Sunteți pe pagina 1din 4

Prolog

~~~~~YoungHaNi~~~~~
Salut! Numele meu e Young Ha Ni, locuiesc in Romania, chiar daca mama mea e de origine Koreeana. Imprejurarile
prin care ea a ajuns aici sunt un mister si pentru mine. Singurul lucru legat de trecutul ei pe care il cunosc este faptul
ca a mai avut un fiu mai mare ca mine. Numele lui era Marcus si a fost luat de langa mine cand aveam 13 ani. Tot
ceea ce imi doresc acum e sa ma razbun pe cel care mi-a ucis fratele.

~~~~~Beea~~~~~
Hmm… HaNi… Ce pot sa spun? E o fata aiurita,cu capul in nori,uituca, cu o inima care bate puternic pentru orice
baiat care are o fata frumoasa. Uneori chiar ma intreb daca are 18 ani. Dar,trecand peste detalii,este o persoana
sensibila,ambitioasa(cand vrea),luptatoare,optimista si adorabila (ocazional).Am auzit ca avea un frate mai mare care
a murit intr-un accident. Asta e ceea ce am auzit de la ea,desii nu vorbeste prea mult despre acest subiect. Totusi, eu
stiu ca sub acel chip voios se ascunde ceva… ceva de-a dreptul intunecat.

~~~~~Ares~~~~~
De ce nu imi raspunyi la telefon, hamster mic si enervant?! Chiar crezi ca te poti ascunde de mine? Ne cunoastem inca
de la gradinita si nici la liceu n-am scapat de tine! Stiu totul despre tine(incluzand familia ta). De la mancarea
preferata, la trupe si chiar in legarura cu baietii. Stiu cand te doare ceva sau daca esti pur si simplu cu capul in nori.
Sunt langa tine mai ceva ca un Bodyguard si chiar daca esti mai mare ca mine,tot ma numesti sora mai mare. Poate ca
de asta mama ta are incredere in mine si stie ca esti in siguranta cat timp ea e plecata. Spui si faci numai tampenii si te
comporti ca un copil mic, iar de multe ori te scapi si imi spui “mami”. Nu pot sa fac nimic, doar imi iau
responsabilitatea si-mi repet: ASTA E HANI A NOASTRA!

Capitolul 1
~~~~~Ha Ni~~~~~
Oare cat este ceasul? Ah,nu prea imi pasa… in momentul de fata ma gandesc doar la cum as putea sa ma
cuibaresc mai bine in patul meu moale si cald. Da, asa este, leneveala acuta e o boala foarte grava,dar cand iti
imaginezi frigul de afara nu-ti mai vine sa parasesti acest locsor “sacru”.
?:~”Let’s jump!~
Aish,telefon nenorocit! Acum ti-ai gasit sa suni?! Gata,gata, ma trezesc. Scoala afurisita , mereu e geloasa pe
relatia mea cu plapuma. Nu am de ales, asa ca imi parasesc “iubirea” si ma duc in bucatarie, unde imi fac o cafea cu
lapte. Mama apare si ea imprastiind voie buna. Ce pot sa spun, e o femeie frumoasa si inalta, nu ma pot satura privind-
o. Eu, desii nu ii seaman in totalitate, pare mandra de mine. Cum ma vede incepe de parca ar fi cea mai frumoasa zi
din ultimul deceniu al ei.
Mama: CE FACI, HANI-AH?
Eu: Hey mama… Beau o cafea cu lapte. Tu vrei? Si ai plecat aseara in oras sa iei masa?
Mama: Da la ambele. Toata esti maica-ta. *ma strange in brate, atat de tare incat ma dor toate oasele. Mereu uita de
puterea ei si ca eu nu sunt Marcus. Mai pe scurt uita faptul ca sunt o pitica lenesa certata de zor cu sala.*
Eu: Auu… Mama… Ma doare!
Dupa ce imi da drumul scuzandu-se,isi afiseaza faimosul sau zambet. Un strop de diabolism amestecat cu
99% perversitate.
Cand ii vad zambetul imi dau ochii peste cap si iau o gura de cafea.
Mama: Stiu ca nu prea iti plac lucrurile aste, dar sa stii ca eu nu sunt ca tine si ca tatal tau.
Eu: Nu mai spun nimic. Eu nu pot face asta. Am mandria tatei si principii.
Mama: Din nou cu tatal tau.Chiar ma intreb can ai sa treci peste si ai s-o faci si tu. Trebuie sa fi sanatoasa, iar
alimentatia te actuala nu te ajuta decat pe jumatate.
Eu: Stiu,dar m-as considera o tradatoare daca mi-as calca pe mandrie in halul acela,incat sa ma las condusa de
instinctele animalice dintr-un interdior doar partial.
