ACTELE PROCESUALE DE DISPOZITIE ALE PARTILOR

 renuntarea
 achiesarea
 tranzactia

 pot fi facute numai de parti cu capacitate deplina de exercitiu, personal sau prin mandatar cu
procura speciala
o in cazul celor lipsiti de capacitatea de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa –
reprezentantii legali au nevoie de autorizarea prealabila a autoritatii tutelare
o art. 451 – actele procesuale de dispozitie facute de reprezentantul minorului, interzisului
sau disparutului nu impedica judecata daca instanta apreciaza ca ele nu sunt in interesul
acestor persoane
 instanta se pronunta asupra cererilor numai daca sunt legal timbrate

I. RENUNTAREA – art. 246-247

 cine poate sa renunte?

 reclamantul
 paratul – care a formulat cerere reconventionala sau a invocat o exceptie procesuala
 intervenientul principal
 intervenientul accesoriu?
o art. 246:
 in carte: a devenit parte in proces din initiativa lui + posibilitatea de a renunta e
subordonata interesului partii pt care a intervenit + partea in folosul careia a
intervenit trebuie sa-si exprime parerea asupra cererii de renuntare => daca se
opune justificat – instanta nu poate lua act de renuntare
 A.Chis:
 in actuala reglementare nu se prevede nimic in acest sens – de fapt, nu
prezinta relevanta daca se poate sau nu lua act de renuntare, intrucat
intervenientul accesoriu poate pur si simplu sa nu se mai prezinte
 in NCPC: da, daca isi da acordul partea in favoarea careia a intervenit
(probele administrate raman castigate judecatii)
o art. 247: nu tinde la protectia unui drept al sau => nu se pune problema
 intervenientii fortati?
o in carte: pot renunta la judecarea cererilor facute de ei - ex: 60(2) – NU pot renunta la
cererea de intervantie
o A.Chis:
 cel chemat in garantie – intervine ca parat, nu are la ce sa renunte; cel care a facut
cererea poate sa renunte la ea
 cel aratat ca titular al dreptului - intrevine ca parat, nu are la ce sa renunte
 cel chemat in judecata – are pozitie de intervenient principal; se apreciaza in
concret (ex: in cazul cesiunii de creanta, au interes sa formuleze o astfel de cerere
debitorul cedat si cesionarul; cedentul nu poate renuna); cel care a formulat
cererea nu poate renunta la ea

A. Renuntarea la judecata

Ex: reclamantul – isi da seama ca a formulat o actiune prematura sau ca nu are toate probele necesare pt a
obtine castig de cauza

 Formele renuntarii.
 cerere facuta verbal in sedinta – consemnata in practicaua incheierii prin care se ia act de
renuntare
 cerere scrisa – nu trebuie sa imbrace o anumita forma (=> si inscris sub semnatura privata)
 in ambele cazuri: renuntare expresa!

 Cand poate fi facuta renuntarea?

 oricand: prima instanta + apel + recurs

 intre introducerea actiunii si comunicarea ei catre parat: fara acordul paratului + fara ca
reclamantul sa fie obligat la cheltuieli de judecata
 dupa ce s-a comunicat paratului cererea de judecata si inainte de a se intra in dezbaterea fondului:
fara acordul paratului + la solicitarea paratului, reclamantul poate fi obligat la cheltuieli de judecata
– art. 246(3)
 dupa intrarea in dezbaterea fondului: numai cu acordul expres al paratului – art. 246(4)
o exceptie: art. 618(1) – in procesele de divort, reclamantul poate sa renunte la cerere in tot
timpul judecatii inaintea instantelor de fond, chiar daca paratul se impotriveste (in recurs –
numai cu acordul paratului)
 in caile de atac: numai cu acordul expres al paratului
o obs: distinctia dintre renuntarea in caile de atac la judecata cererii de chemare in judecata
(este necesar acordul paratului) SI renuntarea la judecata caii de atac (= achiesare la
hotararea atacata => fara acordul paratului)

 cererea de renuntare este irevocabila (este un act unilateral), nu se poate reveni asupra ei

 Actul prin care se constata renuntarea la judecata.

 prin incheiere susceptibila numai de recurs art. 246(2)
 termen de recurs: de drept comun – art. 301 – curge de la data comunicarii incheierii
 instanta doar constata renuntarea => prin recurs se invoca doar aspecte legate de conditiile de
regularitate in care s-a luat act de renuntare: incalcarea art. 246 (3) si (4) => NU poate critica faptul
ca instanta a luat act de renuntare

