTIA ,. rona

ELECTROMAGNETICA
-

Michael Faraday a descoperit ca, ta fcl cum un cureut Faraday a Indus care trece printr-un camp magnetic .p. educe 0 .deplasare r o1'o'¥ electro~ mottJafeprin (vezi electromagnetica, pagina 76)" tot asa, si rotJrea unuidil!G (conduGtrJr") deplasarea unui conductor* dintr-un camp magnetic pro- ./fmgaU'Imag1 . nst,foiosind d uce 0 f'orta~ electromotoare' i< ~in con due . uctoru 1 respectrv. arestdiSPOiiW Acest fenomen, numit iud ucti e electromagnettca, se cu disc. numit. dtnem. produce si cand intr-un camp magnetic variabil se plaseaza un conductor parcurs demult, Regula Fleming (regula mainii drepte) Legea Inductiei (a lui Faraday)
Susjine ca marimea fortei elcctromotoare induse intr-un conductor*este direct proportionala ell viteza de variatic a carnpului magnetic. Sensul unui eurent indus.sepoatc dctcrmina din sensul §i rniscarea campului magnetic, folosind mana dreapta (vezi diagrama).
Regula niMnlldrepte
(" lui

Legea lui Lenz


Sustine d'i. 0 for~a electromotoare indllsfrse opune 'intotdcauna variatiei fluxului magnetic inductor, de ex., Intr-un motor eleetric", f.e.m. produsa datorita faptului'ca sunt reversibile, adica se comports ca un generator, se opune fe.m.care actioneaza motorul,

Fiemiiig)

. , --

Indica sensul
depiasfIiir

Generatorul

sau dinamul

Generatorul simplu

Dispozitiv utilizatpentru a obtine energie electrica dinenergie mecanica*.ln eel mai simplugenerator (vezi figura, jos), se induce o :fol1aelecrromagnetiGa intr-o bobinii,'" care se roteste.intr-un .camp magnetic. Generatorul de eurent conttnuuvprezinta 0 cornutare autemata", Ia fel ca motorul electric", care face ca sensul curcntului electric sa fie intotdeauna acelasi,
Dinsmut bide/erei coniine O. bobin/f' cere se roie§te 'inifE dOl magnet;,

Bobina":__--+_;
plana:

Curontul intra I}I lese (fl,q bubi"e prill inalele care se rotesc 0 'pilla cu.ee,

lnductia unci fortcelccrromctoare inrr-o bobina" prin variatia curentului dintr-oalta bnbina, Curentulcare se modifica'prodnce un campmagncti,c variahil, care induce curentul electric 111oricarealtabcbina situata ill camp. Acest lucru a fast demonstrat prima oara prin inelul de fier allui Faraday,
In"I,,1 de fier al lui Faraday inchiderea seu desthiderea intrerupiitorului'" prodUca 0 \'<;ria!ie '" rfiJl1puiJ){ fD8gnellc'iJln Inel §I I/Jelul fle fje,r inqaJe face /egritura magnetiGa, Iiitre bob/ne.

Inductia mutnala ,
..
",

In ciiooffu! S800ndarse
induce curent el6d!ic,

~Per'ii, 76; Soblna, 7~; Comutare automata, 76: Conductor, 56: Curent continuu, .61; Motor electric, 76; Forti'!eledromotoare (f.e.m.), 60;'Energie rnecanlca, 9; Poll, 70; i~trerupator, 64

£tECTRIc/TATEA $1 MAGNITI5MUl

Autolnduetla
Inductia unci fOI1~electromotoare .intr-o bob.ina, datorita variatiei curentului din interiorul ei. De exemplu, dad. curentuldin bobina este Intrenrpt, carnpu! magnetic produce prin bobina 0 forta-electromoroare - in uncle caznri, en mulimai mare dedit cea lni}iala.

Curentul formar intr-o bucata de metal cand campul.rnagnetic din jurul acesteia variaza, chiar daca metalul nuface parte din circuit. Curentii turbionari pot produce energie calories nedorita, de exemplu, tn miezul de tier ai unui .transfermator. Acest lucru poatc fi_ inlaturat prin laminarea miezuluide fier (vezi transfbrmatoarele.jos).

Curentul turbionar

Transformatoarele
Transformatorul este alcatuit din doua bobinc* infasuraie pc acelasi miez" din material feromagnetic* rnoale, Este folosit pentru schimbarea valorii fortei electromomare 'alternative dintr-o bobina l'ntr-o alta valoarea f.e.m, din cealalta bobina, de ex. tn eentrala electrica, veri pagina 61. Intr-un transformator bun, energia dintre doua circuite se pierdegreu. .
Transfcrmatorul simplu

Raportnl de transformare
Raportul dinrre numarul de-spire dinbobina secundara a unni rransformatar 9i numarul de spire din boblnaprimars, Raporrul de transformare este ~j raporml dintre forra electromotoare din bobina secundara ~i bobina primara,

Mi~?deff~r moeie - de ob!"


eel/am/tiat penlro a mduG8

~""':::".-----

curenfil turb/onarl. responsab/ll de pierd"f98 energiei sub iOfffltJ de ·caldutfit.

Transfnrmatorul ridieator de tensiune


Transfermatnrulin care fOlla electromotoare din hoblnasecundara este mai mare decal cea din bobina primara. Raportul de transfermare este mai mare de unu.
Transformatorul Fidicii!or de tenshme

Sabina prif11B!iajci ss apJica Le.m.

Sabina secundar.'ialCl·se indUce i.e.m.

Bobina primara
Bobina" dintr-un transformator careia i se ap1ica 0 forta electromotoare altemativa 'pentru a produce in bobina secundara V3loarea altei forta electromotoare,

Transfurmatorul coborator de tensiune


Transformaturul tn care £orta electromotoare din hobina secundara este rnai mica dedit cea din bobina primara. Raportul de transfermare este rnai.mic de unu,
Trarrsfcrmatcrul coboratorde tenshme

Bo bina seen udara


Bobina dintr-un transformaior in care forta electromotoare a bobinei primate induce 0 fortaelectromoroare ·altemativ'a. Unele. transformatoare au mai rnulte bobine secundare:

L!._

_J

Bobilm secundaiiJ.

*Bobin.a,M.iet,

74; Feromagnetism,

70.

RADIATlllE CATODICE ,
Radiatia catodica este un flux continuu de electroni (particule incarcate negativ - vezi pagina 83) care trece printr-un gaz de joasa presiune sau prin vid. Se produce cand electronii sunt eliberati dintr-un catod* metalic ~iSUDt atrasi de un anod*. Radiatiile catodice au numeroase aplicatii practice, de la producerea radlatiilor X sipanala televiziune. Toate acestea implica utilizarea unui tub de sticla de forma speciala (nurnit tub de electronf), care coniine gaz la ptesiune joasa sau vid care este traversat de radiatii, Deobicei, radiatiile sunt produsc eu ajutorul tunului electronic, care face parte din tub.
TUl1

electronic

TubuI de descarcare electrtca


Tub desticla umplut cu gaz, In-care jOnii;!< $1 electronii sun! atrasi deelectrozii" spre cam acestia se deplaseaza cu vitezoafoarte mare. In deplasarea lor,se ciocnesc de aromii gazului, facand ca acesti aromi sa se ionizeze, forrnand ioni ~i electront. III acelasi limp se emire IuniitJIi. Culoarea luminii depindede gazul folosit, deexemplu, neonul produce lumina portocalie (folosii in panourile publicitare), iar vaporii de mercur pro due lumina verde-albastruie (folositi la Iluminarea stradala), Tuburile de descarcare utilizeaza parra Ia de cinei orr mai putina electricitate decatalte tipuri de iluminare, Tubul fluorescent este un tub de descarcare cu vapori de rnercur; care emile nuliatii ultravioletev. Vaporii stud ciocniti de clcctronisi se emite lumina vii:ibilii* (vezi fluorescenta-pagina 45),

Un dispozitiv care produce un fluxoontinuu de clectroni (0 radiatie catodica), Este alcatuif a dintr -uncatod=lncalzit, care elibereaza elcctrorii (senumeste emisie termoelectronidi) si-diutr -un anod'" care 11atragc din flux,
TubuJ efectronic de voJtaj miG penlm fnciiJziroa calodulul

I o---!==;t=~
.I
j
Tun electron~

Radiafia catodid!!
(nor

de electromJ

Tub vIr1at de Sfjclli

'===.

Vql111jmare (miTde voIftJ pentru . 1iccel9Jarea eJectJrinl1Dr

Tubal en cruce malteza


Un tub electronic In care radialia catodica este lotre-rupta de 0 cruce care formeaza 0 "umbra' pe un ecran fluorescent*, plasat 1a capatu! tubului, Acesta demoustreaza ca el ectron ii se deplaseazain liniedreapta,
TUbuL cucruce:maltezii

SectronJI suM at("'ii fa anod.

ElectrDn;; se ciocnesc de atom;i gaz11/uipetnns '" proriuc" iQni po'<i/ivi, eteciron; §i lumina_

Tubul de radiatii X
Urr de d~ctronispecialfolosit pentn! producerea fasciculelor de radiatii X*. 0 radiajie catodica loveste 0 tiilf.a de tungsten, Care absoarbeenergia electronilor. Acest faptproduce emisia de radiatii X.
.--- __
Fasciculu!

run

-o=

Voltaj C['JSCU/ -0-----,

radialii este deviat SP'" stanga.


de

wbului

Cfind fasci:CI.lI(Jllr"ce prin cfJmpuj magneUc, fiind f!Chivaleni CU un corem; se s.upune regulii miiinii

stanf!l a lui F/r.ming'_

EmlsJa de radiaiff X

'.Anod •.Catod" 66.(Electrod); Regula mainii stangl (a lui Fleming). 76: Fluorescen!a, 45; lonl, as (Ianizare);. Radialia ultravtoteta, 44; Lumina vizibila, 45; Radiafii X; 44.

fLCTlllCITATE

~!,I-,AGNfTf5M

Osciloscopul

de radia~H catodice
cu 0 viteza aleasa.si astfel produce pe fata acestuia 0 urma vizibila, Daca osciioscopul se.conecteazaIa un semnal eleotric.pozijia vertieala a fasciculul u i va varia In functie. de valoarea tcnsiunii.si atunci punctul pe ecran va.oseila In functie de timp,

Osclloscopul de radiatii catodice (ORC) este un instrument folosit Lastudierea curentului electric si a difcrentelor deporential", 0 radiatiecatodica dintr-un tun de electroni produce unpunct luminos pe.unecran fluorescent". Radiatia se deplaseaza sprc ecran
Cemponentetecsclloscopulut Catod(!r incalzit produooe/eclionL Grita de control. Prill. modificarea voitajului, "". poole regia n(lmarui de electron! din radjar~ idum' azjtetee pune/uM Tun electronic

Sistemul de d"fle;c.ie. DouB sisteme plat! care regl~&Za potijia pUllctuful: de pe'ecratJ. P/fioile X'Se folcisesc la deflexia orizo/iia/J.a pundulUi {)fi ecm!!, l,,! pliici/e Y, legate dfTsemnal, ,d,eplaseaz§ pUllctul pe verocele.

