Australia 

(pronunție engleză:   /əˈstreɪljə/), oficial Uniunea Australiei,[6] este o țară ce ocupă în

întregime continentul cu același nume, insula Tasmania și alte insule mai mici. Este cea de-a
șasea țară în lume după mărime, ocupând 7.617.930 km², și cea mai mare țară
din Oceania și Australasia. Țările vecine sunt Indonezia, Timorul de Est și Papua Noua Guinee la
nord; Insulele Solomon, Vanuatu și Noua Caledonie la nord-est; și Noua Zeelandă la sud-est.
Pentru mai bine de 40.000 de ani[7] cu mult înaintea primelor așezări Britanice, Australia era
populată de Aborigeni australieni, care au aparținut unora sau mai multor din cele 250 de grupuri
de limbi. După descoperirea acestor teritorii de către exploratorii din Țările de
Jos din 1606, Marea Britanie pretindea la teritoriile de est a Australiei în 1770 și a început să
colonizeze aceste teritorii prin deportările penale spre colonia Noul Wales de Sud începând cu 26
ianuarie 1788. Populația creștea în mod constant în următoarele decenii. Continentul fusese
explorat iar alte cinci colonii ale Coroanei au fost stabilite.
Pe 1 ianuarie 1901 cele 6 colonii au format împreună o federație, constituind Commonwealth-ul
Australian. De atunci, Australia menține un sistemului politic stabil, bazat pe democrație
liberală ce funcționează ca o democrație federală parlamentară și monarhie constituțională.
Federația cuprinde 6 state și mai multe teritorii. Populația țării este de 23 milioane de locuitori ce
trăiesc mai mult în mediul urban și este concentrată mai ales în statele din est.
Fiind o țară foarte dezvoltată și una dintre cele mai bogate, Australia este cea de-a 12-a
economie a lumii după mărime și este pe-al cincilea loc după venitul pe cap de locuitor. După
cheltuielile din domeniul militar, Australia se află pe locul 13. Fiind pe-al doilea loc după indicele
dezvoltării umane, Australia se ocupă primele locuri în lume după multe alte performanțe
precum calitatea vieții, sănătate, educație, libertate economică și protecția drepturilor civile și a
celor politice. Australia este țară-membră a G20, OECD, WTO, APEC, ONU, Comunității
Națiunilor, ANZUS, Forumul insulelor din Pacific.

Cuprins

 1Generalități
 2Etimologia numelui
 3Istorie
o 3.1Începuturile
 4Geografie
o 4.1Vecinii Australiei
o 4.2State și teritorii
o 4.3Orașe
 5Clima
 6Vegetația naturală
 7Demografie
 8Patrimoniul mondial UNESCO
 9Note
 10Bibliografie
 11Legături externe
 12Vezi și

Generalități[modificare | modificare sursă]
Australia este situată în emisfera sudică și este înconjurată de Oceanul Indian la Vest și
de Oceanul Pacific la Est. Țara este formată din partea ei continentală (Mainland), Tasmania și
alte insule aflate la distanță, cum ar fi Insulele Cocos (Keeling), Christmas, Norfolk, Insula Lord
Howe, Macquarie și Heard. Autoritățile, de asemenea, revendică și o mare parte din continentul
Antarctidei numită Zona Antarctică Australiană.
Australia a fost populată timp de 40.000 de ani în exclusivitate de aborigeni australieni, urmând
apoi ca în secolul al XVIII-lea să fie colonizată de britanici. Australienii, care își spun „aussie”,
sunt un popor multietnic ce nu este constituit numai din aborigeni și europeni, ci și din imigranți
originari din Asia, America și Africa. Din punct de vedere politic, Australia este o monarhie
constituțională federală. Șeful statului este regina Elisabeta a II-a, care este și regina tuturor
statelor ce intră în Commonwealth, reprezentată de un guvernator general. Capitala țării
este Canberra, în timp ce Sydney este cel mai populat oraș, urmat
de Melbourne, Brisbane, Perth și Adelaide.