 Efectele renuntarii la judecata.

 se produc retroactiv => repunerea partilor in situatia anterioara – consecinte:
o daca dr la actiune nu s-a prescris : reclamantul poate introduce o noua cerere de chemare
in judecata (nu i se poate opune autoritatea de lucru judecat)
o coparticipare procesuala activa: renuntarea unui reclamant nu produce efecte asupra
cererilor celorlalti reclamanti
o daca paratul a facut o cerere reconventionala SAU exista o cerere de interventie principala:
se bucura de independenta procesuala => se judeca in continuare
o coparticipare procesuala pasiva: renuntarea reclamantului la judecata in contradictoriu cu
unul dintre parati produce efecte numai fata de acesta=> judecata continua fata de ceilalti
(este suficient ca in hotarare sa se faca trimitere la incheierea prin care s-a constatat
renuntarea, nu trebuie reluata in dispozitiv hotararea)
o cerer de interventie accesorie in favoarea reclamantului : renuntarea la judecata cererii
principale duce la caducitatea cererii de interventie

B. Renuntarea la dreptul subiectiv

 Cand poate avea loc. Particularitati.

 oricand in cursul judecatii: prima instanta + apel + recurs
 fara acordul paratului!
  Formele renuntarii.
 in fata instantei: verbal sau prin inscris autentic
 daca nu se infatiseaza la termen: prin inscris autentic
 renuntare expresa!

 Actul prin care se ia act de renuntare.

 art. 247(1): instanta da o hotarare (in functie de etapa procesuala: sentinta/decizie) prin care
respinge cererea in fond (se respinge ca nefondata – dr nu mai exista in patrimoniul reclamantului)
+ se pronunta asupra cheltuielilor de judecata
 art. 247(4): hotararea se da fara drept de apel => recurs in termen de 15 zile de la data comunicarii
hotararii (se verifica doar conditiile formale)

 Efectele renuntarii la drept.

 reclamantul nu mai poate introduce o noua actiune cu privire la dr respectiv (poate fi facuta numai
de o persoana cu capacitate deplina de exercitiu + dr sa fie dintre acelea de care se poate dispune;
in cazul minorului sub 14 ani – doar prin reprezentant)
 renuntare in prima instanta: hotarare prin care crererea de chemare in judecata se respinge ca
nefondata + reclamantul e obligat la cheltuieli de judecata (este in culpa)
 renuntare in apel: hotararea primei instante e anulata in tot sau in parte, in masura renuntarii
 renuntare in recurs: hotararile de fond sunt anulate in masura renuntarii

 renuntarea nu produce efecte asupra judecarii cererii reconventionale si a cererii de interventie

principala

II. ACHIESAREA

A. Achiesarea paratului la pretentiile reclamantului (achiesare la cerere)

 In ce consta?
 consta in recunoasterea pretentiilor reclamantului
 se obtine spontan SAU prin intermediul interogatoriului – in ambele cazuri, numai printr-o
marturisire pura si simpla (NU complexa/calificata, NU refuz de a raspunde/de a se prezenta)
 poate fi totala (recunoastere in intregime a pretentiilor reclamantului) SAU partiala (art. 270 –
instanta da o hotarare partiala, in masura recunoasterii)

 In ce actiuni poate fi facuta?

 actiuni in realizare + actiuni in constatare (nici hotararea partiala nu poate fi pusa in executare)
 hotararea partiala poate fi atacata numai cu recurs (270 rap. 273) + este executorie de drept (278
pct. 7)

 Problema cheltuielilor de judecata.

 recunoastere la prima zi de infatisare + paratul nu a fost pus in intarziere inainte de chemarea in
judecata => nu este obligat la cheltuieli de judecata (art. 275)
 recunoastere partiala: aplicare art. 275 in limita recunoasterii