AnozWaqc~lereaz§ .e/eqtronii §i 11 I,.'<!nimaz8 "I/r-o radiaVe fina Comenzlle osci/oscopu/u(

r;:;;;;;::;;;;;:~;:::;;:::::;;::;::;~-;:::::::::;"

"min6zj_tate - 1(ez; cornpooenleie, St!s.

ceuzsre !$i de tu-

Comanda de fo-

Ba>;a de timp. Dar;;ii . este p6m.it,punc:lul tammos se deplaseaze .aU{omatpe ecren, cu II/lazE! cof]venaljlliJ. Miirirea_Oomanda gradr,1i mi!jGanf vaF/:icale a punctufui, in (uficpe de sem~al,.Stabile§te valO?fea V<JflilQt neceser; depfa.sani pUI1CI",lui, cu 0 gradatia a ecranu/uJ. RaccrolirHe'Semna.lului,

Ecranul fluorescent", 'In locul tn care este .alins de radiali e , prezinla o deSC8tGa(e l(Jminoasa, pmduciind un ounc: lumlnos "ii!biI. In:fun ere de deflro:iuf]s" realizalt, de pJi!lci, pundul S8 deplaseaza ps' ecran. r::r:mi1U1 esle msrcet. au gradeji! Pf'nlrU

.eiliri.
Sectiunea unul tub de radiatll catddlee' ai-UTI Lii lelevlz;or

Televiziunea
Imaginile suntreproduse prin utilizareaunui tll,b electronic in care radiaria caiodica proiecteaza pc ecran. variatiilede tensiune, in funetie de scmnal, Lumina, infuncrie de intensitatea radiajiei, este ernisa de diferitele puncte ale ecranului pcntru.a produce imaginea (vezi figura din dreapta). .
TS/evizoare!~ HTDV (e)(frd large high-defini· tJ"on)au rnai mull! pixeli . deciil teJ~vjZOOfel!! obi~~uite (vezi'dreapla), doci itri?9In«" lor este mal clara_

Ecran

Semnalele e/eclJiee suni

fmnsI'otmate In rodiaW cetoatce cate une p<lntru Iiecere cpfoare prlmam' (rv§u, albastru §i'vedje). V~ii~!ia decure.i71 din bobff]ele magneiice tee ce rsaele ecran,

Plxeli (vezJ diaf/rome di'ldMapla). ----___::~~~~

Ecranul e$te:ac'Operit cu pjxe'fi, mid i:u fr;Jsfor'~' .

~one

'Anod, Catod .. 66'(Electrod); Fluorescenta, 45; Fosfar, Diferen\ii de potential, 58; CuJori primara, 55.

44 (Foaforescenta):

SrRUCTURA ATOMULUI
g-ainvatatmu1t~ despre natura ±rrica a atemului (vezi r~'i agina 4). inca de pe vremea eand filosofii greci au p aflrmat pentru prima eara Cii materia este constituita diu partictile indivizfbile.fatomi), Se IlfiB c{latomul nu este
iu(Mvizibil, ci are 0 ·structudi int~l1Ja compJexa, aleatuita 1 din:mai mtiltepartieule mai micl (ualtienle suhatemiee) .si prezin' ': vid III interior. Nucleul sau nucleul atomic AtornuI Rutherford-Bohr Partienla centrals a unui atom, a1catuita din
c, J '.:-.;..'t: ••

Repl'czrmtareaatomylui clupa modelul sis'temutui so-lar;elaborata In: I ~ I I de Ernest ,Ruthenord$'i Nje1s. R0hr. Aai, ss stie cIt acest ,mo!ilol~te Ineoreet (electnmii nu au .,orbit,_e." f€'guiate - vezi inveli§;ul efeetr6nic).
.MJ:ldelul.atomic Ruthedoni·Bohr

uncieQJ1,i (protonl unul langa altuL


eertoen« miem~sa a/mntJluD

~ine.utroni), conccntrati
iI·lil~-~
Neutronu! (;are

Nutdeul-,?p~ loalli masa atomului.

/'a~sae*de. cea 1/~ O. fJOO din

mast! de cca 1840 Dr! mei maro d~<iI "'il? a elwlmnulu;) Profonullare rnasa
de apmxlfmwv 18313

"Soar.ele" incaro"" fJflFjf[v (nile/Wi (;/fOO -'·Tn r}C§li


'tifTJP¥~rede8 ~ea!ci!lriit dear wti.P,;(tlJoniiIlQ{<s l1!iu/rotwl),

ca

on mal msr« decit rea a electronulu!).

.d'eSSQn..ense iilea

Protenli
Partieulele pozitive din nucleu. Numarul Qe proroni (numarnl atomic) identifica elernentJ.tl~i este ega! eu numarul de electreni, deci atomii sunt neutri din punet de vedere electric,

Neutronli
Particulele electric neutredin uueleu. Nurna.rul de neutroni din atomii aeeluiasi element pot sa varieze (vezi izotopul).

Numarul de masa (A)


Numarul total de protonisi neutroni (nucleonli) dintr-un nucleu. Esre numarul eel mai apropiat de masa atomlca relativa aaromuhii :;;1cste important In identificarea izotopilQr_ '

Nurriarui de masii, §i numaTuratomic sum scttse soesee cu s.imbolul unu! e/emelli:

12---

Numarul atomic (Z)


Numarul de.protonidin ..nucleu (~i deci ~i numarul de electroni din jurul acesruia), 101i atomii care au acelasi numar atomic apartin aceluiasi element (vezi si Izotopul),

6
=A~Z

Numiiw/ de Ileutron;

......

NumilrtJ/de masii(A) arata


t;§ nucteu;

12'nudeonl.
Numarol atomic
ditr/ie.

are

!z) iJ'<;I~"ii §ass


iic,..~tia

(JII)

.sullf.protoni.

df)ciN='6.~ Numarul cia 23

23---

N urnarul de neutroni dinrr-un nuelcu, calculai prin scaderea numarului atom ic din numaru] de masa. Vezi sigraficul, pagina 87.

Numarul de neutroni (N)

11
c=A.-Z

Na

.......

atonii iA) arata


·ro nucleulare

ae nucleonl.
Numarul atomic (ZJ arata'ci!'11 dimre [Jcc?tJa sun t protani.

NumiitU/ de neutron! (NI di,ciN=1Z"-

Parricule incareate aegativ~iCll-mas'a foarte mica. Ei se mi:;;~a in jnrul nucl:t;!ului p@ illvcll§nl eleetronic (vezi.~i sectiunea despre protoni),

EledronU

PnmulTrwe{j§ :deeJ~,". {Tmleii§('1 ~ <'!refi.er~--i:"":"'-."-'-""""'''''''~",,,' fl"f)_l'Il:· NlJe/8tJl

inveli~ul electranle
Spatiul care Inc01U0arii llttCle;1,l1.in care S€ misea electromi, lin atom paate avea pana la sapte mvelisuri (de la interior sI3re exterior, norats cu K, L" 1\1, N, 0_ P si Q). Fiecare dintr€ acestea au un anutnit numar de elcerroni (primele patru, din interior, au 2. 8, 18 si reepeeriv 32 de electroni). Cu cil.t invelisu! este rnai 1ndepartat de nucleu, eu atat energia electrenilor este mai mare (inveiisul are un nivel energetic dat). invcli~nl exterior este ultimul care areelee[Toni. Daca esie campier ocupat san daca are un octet (8 electroni), atomul este foarte stabil (vezi pagina 85). Pozitiile electroniler peinvelisueile lor nu pot fi determinate cu cxactitate pentru fiecal"€ deodata, ci ficcare invelis este alcatuit din urbitali sau nort de electrnai. Fieeare dintre aeestia reprezinta 0 zona in ears se pot gi'llii orieand unul sau doi eleeeroni (vezi si ilustratia de la pagina &2).

MQdelufmodem

(oomplex);

fzote_J!u!1-2al carbonuhii

Tmi orbitilll difetifl ail'ifituie,sv inveligoJ


extem;

OrbitMur-umii (zona

verde;

-1--

electrom (zOna raz)

Orbilalul.",qoi

lzotopii

Formele diferite aleaceluiasi element, cu acelasi numar atomic, darcu numere de neutroni diferite si, deci, Gil numere de masil diferite, Exista izotopi penrru fiecare element, chiar daca e>;:ista 0 singura forma naturala (elementnl este meneizoreptc), celelalte se pot produce artificial,
La izo"(opii, a/stud 'd~ Iiumele sea simpol~I ..el~menlulUi se nateazii htimiitul de m..sa: " protonr ,6 neatront 6protolJ~

.Masaatomica

relarlva

6elect(oni
Carbon·12 seu "C

.r

2 neutron}

.I


@

'8 heuiionl

.J'~

6 etectrom

Caib~n-14 seurc

Se mai numeste masa atomlca. Este rnasa unui atom in unitati de masa.esprimata (u.). Ficcare dintre"acestea estcegaH'i ou '/" din. mas a unni atom-de c~bOri-L2 (izotop). Ded masa atomica relative a unuiatom de carbon-12 este 12u, darni ci 0 alta masa atomica nu va fi un numar 1ntreg, de exemplu, masa atornica relativa a aluminiului ~ste 26,,9815u, Masa atomics relativa ia In considcrare diferitii izotopi.ai eleruentului, daca acestia apar Intr-o combinaric naturala, De exemplu, clorul natural are trei atomi de clor-35. pentru fiecare atom de 010r-37, iar rnasa atomica relativa a clorului (35,45Ju) este 0 medie proportionala a celordoua masc diferire ale accstor izotopi.

