60 de lucruri pe care nu le stiai despre ciori & corbi

• Temute, dispretuite, urate, ironizate, sarbatorite, adorate, batjocorite, urmarite,

vanate, exterminate, dar in cele din urma... invingatoare! Daca nu ati ghicit inca
protagonistele de astazi, ei bine, este vorba despre banalele si uimitoarele pasari
din familia corvidelor. Adica despre ciori. Credeati ca le cunoasteti? La fel au crezut
si generatii de cercetatori in cele mai diverse domenii, cercetatori care, pe masura
ce s-au apropiat de viata si obiceiurile pasarilor cu haine cernite, au descoperit
nenumarate lucruri interesante despre cea care poate fi numita fara exagerare
“Maestra supravietuirii in lumea pasarilor”. Cat de interesanta este aceasta
pasare, puteti concluziona singuri, dupa parcurgerea materialului de mai jos.
• Pentru inceput, merita sublinat faptul ca cioara si corbul nu fac parte din aceeasi
specie, iar corbul nu este perechea mascul a ciorii, dupa cum se mai crede in mod
eronat. Aceasta confuzie des intalnita este asemenea celei facute de unii oameni
care inca cred ca cerbul este perechea caprioarei. Corbul (Corvus corax), este de
doua ori mai mare si mai solid decat cioara (Corvus corone cornix). Sunt
numeroase alte diferente concretizate in obiceiuri, proportii corporale si bagaj
genetic. Cele doua pasari fac parte din specii diferite, nu se imperecheaza si chiar
daca, printr-un accident, ar face-o, nu pot avea urmasi. Mai mult, corbii nu suporta
compania ciorilor, gonindu-le pe acestea, ori de cate ori teritoriile celor doua specii
ajung sa se suprapuna.
• 1. La ora actuala, familia Corvidelor, din care fac
parte ciorile, numara peste 120 de specii
raspandite in intreaga lume cu exceptia
Antarcticii.

•
2. In prezent, in Romania traiesc 8 specii de
corvide, anume: Gaita (Garrulus glandarius
glandarius), Alunarul (Nucifraga caryocatactes),
Cotofana (Pica pica), Cioara de semanatura
(Corvus frugilegus), Cioara neagra (Corvus corone
corone), Cioara griva (Corvus corone cornix),
Stancuta (Corvus monedula) si Corbul (Corvus
corax) - de la stanga la dreapta si de sus in jos:
• 3. Dintre toate aceste specii, cele mai des intalnite sunt cotofenele
si ciorile grive, iar cele mai rare sunt alunarii si corbii.
4. Conform studiilor si estimarilor de teren realizate de ornitologii
romani, cea mai mare densitate de ciori din Romania se intalneste
in Campia Baraganului si in imprejurimile capitalei Bucuresti.
5. Ciorile ocupa toate arealele si nisele ecologice, de la gheturile
polare, paduri de toate tipurile, campii, zone agricole, delte, munti,
deserturi, pana la zone locuite de om, unde ajung chiar sa prospere.
6. Ciorile sunt omnivore. Mananca orice, fara mofturi, inclusiv
hoituri si gunoaie.
7. In Familia Corvidelor, genul Corvus, reprezentat de "ciorile
adevarate", adica ciorile, stancutele, cotofenele si corbii, ocupa o
treime din totalitatea speciilor.
8. Primele ciori au aparut in Miocen, in urma cu circa 17 milioane
ani, in zona Australiei si Oceaniei.
• 9. Oricat ar parea de bizar, cele mai apropiate rude ale ciorilor sunt frumoasele pasari ale paradisului.

10. Cea mai mica corvida din lume este gaita pitica din Mexic (Aphelocoma nana). Are o greutate de
maxim 40 grame si o lungime de circa 20 cm. Titlul de cea mai mare corvida din lume se imparte intre
corbul comun (Corvus corax) si Corbul cu cioc gros (Corvus crassirostris) din Etiopia. Ambele specii ating
greutatea de 1.500 grame si o lungime de circa 65 cm.

11. Ciorile sunt sedentare de felul lor. Daca insa mancarea se imputineaza, sau conditiile meteo se
inrautatesc, migreaza in masa.