B. Achiesarea la hotarare a partii care a pierdut procesul – art. 267

= exprima vointa partii care a pierdut procesul , in prima instanta sau in apel, de a nu exercita cale de atac
prevazuta de lege impotriva hotararii ori, daca a formulat-o deja, o retrage
 poate fi expresa sau tacita

a. Achiesarea la hotarare expresa

  Cand se poate renunta?
 imediat dupa pronuntarea hotararii – declaratia se consemneaza intr-un proces-verbal (poate fi
trecut dupa minuta, pe aceeasi foaie sau separat), semnat de presedinte + grefier
 ulterior momentului pronuntarii, pana la expirarea termenului de exercitare a caii de atac:
o prin infatisare inaintea presedintelui de complet
o sau prin inscris autentic (se transmite la dosar)

 Renuntarea la calea de atac.

 dupa exercitare, calea de atac poate fi retrasa
 este irevocabila

b. Achiesarea la hotarare tacita

 In ce consta? partea care a pierdut procesul executa hotarare de buna-voie

 Nu valoreaza achiesare tacita:
o neopunerea la executarea silita a hotararii (opunerea constituie infractiune)
o lasarea termenului de exercitare a caii de atac sa se implineasca, fara sa se actioneze –
intervine sanctiunea decaderii din dr de a formula cale de atac

III. TRANZACTIA JUDICIARA

1. Definitie. Particularitati.

Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se
poate naste, prin concesii reciproce, constand in renuntari reciproce la pretentii sau in prestatii noi
savarsite ori promise de o parte in schimbul renuntarii de catre cealalta parte la dreptul care este litigios ori
indoielnic.

Tranzactia judiciara:
 este incheiata in cursul unui proces
 in vederea stingerii diferendului cu concursul instantei de judecata
 instanta pronunta hotararea prin care este consfintita invoiala partilor.

 este un contract => trebuie sa indeplineasca cerintele pt incheierea sa valabila

o partile trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu
o poate avea ca obiect numai dr de care partile pot dispune
o reprezentantul/ocrotitorul legal are nevoie de autorizarea prealabila a organului
competent
o reprezentantul conventional are nevoie de o procura speciala

2. Procedura consfintirii tranzactiei.

 Forma tranzactiei.
 invoiala este infatisata in scris – dar nu este un act solemn

 Cand poate sa intervina?

 in orice etapa procesuala: prima instanta + cai de atac (daca intervine in apel/recurs, hotararile
instantelor de fond sunt anulate – art. 247(5)) + executare silita
 coparticipare procesuala: poate fi incheiata numai de unii dintre coparticipanti, fara sa aduca
atingere dr celorlalti
 Consfintirea tranzactiei.
 partile se infatiseaza la ziua fixata pt judecata – art. 271(1):
o cererea poate fi primita chiar de un singur judecator = partile pun concluzii in fata unui
singur membru al completului de judecata
o hotararea este data de instanta in sedinta = verificarea tranzactiei e facuta de intregul
complet, in sedinta publica
 partile se infatiseaza intr-o alta zi – 271(3): judecata are loc in camera de consiliu + pronuntarea
hotararii se face in sedinta publica

 pt a produce efecte, tranzactia trebuie sa fie consfintita de instanta printr-o hotarare

 Hotararea de expedient.
 Continut:
o hotararea care consfinteste invoiala partilor (ia act de tranzactie) = hotarare de expedient
o invoiala partilor alcatuieste dispozitivul hotararii (tranzactia este copiata in dispozitiv)

 Ce verifica instanta cand pronunta o hotarare de expedient? conditiile de fond (verifica cuprinsul
hotararii pt a stabili daca partile pot tranzactiona) si de forma (obligatoriu forma scrisa, se
semneaza in fata judecatorului) ale tranzactiei

 Cale de atac:
o numai recurs (3041) – poate fi formulat de parti + procuror – se invoca doar chestiuni
formale

o partea interesata poate cere anularea sau rezolutiunea conventiei si, pe cale de consecinta,
a hotararii de expedient
o tranzactia judiciara poate fi revocata pe calea unei actiuni pauliene
o instanta care dispune anularea/rezolutiunea/revocarea tranzactiei nu va desfiinta si
hotararea de expedient => hotararea de expedient ramane in fiinta, dar e lipasita de efecte
juridice

o poate fi formulata contestatie in anulare

o in principiu, revizuirea nu e admisibila (revizuirea poate fi exercitata impotriva unor
hotarari date asupra fondului) – dar se admite ca unele motive de revizuire ar putea fi
totusi invocate (ex: obiectul pricinii nu se afla in fiinta, reprezentantul incapabilului a fost
de rea-credinta)