10/1/21, 11:29 AM Decizie 139 din 18.06.

2020 - Respingerea unei cereri de chemare în judecată ca urmare a admiterii excepției

Respingerea unei cereri de chemare în

judecată ca urmare a admiterii excepției lipsei
capacității de folosință a pârâtului
Decizie 139 din 18.06.2020

DREPT PROCESUAL CIVIL

Respingerea unei cereri de chemare în judecată ca urmare a admiterii excepției lipsei capacității de folosință a
pârâtului
- art. 32, art. 40, art. 56 alin. 1, art. 77 alin. 3, art. 78 alin. 2, art. 412 alin. 1 Cod procedură civilă

Deoarece s-a dovedit faptul că pârâtul era decedat la data la care a fost înregistrată cererea de chemare în
judecată, lipsit de capacitatea de folosință, în mod corect au reținut instanțele de fond că operează excepția lipsei
capacității de folosință a acestuia, nefiind incidente situațiile în care judecătorul se impunea a pune în discuția părților
necesitatea introducerii în cauză a altor persoane.

Curtea de Apel Oradea – Secția I civilă

Decizia nr. 139 din 18 iunie 2020

Prin Sentința civilă nr. (...)/16.04.2019 pronunțată de Judecătoria (...) în dosar nr. (...)/2016 s-a admis excepția
lipsei capacității de folosință a pârâtului, invocată de instanță din oficiu, s-a respins cererea de chemare în judecată
formulată de reclamanta (R), în contradictoriu cu pârâtul (P), ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de
capacitate de folosință.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele considerente:

Reclamanta a formulat cererea de chemare în judecată la data de 20.12.2016, în contradictoriu cu pârâtul (P).

Pârâtul a decedat la data de 19.06.2008, conform certificatului de deces seria ME nr. (...).
Referitor la excepția lipsei capacității de folosință a pârâtului, instanța a reținut următoarele:

Art. 56 Cod de procedură civilă prevede că poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința
drepturilor civile.

Art. 7 din Decretul nr. 31/1954 prevede: Capacitatea de folosință începe de la nașterea persoanei și încetează
cu moartea acesteia.

Constatând că prin deces pârâtul a pierdut capacitatea de folosință, iar conform art. 56 alin. 1 Cod procedură
civilă nu poate sta în judecată, instanța a admis excepția lipsei capacității de folosință a pârâtului și a respins cererea
de chemare în judecată promovată ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de capacitate de folosință.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta (R), solicitând admiterea cererii de apel, anularea în tot a
sentinței apelate, întrucât în mod greșit instanța a soluționat excepția lipsei capacității de folosință invocată din oficiu,
și în consecință s-a dispus respingerea excepției lipsei capacității de folosință și trimiterea cauzei spre rejudecare în
fața primei instanțe.

Prin Decizia civilă nr. (...)/A din 10.10.2019, Tribunalul (...) a respins ca neîntemeiat apelul formulat de apelanta
(R), cu domiciliul în (...) (...) și domiciliu procesual ales la Cabinet de avocat (...) - (...), (...), în contradictoriu cu
intimatul (P), cu ultimul domiciliu în (...), Ungaria, împotriva Sentinței civile nr. (...)/16.04.2019 pronunțată de
https://www.jurisprudenta.com/jurisprudenta/speta-16cq7vjx/ 1/5
10/1/21, 11:29 AM Decizie 139 din 18.06.2020 - Respingerea unei cereri de chemare în judecată ca urmare a admiterii excepției

Judecătoria (...) în dosar nr. (...)/2016, pe care a păstrat-o în întregime.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut următoarele considerente:

Apelanta (R) a criticat hotărârea primei instanțe care a respins cererea de chemare în judecată ca fiind
formulată împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală de folosință întrucât pârâtul era decedat la data
introducerii cererii de chemare în judecată.

Tribunalul a apreciat ca nefiind întemeiată critica apelantului, având în vedere considerentele expuse.

Potrivit art. 194 lit. a) Cod procedură civilă, cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă numele și
adresa părților. De asemenea, potrivit art. 56 alin. 1 Cod procedură civilă, poate fi parte în judecată orice persoană
care are folosința drepturilor civile.

S-a reținut de tribunal că, atunci când persoana chemată în judecată era decedată la data introducerii acțiunii,
adică și-a pierdut capacitatea de folosință, mijlocul procesual de prevăzut de lege îl reprezintă invocarea excepției
lipsei capacității de folosință, care poate avea loc în orice stare a procesului, față de dispozițiile art. 56 alin. 3 Cod
procedură civilă.