ENERGIA ATOMlcA

$1 NUCLEARA

Toate corpurile, indiferent daca sunt marisau sunt particule, au 0 stare energetica particulara, sau un nivel de energie potentiala" (energie "aeumulata"). Mai mult, ele intotdeauna vor tindesa atinga cea mai joasa stareenergetica posibila, numitastare fundamentala, fiind starea de stabilitate maxima. in rnajoritatea cazurilor, tn atomi este necesara 0 reconrbinare.adica adaugarea san pierdea unor constitnenti, in toate cazurile se elibereazaenergia "in exees" in cantitate mare dad particulele.sunt atorni 9i in cantitate foarte mare daca sunt nuclee, Cu catenergia de legatura este mai mare, eli atat stabilitatea este mai mare, adica, eli atat rnai putin sesupun schimbarilor. Energia de Iegaturi'i (E.L.)
-Energia necesara descompunerii unui atom sau nuclcu dat, in partile sale constituente (vezi pagini le 81- 83).-Energia _pote.ntia1a * a unui atom sau nucleu este rnai mica decat energia potenjiala totalaa constituentilor lui cand acestia nu suntlegati, pcntru oil atunci dina ciau fuzionat, constituen tii all avut 0 stare energetica (vezi introducerea siforta nucleara) ell energia mai mica' ~i astfcl s-a pierdut din ea. Energia de legatnra mascara aceasta diferenta a energiei potcndale - este energia ncccsara .Jntoarcerii in starea.initialiil' - deci, cu cat ea este rnai marc, eu aUiL cncrgia potentials a unui atom san nucleu este mai mica .;;i. cu.atat stabilitatea lui este. mai mare. Energia de legaturii variaza de la atom Ia atom sf de la nucleu lanuclen. ,

Teorla cuantica
Susrine ea energia transporraimpulsuri foarte .mici, separate, nurnite cuante, si nu fcrmeaza un flux continuu. Initial, accastateorie se limita numai la eaergia ernisa de corpuri (energia undei cleetromaguetlce"), cu wale eil azisunt incluse ~j celclalte forme de ·energii (vezi paginile 8-9). Cuantele de energie SUIlt transporrate de particulele numite fotoni, 'Ieoria cuantica mai sustine cil energia transportata de ill] foton.este proportronala Cli Irecventa" radiariei eleetromagnetice emise (vezi paginile

44-45).
Energia ImnsporlaUi

oe 0 cuan63

(fOlOn):

Porta nucleara
electrlca"

Ace; [ort,a puternica ce tine legate partile componente.ale nuclcului si care invinge.forta de rcspingere dintre-protoni". Va-

riaza 111 functie de rnatimea nucleului (vezi


graficul, pagina alaturata), pcntru oil numai aceasta fortaactioneaza ire nucleonii 'inveci'nati, Cu cat efectul de atractie al.fortei nuclea,. ~ ~ reeste mai mare, Gu:.at,H energia de Iegamra:a nucleului este nrai crescuta (o.mare parte 'a energiei, S-3. eliberai la unirea componenrelor),

in

Defectul de masa
M.as~ul~tl.iatom ~s~unucleu este rnai micai::ie_d.~nma maselorcomponentelor s .separaic. piferen\il:tepreZi'nt-a.Befectul de masa.Este masa c0reSpun'zatciare'en.ergie.i pot_ei:!fi:;l.le e-lib·€f·'lJ~Ia 1,1lJ.uea t;ciinpo~cii.telor (veziener.'gia de; Jegaturq:, sus, ';$i formula, dte:apJ<1).

EiO.stfil'1'ti"ffit!'N;a'e_nerglsa(e_"mssi!. Qed; oririepfe«iei,e de ,miiryl'e po(e_l!$iiilii"'are ca'rezuilal §! 0 pierr;fere'_d~m'l~'-inasa ene,gfill Iii Sine. Ff)r.in(JJa,en~qjiei fatale a lui Einst_ein:

electrica.-6; Unde eleGtromagnetiee, 44; Frecventa, 35: Nucleoni, Diferenlii de potentia]: 58; Energiepoten~iala, 8; Pretonl, 82 ..
'fort~

82 (Nuele u );

FIZlO< A T,oMleli Nivele·.de stabllttate.nucleara

:;1 /'IUCUARA

Ci!iliva eiectronJ
·sau pecfnveJi§ui

apmape

lipsesc numai {.m(J1S8U .dol electron!_

CIJ numerate 6& 1t1il~a' GI1ptinsedf)1Ie 40 'if 120 =1 eele mal sta1Jife §J au rea m9i mare EL sau ~P!l"nuclean iV1lzi nGW de sub gm.fiG, los)' .

Nuel""/e

..
pe

Inv<!tli<j[Ji idem e
c:omplel-

ELper

nucleon (MeV)

*
fela/iv

Nuctee cu 'numere de mils,,' rna; miGi de 4tJ

lliH----I~~ .....

""",1)

-'S'

;(J~lzirea'nlJc!ee/pi"

Ie cohfei:B ener-.

Numirol de masa"

nucleon (EL. lotaJa.impfl'tff;!i la numaru.l.de·nti:leom) redii O.ml'li bunt,' reprezentare a' slab'rlili:J/ii nudearia - E. L lo/aiB '" unu) nucleu poole fI mai mere dedI- De" a -a/lJ.ii
nucleu .. dar E.L per Ml.!deqf] aoe

Nola: energia de J.,galu,a

per

deci 0 SUplf>ttltit CfJpVari:rJciooni (ii? {une/if, de' IL11regul flu.marl au 0 Jbrtii nu,jeara .d~ tracfju;,e", care act;"':
Ql{i'la nuc,/eoni'§i·
mare.DOar n~zfi esupea lor din pene» pucleonltar in veclnali, aslte!. efedu! g!obal a/ iotte! nt/cle.are eSTe mal mtc.

iml7e 'i1Ins"amna clia ciXfliiea lor, doUfj nur;lee se vot unt (vezfTr!ziunea, IJllg. 9{V, gie cineficii'

SAU

fi mai SG8zuiJ - vezi dteapta.

Ie

stMi en$dJefjr;e 'a unu: sa nume~le_ tJ:arwfie nl.lclearii sau a/omicii_ ModiflC8c rea care. fe~[}ltadin schimbarea proprieta/ilor chimic,! (adlca.oR ait eleSchimo.aroa etom seu pucleu men!).se

'--

eli numerele de. masa:ll' mal marl decal ·120

Nuclee

!,?ce ca a.~stasi1

Ciocnirea nucieu/ui'cU'o
SfJ'wpa

pajtiell/a

!VfJz!

-" 1-.~~_·9_2_I, . __
-.foq"
niJd.eDni.

Un '(1umir IqaJte mare de


mull(protot!i'

Mal

.
UneJe nuclee grele etiaereez« span'fan partiwJe (vezi raJioactivitafea,
pagina 86).

nomest« trenstormere

sau' transmutafle.

eJect,iea" de·rnspingere <lre edea.mei mare, eteciu', nucie~ro· 910baJG es/" m~j mic.

torr""

CUIJ)·S9

arat:!i,

gasm.a

uooi

E.L mai marl (stare ene/rJeticli matsc;lzJ;t:!i) ss poawmafjza cu un .ajutor" I'oade mIG, da exem,olu,

S8 amft

emesteceree flromifor ;,lstabi/i


sau cum este

CBZJJtf,ppal&fl nece$llro 3ccepl8!ea de energre (fnc8/ziJaa. atnmJkJr, ,nucJgefor seu partbiteJoIj.

cazul ~ioaclMtflfil spontsna. '(1 flll9

Declf nu-se prfma#BsuficJent:!i anergie, futoni (!leV fBorla cuantlr;li). tn·atoml, e/eetronil.cad"lmlpoi, lar energit; fotoni/or eml~ rjep/n$ de inVr;ili§utf/e po care se Radiafiile X" (pea'mai mam !iBcven!ii. css m"i muftti rilliJiiJie) SUIlt em!se dalnveli$Uriia ird:eifoaro, md'lflfijfe IN' 9miS9 de p9 1i1ve1/§lJfiJ9.ext9rioare !j-am.d. (vezl spectrol electromagnetic;: pagina44). AffJfurl de nuclee,' se emit Intotdeauna §i radiafil r(imp/ifiii mal mJ.Jltiienergie).

m~ea_

sam

:Forp el.ectricii, 6;,Electroni. 83; Frecvanta, 35; Energie cf~eticii, 9; Numar de masa, 82; Nudeoni, 82 (Nucleu); lnvells extern, 83 (lnvelisuri electronice); Protoni, 82.; Radialii ultraviolete (UV), Radia~jj X, 44.