12. Ciorile sunt pasari foarte sociabile, deseori clocind in colonii care pot atinge mii de exemplare. In Scotia
a fost indentificata o colonie de ciori unde traiau peste 65.000 de exemplare.

13. Spre deosebire de marea majoritatea a pasarilor, ciorile nu se tem de om, ci au invatat se traiasca in
apropierea oamenilor, profitand deseori de pe urma lor.

14. Ciorile depun de obicei intre 4-7 oua. Daca au mancare din belsug, pot avea o ponta chiar de 10 oua.

15. Din punct de vedere al importantei pentru om, ciorile au un impact neutru. Adica, desi sunt
recunoscute drept pasari folositoare agriculturii, care se hranesc cu multe insecte daunatoare pentru
culturile agricole, studiile au demonstrat ca ciorile fac in mod egal pagube, ciugulind cantitati importante
din plantele pentru uz alimentar.

16. Ciorile sunt cele mai inteligente pasari din lume. Mult mai inteligente decat bufnitele si pasarile de
prada, si cu mult mai istete, smechere si descurcarete decat papagalii.

17. Proportia dintre creier si volumul corporal, in cazul ciorilor, este cea mai mare in randul tuturor
speciilor de pasari. Proportia in cauza este egala cu cea prezenta la maimutele antropoide si cetacee.
Singura vietuitoare care are proportia creier-volum corporal mai mare decat a ciorii, este insasi omul!
Creierul unui porumbel (stanga) si creierul unei ciori (dreapta).
Corpul unei ciori este de cel mult 2 ori mai mare decat cel al unui
porumbel - creierul ciorii este, insa, de 4 ori mai voluminos decat
cel al porumbelului.
• 18. In testele de inteligenta efectuate pe caini, pisici, porci si ciori, cele din
urma au iesit invingatoare fara probleme. Mai mult decat atat, un studiu
de mare anvergura, efectuat in anul 2004, a scos la iveala ca banalele ciori
sunt la fel de inteligente ca cimpanzeii bonobo. Cu alte cuvinte, ciorile
sunt cele mai inteligente fapturi de pe planeta dupa oameni, ocupand
locul 2 la egalitate cu cimpanzeii si delfinii!
19. Cotofana se numara printre putinele vietuitoare care se recunosc pe
sine daca se vad in oglinda!
20. O cioara a fost observata cum se hranea cu nucile pe care initial nu
putea sa le sparga. Ingenioasa pasare aseza nucile pe o autostrada astfel
incat autovehicolele treceau peste ele. Dupa aceea, cioara poposea
tacticoasa hranindu-se linistita. Pasarea era atat de inteligenta, incat plasa
nucile intregi doar sub rotile masinilor de mici dimensiuni, experientele
trecute invatand-o ca daca pune o nuca sub roata unui TIR, sunt slabe
sanse sa mai gaseasca miezul.
21. Ciorile sunt singurele vietuitoare, cu exceptia omului si maimutelor,
care sunt capabile sa se foloseasca de unelte in cautarea hranei.
• 22. Ciorile sunt purtatoare al teribilului virus al Nilului de Vest. De fapt, ciorile au
introdus acest virus in Statele Unite ale Americii in anul 1999.
23. Corbul a devenit un simbol negativ in Europa in urma cu doar cateva sute de
ani.
24. In China si Japonia, corbul este simbol al recunostintei filiale, faptul ca
pasarea isi hraneste parintii cand acestia sunt batrani, fiind considerat semnul unei
miraculoase restabiliri a ordinii sociale.
25. Tot in Japonia, corbul este mesager divin si pasare de bun augur, vestitor al
victoriei si semn al virtutii razbonice.
26. Si in Grecia Antica, corbul era considerat un simbol solar, in ciuda penajului
sau negru. Dupa Strabon, corbii au fost cei care au ales amplasarea locului unde a
fost construit oracolul din Delphi.