Mama:De ce esti mereu asa? Mereu complici lucrurile simple.
Eu: Ok. Nu conteaza, azi am sa merg la Marcus. Daca ma cauta Ares nu stii unde sunt.
Nu stiu de ce ma mai obosesc,Ares mereu ma gaseste, indiferent ca I se spune ceva sau nu. Stie ca mormantul
fratelui meu imi este ca un refugiu.
Mama: Oricum te va gasii.
Eu: Stiu! *iritata*
Nu am suportat niciodata ca cineva sa imi zica din nou un lucru de care sunt perfect constienta. Plec la scoala,
castile in urechi si muzica la maxim. Fac asta ca sa nu aud nimic in jurul meu,nimic din prostia si prejudecatiile
umanitatii.Sunt atat de jalnici incat imi e mila. Bine inteles, strazile sunt mai periculoase decat ar crede unii, deci
cutitul de argint primit de la Marcus e nelipsit de la talia mea. Intru in scoala, ajung in curte si o sun pe Beea.
Eu: Beea… Ce faci?
Beea: Uite bine HaNi mama… acum intru in scoala. Tu?
Eu: La fix. Vii in curte la o tigara?
Beea:ok, hai ca ajung acum. E cineva la tevi? Daca nu e nimenimergi si asteapta-ma acolo.
Eu: Acum m-am cocotat pe teava. Ne vedem.
Aceste tevi despre care vorbeam sunt niste conducte mare de apa calda ce trec prin curtea scolii, la care merge
intreaga clasa,si nu numai, sa fumeze. Se deschide usa si o vad pe Beeacum vine.Ajunge in fata mea si imi intinde o
tigara.
Beea: Hey,ia de la mine azi.
Eu: Ok ba,dar ce-i cu darnicia asta asa de-odata?
Beea: Ba sincer nu stiu.Am o zi buna. Uite si bricheta. *intinzandu-mi o bricheta mica rosie*
Eu: Mersi.
Beea:Chiar ca-s darnica azi.*razand* Nu mai zi la nimeni ca am atatea, ca o sa ma trezesc cu toata clasa ca imi care.
Eu: Oricum nu le yiceam nici sa ma ameninte cu un pistol.
Ok… Poate sunt vicioasa. Poate fumez si beau cate-odata,dar nu conteaza. Mie nu imi afecteaza sanatatea
astfel de lucruri.Sunt imuna la otravuri,drogure si orice poate provoca probleme in corp. Am un organism mai spcial.
Sa revenim unde eram.
Eu: Azi parca zicea profu ca nu vine, ce facem?
Beea: Nu stiu.
Eu: Mergem la Pisica?
Beea: Daca tot nu avem ce face,Poate dam de careva si ne mai facem cu o bere moca.
Am fumat si am plecat spre acel local “mirific”. Din pacate nu am prins pe nimeni, asa ca am baut doar o
cafea cu lapte alaturi de o tigara, apoi ne-am intors la scoala.
Dupa ore am plecat la cimitit. Ma linisteste stand la mormantul lui Marcus,vorbindu-i ca o nebuna printre
lacrimi.
Eu: M… Ce mai faci? Stii,nu mai am mult si voi fi destul de puternica incat sa te razbun. Nu te ingrijora. Stiu ca nu e
bine sa te arunci cu capul inainte fara sa stii ce te asteapta, de aceea ma antrenezdin greu. Nu vreau sa mor si eu,
lasandu-ti moartea in van. Promit! Mereu ai spus ca sunt mica ta asasina, asa ca mai ai umpic de rabdare si iti vor
arata ca am crescut.
?????: Atat de multa ura intr-un corp atat de mic.*amuzat*
Vocea aceea… Ma intorc mai mult umilita de faptul ca m-a auyit cineva vorbind singura, si il vad pe...
~~~~~Ares~~~~~
Dupa ore merg la HaNi acasa,deoarece un coleg de-al meu,Andy,m-a rugat sa ii duc un CD pe care l-a primit
de la un prieten. Din pacate pentru el si din fericire pentru acea sfecla mutanta,CD-ul s-a dovedit a fi albumul trupei ei
preferati,BTS,cand trebuia sa fie plin de melodii J-rock,asa ca Andy s-a hotarat ca aceasta sa fie cadoul ei anticipat de
Paste. Ajung la usa,iar mama ei este cea care ma intampina.
Eu: Buna ziua!
Eun-Ji: Oh… Ares! HaNi-ah…
Eu: E deja acolo?
Eun-Ji: Yup! Ne vedem cand o aduci acasa?
Eu: Da.