RADIOACTIVITATEA
este proprietatea unor nuclee instabile (vezi p agini le 82 si 84) prin care ele se descompun spontan in nucleele altorelernente $i emit

Radioaetivitatea

radiatii", proces numit dezintegrare radioactiva. Exista trei tipuri de radiariiemise de elementeleradioactive: f~scicule de particule alfa (nurnite f'ad'iapi alta), fascicule de particule beta (radiatiibeta) si radiatii gama ..

literell! _gre""",ti tolosjte pentru cele tret ·tlpmi de radialW

Particulele alfa (partlculeleu)


Partieule incarcate pozitiv, ernise de niste nuclce radioactive ..(vezi dezmtegra reaalfa), E1e sunt relativ grele (doi protoni* si doi . neutro.nj,*),-sc mi.;;cii relativ inectsi all 0 putere.depenetrare scazuta,

Pentru maimulte informatii despre


d;etectarea siaplicatiile practice ale radiatiilor (vezipaginile 88-9 i). Radiolzotopul san izotopul radloactiv
Grice substantaradioacti va: (toate sub stantel e . au.izotopi -vezipagina 83). Cunoastemcativa radioizotopi naturali cu .timpul de injumata\ire foarte mare (de cxemplu, uraflfu-23:8), iar. unul, carbon-l-l, este pf0dus continuu.de radiatiile cosmice {vezi radia:pa de fond, pagina 8S}. A1ti izotopi sunt produsipriii fisiuDC:l1{ld.(,iari'i* $i, si mai multisunt produsi in centrele de cercetare, undenucleele suntciocnite de particulc cu viteza foarte, mare (deexempiu,protol1iif'.;;i

Particulele

beta ( partlculele

Particulaemisadin.niste nnciee radioactive cu vitsza apropiata decea a luminli.Exista. doua :tip uri - radiatia de electroniv §i de pu~zitroni, care au aceeasi masa ell iii electronii, dar sunt incarcete pozitiv, 'lett dezintegl'area beta, pagina 87.

P)

nentronl").
Acestea .suruaccelerate.inacceleretoare de particule, de exernplu ciclutrnrru! (vezi imagirrea.de jos).
s..cliunea· cerneret vldate (partea' centrale a' clclotrc nulu 1) Campul magnetic"a'! e(icpidalA. (mw )iJagl)eil.Jria$. CiiT;uitul"1W6l~. prjn r;anaiui d&ntiW ufr camp

Pi1~Cy_1a bela

"
.-~)

J"

"=-,»-'

"
RadiatiiJ,e gamma (radiattile y)
LInde electromagncticc Invtztblle (vezi pagina .44). Au cea rnai marc putere de perretrare .~.i .sunt ernise III general, darnu intotdeauna, de un nucleuradioactiv dupa 0 particula alfa sau beta.

M~IJI:reprirliCllle!'" be o,tiftie~torie

eledrld' il/tertia(iv:

Megtietul cJe . ·pdrowleJa. spreexlenor.

InixmSita"te-arndia(i6J.,injfJlliMA[iia.(f6
plumb

au grosim6ad6_

Pfi;d. fJ8

-'

13 mm _(sau 120 m-deaeij.

'Camp

electrle: 5~; Electroni, 83, Camp magnelic, fisiune.l"ludearii._92: Proloi1i,:~Z; Radlatle, 9.

72; NeutrOl)i.

S?;'

F/ZICk

ATOMlcA

?J N.UClE:AR'A

Dezinteg rarea radioactiva


Dezintcgrarea sponlana a unui .nucleu radioactiv care EIreca rezultat erniterea de particnle alfa sau beta, urmate adesea de radiatii gamma. Nucleul emitc 0 astfel de-particula (dndsufera o-dezinregrare nucleara), se elibereazaenergie (vezi pagina 84) si se formeaza lin alt nucleu (si atom), Daca si acesta este, radieactivprocesul de dczintezrare se contill~lapana la obtinerea unui ato; stabil.jneradI03ChV). .Accste serii sunl numite serii de dczintegrare lanf de dezintegrarc, serif radioactive.

Dezintegrarea alfa (dezintegrarea n)


Emitcrea unei partieule alfa de eatre un nucleu radioactiv. Scade numacui atornic* cu doi 'Ii numarul de masa* cu _patru ,~i stfel se forrneaza a U]J nou nucleu.

Oparticula

aim esie Iden//ciJ -cu


nuclei/I· atomuJ(jj de he/ilL

Dezintegrarea beta (dezintegrarea

Timpul.rnediu necesar dczintegrarii jumatatii cantitajii dcatomi dintr-o cantitate desubstan\i'i pentru a suferi dcztntegrarearadioactiva, '5i deci pentru lnjumatatirea radiatici emise, . N u se poate preciza probabilitatea de dezimegrare a unui singur atom, deoarcce ei se dezintegreaza individual ~j haotic: Timpii de .injumatatu'c\SunLdiferiti, de exemplu, timpul de injumala~rrc al stron~utui~90 cste de 28 de ani, iar cel al uraniui1.li-238 este de 4,5 x lJ)1 ani. z
tNumaruf

Timpul de lujumiitiitire

(T Ih)

Emiterea oricarui tip departicula beta de carreun nucleuradioactiv Electronul (0- sau eo) se elibereaza Co data ell o alta particula nurita antineutrino) c:ao.d unneutron=se dez_integt~ In pr-oton*. Pozitronnl (0+ sau e') este eliberat (lmpreunii ell neutrino) dind un proton se dezintegreaza In neutron. Dezintegrarea beta creste -sau descreste nnmaml atomic* ell unu (nr. de rnasa" Par1cufa beta ~ mHlfllno. emlramane 6) se tn limpul deZirrt~i beta., J"-~.-.r---""'_ acelasi),
Ar::tivitalea dezin tegrarif radio.iic!ivf! 8;;ta ma.s(1rata In becquereJi (Bq). Un bBC!juereJ es)&egal ci~iintegrare pe ser:undii. Ul)ileie m'al ""-'¢he -eSt .. curie.. egai CIJ 3. 7 J( 10 10becque;ell_

PJ

SerUI" de dezintegrare ~rata dezintegrarea


radloactlvaa
I

92

..• i---

. atomic

torului·232

pana

la plumb-20S .

wo

88

.!

- i--- I-~~
0

86

84

82

-f;/ -- 17V, - - . - - • ... --. - - -=...-. .... ._ _-- - ~--- -.Ir-:I~I---1'- II~I"" -- I':::b

- ~P~~t '-. - -.-._


Dezintegrare beta. ;;-- (deziniegra", pi

Antineutrino

<J::I

.IParlicula
.

beta

(eJectronj

I--

Nudeude bismui"212

partic.ulii beta

NucJeu art po!of(iu-21Z'

I.

Antineutrino

2~~Bi--> 1Ja Po + e-

-- - -...

-0

'"

D - -~-

v .

..._ - - - - ,_ ~ -- -- -. - Im:q ~-. jn?rh -,._~ -.-- - .-I/'- _m~ . 1)1 . 1,.I- -. . - - - -- -. .... ••

•• -

~ ...... -- ~

-1-

~-

22ilRa

r:-.

=Ra.

: .J/

1-2151'0

212~

c:'

--17 1':e

212Bi

r.
212pt
.

.-- - -220Rn
....-

I)/

Den'ntegrare alta (dezinlegra.re ~

.__ ~~

I!- -

--.. I~

Nur;leude 10(·232

II-~'
·61
t:f;>
2~Th-.~Ra
1 • 1

Particu/il a/fa

f-..

Nudeudr; radil:F228

I~
I-

f;:;-

Paroculii' alfa

;zci8:I1

+ 1He

I~-

1-' -

120

r..".128

....., I~

I~

I-

-.

tneru ne~t,

N d

nr~
N

130

132

134

136

118

140.

142

1-

~jllum"r

atomic. 82; ElectrOl1i. 83; NUm!Jf de masii. Numar de neutroni, N.eutroni. Protonl. el.

DETECTAREA $1 MAsURAREA RADIOACTIVITATII


Exista numeroase dispozitive dedetectare §i rnasurare a radiatiiloremise de substantele radioactive (radioizotnpt"). Uncle suntutilizate mai ales in Iaboratoare (pentru studierea radioizotopilor produsi artificial), altele au aplicabilitate mai mare (de exemplu, monitorizarea aparatelor pentru siguranta) si pot fi utilizate si Ia detectarea 'radlatiei de fond. Majoritatea aparatelor detecteaza si rna-saara radiatiile prin moni, torizarea ionlzatlel pe care 0 creeaza - vezi aparatul Geiger si electroscopul de impulsuri, dreapta, .9i camerele co ceala~i en bole, pagina 90.
.
,

Svlistan!efe r'adioodivfl (rndioizotopir)

au ~liche(e spepiale.de.8Vf!rtizare;

Radiatia prezenta pe Pam ant (111 cantitate relativ mica), care provine arlit din surse naturale, catsi din surse arti- " ficialc. Una din sursclc natu- ~ rale remarcabileo reprezinta Plantlil8, FOci/e ~ anlmacarbonul-Le, care este absorbit leleCDn#ni:arbon-14_ deplante ¥i animale, Acesta se produce constant din azotul-14 stabil, datorita bombardarii de catreradiatliie.cosmlce care intra ill atmosfera din spatiul cosmic. Acestea sunt fascicule de particule, Cll 0 energie extrem de mare, Sursele artificiale de radiatii sunt folosite pentru testa-rile industriale, mcdicale si dearme. Aparatul Geiger mascara radiatiiJe de fond.

Radiatia de fond

Ionizarea
Procesul de form arc a 'jonitor (particule lncarcate-etectric), care are lee cand atornii (neutri din punct de vedere electric) pierd sau primesc electroni", formand catioul (ioni pozitivi), rcspeoriv, anionl [ioni negativi),
tonlzarea Atamul

Se formeaz(i anionul-(mai rm;/fi eleCtroni dea!lt pro/6ni).

radiatiei, particnlele" alfa sibera ionizeaza atomii substanjei prin care tree, de obicei formsnd cationi, pentru dl. energia lor este atilt de mare, lncar face ca unul sau doi clcctroni dill atorniilor sJi fie ,;dati afara", De. asemenea, §J radiatllle gamma" pot ioniza atomii.
lonlzarea data de radiafii Atom
ParticuJcl -cars

in eazul

plJrase§,te atomuL

)
.Aparatui Geiger, ..(",'6sit la-masurarea r8dil!1I)!ior de fbild.

/'p_'
Beclroriu expulza(i devin electron! 1Ib&!i.

~~
Partlcu/i alta'

1~-..

·P~icule alta, Partlcule peta, 86;Electronl, 83; Radi.atii gamma, 86; Protonl, "82; Radioizotop, 86.

FlU;::}.