27. Tot in Grecia Antica, cioara era consacrata zeitei Atena, iar corbul era pasarea
mesager a zeului Apollo.
28. In legendele celtice, corbii au adeseori un rol profetic.
29. In mitologia celtica, corbul si cioara sunt pasarile-simbol ale lui Badb si
Morrigan, temutele Zeite ale Razboiului, care aveau puterea sa se transforme in
ciori si sa survoleze astfel campurile unde urmau sa se desfasoare batalii.
Personificarea lui Morrigan din celebrul
joc video Dragon Age: Origins
• 30. La vechii mayasi, corbul era mesager al Zeului Tunetului si al
Trasnetelor.
31. In Africa, corbul are rol de calauza si spirit protector, fiind considerat
o pasare care previne oamenii de pericolele care-i pandesc.
32. Cel care a dat tonul "demonizarii" corbilor in Europa a fost insusi
William Shakespeare, care in operele sale "Macbeth", "Julius Caesar" si
"Othello", i-a portretizat pe corbi drept mesageri si exponenti ai raului.
33. In Talmudul ebraic, corbul este mentionat cu dispret ca fiind una
dintre cele trei vietuitoare care s-a angajat in relatii sexuale pe perioada
Potopului, fiind aspru pedepsit pentru aceste fapte. Rabinii cred ca
masculul corb a fost pedepsit sa ejaculeze doar in ciocul deschis al
femelelor de corb, acesta fiind singurul mod prin care corbii se mai pot
inmulti, ca pedeapsa asupra incalcarii interdictiei sexuale de pe Arca lui
Noe.
34. In Coran, corbii sunt prezentati drept fapturile care i-au invatat pe
oameni sa isi ingroape mortii (Sura 5:27-31).
35. Cu prilejul sarbatoririi primaverii la amerindienii mandani, primul
barbat al tribului avea rolul de crainic al reinnoirii: comemorand
retragerea Apelor Primordiale, stang gol, vopsit in alb, avea pe umeri o
mantie facuta din blanurile a 4 lupi si tinea unul sau 2 corbi morti pe cap.
• 36. Alchimistii au asociat intotdeauna faza
putrefactiei si a materiei la negru, cu un corb,
numind-o sugestiv Cap de Corb. Materia este
leproasa si trebuie albita "spaland-o de sapte ori
in apele Iordanului".
37. La samanii din intreaga Asie, corbul era unul
dintre cei mai importanti tovarasi de drum in
cadrul calatoriilor in celelalte lumi.
38. In mitologia scandinava, Zeul Odin are pe
umerii sai doi corbi care-i soptesc la urechi ce se
mai intampla in lume. Unul este Hugin-spiritul,
celalat Munnin-memoria. In contrast cu cei doi
lupi de la picioarele lui Odin care simbolizeaza
principiul distrugerii, corbii reprezinta principiul
creatiei.
• 39. In artele martiale ezoterice din Japonia, entitatile razboinice care-i inspira pe samuraii,
luptatorii yamabushi sau ninja decisi sa descifreze misterele Caii Bu-Jutsu, au intotdeauna o
infatisare jumatate om - jumatate corb. Denumiti Tengu, ei traiesc in lumile subtile care inconjoara
Muntele Kurama, fiind condusi de catre regele lor mistic, Sojobo. Conform traditiilor nipone,
Sojobo este maestrul tainic care l-a invatat pe samuraiul Minamoto no Yoshitstune (personaj istoric
real), arta manuirii sabiei, tacticile de razboi si magia alba.
40. Croncanitul corbilor semnifica tandretea, fericirea, surpriza, emotiile sau furia.
41. Corbii sunt cele mai inteligente corvide.
42. Corbii care descopera un cadavru inghetat in padurile nordice, tipa inadins, rotindu-se pe cer in
jurul hoitului cu scopul de a atrage ursii, rasii, lupii, pumele, coiotii, ursii sau glutonii. Mamiferele
carnivore sunt capabile sa sfasie pielea inghetata cu falcile lor puternice, permitandu-le astfel si
corbilor sa aiba acces la carne.
43. Corbii pot fi invatati usor sa numere pana la 30.
