Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Energie Eoliana
Energie Eoliana
Cuprins
1Repere cronologice
o 1.1Morile de vânt persane
o 1.2Morile de vânt medievale europene
o 1.3Morile de vânt americane pentru ferme
o 1.4Turbinele eoliene moderne
o 1.5Turbine Maglev
2Aspecte tehnico-ecologice
o 2.1Fundamentul energiei eoliene moderne
o 2.2Mărimea turbinelor eoliene
o 2.3Siguranța energiei eoliene
3Potențialul mondial al energiei eoliene
o 3.1Creșterea ponderii energiei eoliene în lume
o 3.2Top țări energie eoliană
o 3.3Energia eoliană în Europa
o 3.4Energia eoliană în România
o 3.5Energia eoliană în Republica Moldova
4Comparații cu alte resurse energetice
o 4.1Avantaje
o 4.2Dezavantaje
5Mașini eoliene
6Galerie de imagini
7Note
8Bibliografie
9Legături externe
10Vezi și
Primele mori de vânt din Europa au fost construite în sec al 12-lea în nordul Franței și în
sudul Angliei, ele s-au răspândit apoi în Belgia, Germania și Danemarca. În Olanda ele au fost
folosite pentru a drena (asana) zonele mlăștinoase pentru a le face locuibile de către Jan
Leegwater și inginerii danezi care i-au urmat.[1]
Morile de vânt europene erau folosite atât la măcinarea grăunțelor cât și la tăierea buștenilor,
mărunțirea tutunului, confecționarea hârtiei, presarea semințelor de in pentru ulei și măcinarea de
piatră pentru vopselele de pictat.[1]
Europenii au dezvoltat mori de vânt cu rotoare care se învârteau în jurul unor axe orizontale, spre
deosebire de perși care mergeau pe principiul unor axe verticale.[1]
Morile de vânt europene tipice aveau patru palete, unele aveau cinci și ocazional mai existau și cu
șase. Treptat multe din aceste mori de vânt europene au ajuns să aibă două sau trei nivele
interioare unde bunurile (grăunțele, vopseaua, tutunul) puteau fi stocate.[1]
La început morile de vânt europene erau capabile de a produce 25-30 kW de putere mecanică dar la
momentul de vârf al evoluției lor, sfârșitul sec al 19-lea, ele au ajuns să producă aproximativ 1500
MW. Acest nivel nu a fost depășit până în 1998.[1]
Dorința de electrificare a gospodăriilor de-a lungul Great Plains din anii 30 a impulsionat dezvoltarea
de turbine eoliene battery-charging. Așa-numitele windchargers au premers turbinelor eoliene cu 2
sau trei palete actuale, folosite pentru furnizarea de electricitate pentru reședințele îndepărtate și
pentru a asigura electricitate satelor din țările în curs de dezvoltare.[1]
Criza petrolului din anii 1970 a fost un stimulent pentru preocupările de valorificare a energie eoliene
ca o sursă verde, alternativă de electricitate. Turbinele de vânt uzuale moderne generează între
250-300KW putere, aproape de 10 ori mai mult ca turbinele tradiționale europene de aceeași
mărime.[1]
Turbinele eoliene pot fi împărțite în trei clase: mici, medii și mari. Turbinele eoliene mici sunt
capabile de generarea a 50-60 KW putere și folosesc rotoare cu diametru între 1–15 m. Se folosesc
în principal în zone îndepărtate, unde există un necesar de energie electrică dar sursele tradiționale
de electricitate sunt scumpe sau nesigure. Unele mici turbine sunt așa compacte că pot fi cărate în
locații îndepărtate pe spatele calului.