ATQM.ICA /1 NI)t:!lAIiA

Detectori de radialii Dozimetrul

nucleare

Un.dispozitiv purtat de eel expusi Ia iradieri. Confine un film fotografic (pe care radiatiile i1 vor inluneca); . . .Acesta sc developeaza regulat si rnasura lntuuecarjijilmuli.liarata doza deradiarie la care a fost expus individul.

paariA miiljii §l mstum~ de protfJGtie pentru e.ee protejB de prafu/ ra<fioactiv.


Mlmdiionl

Conto.rul Geiger
Un dispozitiv (vezi Imagine, pagina 88) alcatuit dintr-un tub Geiger-Muller, 1.11l numarator clectrumecanicsi adesea un amplificator de impulsuri, Tubul este un cilindru cu gaz eli dol eteetrozi" - perepi lui actioneaza ca si cared", si are un fIT central, !l11'odul*, Apa~atul.indiC~l'lrezenra radiatiilor
Cimtorul Geiger
1·. Radialia if/im

prin 'illregistrarea impulsurilor decurcnt.dintre electrozi, Acesre impulsuri rezulta din ion izarca gazulni (de obiceiargon Ia presiune sciizuta:~i 0 urma de bromura)' de radiatii, Numaratorul este un dispoziti» electronic care numera.impulsurile (nurnarul de 'impulsuri pe seclmd~).

~. 'FieC81c: part/cult>
S8U

ptinU--{Jdereas~

Ms~Q!ire.

radi'FJtie ionizeaz.ii c'J~vaa!oml de gat.

3. lanl! sun! afm~ la ceicd; 'eiec1ronil" ia


,anod,·

4 ..Ct,flBI_ti alomi sonl/WIII pe , trsseu, i'on7Jandu"-se.o evelarn;ii

de

alt! ionl

§! electron!.

$ ~e/fi:J§I~ de
transforma

5. E(eC/rDnii sunl pr",/uil!i iJe armd

te caUJo'(penltu a se din nou inB!omiJ.

-~~

6. impulslllde. CI./rem (~mplifjcet din c~lJzaB"aIMfl&I),.ie df'lJ_laeeaza ill jurul cimiJilJJlul

/JT

"<

fiecaie radiatl~ lit/tiall§:rfe parliriufe.


pealm

sUti,f,
rad_ioaqlivEi

Firul

formaaztJ

enoaur:

!Orfflooza. catoour.

Peretiidlindmlui

Spur numBra lor. Face.

u'n;r;Ik!' la ffecara tmpufs


.(inleNalefe ner.egulal!;!

wata

radioactiva" "estls naot;k;a)..

c" dezintegrarea

Eleetroscopn 1 co impulsurt (Wolf)


Uuelectroscop eu foita de aur. Peretii unei camere de aer din jurul discului formeazacatod uI* '$i pe 6 parte Iaterala se plaseazaanodul", aproape de foita, Aceasra atrage electronii* din camera (foita se mdeparteaza de tija pentru cil ,ambele sunt Incarcate negativ, Insallu suficient casa.,atinga anodul.inaiate-de introducerca sui-sci radioactive). Feita indica prezcnta radiatie; prin miscareainainre si inapoi f<;l fiecare Ionlzare produsa de aceasta),

Eleciroscopul cu·impulsuri (Wulf)

'fCJdfo~miV~{ion~~~ a,efV'
d;fJP~maro_
Pemptcams./iii

1. Radialiad!!

la

surifJ

fi:Iml~aiil ca1.odur.

2. s« formeazfi aviUail§.a· de i6ni fi <>I~ciron;,' ('-"iii

ctiiJIorul Geifie.rj.

3: lonii sf, dflpliisefl"f! .spje C'l/O¢, eiectr6hiiinlriJprin d!s¢'$i suhi atl9$i de I'mOd 4. FOila $8 mi§ci sfj 'a.tirigii' anodu/ ca,fld radialiile tuo-

due linpulsul <i.e cute,,! (vez;i c9ntoroi Geig~r).

.5: FOil;, de:vlo€ nfwtiiJ oe


din nou:

§i

!Ie

i{)loa';"'~pwtJja, flino' inni;~ en/aU! tonizarea produsfl de 'Slirsa_ PtoCl>sul tnceoe

"Anod', Catod',66 (Electrod); Electroni.:83; Eledro'S'cop cu foi~3. de aur, 58 '(EleclrosiOcip.l>

DeziniElgrare

radlriactlva,

87; .R,ezi.sior, ,62..

Detectori de radiafH [conrtnuare]


Cameraeu ceaJa
Lln dispozitiv in care traiectoriapartlcu-

Ielor*alf:a, si.bera aparesul)JPrrn3: de urmc, Acest proces arc ll)c cJ1.nd vaporii din camera (vapori rleapa sau alcool) se transferma,_prin racire (printr-una
Qam~i'a cu cealii Wilson
Vapoi'ii ,sunl racili pM Cf8Jter"a vo/u!;,tJIUi (mimgerdp!St6,~ulu;) biu;<;i;4 Iistlcffl
~

din cele

dOlla

metode de mai jOS)U1 vaporisuprasaturati. Vaporul.snprasaturat este vaporul la temperatura mai mica dedit cea la care at trebui sa .se condenseze, darcare nu se condenseaza, pentru d'i in mediu nu exists particnle pe care.sa se.condenseze,
Vflpori(sunt

,'de "arbon
1. FiadiBile vaporull)i dalasw,""
lit·

tiicili de WJ Wa/'de ghefl!a uscatfi (dioxid solidJ_ .Vap_oriidifu ze2za - In jos_ .


camer8~._

Cimwra~
Vapor 'supra~?,ru~t

(5)

,-------------l

C"'"duzeaza ionizarea

~
F'.$.SI~' 7nilJibsia

--?>f0I7:SUrsil'da JwNna

s
T·-

~1J7

2~lonii formati .se CDf1!porfa .ca ni§(e.partkuie,d~'pmr. adidf vapOIfj se cO{Jdenseaz,~; pe €i. 3_ Pic/iWhle_ de lichid (1) SiJ; f/:?rmeaza Benlo onae ;S;-8U tandi'msat ~iJpbrii'(viiibile 4estul

Eaten '/nwneca! Pilil.on Tra;ector;a 'pi!_rlii;;fI/ei',n

timp,.c8 folografiale),.·

ete.sa poal~ fi'


.

.~~m:ra:
-ora
GneaUi' usc:iW
Urme!e)iJ~ate

w_-alcoolJ

{uiniri!i

EGrfln '-lntunec-ai

,camera
/1] ,

'{:I)-cea({J -(dieaptl]i

este produS§

'de. paitic~le/e

inlffn;a/e IJetegulaiec'- arMand na iura ha oliiAi a dez;infeyriirii


radioactive'..

~!!Oilreiunl'JU/;gi, frein/e.$i

"s~iWri

beta·

. S;~9U";'. dar pot


.c;a§i
radlB(iile

Radiafiile gamma rtu creeilza urme pmduca. ibnizJic;, B_eGtronil l~i mii..-esc viteza §i POI bsm

sf,,/a se

(vezi'Sla(l9a

J-

Wmle'

Camera cu bule
Un dispozitiv care, ascmcnca oamerei cu

Detector

ell

sdntila~ie de fotomultipflcare,
Cristalul

ceata,

presiune, Dupa: scaderea brusca a presiunii, particulele nude are care intr.3. brusc In camera
prodnc bule, io-ni1arca* atomilor de lichid. Ionii

vizualizeaza urmele lasate de particule, Contine lichid supraiucalzit (deobicei hidrcgen sau heliu) - lichidincalzit peste temperatura de fierbere, dar care.nuIierbedeoarece se,.aHa sub

Un dispozitiv care detecteaza radlatiile gamrna *. Estc al catuit di ntt-un Gri~t:rI(scintilator),?i un tub

este 0 substanra fosforescentii* (de cx., iodum_ de sodiu), Subsrantcle fosforescente.j-end sunt lovite de radiatii, emit lumina (s~iIltila~ii).
'A,-pa I: de' s,cintilali" ratu

devin ccntri deficrbere

producsn d' urme 'de

Ui-rf)eJe lils,,/e in
ziniiJ 'iifliedori.a/iCulfilor nuc/MfG,

came",~ubU/f!PW-

par,

.~
la-sursa .tece ce (;Jist~!JI sa'
1. RJ..if!a(ia de

I,

I
C81)d
,wni!

Placil coI9Ctoare

-I-l
inifiala.

2.. Ma tenal fataEe,~slbii incarca/


nEigiiiiv,

_3,.Partea,prlndpi>' iif a lubuiiJi (1T-1U1ti.-'


plicarorolde·

IJrm~ie b ul~rai'Sun.t in general curb", aeoerece se"slf)Qi/9§le un

emifa/u.'rijna.

Imp r4~'de tuten! pliilHi1/C pen/rJ/,

4_ 'ie progur;f", un

'a.-stii_-atin's'de f&sciwleie liJmin019Qt:J.emUe

e!.,(,lrnrii)_
Bunt

dimp

m&gnetlc'cf3(& '

.electroni".

dev,iBz;;',rJaniwlele_
(Face CD: idanlificarea

silffo·roai l)f08m).

8ic-ut-m~nipr; electJi'c, /oiii~d pHi- scalad~fnr"giseM-- r:nM$lite ~i _fr~re {vez! con61ibedmd .,i mal toru! Gejge~ mu!~'electmni. p~gina 89)_

mpdii d';'pul'

Elwacct.!e-

fiee;iltf!'radiati"
gamma"

·Particu,le.alla, P.articule beta,86; lonlzare, 88; Substallle tostorlce,

D'ifuziune, :).;Electroni, 83~Radialii gamma, :So; 44 (Fosfores(;"n~a);,_Oezintegrare 'radioactiva, .81.

FIZ/CA

ATOMIC};

~I Ni)ClEARA

UTILIZARILE RADIOACTIVITATII
r

Radiatiile ernise de radioizotopi (substante radioactive) au 0 larga aplicabilitate, rnai ales in domeniul rnedicinii, industrieisi cercetarii arheologice. Radlologta
Ramura a medicinii care.foloseste radioactivitateasi radiatil X* III diagnosticarcsi tratarncnt.