44. Corbii sunt singurele pasari care se joaca si fac glume.
45. Corbii sunt singurele vietuitoare, in afara de om, care aleg sa se drogheze in cautarea expresa
a starilor euforice. Cercetatorii au fost socati sa descopere ca inteligentele pasari practica pe scara
larga myrmecomania (din grecescul "myrmex" - furnica si "mania" - obsesie). Corbii se aseaza pe
musuroaiele de furnici cu aripile si coada deschise. In prima faza, corbul lasa furnicile sa-i invadeze
penajul, zdrobind cateva printre pene. Odata acoperit de furnici furioase, corbul incepe sa execute
un dans bizar, contorsionandu-se, cu capul intotdeauna ridicat si penele umflate. Ciocul sau este
plin de saliva, iar pasarea are o mimica extaziata. Dupa circa 30 de minute, corbul isi revine se
scutura de furnici, se imbaiaza si zboara relaxat. Cercetatorii banuiesc ca acidul formic eliberat de
furnicile muribunde creeaza corbului o stare de euforie.
• 46. In mitologia romaneasca, corbul este o pasare ambivalenta. Pe de o parte, corbul prevesteste
nenorociri: moarte, boli, viscol, razboi. De de alta, este un mediator ceresc intre elemente, intre
vara si iarna, intre uscat si umed, intre Cer si Pamant. In basmele noastre, apare deseori drept aliat
al eroului solar.
47. Corbul este prezent in heraldica veche romaneasca (corbul corvinestilor, corbul valah).
48. Inima de corb se foloseste in magia neagra tiganeasca, unde este considerata buna pentru boli
grele, penele sale fiind folosite la descantat.
49. B. P. Hasdeu nota in scrierile sale despre romanii care cred ca "cioara este paserea tiganului, ca
e obraznica ca el".
50. Ciorile au o zi rezervata in calendarul popular romanesc. Martea Ciorilor este una din zilele de
marti din carnelegi, ultima saptamana inaintea lasatului de carne, tinuta "pentru ca ciorile sa nu
strice semanaturile", dupa cum atesta Tudor Pamfile in lucrarea Agricultura.
51. O legenda in Moldova ne spune ca: "Cioarele, pentru ca mananca tot felul de semintiuni,
trebuie sa duca fel de fel de semintiuni la o manastire de calugari - toti sfinti - si care se afla pe
niste ostroave, si nu poate nici cum sa se intalneasca cu oamenii din lumea asta. Calugarii acestia
traiesc numai din ceea ce li-aduc cioarele. De aceea, cand lipsesc vara cioarele, ele-s duse sa-si faca
datoria lor", Artur Gorovei, Credinti.
52. In folclorul romanesc, cotofana (foto jos), o ruda apropiata a ciorilor, este un simbol feminin
prin excelenta. Lumea satului conoteaza insa nu atat varsta pasarii, cat comportamentul: femeie
galagioasa, guraliva, turbulenta si agasanta. (M. Coman, Mitologie Romaneasca).
• 54. Corbii sunt singurele pasari care nu se tem de furtunile puternice. Cand se starneste o astfel
de furtuna si celelalte pasari stau ascunse, corbii sunt singurii care au curajul sa zboare, jucandu-se
fara griji in vantul puternic, dandu-se peste cap si executand manevre acrobatice de zbor.
55. Putin cunoscut este episodul istoric in care Vlad Tepes a vrut sa-i angajeze pe robii tigani in
randul corpurilor sale de oaste. In fata amenintarii otomane, din lipsa de oameni si resurse, Vlad
Tepes a ridicat intotdeauna o armata mica, insuficienta. In cautare de osteni noi, crancenul voievod
a apelat la satrele de tigani-robi, detinute de boieri si manastiri, promitandu-le romilor dezrobirea,
daca vor alege sa lupte alaturi de el contra turcilor. Entuziasmati la inceput, tiganii au acceptat pe
loc. Grupul de tigani a primit astfel haine si arme, devenind un nou corp in armata valaha. Tiganii