Etimologia numelui[modificare | modificare sursă]

Un desen ce reprezintă Port Jackson (locul unde mai târziu va fi situat orașul Sydney) înaintea sosirii
europenilor, văzută din South Head. (Din A Voyage around Terra Australis.)

Cel mai probabil, numele provine de la termenul din latină „terra incognita australis”, un termen ce
făcea referire la un continent imaginar ce ocupa întreaga Emisferă sudică. Cuvântul „Australia” a
fost folosit pentru prima oară într-o scriere în limba engleză: „A note of Australia del Espiritu
Santo” scrisă de Master Hakluyt în 1625.
Adjectivul olandez Australische a fost folosit de către oficialii Companiei Olandeze a Indiilor de
Est din Batavia (Jakarta de astăzi) pentru a face referire la terenurile sudice nou-descoperite
în 1638. Cuvântul „Australia” a fost folosit în traducerea în limba engleză a romanului francez
1693 de Gabriel de Foigny (care folosea pseudonimul Jacques Sadeur) „Les Aventures de
Jacques dans Sadeur la Découverte et Le Voyage de la Terre de Sud”, în 1676. Alexander
Dalrymple a utilizat termenul în lucrarea sa: „An Historical Collection of Voyages and Discoveries
in the South Pacific Ocean (1771)”, pentru a se referi la toate regiunile din Pacificul de Sud
Meridional.
În 1793, George Shaw și Sir James Edward Smith, au publicat „Zoology and Botany of New
Holland” unde se menționa numele de „Australia” sau „Noua Olanda”. Numele „Australia” a fost
popularizat și de publicarea raportului de curse a lui Matthew Flinders A Voyage around Terra
Australis (O călătorie în jurul Terrei Australis) publicat la Londra, în 1814. Călătoria exploratorului
britanic a fost prima călătorie documentată prinprejurul Australiei. Deși titlul reflectă denumirea
utilizată de către Amiralitate, Flinders a folosit adesea în raportul său cuvântul „Australia”, un
lucru care a jucat un rol important pentru succesul comercial al cărții. Guvernatorul de atunci
a New South Wales, Lachlan Macquarie a văzut potențialul noului nume sugerat. Astfel, pe 12
decembrie 1817, secretarul de stat pentru colonii (sau Ministerul Coloniilor) a Imperiul Britanic a
primit propunerea pentru a redenumi colonia în „Australia”. În 1824, Amiralitatea și-a dat acordul
pentru a schimba numele oficial în „Australia”.