Am pornit spre cimitir. Ea chiar crede ca mama ei nu imi spune unde e.mereu tine acelas discurs despre cum o
sa ucida breasla ca sa il razbune pe Marcus. Ca sa fie mai clar, ea este asasina. Poate nu o sa va vina usor sa
credeti,dar a fost inrolata de la 4 ani intr-o breasla mai deosebita de asasini,unde la varsta de 13 ani,a devenit
cunoscuta pentru abilitatiile ei unice. Fratele ei o lauda mai mereu,spunand tuturor celor care stiau adevarul ca “este o
arma mortala, un asasin de temut, ce nu poate fi oprit”. Acele cuvinte mi-au ramas intiparite in minte. In sfarsit am
ajuns,mai am un pic si dau de mormant, cand o vad… nu e singura. Nu ii pot lasa sa ma vada,asa ca ma pitesc de dupa
o piatra de mormant. Ce cauta el aici?… El e…

Capitolul 2
Ares/HaNi: El e… Jonny “Coltul” ?!
~~~~~Ares~~~~~
O vad cum se intoarce surprinsa,ceea ce inseamna ca nu a ajuns cu mult inaintea mea. Ceva nu e in regula,
presimt ca se va intampla ceva rau.
~~~~~HaNi~~~~~
Eu: Ce cauti tu aici? *aratandu-mi coltii proeminenti, gata in orice moment de atac*
Jonny: Carca jurasei sa nu iti mai arati coltii niciodata. *razand si stand cu mainile in buzunar* Chill, nu am venit sa
iti fac rau. Nu am de ce.
Eu: Oare de ce nu te pot crede? A da, ai fost o javra care si-a tradat cel mai bun prieten, pe fratele meu, iar acum ai
tupeul sa te arati in fata mea… Esti cumva sinucigas?
Jonny: Nu l-am tradat. Cum i-as putea face asta celui mai bun prieten? *incruntat*
Eu: Minti !!! Tu l-ai condus la moarte.
Jonny: Nu e adevarat ! Eu am vrut sa il previn. Am fost acolo ca sa il conving sa fuga. *la fel de serios*
Eu: *imi ascund coltii, inca in garda si umpic nedumerita* Si ce vrei?
Jonny: Stiu ceva ce te-ar interesa. Jasson e in Seoul. Vrei sa faci ceva,nu? …Acum ar fi momentul.
Eu: De ce imi spui toate astea? Adica pana acum 3 secunde ma gandeam cum sa te atac incat dintr-o miscare sa te ucid
fara sa ma murdaresc prea tare.
Jonny: Iti spun asta pentru ca imi doresc sa il pedepsesc pe afurisitul acela, dar si pentru ca i-am promis fratelui tau ca
te voi ajuta. Acuma serios… ce pedeapsa ar fi mai potrivita pentru un asemenea gunoi, decat o moarte crunta, oferita
de catre cea pe care o considera un fir de praf, sora mai mica si jumatate umana a celui care aproape il detronase?
Gandeste-te doar la oportunitate, eu te voi ajuta daca voi considera ca ai nevoie, dar tine minte: luptele ti le vei purta
de una singura. Am incredere in tine.
Dupa ce imi spune asta dispare, de parca nu ar fi fost nici-odata acolo,de parca totul ar fi fost in capul meu.
~~~~~Ares~~~~~
…Ce pot sa cred si ce nu? Adica, vine tipul asta de care stiam doar ca e rau,iar acum tocmai ce a spus o
poveste atat de credibila, incat pana si mie imi e greu sa nu o cred.I-am vazut expresia fetei si era atat de seriosasa
incat nu era pic de indoiala. Ori spunea adevarul, ori a exersat atat de mult minciuna asta, incat sa fie greu de dovedit
contrariul chiar si de un specialist.
Ar trebuii sa vad ce are de gand netoata aia de HaNi. Parca i-as putea citii gandurile,de parca i-ar fi scrise pe
pe frunte.Daca as putea ,l-as ucide pe nemernicul ala,deoarece i-a bagat in cap la asta mica ca plece in Seoul.
Am uitat un mic detaliu,care ar putea sa va schimbe modul in care o percepeti. In lumea asta vampiriisi
oamenii traiesc impreuna.Daca ai noroc,ajungi sa ai o familie fericita,dar daca nu ai noroc, pai, ajungi hrana. Tatal lu’
HaNi-ah a avut un noroc extrem cu mama ei, acestia se iubesc si acum, sunt foarte draguti impreuna,chiar daca el e
batran acum.Au avut primul copil, acela fiind Marcus, apoi a urmat hamsterul asta idiot ce e mai rau ca un copil de 3
ani,care spre deosebire de fratele ei, e doar pe jumatate vampir.