si-au ales chiar un stindard de batalie sub forma unei sulite in care au infipt o cioara. Laudarosi si
tinand sa-l impresioneze pe voievod cu bravura lor, tiganii au cerut chiar sa fie asezati in linia intai,
fiind astfel primii care aveau sa se infrunte cu turcii. Vlad le-a ascultat cererea. Episodul care a
urmat este hilar si burlesc in egala masura.
In fata armatei turcesti care se apropia incet si metodic, tiganii au inceput sa-i batjocoreasca si sa-i
ameninte pe turci. Pe masura ce trupele ienicerilor se apropiau in zgomot crescand de tobe,
meterhanele si timvale, tiganilor a inceput sa le se faca frica. Nimic anormal. Tiganii erau de
generatii intregi fierari, mestesugari si argati. Nu cunosteau stiinta armelor, nici nu
experimentasera puternicul impact psihologic pe care il aveau cruntii ieniceri. Armate mult mai
galonate si titrate, alcatuite din cavaleri occidentali incercati, au dat cinstea pe rusine, fugind din
fata eficientei masini de razboi turcesti. Odata ce valurile de ieniceri au ingustat orizontul, tiganii au
intrat in groaza mortii, aruncand armele pentru a-si inlesni fuga. Astfel, inainte de lupta propriu-
zisa, tiganii au parasit in graba campul de lupta, tipand si alergand dezordonat in rasetele ostirii
valahe. Doar sulita lor cu cioara in varf a ramas infipta in locul unde fusese "regimentul tuciuriu".
De atunci, a ramas vechea zicala romaneasca "Curajos ca cioara-n par".
56. Ciorile din Romania s-au inmultit foarte mult in ultimii ani, devenind un factor de dezechilibru
ecologic. Cauza consta in impuscarea si combaterea irationala a uliilor porumbari, soimilor calatori
si dunareni, acvilelor si bufnitelor mari, singurii dusmani naturali capabili sa rareasca eficient
numarul ciorilor. In lipsa acestor pasari de prada redutabile, ciorile se inmultesc fara probleme,
ajungand sa provoace pagube considerabile.
• 57. Carnea de cioara este comestibila, fiind pe lista a numeroase
restaurante exclusiviste din occident.
58. Credeti sau nu, dar carnea de cioara este mai sanatoasa decat carnea
de porc. Conform unui studiu efectuat in anul 2005 de catre o echipa de
cercetatori germani, carnea de cioara are mult mai putine toxine si
compusi reziduali decat carnea de porc.
59. Carnea de cioara se consuma in trecut in randul multor comunitati
tiganesti sarace din Romania, dupa cum citeaza in lucrarea sa de capatai,
reputatul si regretatul scriitor si gastronom, Radu Anton Roman. Acesta
aduce drept dovezi, marturiile unui tigan batran, pe numele sau Mai
Pampu ,care declara ca: " La Luncanii Ludusului, in vreme de primavara
tarzie, facem tocanita si prajeala dar si alte bucatele o tara gustoase din
ciori tinere. Nu-i greu sa le prinzi, mai rau e ca ne vede lumea si ne rade,
da' rade degeaba, ca ciorile-s mai curate ca rata ori gasca". Tot in
lucrarea "Bucate, Vinuri si Obiceiuri Romanesti", autorul citeaza ironia
locuitorilor de alta data din Popesti Leordeni, care considerau ciorile
drept "porumbei tiganesti".
60. Toate corvidele se imperecheaza pe viata un cu un singur partener.
Fidelitatea ciorilor si a corbilor este atat de mare, incat nu isi cauta alt
partener decat daca cel actual a fost ucis sau capturat.
Cotofenele isi jelesc mortii
• Pe langa acest aspect cel putin surprinzator pentru
pasari, cercetatorii au descoperit cu stupoare ca
stolurile de cotofene se intorc sa ingrijeasca si sa
ingroape trupurile suratelor lor decedate accidental.