Istorie[modificare | modificare sursă]
Începuturile[modificare | modificare sursă]
Australia a fost inițial folosită de către autoritățile engleze drept loc de deportare a deținuților de
drept comun. La data de 13 mai 1787, o flotă engleză pleacă din Portul Portsmouth spre
Australia, comandată de Arthur Phillip, cel care avea să fie și primul Guvernator al coloniei. Avea
la bord aproximativ 1000 de oameni. O furtuna violenta lovește flota în timp ce se îndrepta spre
Tasmania, provocând avarii destul de serioase. Comandantul Philip trece pe nava Supply, cea
mai rapida dintre toate si pornește înainte, cu intenția de a pregăti terenul pentru restul flotei: sa
găsească un loc unde sa se poată construi așezarea, cu apa potabila si eventual sa ridice câteva
adăposturi. După el urmau sa vina Alexander, Friendship si Scarboruough, care aveau la bord
majoritatea condamnaților bărbați, ultimele urmând sa ajungă corăbiile de provizii, mai lente,
însoțite de restul vaselor. Pe 18 ianuarie 1788, Supplyajunge în Botany Bay, a doua respectiv a
treia zi ajungând si celelalte corăbii. Deci, după o călătorie de aproape 8 luni ajung la Botany
Bay, în sudul continentului, la data de 18 ianuarie 1788, denumind izvorul descoperit
acolo Sydney, după numele Ministrului Coloniilor. Astfel lua sfârșit una din cele mai importante
expediții maritime din istorie-11 corăbii, cu peste 1.400 de oameni, ce au călătorit timp de 252 de
zile, acoperind un traseu de 24.000 de kilometri, fără sa piardă vreun vas. Pe țărm aveau sa
debarce, în total, 1373 de persoane, cu 47 mai puține decât plecaseră din Portsmouth. În timpul
voiajului se născuseră 22 de copii, în timp ce 69 de persoane au murit sau au dezertat. Rata
mortalității a fost de doar 3%, foarte scăzută daca avem în vedere condițiile în care s-a
desfășurat expediția. Începutul este mai greu, proviziile aduse din Anglia terminându-se rapid, iar
plantele cultivate nu au reușit să se prindă datorită secetei existente. O corabie este trimisă
in Batavia pentru a aduce provizii, se impun rații pentru deținuți, iar criza va fi rezolvată. A doua
flotă va ajunge în 1792 la Botany Bay.
Dacă la început relațiile cu aborigenii sunt bune, ele se vor strica treptat, ajungând-se la masacre
în special din partea populației albe. Imaginarul pe care societatea engleză îl are despre Botany
Bay este dublu: pe de o parte este văzut ca cel mai cumplit loc unde pot ajunge deținuții, iar pe
de altă parte este văzut ca locul unui nou început. O importantă minoritate care are de la început
o situație specială este cea irlandeză, catolică, în conflict continuu cu englezii. Relațiile
cu aborigenii sunt la început bune, materializându-se în schimburi mărunte, însă curând vor
începe masacrele de ambele părți. Populația engleză, conștientă de superioritatea sa, va deveni
treptat o forță asimilatoare.
Se formează o a doua așezare la Paramatta.
Al doilea Guvernator este Francis Grose, care are un rol important in dezvoltarea agriculturii și a
comerțului. După eliberare, deținuții se angajau ca muncitori pe fermele ofițerilor, nemaidorind să
se repatrieze în țara de origine. Este semnalul apartenenței la o nouă civilizație, însă, la acel
moment, numele pe care îl poartă colonia este New South Wales. Pe lângă ciocnirile cu
aborigenii, englezii sunt într-un conflict perpetuu cu irlandezii catolici. O rebeliune a acestora, în
martie 1804 a dus la uciderea principalilor lideri ai irlandezilor și calmarea momentană a spiritelor.
Economia crește treptat, în special datorită cantităților imense de lână sau cereale exportate.

Geografie[modificare | modificare sursă]
Australia este a șasea țară din lume ca mărime și cel mai mic continent. Este, de asemenea, cea
mai joasă și mai plată întindere de uscat și continentul cel mai secetos. Conține mai
mult deșert decât orice alt continent: două treimi din suprafață este aridă sau semiaridă. Are o
linie de coastă foarte scurtă pentru o suprafață atât de mare: în afara Golfului Carpentaria și a
marelui Golf Australian, sunt foarte puține golfuri de-a lungul totalului de 19.000 km de linie de
coastă. Continentului îi lipsesc în mod evident formele de relief: nu există râuri mari, iar munții
sunt joși. Cel mai înalt vârf australian, Vârful Kosciusko din Alpii Australieni de la granița dintre
New South Wales și Victoria are o înălțime de numai 2.228 m, mai puțin de jumătate din
înălțimea Mont Blanc-ului.
Continentul poate fi împărțit în trei regiuni principale: Scutul Australiei de Vest, Platoul Estic și
Marele Bazin Artezian. Scutul este un podiș care se suprapune în mare parte cu statul Australiei
de Vest, format în principal de aflorimente de roci precambriene vechi de 5.703.000 milioane de
ani. Cele mai remarcabile dintre aceste aflorimente sunt Peninsula Arnhem și Podișul Kimberly
din nord-vest. Platoul Estic este o regiune muntoasă cu o lățime de aproximativ 500 km, care
formează Munții Marii Cumpene de Ape. Vârfurile cele mai înalte au o altitudine de numai 1.500
m. Munții New England și Munții Albaștrii din sud au înălțimi între 900-1.500 m.
Între Scutul Vestic și Platoul Estic sunt trei bazine interioare - Bazinul Murray, Bazinul
Carpentaria, Bazinul Eyre. Acestea se numesc împreună Marele Bazin Artezian, care are în cea
mai mare parte mai puțin de 300 m peste nivelul mării. În nord, partea mai mare a Bazinului
Carpentaria este inundată de Golful Carpentaria. Bazinul Eyre conține Lacul Eyre, care la 15 m
sub nivelul mării este cel mai jos din Australia. Intersectarea Deșertului Simpson cu aceste
bazine interioare estompează distincțiile fizice dintre aceste regiuni.
În Australia activitatea vulcanică a încetat doar în ultimele milioane de ani și există multă
activitate seismică în Platoul Estic și Vestic. Cealaltă caracteristică geografică importantă a
Australiei este marea din dreptul coastei tropicale a Queensland-ului. Marea Barieră de Corali,
cel mai mare recif coralier din lume, are o lungime de peste 2.000 km și este clar vizibilă din
cosmos.
 Australia este a șasea cea mai mare țară din lume dar are cea mai mică densitate. 3/4 din
țară este nelocuită.
 Australia este cel mai mic și mai uscat continent locuit.
 Australia de Vest (WA) este cel mai mare stat și aproape la fel de mare cât Vestul
Europei.
 Este singurul continent care nu are vulcani.
 Australia are 60.000 km de plajă, o lungime de 1,5 ori mai mare decât circumferința
globului.
 Iarna începe în iunie, iar vara începe în jurul Crăciunului.
 Nu există nicio regiune pe tot continentul care să fie la o distanță mai mare de 1.000 km
de coastă.
Vecinii Australiei[modificare | modificare sursă]