Contrar susținerilor apelantului, s-a apreciat că, în situația în care se constată că pârâtul este decedat la data
introducerii cererii de chemare în judecată, instanța nu are obligația de a-i pune în vedere să indice moștenitorii,
nefiind incidente dispozițiile art. 412 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă. Aceste din urmă dispoziții sunt neechivoce în
sensul că introducerea în cauză a moștenitorilor poate avea loc atunci când una dintre părți decedează pe parcursul
judecății, scopul urmărit fiind acela de a împiedica suspendarea de drept a judecării cauzei. S-a apreciat că
interpretarea dată de apelant acestor dispoziții este complet eronată și lipsește de substanță și de finalitate norma
înscrisă în art. 56 alin. 3 Cod procedură civilă.

S-a reținut că nu este incidentă situația în care pârâtul să fi decedat pe parcursul judecății pentru ca
reclamantului să îi fie recunoscut dreptul de a cere introducerea în cauză a moștenitorilor, motiv pentru care tribunalul
a constatat că în mod corect prima instanță a respins cererea reclamantului ca fiind formulată împotriva unei
persoane lipsite de capacitate procesuală de folosință.

Este obligația reclamantului să îndeplinească actele de procedură în condițiile stabilite de lege, cum prevăd de
altfel și dispozițiile art. 10 alin. 1 Cod procedură civilă, conduita acestuia de a chema în judecată o persoană decedată
fiind sancționată de lege cu respingerea cererii tocmai pentru acest motiv.

Întrucât cererea a fost respinsă ca urmare a admiterii excepției lipsei capacității de folosință a pârâtului,
reclamantul are deschisă calea unei noi acțiuni formulată în contradictoriu cu moștenitorii acestuia, care sunt
succesorii în drepturi și obligații ai pârâtului.

Față de considerentele de fapt și de drept expuse, în temeiul art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă, tribunalul a
respins ca neîntemeiat apelul formulat de apelanta (R), în contradictoriu cu intimatul (P), împotriva Sentinței civile nr.
(...)/16.04.2019 pronunțată de Judecătoria (...) în dosar nr. (...)/2016, pe care a păstrat-o în întregime.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, timbrat cu 467 lei, a declarat recurs apelanta reclamantă (R),
solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei, admiterea apelului, anularea sentinței, respingerea excepției lipsei
capacității de folosință, trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.

Prin motivele de recurs s-a invocat că ambele instanțe nu i-au pus în vedere să indice moștenitorii pârâtului
decedat, fiind astfel înfrânte două principii importante, cel al disponibilității, care dă libertate părților privitor la
determinarea limitelor cererii de chemare în judecată sau a cadrului procesual, fiind decidentul principal, și al rolului
activ al instanței în aflarea adevărului.

Aceste aspecte sunt conturate și de Decizia Secției Civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 2952/2007 în
care s-a precizat că, unul din principiile fundamentale ale procesului civil este cel al disponibilității, în conținutul căruia
intră și dreptul reclamantului de a determina limitele cererii de chemare în judecată, ale cadrului procesual în care se
va desfășura judecata cu privire la obiect și la părți.

O excepție de la principiul disponibilității este reglementată de art. 22 alin. 3 Cod procedură civilă, care permite
instanței ca din oficiu să introducă în cauză alte persoane, potrivit procedurii prevăzute de art. 77 - 78 Cod procedură
civilă, persoanele astfel introduse vor avea dreptul să renunțe la judecată, la dreptul pretins, să achieseze la
https://www.jurisprudenta.com/jurisprudenta/speta-16cq7vjx/ 2/5
10/1/21, 11:29 AM Decizie 139 din 18.06.2020 - Respingerea unei cereri de chemare în judecată ca urmare a admiterii excepției

pretențiile reclamantului, să încheie o tranzacție.

Ea nu ar fi fost în măsură să identifice dacă pârâtul ar fi fost decedat sau nu, decât cu ocazia deschiderii unui
litigiu, pentru că nicio autoritate publică nu răspunde solicitării avocatului cu privire la comunicarea decesului unei
persoane, decât dacă dovedește existența unui litigiu pe rolul instanțelor judecătorești.