Cele mai multe dispozitive eoliene sunt turbinele de dimensiune medie. Acestea folosesc rotoare
care au diametre între 15–60 m și au o capacitate între 50-1500 KW. Cele mai multe turbine
comerciale generează o capacitate între 500KW-1500KW..[1]
Turbinele eoliene mari au rotoare care măsoară diametre între 60–100 m și sunt capabile de a
genera 2-3 MW putere. S-a dovedit în practică că aceste turbine mastodont sunt mai puțin
economice și mai puțin sigure în raport cu cele de dimensiune medie[1] Turbinele eoliene mari produc
până la 1,8 MW și pot avea o paletă de peste 40 m, ele fiind plasate pe turnuri de 80 m.[2]
Unele turbine pot produce 5 MW, deși aceasta necesită o viteză a vântului de aproximativ 5,5 m/s,
sau 20 de kilometri pe oră. Puține zone pe pământ au aceste viteze ale vântului, dar vânturi mai
puternice se pot găsi la altitudini mai mari și în zone oceanice.[8]
Cea mai mare parte din ferma eoliană de 619 MW San Gorgonio Pass Wind Farm, a patra ca mărime din
Statele Unite ale Americii, la capătul vestic al Coachella Valley, California
Se crede că potențialul tehnic mondial al energiei eoliene poate să asigure de cinci ori mai multă
energie decât este consumată acum. Acest nivel de exploatare ar necesita 12,7 % din
suprafața Pământului (excluzând oceanele) să fie acoperite de parcuri de turbine, presupunând că
terenul ar fi acoperit cu 6 turbine mari de vânt pe kilometru pătrat. Aceste cifre nu iau în considerare
îmbunătățirea randamentului turbinelor și a soluțiilor tehnice utilizate.[9]
Windsurfing
Deși încă o sursă relativ minoră de energie electrică pentru majoritatea țărilor, producția energiei
eoliene a crescut practic de cinci ori între 1999 și 2006, ajungându-se ca, în unele țări, ponderea
energiei eoliene în consumul total de energie să fie
semnificativ: Danemarca (23%), Spania (8%), Germania (6%).[15] Ponderea energiei eoliene, în
totalul consumului intern era, la începutul anului 2011, de 24% în Danemarca, 14% în Spania
și Portugalia, circa 10% în Irlanda și Germania și 5,3% la nivelul UE, iar în România de numai 1,6%.
[16]
La nivelul Uniunii Europene, capacitatea totală de producție energetică a turbinelor eoliene era la
finele anului 2010 de 84.074 MW. Potrivit datelor de la finele anului 2010 Germania are cea mai
mare capacitate de producție de energie eoliană din UE, de 27.214 MW, urmată de Spania, cu
20.676 MW, iar apoi, la mare distanță, de Italia (5.797 MW) și Franța (5.660 MW).
În martie 2011, energia eoliană a devenit, pentru prima dată, tehnologia cu cea mai mare producție
electrică din Spania, potrivit Rețelei Electrice din Spania (REE), cu 21 % din totalul cererii de
electricitate din Spania. Pe locurile următore: energia nucleară (19%), energia hidraulică (17,3%),
ciclurile combinate (17,2%), termocentralele pe cărbune (12,9%) și energia solară (2,6%). Mulțumită
aportului energiei eoliene, s-a evitat importarea de hidrocarburi în valoare de 250 de milioane de
euro și emisia de 1,7 milioane de tone de CO2, adică echivalentul plantării a 850.000 de copaci.[17][18]
În anul 2011, pentru construcția unei capacități de producție energetice eoliene de 1 MW, este
necesară o investiție de 1,5 – 1,7 milioane de euro.[19]
În prezent, parcul eolian Whitelee din Scoția este cel mai mare parc eolian terestru din Europa.[20]
Potrivit hărții energiei "verzi", potențialul României cuprinde 65% biomasă, 17% energie eoliană,
12% energie solară, 4% microhidrocentrale, 1% voltaic + 1% geotermal.[4] În România, cu excepția
zonelor montane, unde condițiile meteorologice dificile fac greoaie instalarea și întreținerea
agregatelor eoliene, viteze egale sau superioare nivelului de 4 m/s se regăsesc în Podișul Central
Moldovenesc și în Dobrogea. Litoralul prezintă și el potențial energetic deoarece în această parte a
țării viteza medie anuală a vântului întrece pragul de 4 m/s. În zona litoralului, pe termen scurt și
mediu, potențialul energetic eolian amenajabil este de circa 2.000 MW, cu o cantitate medie de
energie electrică de 4.500 GWh/an.[4]
Pe baza evaluării și interpretării datelor înregistrate, în România se pot monta instalații eoliene cu o
capacitate de până la 14.000 MW, ceea ce înseamnă un aport de energie electrică de aproape 23
000 GWh/an.[4] Potrivit unui studiu al Erste Group, potențialul eolian al țării, estimat la 14.000 de
MW, este cel mai mare din sud-estul Europei și al doilea din Europa.[35]
Transelectrica a avertizat că în sistemul național pot fi preluate turbine eoliene de maximum 4.000
de MW, în contextul în care a primit cereri de racord la rețea pentru proiecte de peste 30.000 de
MW, din care 8.000 de MW au deja contracte semnate.[34]
Nu se produc deșeuri. Producerea de energie eoliană nu implică producerea nici unui fel de
deșeuri.