Statele Australiene și insulele principale (dați click pe zonă pentru a merge la articolul principal)

 La nord statele: Indonezia, Timorul de Est și Papua Noua Guinee;

 Insulele mai însemnate la nord, nord-vest: Sumatra, Borneo, Java, Noua Guinee și Timor;
 La sud: Antarctica;
 La nord-est: Insulele din Oceanul Pacific;
 La sud-est: Noua Zeelandă.
State și teritorii[modificare | modificare sursă]
Australia cuprinde 6 state și mai multe teritorii. Cele șase state sunt: Noul Wales de
Sud, Queensland, Australia de Sud, Tasmania, Victoria și Australia de Vest. Dintre teritorii cele
mai importante sunt: Teritoriul de Nord (NT) și Australian Capital Territory (ACT).

Orașe[modificare | modificare sursă]
 Canberra
 Sydney
 Melbourne
 Adelaide
 Perth
 Brisbane
 Hobart
 Darwin

Clima[modificare | modificare sursă]
Cea mai mare parte a Australiei este foarte secetoasă. În timpul verii, care ține din decembrie
până-n februarie, există valuri de căldură frecvente, iar temperaturile ating în general 38 grade
Celsius. Unele părți sunt umede, în general regiunile de coastă estice și Insula Tasmania.
Efectele neplăcute sunt într-o oarecare măsură atenuate de brize vestice răcoroase care suflă în
tot timpul anului. În zone restrânse din Australia de Sud și Australia de Vest, iernile secetoase din
iunie până în august alternează cu veri umede din noiembrie până în martie. Coasta nord-vestică
tropicală are ierni secetoase și veri umede: aici ploile sunt tropicale și există condiții musonice.
Insula Tasmania și Vârful Kosciusko au ținuturi înzăpezite în timpul iernii; totuși, în alte părți,
zăpada este extrem de rară. Orașul nordic Darwin are o temperatură medie de 30 grade Celsius
vara și 27 iarna, cantitatea medie de precipitații fiind de 150 cm, cea mai mare parte căzând vara.
La Sydney, pe coasta de sud-est, cantitatea de precipitații este de aproape 120 cm, căzând în tot
timpul anului. Partea cea mai răcoroasă a țării este Hobart din Tasmania, cu o temperatură medie
de 17 grade Celsius vara și 12 iarna. În Perth, din Australia de Vest, cad aproximativ 90 cm de
precipitații pe an și temperaturile medii sunt de 23 grade Celsius (în ianuarie) și 13 (în iulie).