Ar însemna, în interpretarea instanțelor, ca de fiecare dată când se dovedește că pârâtul a fost decedat la
momentul introducerii acțiunii, reclamantul să nu aibă decât opțiunea de a intenta un alt proces împotriva
moștenitorilor, plătind taxă judiciară de timbru de două ori, pentru aceiași pretenție, interpretare contrară principiului
procesului echitabil ce impune reclamantului o obligație mult prea onerativă față de scopul legii.

Instanța de fond avea obligația de a-i pune în vedere să indice moștenitorii pârâtului, sub sancțiunea
suspendării cauzei, conform art. 412 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă.

S-au invocat în drept prevederile art. 488 pct. 5 și 8 Cod procedură civilă.

Deși legal citată, partea intimată nu și-a comunicat poziția față de calea de atac declarată în cauză.

Examinând decizia recurată, prin prisma motivelor de recurs, cât și din oficiu, Curtea a constatat următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, filele 5-6 dosar de fond, înregistrată la Judecătoria (...) în data de
20.12.2016, reclamanta (R) a chemat în judecată, în calitate de pârât pe (P), succesor legal al defuncților (D1) și (D2),
născută (...), solicitând a se constata că antecesorii săi, (A1) născută (...) și soțul acesteia (A2), au dobândit cu titlu de
bun comun dreptul de proprietate prin cumpărare de la proprietarii tabulari (D1) și (D2), născută (...), asupra imobilului
reprezentând grădină cu nr. top. (...)/2 înscris în CF nr. (...) (...), în suprafață de 647 mp, teren intravilan, a se
pronunța o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare cumpărare, a se dispune înscrierea acestuia în
cartea funciară a dreptului de proprietate al antecesorilor săi, (A1) și (A2).

Cu ocazia soluționării acțiunii de către instanța de fond, la fila 69 reclamantul a depus la dosar copia
certificatului de moștenitor nr. (...)/17.07.2003, emis de BNP (...) din care reiese faptul că, (D1) a decedat la data de
16.10.1967 iar (...) la data de 02.11.1968, că intimatul pârât (P) are calitatea de nepot de fiică, că a acceptat
succesiunea la data de 17.07.2003.

S-a mai constatat faptul că, potrivit copiei certificatului de deces, seria D.10, nr. (...), eliberat la data de
24.08.2017 de Consiliul Local al Municipiului (...), fila 71 dosar de fond, reclamanta a decedat la data de 24.08.2017,
recurenta, potrivit copiei certificatului de naștere, seria N.B nr. (...), având calitatea de fiică a acesteia, a fost introdusă
în cauză în calitate de succesoare a acesteia.

Potrivit copiei certificatului de deces, seria ME nr. (...), eliberat de Republica Ungară la data de 12.03.2018, fila
153 dosar de fond, pârâtul (P) a decedat la data de 19 iunie 2008, în localitatea Debrecen, deci cu mult timp anterior
introducerii prezentului litigiu, ce a fost înregistrat, potrivit celor arătate mai sus în data de 20.12.2016.

Art. 32 alin. 1, litera a) Cod procedură civilă prevede faptul că, orice cerere poate fi formulată și susținută numai
dacă autorul acesteia are capacitate procesuală în condițiile legii, dispoziții care, potrivit alin. 2, se aplică în mod
corespunzător, și în cazul apărărilor, deci implicit și celor chemați în judecată, pârâților. Conform art. 40 alin. 1, teza I,
Cod procedură civilă, cererile făcute de o persoană care nu are capacitate procesuală sunt nule sau după caz
anulabile.

Potrivit art. 56 alin. 1 Cod procedură civilă, poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința
drepturilor civile. Lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a pricinii, atât în primă
instanță cât și în apel, iar în recurs, potrivit art. 488 alin. 2 Cod procedură civilă, doar dacă motivele prevăzute la
aliniatul 1 nu au putut fi invocate pe calea apelului sau în cursul judecării apelului, ori deși au fost invocate în termen,
au fost respinse sau instanța a omis a se pronunța asupra lor.