Principalele dezavantaje sunt: resursa energetică relativ limitată, inconstanța datorată variației
vitezei vântului și numărului redus de amplasamente posibile. Puține locuri pe Pământ oferă
posibilitatea producerii a suficientă electricitate folosind energia vântului.[4][44] La început, un
important dezavantaj al producției de energie eoliană a fost prețul destul de mare de producere a
energiei și fiabilitatea relativ redusă a turbinelor. În ultimii 25 de ani, eficacitatea energetică s-a
dublat, costul unui kWh produs scăzând de la 0,70 euro la circa 0,32 euro în prezent.[44] Un alt
dezavantaj este și "poluarea vizuală" - adică faptul că au o apariție neplăcută - iar altul ar fi faptul că
produc "poluare sonoră" (sunt prea gălăgioase). De asemenea, se afirmă că turbinele afectează
mediul și ecosistemele din împrejurimi, omorând păsări și necesitând terenuri mari virane pentru
instalarea lor.[44] Argumente împotriva acestora sunt că turbinele moderne de vânt au o apariție
atractivă stilizată,[44] că mașinile omoară mai multe păsări pe an decât turbinele[4] și că alte surse de
energie, precum cărbunele, sunt cu mult mai dăunătoare pentru mediu, deoarece creează poluare și
duc la efectul de seră.[4][44]
De asemenea, există un risc mare de distrugere în cazul furtunilor.[45]
Note[modificare | modificare sursă]
Portal Energie
1. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v Encarta 2006
2. ^ a b c Britanica
3. ^ a b World Wind Energy Association WWEA 2011, data publicării aprilie 2011
4. ^ a b c d e f g Adevărul, Forța vântului câștigă teren pe piața energiei regenerabile, autor Laura
Toma, 23 august 2007
5. ^ Enciclopedia How Products Are Made, articolul Windmills, 2002
6. ^ Daily Business, Eoliana SF lansată în România. Levitează magnetic și merge aproape fără
vânt, Autor: Florin Cojocaru, Sursa: Money.ro | Publicat: 30 sep 2011, 00:02 | Actualizat: 30 sep 2011,
09:10
7. ^ Eoliana SF lansată în România. Levitează magnetic și merge aproape fără vânt, Autor:
Florin Cojocaru | Sursa: Money.ro | Publicat: 30 sep 2011, 00:02 | Actualizat: 30 sep 2011, 09:10
8. ^ a b , Pe urmele energiei, Energia eoliană, ltnbenergie.webgarden.ro
9. ^ a b c Energia eoliană - harta resurselor de vânt ale României
10. ^ Energia eoliană, agir.ro
11. ^ Jurnalul.ro, China a devenit lider mondial la energia eoliană, autor Daniel Ionașcu, 11 aprilie
2011
12. ^ Energie eoliană, America, lider la energia eoliană, 4 mai 2009
13. ^ Americanii se tem că vin chinezii și le fură vântul, 20 decembrie 2010, 07:47 | Autor: Elena
Dumitru
14. ^ CBS NEWS, World's Largest Wind Farm Churns in Texas, 28 aprilie 2010 12:47 PM
15. ^ Geographia, Blogul Revistei “Geographia”, Energia alternativă, Moldovan Carmin
16. ^ Capacitatea instalată pentru producția de energie eoliană ar putea ajunge la 1.000 MW în
2011, 7 aprilie 2011,
17. ^ La energía eólica se coloca por primera vez en marzo como principal f