Vegetația naturală[modificare | modificare sursă]

Vegetația este dominată de plante perene cu frunze tari, cu frunze bine adaptate pentru
supraviețuirea în regiuni aride. Există 600 de specii de eucalipt și 800 de specii de salcâm.
Zonele de vegetație ale Australiei corespund în mare parte cu zonele de climă. Pădurile tropicale
de pe coasta nordică și nord-vestică conțin palmieri, pini, ferigi de copac și mangrove în mlaștinile
de coastă. Aproximativ 9% din suprafața Australiei este acoperită cu păduri subtropicale și
temperate, mai dese pe coasta de est, constând din palmieri, ferigi de copac și eucalipt.
Versanții vestici ai Munților Marii Cumpene de Ape conțin păduri subtropicale sau temperate de
eucalipt si arbuști, acoperind 9% din uscat. Câmpia, spre sud de Tropicul Capricornului și
pădurea de savană, spre nord, constituie 26% din continent. În regiunile cele mai aride sunt
răspândite plante mici precum sfecla și arbuștii cu fructe. Regiunile cele mai secetoase ale
Australiei conțin planta mulga, un salcâm cu o mare importanță furajeră. În sud-vest cresc arbori
valoroși cu lemn de esență tare, precum jarra și kauri.
Depresiunea Australiană de Vest constă din roci dure, foarte vechi, și ocupă aproape întregul stat
al Australiei de Vest și părțile învecinate ale Teritoriului de Nord și Australiei de Sud. Înălțate
deasupra nivelului acestei depresiuni, există mai multe lanțuri muntoase, cum sunt Kimberley și
Hamersley, precum și aflorimente izolate de roci, cum este Muntele Ayers.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Australia are una dintre cele mai urbanizate populații din lume, majoritatea locuind în orașele de pe coastă,
precum Gold Coast din Queensland.

Australia are o densitate medie a populației de 3,3 persoane pe kilometru pătrat, fiind una
dintre cele mai puțin populate țări din lume. Populația este puternic concentrată pe coasta de est
și, în special, în regiunea de sud-est dintre South East Queensland la nord-est și Adelaide la sud-
vest.[8]
Australia este o țară foarte urbanizată, 67% din populație trăind în 2018 în zonele
denumite Greater Capital City Statistical Areas (cuprind zonele metropolitane din statul respectiv
și capitalele statale continentale).[9] Zonele metropolitane cu peste un milion de locuitori
sunt Sydney, Melbourne, Brisbane, Perth și Adelaide.
La fel ca multe alte state dezvoltate, Australia se confruntă cu o îmbătrânire a populației ce
determină o creștere a numărului de pensionari și o scădere a numărului de persoane aflate în
câmpul muncii. În 2018 vârsta medie a populației australiene era de 38,8 ani.[10] Aproximativ
2,15% din populația australiană trăia în străinătate în 2015, una dintre cele mai mici proporții la
nivel mondial.[11]

Patrimoniul mondial UNESCO[modificare | modificare sursă]

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt incluse următoarele obiective din Australia (în
stânga: anul preluării bunului / locului pe Lista UNESCO):

 1981 Marele Recif de Corali

 1981, 1987, 1992 Parcul Național Kakadu
 1981 Zona lacustră Willandra
 1982, 1989 Parcurile naturale din Tasmania de vest
 1982 Grupa de insule Lord Howe
 1986, 1994 Rezervațiile forestiere umede din estul Australiei
 1987, 1994 Parcul Național Uluru (Ayers Rock) - Kata Tjuta (Mount Olgas)
 1988 Parcul Național Wet Tropics în Queensland
 1991 Parcul Național Shark Bay din vestul Australiei
 1992 Insula Fraser
 1994 Situl fosilifer cu mamifere de la Riversleigh / Naracoorte
 1997 Insulele vulcanice subantarctice Heard și McDonald
 1997 Insula Macquarie
 2000 Zona montană Greater Blue
 2003 Parcul Național Purnululu
 2004 Clădirea regală de expoziții și grădinile Carlton
 2007 Opera din Sydney
 2010 Lagărul istoric al deținuților
 2011 Coasta Ningaloo