• Datorita imaginii create in timp, aceea de pasari

agresive, galagioase si cu un apetit vorace pentru puii
altor specii de pasari, ornitologii nu se asteptau sa
descopere urme de compasiune si regret in randul
cotofenelor. Insa in urma unor studii noi, apriga
cotofana isi arata partea sensibila, dand dovada de
regret si organizand chiar o forma primitiva de
inmormantari. Dr, Mark Becoff, etolog de prestigiu in
cadrul Universitatii din Colorado a descoperit cu uimire
ca un stol de cotofene se ocupa de inmormantarea si
bocirea semenelor decedate.
• " Am observat cu surprindere cum o cotofana s-a
desprins de stol si a coborat in preajma cadavrului unei
alte cotofene lovite de o masina pe o autostrada. In
fata pasarii moarte, cotofana s-a apropiat incet, a atins
cadavrul cu ciocul intr-un mod delicat, dupa care s-a
retras in spate cu capul plecat si pasi mici. Celelalte
cotofene din stol au coborat in viteza si absolut toate i-
au repetat gesturile. Surpriza cea mare de abia acum
urma. O alta pasare a zburat pentru a reveni rapid cu
cateva fire de iarba prospat smulse pe care le
transporta in cioc. Ajunsa la cadavrul cotofenei, s-a
oprit si le-a pus direct pe trupul decedatei. Imediat s-
au conformat si celelate, astfel incat la scurt timp
cadavrul a fost acoperit complet de iarba. Parca au
vrut sa o ingroape in flori", incheie emotionat omul de
stiinta.
• La scurt timp dupa ce a publicat pe Internet
observatia sa, profesorul Becoff a primit zeci de
e-mailuri de la oameni din intreaga lume care i-
au marturisit ca au vazut ritualuri funerare
asemanatoare practicate de cotofene, ciori si
corbi. Studiul a readus in discutie dezbaterile cu
privire la cercetatorii care se indoiesc asupra
faptului ca animalele au suflet si sentimente, cu
toate ca recent s-a mai descoperit ca gorilele si
elefantii isi bocesc mortii, pisicile leaga relatii de
prietenie intre ele, iar sobolanii sunt empatici
unul cu celalalt.
Esop avea dreptate. Ciorile folosesc pietre pentru a ridica nivelul apei
• Un cvartet de ciori inteligente a demonstrat ca una dintre
anecdotele lui Esop poate avea o baza reala. Fabula cu pricina
relateaza povestea unei ciori insetate, ce intalneste un ulcior in care
nivelul apei este prea mic pentru a-l ajunge cu ciocul. Pasarea
incepe atunci sa scape pietre in recipient pentru a ridica nivelul apei
si a-si putea ostoi setea.
• In zilele noastre, intr-un experiment de laborator, patru ciori arunca
pe rand pietre intr-un tub lung de plastic, pentru a ridica apa
suficient incat sa aduca viermele de la suprafata sa la un nivel unde
ciocurile lor sa-l poate insfaca.
Ciorile si corbii fac parte din aceeasi familie a corvidelor, despre
care cercetatorii spun ca rivalizeaza ca inteligenta si pricepere in
folosirea uneltelor chiar cu familia primatelor. “Am desfasurat un
mare numar de studii atat pe corvide cat si pe primate si am ajuns
la concluzia ca performantele ciorilor sunt cel putin egale cu cele
ale maimutelor. Totusi, nu este o miscare foarte corecta sa
consideram ca o specie este mai inteligenta sau mai putin
inteligenta decat alta doarece, adesea, terenurile de joaca difera”, a
declarat coautorul testelor Nathan Emery.
• Nu exista date precise care sa ateste ca ciorile sau
corbii s-ar folosi prea mult de unelte in libertate, dar ei
dovedesc o adaptare remarcabila in manuirea lor in
conditii de laborator. Interesant la experimentul
“esopic” este ca ciorile au dat dovada de gandire
complexa, adaugand in apa un numar de pietre aparent
gandit in prealabil pentru a aduce apa la nivelul dorit.
Concluzia a fost trasa ca urmare a faptului ca pasarile
nu incercau sa extraga viermele plutitor dupa fiecare
piatra adaugata, ci in momentul oportun, ca si cand ar
fi estimat anticipat numarul de pietre necesare.

Mai mult, atunci cand ciorilor li s-a oferit posibilitatea

sa aleaga intre pietre de dimensiuni diferite, au optat
pentru cele mai mari, dand de inteles ca pricepeau
faptul ca acelea vor disloca mai mult apa si vor aduce
viermele spre ele mai rapid.