Radioterapia
Utilizarea radiatiilor emise de radioizotopl" pentru tratarea unor boli. Toare celulele vii sunt susceptibile Ia radiatii, astfel este posibil ca celulele maligne sa fie distruse prin folosirea unor doze -de radiatii atent cnntrolate.
Aces! par;terll

aile

Radiografia gamma (radiografia "()


Reproducerea unei radiogram (similare unei fotografii) prin utilizarea radiatiilor gamma" (vezi.si radiografia ell raze X: pagina 44), Arc numeroase aplicatii, printrc care controlul de calitate clio in dustrie,
Tr,Slarea-pen!fJ)

eoere: elin:atara comului. Unete tipuri de csncer pot Ii trat~te .orin imp/antwi mdioectiv»

supus .radiorerapiei externe. in care mdlatiaesle emisa-cie un

inserst« rn br.gaOism

defeetels de sudwti. El

unei 1evi de metal.

Metoda trasorilor radioacttvi


Unnarire a traseului unei.substanie printr-un corp si derectarca conccntratiei sale In tirnpul deplasarii ei, Aceasta so:.efcctucaza _prillintroducerea unui radioizotop* III substanta si prin urmarirca radiatici pe care aceasta 0 emit-e. Radioizotopnl folosit se numestesubstanta de contrast.si substanta este etichetata, In diagnosticarea medicala.nivelul crescut de radioizoropi tntr-unorgan poate sa indice prezentacelulelor maligne (canceroase). Radioizotopii utilizati au tntotdeanna tirnp de 'iujurnatatite redus sise tlczintcgreaza ih~lIbstanl·e stabile,
Apw@wl'ca.re
calJjfne -redioizotopr"
[a.cf3

'~:;--rnld+--

radiofotogrtlfjj_

lradierea
Alimentele (fructele ~j carnea) pot fi. iradiate ell radiatii gamnra". Radiatiile amana coaccrea fructelor ,~i egumelor l si distrug, bactcriile din carne, permiland conservarea lor pentru mai mult timp,

proaspa/iJ_

Ou;pii i:lcwJ ::;s.oiii,mani, cap~U/la irodiata esle rfi!nna §I

aceasta

~Radi;il\ii gamma, 8_6;Tlrnp de injuma'fati're, ,87; Radioizotop,

86; Radialii X, 44,

FISIUNEA$I NUCLEARA

FUZIUNEA

N ucleul unui atom (vezi pagina 82) define 0 mare cantitate de .energie "acumulata" (vezi paginile 84-85). Fisinnea nucleara ~j fnziunea nuelearasunt doua rnetode prin care aceasta energie se poate elibera, Ambele sunt reaetii nucleare (reactii care adue schimbarinucleului), Fisiunea nucleara
Proeesul prin care un nuclcu greu .se dezinte.·greaza doua (sau maimultcj.nuclee mai usoare, de marime aproximativ egala, eli eliberarea unei marl cantitajideenergic (vezi pagina &4) ·~i a d6i sau trei neutronl" (neutronl de fisiu.ne). Cele douanuclee mai usoarc sunt.numite produ§i de fisiune sau fragmentede fisiune ~i majoritatea lorsunt radioactive".' Fisiunea areJoe (vezi fisiunea indusli)in reactoare II ucleare en fisiune" penlrua produce energie calorica, Fisinnea spontana ate toe foarte rar.

in

Norlnfotmli
defJs;lIne_·

din explozia u':'", bombe

.d6dupero§

Fisiunea indus a
Fisinnea undead a unuinucleu care prin metode artillciale a dovenit instabil, de exemplu, fiind lovit de 0 particula (frecvenr de un neutron"), care apoi csto absorb-ita. Nu toate nueleelepot fi induseIn fisiune prin accasta metoda; cele capabile de aceastafisiune, de exernplu izotopii* uraniu-235-?iplutoniu-239,sunt: descrise ca fiind fis:ionabile. Dacaintr-e subs:tanta~x1sta mal multe.nuelee fisionabile (vezi si reactcrut termic $i eel FBR, pagina $15), neutronii eliberati defisiunea Indnsa vor cauza noi fisiurii (-?ineutroni) s.a.m.d. Aceasta senurnesre reaetieln lant'Intr-un reactor nuclear eu fisiune*'are]oc 0 reacpe in Jail! bine eontrelata, dar cea care sepetrece 'intr-o bombs eu fisiunt' este necontrolatasi periculoasa ..
As;unea TndllS!i.' provcaea' o reaqie in Ian!,

Fisiunea·indusil a ura~iu!Ui.235'

.se·cilJ(;fIf,,}!e ·de nucleul"""U .Nuc!eul-23'U SIJ(~~~~unro- ------,r+ p oo:~de fisi~"ne_

St.. mrmsazli
[j '(f •

.produsede tisiune. iantaw148-'ji hrom-85.(se wt!formaJn' kii;ul- are$io",' cilfu

,;;erecht de f1_l/dee
dr;/ mass sj.: milarJ)_.

e/IbereaiJj & tielneulinni.

'r~
<

eJtlJerea z{j efJergie. tvezi paglna B4)_

Ecuafla raactie;

nucieare P'Jn/tu rea$> de m8i $us (VazJ numerul de masii $i etomk: pagina'82~c

~,;:::'rT
produ§i indue ·no' flSiunl.·

"'em'onll

Fisiunea spontana
Flsiunean uclearacare are, loc.natural, lara interventia vrcunuiagent extern. Acest.proces poate surveni in nudeul unui element greu, de exemplu, izotopuI* uraniil-238; dar probabilitatea este.mai scazuta' in cornparatie cuprocesul maisimplu care.este Q dezint.egr:ire Il,!fa",

"

Nucl"" li;;ienalJile ~Dezfllt(!gra~e alfa. 87; Reactor nuclear cu fisiune;_g4; lzolopi.83; Neutroni. 8;;;: Radioactilfitate. 8.6. .

--__;=-- .....

FIZkii.

A'TOMICA

~I NUGEARA

Masa crltica

Masa 'minima a unei sub stante fisionabile, necesare sustinerii unei rca(?pi in lant (vezi

Masa clilicii

Mas", subcritiCii

fisiunea Indusa). in masele suhcrlticemai mici, .raportul dintre suprafata ~ivelum este -prea, mare ~ise elibereaza tn atmosfera multi

SuprafatjJ mica (in compamrie eli IIOlumul)

e-..Ee introduce un

SuprafaV.i mare neutron' c-are (In t:omp~rarie s§pwducfj ---\;) .eli volumull fisiune nuc!earn, \-

din neutronli"
Combustibilul suberitice.

produsi de prima fisiunc, nuclear este pastrar 111 rnasc

~,
Sa emitmulti'neutronl (riaca pot p~voca flO! flsilJni)"

IJ
~

Bomba: en fisiune sau bomba atomica (nucleara) (bomba A)


Bomba in care doua mase subcritiee (vezi sus) sunt unite pentru declansarea unei

explozii, Reactia rn lant (vezi fisiunea indusa) rezultata elibcreaza 0 cantitate uriasa
de energie:
Rezuitii
[J

N"re.<uliil
reacfie in lant reacf'a in lant

Fuziunea nucleara
Reactia nuclcara de sinteza re priu care forrneaza unul bil, cu eliberatc rnasiva de pagina 84). Spre dcosebire a nucleelor usoamai greu, mai staenergie (vezi ~i de fislunea nu-

Bomba te'rmonnc1eara sau bomba en hidrogen (bomba H)


Bombain care fuziunea nucleara arc loc intr-un amestec de tritiu si deuteriu (izotopii" hidrogenului). Deolansarea unci bombe atomice creeaza temperatura ere scuta necesara (bombele termonncleare sc mai nu-

aceasta nu genercazadeseuri radioactive" . Fuziunea riuclearancccsita temperatun de milioane de grade Celsius, pentru a dead, putea da nucleelor destula energie cinetica"
pentru fuzionarea lor. (Datorita temperaturilor

mesc bombe ell fisiune- fuzinne). Energia eliberata este de circa 30 de ori mai mare decat cea eliberata de 0 bomb5cu fisiune
de aceeasi rnarirne,
AVERtIS(vfENT: Nil pnvi(! niciodetfi dired SO$r<>!ei

ridicate, reactiile de fuzinne se mal numesc reactii termonucleare.) Pe tale naturala, se pctrcce n urnai in Scare (si in stele ea acesta), dar cercetarile continua cu scopul de a obfi ne
fuziunea indusa, controlata

ill Soem. hidrogemj} slitera o tuziune n<lcl13arii:

in reactori ter-

pute!! orbl,

monucleari (en fuziune)".


Exemplu de-fuziune nucleara (Reacli<: D-T - vezi ~ reectoru) de·fuz:iune, pagina 94.) NucietJ!'ri& deUteriU (iz'~fOpUr lJidrogenlilui) Nupeele, ss 1JJJ!!'$c"ktempereiuii ioesie ridicale. f./uc/etJlde tittill (lzo,. .topul hidrogenll{u.ij ___,..... ..-Fuziunea produce nucJeul de hellu.

Flaclira solarn Oelul dega"


demonslreez8 aGtivitatea de fvziune!,

exp_ul$e8zfI

un neutron.

~i:ualia reacfieinuclearepentfu reac!/e de mai ses (vez! riumiifuide mesa ?i q<;/etomic. pag, 1I2):

~Reactor tarmonuclearf 94; Izo.topi,tl3; Energie cinetlca, 9, Neutroni, 82; Radioactivitale. 86.

ENERGIA
.

DATA DE REACTIILE NUCLEARE


este oinstalatie complexa.in interiorul eareia reactiile nucleare .produccamitati uriase de caldura. Exista dona modele principale de reactoare ~ reactori undead cu fisiune si reaetori nuclearicu fuziune (termonucleare), eli toate eli ultimul se afla Inca sub cercetare. Toate centralele electrice nuc Ieare de astaz] sunt coustruite in j urul unui reactor centraleu fisiune ~i fiecare geaereaza, pe unitatea de masa a combustibilului, cantitati mull' maimaride curent electric decat.oricarealt tip de centrals electrica, Reactorul nuclear cs flsiune
Reactor nuclear 1Dcare caldura este produsa prin fisinne uucleara"; In central de e leetrice, nucleate S';;\ folosesc dona tipuri principale - rcactori tcrmid si reaetori omogeni (ve.zi pagina alamratii),
Diagrama schematica unul reactor; c u foi,; lu ne a
'" 'a .umi i .co mpJ~x' de ce oi't,aJi'i·electric'.; ZOml.actiYa a reactop1/ui, ·Rira~iiile. nu~ din..r;pnibllsiibilgen~zli ,-----4=--~
ealdura. i"e~izir;d refrigfHenlul.