Din cele expuse mai sus Curtea a reținut faptul că la data la care a fost înregistrată acțiunea dedusă judecății,
intimatul era decedat, deces intervenit în 19 iunie 2008, deci, acțiunea a fost astfel formulată împotriva unei persoane
decedate, fără capacitate de folosință, situație în care, în mod corect instanțele de fond au reținut că operează
excepția lipsei capacității de folosință a pârâtului.

https://www.jurisprudenta.com/jurisprudenta/speta-16cq7vjx/ 3/5
10/1/21, 11:29 AM Decizie 139 din 18.06.2020 - Respingerea unei cereri de chemare în judecată ca urmare a admiterii excepției

Într-adevăr, potrivit art. 412 alin. 1 Cod procedură civilă, judecata cauzelor se suspendă de drept urmare a
decesului uneia dintre părți, până la introducerea în cauză a moștenitorilor, în afară de cazul în care partea interesată
cere termen pentru introducerea în judecată a acestora, or, aceste aspecte vizează doar situația în care decesul a
intervenit ulterior înregistrării unui litigiu și nu anterior, cum s-a întâmplat în speța dedusă judecății, astfel că, nu se
impunea a se pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a moștenitorilor defunctului pârât.

Ca urmare, nu se poate reține că prin soluția adoptată s-ar fi adus atingere principiilor disponibilității părților, a
rolului activ al instanței de judecată în aflarea adevărului, prevederile art. 22 alin. 3 Cod procedură civilă se referă la
posibilitatea ca judecătorul să introducă în cauză alte persoane doar în condițiile legii, condiții care, raportat la
intervenirea decesului pârâtului anterior promovării litigiului, nu erau îndeplinite în cauză.

Art. 77 alin. 3 Cod procedură civilă se referă la posibilitatea înlocuirii pârâtului cu acela care, arătat ca titular al
dreptului, a recunoscut susținerile pârâtului, or, această situație nu era incidentă în cauză, raportat la considerentele
expuse.

Potrivit art. 78 aliniat 2 Cod procedură civilă, judecătorul, atunci când raportul juridic dedus judecății o impune,
va pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a altor persoane. Această situație se poate ivi însă atunci
când există persoane care ar putea fi prejudiciate prin hotărârea ce urmează a se da sau care ar putea aduce lămuriri
în cauză, or, raportat la cele expuse, aceste situații nu sunt incidente în cauză, apărările formulate fiind neavenite.

Avea recurenta, antecesoarea acesteia, nu doar dreptul ci și obligația, ca anterior promovării acțiunii să facă
verificările necesare raportat la situația pârâtului chemat în judecată, așa cum de altfel a procedat prin verificarea
celei a antecesorilor acestuia, obligație derivată din cuprinsul dispozițiilor art. 56 alin. 1, art. 194 alin. 1, lit. a) Cod
procedură civilă, or, neprocedând astfel și dovedindu-se că la data înregistrării acesteia pârâtul era decedat, lipsit de
capacitatea sa de folosință, excepția în acest sens a fost corect reținută de ambele instanțe, fără ca astfel să fie
încălcat dreptul la un proces echitabil instituit de art. 6 din Codul de procedură civilă și de art. 6 din Convenția
Europeană a Drepturilor Omului.

Raportat la toate considerentele expuse, Curtea a apreciat că nu subzistă motive de casare în sensul art. 488
Cod procedură civilă, astfel că, în baza art. 496 alin. 1 Cod procedură civilă a respins ca nefondat recursul și a
menținut în întregime decizia recurată, ca fiind legală și temeinică.

Domenii speta

Chemare în judecată (acţiuni, cereri)

Procedură civilă şi penală (căi de atac, competenţe etc.)
Succesiuni, moşteniri

Spete similare
 Sentinţă civilă - 20.02.2015
Judecătoria Râmnicu Vâlcea
Pretentii

 Decizie - 10.02.2015
Tribunalul Gorj
Art.78 alin.2 C.proc.civ.

 Hotărâre - 24.09.2015
Curtea de Apel Oradea
DREPT PROCESUAL CIVIL .Perimarea cererii. Încheiere de suspendare a judecatii neatacata cu recurs. Cerere
de repunere pe rol respinsa.

 Sentinţă civilă - 25.03.2009

https://www.jurisprudenta.com/jurisprudenta/speta-16cq7vjx/ 4/5
10/1/21, 11:29 AM Decizie 139 din 18.06.2020 - Respingerea unei cereri de chemare în judecată ca urmare a admiterii excepției
Judecătoria Buzău
CIVIL. SOMATIE DE PLATA. INSISIREA DE CATRE DEBITOARE A DEBITULUI PRETINS DE CREDITOARE

 Sentinţă civilă - 27.06.2016

Curtea de Apel Timișoara
Consecința comportamentului fraudulos al furnizorilor de servicii asupra dreptului de deducere a TVA a
achizitorului

© 2021 - Jurisprudenta.com - Cautare - Termeni si conditii

https://www.jurisprudenta.com/jurisprudenta/speta-16cq7vjx/ 5/5