Sunteți pe pagina 1din 2

G�ndirea critica (eseu)

Motto: Doubt everything. Find your own light


(Last words of Gotama Buddha in Theravada tradition)

http://www.fareez.com
Se pare ca istoria expresiei �g�ndire critica� nu este una prea �ndelungata.
Conform doctorului �n filosofie Marius Dobre, aceasta expresie ar fi fost utilizata
pentru prima oara �n 1941 �ntr-un curs (An Experiment in the Development of the
Critical Thinking) al lui Edward Glasser, care avea sa devina mai apoi cunoscut
prin lansarea unui test de g�ndire critica. �n ciuda unor critici ai acestei
expresii, considerata prea generala sau vaga, expresia �g�ndire critica� s-a
consacrat �n ultimul timp, ajung�nd populara ?i �n limbajul de masa.

�n privin?a etimologiei cuv�ntului �critic(a)�, acesta provine din greaca antica,


semnific�nd capacitatea intelectuala de a judeca, de a discerne. �n continuare vom
men?iona mai multe defini?ii sau descrieri ale �g�ndirei critice�, gasite �n
online:

- G�ndirea critica consta �n procesul mental de analiza sau evaluare a


informa?iei, mai ales afirma?ii sau propozi?ii pretinse de unii oameni a fi
adevarate. Ea duce la un proces de reflec?ie asupra �n?elesului acestor afirma?ii,
examin�nd dovezile ?i ra?ionamentul oferit ?i judec�nd faptele (Wikipedia �n
rom�na, didactic.ro);

- G�ndirea critica este tipul de g�ndire care se structureaza pe baza unei


atente evaluari a dovezilor ?i premiselor ?i care formuleaza concluzii c�t mai
obiective lu�nd �n considerare to?i factorii pertinen?i ?i utiliz�nd toate
procedeele logice (Carter C.V, 1973);

- G�ndirea critica nu �nseamna neaparat a critica, ci a te pricepe la


evaluarea dovezilor. �nseamna sa-?i dezvol?i anumite instrumente intelectuale
pentru a evita credulitatea ?i posibilitatea de a fi impresionat de afirma?ii false
sau de pseudo?tiin?a (idei contestabile sau absurde prezentate ca fiind adevaruri ?
tiin?ifice)� Este o forma de g�ndire disciplinata, care evalueaza informa?iile,
argumentele ?i g�ndirea proprie folosind o mul?ime de caracteristici ?i activita?i
intelectuale (Scientia.ro);

- G�ndirea critica� presupune evaluari ?i formulari clare, �ntruc�t este


folosita deopotriva �n evaluarea opiniilor existente (ale tale sau ale altora) si
�n proiectarea altora noi. Ea opereaza conform standardelor rationale, prin aceea
ca sunt judecate din perspectiva felului �n care ele sunt rational �ntemeiate.
G�ndirea critica implica, desigur, logica�este �nsa mai cuprinzatoare dec�t logica,
�ntruc�t nu presupune doar logica, ci si adevarul sau falsitatea enunturilor,
evaluarea argumentelor si a dovezilor, folosirea analizei si a investigatiei,
aplicarea mai multor competente care ne ajuta sa decidem ce merita sa credem sau sa
facem� (Marius Dobre);

- G�ndirea critica este g�ndirea clara ?i ra?ionala �n care este implicata


critica� De?i critica este de obicei �n?eleasa ca depistarea erorilor ?i ca
judecata negativa, ea implica, de asemenea, recunoa?terea meritelor, iar �n tradi?
ia filosofica �nseamna ?i o practica metodica de �ndoiala/scepticism (Wikipedia �n
engleza).

Motivul pentru care am inclus ?i ultima defini?ie este pentru ca Wikipedia �n


engleza este mult mai bogata �n informa?ii ?i mult mai credibila ?i ?tiin?ifica
dec�t cea �n rom�na, care este plina de erori (totu?i, recunoa?tem ca Wikipedia nu
reprezinta, de regula, o sursa ?tiin?ifica de informare), dar ?i pentru ca ne ajuta
�n �n?elegerea g�ndirii critice, ?i �n special, �n realizarea conexiunii cu
g�ndirea sceptica.

Or, cum este men?ionata �n ultima defini?ie, critica �nseamna, �n tradi?ia


filosofica, ?i o practica metodica de �ndoiala. Iar �n opinia noastra, g�ndirea
critica, �n primul r�nd, asta ?i �nseamna: sa ai o g�ndire sceptica, care sa puna
la �ndoiala toate informa?iile promovate a fi adevarate, p�na sunt demonstrate a fi
adevarate. Astfel se face legatura ?i cu primele defini?ii, �n care se men?ioneaza
ca g�ndirea critica ne ajuta sa evaluam afirma?ii pretinse de unii oameni a fi
adevarate, ?i astfel sa evitam credulitatea ?i posibilitatea de a fi manipula?i de
afirma?ii false.

Aceea?i convingere o are ?i doctorul �n filozofie, dl. Marius Dobre. �l citez:


�G�ndirea critica si analiza reflexiva sunt, �n acest sens, oponentele
irationalismului, propagandei si manipularii; este cumva o autoaparare
intelectuala. Cu aceasta atitudine � si am exprimat acest sentiment mai demult �
g�ndirea critica poate fi numita chiar scepticism, un scepticism moderat, diferit
de cel clasic, de tip pyrrhonian, un scepticism aplicat unor situatii particulare,
nedestinat a se �ndoi de cunoasterea umana �n general.�

Dar g�ndirea critica, cum se ?i sub�n?elege din fragmentul mai sus citat, nu este
egala cu g�ndirea sceptica. G�ndirea critica implica, desigur, la prima etapa,
g�ndirea sceptica, �nsa este mai larga, mai cuprinzatoare dec�t aceasta din urma.
Imediat dupa ce ne-am �ndoit de veridicitatea unei informa?ii, urmeaza cea de-a
doua etapa a g�ndirii critice, cea �n care are loc o atenta evaluare a premiselor,
dovezilor ?i argumentelor, o folosire a analizei ?i investiga?iei ?i a mai multor
instrumente ?i competen?e intelectuale, care ne ajuta sa descoperim adevarul sau
falsitatea enun?urilor. Spus pe scurt, cea de-a doua etapa a g�ndirii critice o
reprezinta evaluarea argumentelor/dovezilor.

S-ar putea să vă placă și