Reactorul

nuclear

ambeleforosindca

si combustibii de:Daza uta-

nilll, Materialu] fisionabil, uraniul, sc anas~b


forma de bare, asezatein masca demoderator. Barele de control absorb neutronii,

Sf'Jf)8rol. este' im:iii;:iii!i

de abut: Apa din. drcditL'J de'agenwl de rii, eire fierbintf!, paria la /ormatea .de abw1, Generaloro!

EJec{iir:itale

Bare/e de f<Ontr9i se exlil)dptl"na inmlez:

;:::=+~~

[je'®iooi slim dirlbor


-sei:

cadmiL' (au.o pmbabUltala foorts ctascuM 1fff.EbsQ(o'lie a' neutro.ni/i:# §i d~r;i. incelinesc reaCfill), Sum-aWZate la -Q anrnnitlJ..adandma
f.

perdnJ merifiriBro",''ecIiI~bmW.s 198Cp"el tn lanf,' dar pdl fi meal"" mi/ijqs


.sao ridicale: pentn: ele sa absoarbfi- mal mulli sa u m~r puttni neutroni.

ea.

rodioaGtive (veii reectorui omogen) est? .pre/val de. in!il<i/a!ia de reprodu~ene, un.iJ€Imal€lrialelB
DO§fJUrilis.

APa

eS1e r~cirr;Ulam,

ut!ie· sunt.rog~n.erot~:

de apa millzmpen(III corrrlfiflsar~a ablfwlui (se..formeaZi; rece est;' din no ~ apaj,.

Un alt circuit

De'fji c<'mtmleie mec/.rice' nl.f!Jff:.a~ c.~J combust,'bir 'SJ.1~}t eflqie(lte, marori/ti d~ :Siguriitifij §.i In,!"'pi'iltaro.~· efjeunior sum d si;umpe.

Der;euiilri .radioactNe-piarifilJ' l'oos~' (eoinbrJsVbillJl foloM) dif) reactparel; au fisiu;:.e ir;;b'llfi in{]!Qpiill1, ReacJoafel'i cu fuziune i-n./:ar jJmdiJ~.~fIa.l·
deq,,§6Un.

Reactor nuclear.ieereetat, dar pana acum IJj$U ficien L. dezvo hat, in C;,1'08 caldura 'scar producc-prirrfuziunenueleara" .. Aceasta at 'eoosta, prohabil, din fuziunea nueleclorlzeroptlor* de.liidrogen, deuteriu si tritiu - nurnira reatj::la H-T,(vezi imaginea, pagina 93), Exista 'cafeva prob J erne majore care trebuie rezolvate lnainte ca reactorul cu fuziune sa devina realitate, daracestaar produce 'aproape de patruorimai.rnulta energie fie unitatea de Dla.sa decombustibil, d~cat reactorul cu Iisiune Deasemenea, hidrogenul existi: ill aoundePffi, pe Ganci uraniul este.rar ~7i inem ritul lui estescumpsi periculos:

Reaetorul termoTmcie'ar

(CU fuziune)

':React!e lnlant, 92, (Hsiune indusaj;lzotppi,B3; Neutroni. 32: Fisiune nU,cl!lara. 92:. Fuziurie nucleara. 93: Radioactl..,ltale, :86; Turbin ..;' 115:

FlZICA

ATOMI(A

H f'/UCLEAII.A

Tipuri de reactori nucleari Reactorul termic


Reactnrnl co fisiune care, in juml barelor dee combustibil.iare un moderator, Moderatorul estc 0 substanta CD nuclec usoare, cum ar fi grafiurl Still apa, Este folo"i\ pcntru a incetini neutrunii" rapizi produsi de prima fisiune din cornbustibi lul de uraniu, care Bunt ineetiniti cu aproximativ 2.200 m/s, Incetinirea neurro~ilor 'imbunatateste sansade acauza noi fisiuni (si

eontinuarea reactiel In lant), Neuttonii mai rapizi sunt "captumli" de cele mal abunderrre nuclee - cele ale Izetopilor" de uraniu-238 (vezi reactorul omogen), pe cand neutronii len Ii rnerg rnai departe panii intifuesenucleclede; luaniu-235. Cand sun! ,cjocD.iti de neutroni (oricare ar fi viteza lor), VOl' sut~ri proecsul de fisiune, dar vor folosi un procent mai mic de combustibil (in ciuda faptului ca acum sunt 1mbogatiti cu atomi de 235U).

Reaetoare terrnica Reactor'nuclear mcderat st raeit cu apa sub preslune (PWR)

Reactor nuclear radl cu

gaz.~j

moderal

IOU

graftt (AGR)

~_"_h+-+-=,--

Gemfrator de abUT Bare de combusfibii

1.tJ!!l..,...-~+---d--

inveli§ intern

Vasdeajel Maderato, d~:g(afit 4gent de riicire'· dediaxid de carbon suo pre;siune


I

de. ole)
Bare de .comb[jsHbil Agentul rie recire: Elsie eae pres[jrJzata. ,9c/irm;!ind1;8 moderator,

Reactorul reproducator rapid sau omogen (FBR - fast breeder reactor)


Reactor en fisiune in interiorul caruia neutronli" carecauzeaza fisiunea pot sa ramana neutroni rapizi (se deplaseaza cu circa 2 x 107 m/s), Combustibilul utilizat estc imbogatit continuu eLL nuclee de uraniu-Zs S (vezi reactorul termic) ~iplutonlu-'239: Ambele substante .fisioneaza usor cand sunt ciocnitc de neutronii rapizi, spre deosebirede uramu-23R, care este mutt mal probabil sa "capteze"neutronii (devenind 239UJ $i sa sufere dezlntegrare radioactiva". Produsul finalal acestei dezintegrari este 239Pu. Reactoarele omogene sunt numitc si "cresditoare".deoaieee 'acest proces de dezinregrare a B9U J.a,239pu S($petrece intr-o zona periferica de 238U din jurul cornbustibi luiui principal, Deci se creeazasi .sc acumuleazamai mult cornbustibil, Reactorii omogeni au.zona activa-rnai omogena.si functioncaza la ternperaturi mai mari decat reactorii termici. Reactorul arcputere mare.
'ReacVein
Neutroni, lan], 92 (Fis,une lndusa); Agent de ractrs, 82; Dezintegrare radloactlva, 87,

Reactor compact

Te~iconectete I~f}eneratorul de abur '§i la turtlinil..

Bare deControl VSsde.ofel . PmiJra de 23BU

,-

/'-

- '100 -;

~ ~.~

, ffi-?-e-I---+

I~!
IJ-

I~

I..

inveli§ de beton

Bare de
<X!rtlbus~bjl

Age.nt de riicire' d?mdiu .

115; lzotopl,

83;

MARIMJ $1 UN I TAT [
M:i'ii."imilefizice importantc sunt niasa* ~furta" si intensitatea" curennrlui, utilizate in fizica, Ele trebule rnasurate intr-un fel si, de aceea.fiecare are cate o unitate de masura specifica, Aceasta este aleasa printr-o intelegere inter.nationala si sunt numite unitati ale Sistemului International san unitati SI prescurtat dinIimba franceza, Systeme International d'Unites .. Aiel sunt clasificare toate marimile de baza, pre cum ~i cele derivate dill ele,
e-. ~ , ,",

MarimiIe fundarnentale
Marimi'(vezi marimi derivate) pc baza carora se pot defini toate .celelalte rnarimi (vezi tabelul de mal jos), Fiecare marime fundamcntala isi are unitatea de masuraS! fundarnentala, pe baza eareia se poate deflni orice alta unitate Sl.
'M~rimea fundamentalii
Masa

UnitcHi SI fundamentale Kilogramul (kg)


Unitatea Sl pentru masa, Este egal eli rnasa unui cilindru de platina iridiata, care este ill] prototip international, pastrat' Ia Sevre, langa Pans,

Secunda (s)
Uniratea Sl pentru rimp, Esteegala CJ) intervalul detimp de 9.192.631.770 pericade" .de oscilatie rue unui anumit tip de.radiatie emise de·atb~ul decesiu-Hs. '

Simbal••1 llnltatea SI ·fundamental;;'

PrescUluri

kilogram s<>cundfi metru .amper

kq s
m A K mol

Timpu! Lungimea inlanSitalea Temperatura Cantitaiea de substan_fif T

Metrul (m)

k"eivi/i
mol candela

strahatuta de lumina in vid In th91)..792.45s/sec. AmperuJ (A)

Unitatea S1 pentru lungirne. Este egal cu.distanta

liitensitatea
lunJinOasii

.co

PrefixeJe
'Uneori, unitateaSl datil poate f pre? rnare.sau pn;a mica pentru a fi.utilizata. de cxcmplu, mctruieste prea.marepentru masurarea grosimii unei coli de hilrtie, D¢ aceea, sc rccurge la.multipliisi subrnultiplii unitaJilor Slsi .sunt

Unitatea ST pentru.curentnl electric (vezi si pagina 60) ..Este.egalcu marimea unui cur:ent care trece prin doi conduetori par-alell, infinit de lungi $1 dtep!1,10 vid si care produceintre conductori o furta de 2. x 10-1 N la fie care metru,

Kelvin (K)
Unitatea Sf pentru temperatura. Este egal cu din temperatura punctului tripln al apei (punctul la .care gheata, apa $1vaporul pot exista in acelasitimp), Ia scara temperaturfi absolute".
'1273,16

notati.prin folosirea cunni prefix (vezi tabelul


de maijos), De pi Ida, miliinetrul (rom) este egal cu miiim's dernctru.
Multipl!~1 submultiplrulili~ti Multiplusau subrnultiplu Prefix Simbol g m
.c.