Ce drace fac aici? Stau ca o fricoasa ascunsa in tufe, cand ar trebuii sa fug la ea? Ma ridic incet,iar cu pasi la
fel de usori ies din ascunzatoare.
Eu:HaNi-ah….
~~~~~HaNi~~~~~
Acum ca a plecat Jonny am pus totul cap la cap si am inteles ca asta e sansa mea. Trebuie sa plec cat mai
repede posibil. Stai asa ca simt ceva in aer,e parfumul lui Ares. Desii stiam ca va ajunge,speram sa nu fie atat de
curand. O vad cum iese din tufisuri si am senzatia ca a auzit discutia pe care tocmai o avusesem.
Ares: HaNi-ah…
Privirea ei imi da de inteles ca am avut dreptate.
Eu: Ares… Chiar ai auzit totul?
Ares: Da. Esti in regula?
Eu:*zambind pana la urechi*Da,nu am patit nimic,doar ca am sa iti spun ceva important. La noape plec in Koreea.
Ares: Oare de unde stiam ca asta imi vei spune? Bakka… Nu am de gand sa te las sa pleci de una singura acolo.
Serios acuma,oi fi tu cine oi fi tu, dar tot TU te impiedici in fiecare zi pe drum spre scoala… pe drum drept !!!
Eu: … Voi fi bine.Marcus a avut incredere in mine,sti si tu! Daca pana si Jonny o face… Profetia trebuie indeplinita.
Daca fratele meu nu a putut salva lumea asta jegoasa,o voi face eu.
Ares: Dar…HaNi… Tu nu esti nici macar pe jumatate …
Eu: Stai linistita. Uite, promit sa iti aduc Kimchi cand ma untorc. Muuuult Kimchi.
Ma uit la ea si vad cum isi forteaza un zambet,e un zambet care spune ” Am incredere in tine dar imi e teama
mai mult decat ti-ai putea imagina”, lucru pe care nu il suport,asa ca fac ceva ca sa ii schimb starea. Ii zambesc si o
imbratisez cat de repede pot, astfel incat sa nu aiba timp de reactie.
Ares: Da-te jos de pe mine… Lasa-ma in pace! Tu, hamster enervant ce esti… Ma sufoci !!!
Eu: *cu o voce de copil* Nu.
Incepem amandoua sa radem si ma imbratiseaza si ea intr-un final,moment in care simt o citie mare de metal
in ghiozdanul ei si il trag afara.
Eu:A… Asta… Asta e ultimul lor album…. Cred ca imi place din ce in ce mai mult Andy.
Ares: De fapt, iti place faptul ca a gresit cadoul, daca ti-ar fi dat tie un album Guta in loc de BTS nu l-ai mai fi placut.
Eu: Asta asa e. Dupa ce o sa ma intorc am sa ii multumesc, dar ma voi asigura ca nu imi va lua nimic vreodata; pentru
ca, in cazul in care ma trezasc cu un CD cu manele i-il sparg de cap.
Am inceput sa ne indreptam usor spre casa,cu mersul nostru de “nu am chef sa imi misc picioarele”.
Ares: Daca te pune dracu sa mori,iti confisc albumul si iti pun manele la inmormantare.
Eu: NUUUUUUU!!!!! Vrei sa ajung sa am cosmaruri si cand mor??? Si… si… si… nu imi poti lua albumele… O sa
le vreau cu mine in sicriu ca peste mii de ani sa se descopere ca a existat candva o trupa atat de legendara incat fanii
si-au luat albumele cu ei in mormant. Macar atunci sa ma odihnesc in pace.
Ares:Ba nu o sa le iei. Le voi lua cand nu e nimeni atent si le voi spune ca ultima ta dorinta era sa intri in groapa pe
Salam.
Eu: NUUUUU!!!! NU mor nici sa imi stea in genunchi Jackson si sa ma implore sa o fac. Jur pe G-Dragon ca nu mor.
Ares: Ok… Asa sa faci. Nu ma pune sa ma chinui si pe mine cu “muzica”aia.
Radem amandoua ca niste descreierate,de parca nimic nu s-ar fi intamplat, 10 minute mai tarziu ajungand
acasa.
~~~~~Acasa~~~~~
Eu: Mami… Am venit acasa.
Ares:Sarut-mana, doamna Yong.
Mama: Hei… Ce v-a luat asa de mult? De obicei veniti mai repede.
Ma uit la Ares, apoi la mama si ma hotarasc ca e momentul sa ii cer permisiunea sa plec la bunica si sa
locuiesc o vreme la ea.

S-ar putea să vă placă și