MolDI (mol)
Unitatea SI pentrucantitatea de substanta (retirreti ca este .diferit de tJJ.asa, pentru ea aceasta este numarul departicule din substanta). Este egal cu.cantitatea de substanta care coniine 6,023 x 102:1 (acesta este numarulIui Avog;ldl'o) particule (de cxernplu, atorni sau molecule). Unitatea 51 pentru intensitatea luminoasa. Estc egala.cu intensitatea lumincasa.In. directia nOTmala a ariei 1/600.000 !D- a unui corp negru" 1a temperatura.de l[lghetare a platinci.

19: 10-..6 10'


1M 1'0-' 10'

nanomicromifi-

centideci-

dece-

1iJ'
10l' 111' II}'

heelokilo-

meqegig@-'

dt h k M 'G

Candela (cd)

96

·Scar.a temperaturtlabsclute, 27; CorP negru, 29 (Cubul lul Leslie): Curent, .. Forta. 6; M·as;','12; Perioadii ..1660;

If/FOIIMATII

G£NERAU

P£ FlZICA

Marrmlle derivate
Marimi, altele dedit marimlle fundamentale, care SUItt definite in functie de aceste marimi san in functie.de alte marimi derivate: Marimile derivate sunt derivate afeunitarllor Sf, care suntdefinite in functie de unltiitile 81 fundamentale sau alte unitag_ derivate: Ele sunrcalculate din forrncle de definitic pentru marime §i uneori prirnesc denumiri specialc,
M.anmi derivate Sirribol Form ula de defin iiie Unitali 51 derivate Denumlrsa
Ul1ita1ij

PrescLIrtare

Viteza

\/-

lunqime? amp

mls

Accelera!ia'

= Vi/~za. limp

m/s-«

Fort

F = mesa ~ ,acce!era(kj

kg m!s..ic

newfon

L:uciulm"c.anir:

W=fDlta

x dislanja

Nm

joule

Energie

Capacitatea de. -a eieaue tucru mec::mic

Pule(!ila

Jucrui

mecanic

limp

J/s

walt

Supmia!B

Deoituie

de forma (vezi

parI- 1'01)

m'
m'

Vo/umul

Depinde

de./of[/1$

(iezi

pag. 101)

Densj(atw

p=--

mesa . votum

kg.m-'

Presiunea

for/a
saprarafii.

Nlm'

p1'Soai

Pa

Periooda

D.ucala ",nul,r;tdu

.s

Frecven!a

Ml"]arul

dadd; »e ~Gr;mda

;rf

Hz

ImpulS1JJ

Impulsul

= ro1<'

"

limp'"

Ns

Momentul

Moment!,!1

= mass ~ viteza

kgm/s

Sarcina

electlicil

Q = intensifateiJ

~ .iimixll

As
JC-1

col/tomb

Djferenp

de pote'llial

V ~ energia. tnmsfeiata stJrcinaceiectrica


sarr::ina

volt

O'apaciWfua

C=

eleclrica
de potenjiai

diferellia
luogimea intensiiatea

ev-e VA'

farad

Rezislenla

ohm

97

ECUATI I, SIMBOLURI

?J GRAFICE

Toate marimile fizlce (vezi paginile 96-97) ;;i unitatile lor pot fi_ reprezentate prin simboluri si, intr-un fel, sunt dependente de alte marimi. De aceea, intre e1e exista 0 relatie care poate fi exprimata printr-o ecuatie $1poate fi prezeutata pe un grafic. Ecua~iHe
Ecuatia repreziuta relatia dintre doua sau mal rnulte marimi fizice. A¢casta rclatic poatc Ii exprimata printr-o ecuatie de cuvinte SaU printr-o ecuatie cu slmbolurilecare reprezinta marimile 'respective. Ultima este utilizata arunci canci sunt implicate mai.rnrillc marimi, Intrebuintarea ei fiind rnai l1.~oarli_ epneti ca R trebuie stabilit 1nte\eslli simbolurilor,
Ecu,,~e .de cuvinte

EClla~e de simboturt

GraficeJe
Graficul este reprezentarea vizuala a relatieidintre dOlla marimi. Arata cum depindeo marime- de cealalta. Pnnctele de pe grafic sunt trasate folosindvalori

pentrn marimileobjinute :in timpul unui experiment sau, dacaeste cunoscuta, prin fot0-siIeaecuariei pentm aceasta relatie. Cele dotW,marimi reprezentate.se nurnesc 'var'iabile.

V8rlabl/8 dep8n-

dBnti. Mr,riTTJ88

abHii in timpul exparimentulul (efec1lli), 1Ji1'r1MW pe IIXII Y

van-

Gradlentul unel curtJe Tntr-Ull jJunctesre giGdientul tangenlei la curoa in aceJ punGt

Grad/ental. Rapoitu/ vatfafjei mMmti reprol:entaie pe aJ(a y cu GOO repro-zental1l-p&lIXe:-xo·GIl'ldlenllJl-Onier dllilpfB reprezenfateBici este VIlIoarea

ilr.JmPMifil{,!_t.x, ..:IyInl8tsecflacu all<! y: Punctulln .,alB g",_t1cu1 sf(Bba,te axa y.

Refi"hep cii"unilalea

de niiisurii -a ,(ltadlenlfllul eStsurJitatea de m.!!lSiml,e m~mliY/X.: .

l~a"Cu-axax
Punr::tuJ in Gara graffcul

Va$bUe Origines. Punctul

¥!ri_f1IfI<l !,,-ti;.r,-r;@_d~ Go!!!'_, ~


\I8,;ati! mdlimea tie-sfudiat (eauka). (pe.ixa x;) ,

;ndep8ndenfii.

__

sWbate exe.»:

,au l'aklare,a"iZel'O.

111 C!i/EI mMmi/e reprezeniEte pe lJ,a,;c

IN.FORMAFI

(;£N£~AL£

F!z!cA

Simbolurile
Sirnboluri le sunt utilizatepentru reprezentarea marirnilor fizice. Valoarea unci marirni fizice consta dintr-o valoare numeric a si unitatea ei de masura ..Deaceea, brice simbolreprezinta atilt 0 cifra, cat si .0 unitate, Sirnbolurile reprezinta citra si unitatea de rnasUFa, de ex., ill = 2,1 kgsau s = 400 JlkgIK "Clirentulprlntr'-un rezistor = 1" (daca unitatea de. masura este 'inclusa, nu este nevoie spunem.I ampcri). Retineti Ctt simbolul impartit 1(1 unitate de 0 masura estc 0 cifra pura, de exemplu, m = 2,1 kg inseamna eli. m/kg = 2,1.

To tabele si. La notarea axelor din.gratice, se fo losesc.aceste notatii,


Orice citra· din aceastij colOMa rlJprezfnliJ o IUllgir>e exprimal4 ill metri.

1"'\
0 ..9

(2/S2
3;6 4.0 4.4 4.8 I

fO
1.1
7.2

Orice cifrii din. aceasm· rolosfla teprozinlii limpulla paltat. milsural in seGunde Ie P?lIaL

----t======= ___j

sa

Orice cifra de peeacoostfi repre:iintIJ o"!a1a . exprimata in newton;'


scalg

-n

Oriwcffriidepeaceaslil scalii: reprezinlii o.lungime eXpdmata in milfmetii.

L.
FIN
m

--------!:========:__:__j
date de grafice

R¢prezentarile. grafice
1. Mariqea de comro; In/! -un expBrlnteiiUroMie reprei&iJlal~ if; f@r manmeaGllff)' (iariaiil· eli urmare a ffilpe.tj.+)enlJ:Jll.li. pe axa j,

Infcrmattrte
GraffGL' unefliml drepre

Ii~&xa

care rreceTpnr.r origine axay


!

arota r;ii'marlr:mle.repre,zenlale oe axe sUllt·direct propo((iemfe rd~ca una sa dubleaz8; se dubleaZ8 §i'';;'''1~1(1). ..

2. ,4xa ~·ebtiies;iHndice valoli usor degasft. -(BAW!I palmte!" C{lre-reprezln{ll· mujtip!i detraL)

.slrribolUI

.'1 Axele 'iI:ebule nofate cu care reprezfnta matimea (Sau demJmirea m~iimii). §i cu ""llama ei de masura,.cu[lJ.ar(i /Urigirnea!riiri; ..

Un ~ment dennis dfEapta.pe un granc stahl loa." fn· care 'felatiadiDin; i:8ledouil miidmi eSle· lini8riJ (una sil madiff~'9U ·8r;eOO:}i can((I<J./efa y;;,lj . ajle, constarita a. celeilalte),

.x

x
--_><_.

x x
x

p;I1JlOli"le,mprp,§fi"te'~
Imlgij"~urb~.t~a~
x

4, PUlletele'depe.gmfic trebuie Ilotate .cu. cie/onul CJ.J x s.au cU··b:

Tlmpls

,masurfirii (se intamp~:ih once expelimenr),

.irjdica:eror!ieire d?_fe nfZIJitale difl impredziil procedenliA. aP8.ra~ml"r

'de obice! inJriiiaiami~. :tN~~ moddehnil), 'Relin'!ti ~ prf,n 11'?'fJ"B pyndefrir .


nu, Vi' (ezu!fE)li1atdearma o<;urPii predsiJ: .Se datoreaziJ· eranlor expen-

.5. Pro legiilre~ puncta/or, se 4esenea7tfO.iirie cllrtiil seu ,rjreaptB (dooa~ reci;, matim/lii (Wafi'sunl

Viteslmls

.Puhdal.rft'J_flr;irJ. la:'ogi!;,
ianii'! (ala·ite·cuma se ·d~ib~~ii,proiial]j( 19Jei a(Ofi tn m1Jsqiat?i..-{iaete{ pii1f de_dawi;ff, experiment'Tolu~!. pundJ;J1tur lrebuir. ignora!~ tfebuia .. verfffGal§l"fiaca e:p;;sJbiI: sa sa ,refacti miisut:atofile.

1x
X-,_J:',

x~x X-.---,
. _"

__

alenlale.