Dieta 10

Indicații pentru administrare: bolile cardiace în perioada de recuperare sau insuficiență

circulatoare nepronunțată (stadiile l-IIA), hipertensiunea arterială fazele l-II, glomerulonefrita
și pielonefrita cronică fără dereglări ale funcției de eliminare a reziduurilor azotice.
Scopul prescrierii: ameliorarea activității sistemului cardiovascular concomitent, cruțarea
moderată a organelor digestive și a rinichilor; sporirea diurezei și descărcarea metabolismului
intermediar.
Caracteristica generală: limitarea considerabilă a clorurii de sodiu și a lichidului, a
celulozei, care provoacă meteorism; a produselor bogate în colesterol; a substanțelor ce excită
aparatul cardiovascular și sistemul nervos central, irită ficatul, rinichii (substanțele extractive,
uleiurile eterice etc.); îmbogățirea rației cu săruri de potasiu, calciu, substanțe lipotrope
(metionina lecitină); asigurarea organismului cu cantitatea satisfăcătoare de vitamine.
Valoarea energetică: 2170-2400 kcal.
Componența chimică: 85-90 g proteine (animale 40-45 g), 70-80 lipide (vegetale 25-30 g),
300-330 g glucide (mono- și dizaharide 30-40 1-1,2 I lichid liber, 3-5 g clorură de sodiu.
Prelucrarea culinară: cruțarea mecanică moderată a organelor digestive toate bucatele se
pregătesc fără sare.
Regimul alimentar: masa se ia de 5 ori pe zi.

Indicații privind folosirea alimentelor și bucatelor:

 piine și produse de panificație. Piine de grîu din făină de calitatea s a ll-a, coaptă în
ajun sau uscată, coaptă fără sare. Biscuiți. Se exclud pîinea proaspătă, preparatele din
aluat dospit și în foi;
 supe. Se permit 250-400 ml de supă la o masă, de preferat supe ve- getariene cu orez,
cartofi, legume tocate mărunt, supe de lapte. Su- pele se dreg cu smîntînă, cu acid
citric, se condimentează cu mărar și pătrunjel verde;
 carne și carne de pasăre. Se recomandă carne slabă de vită, de vițel, de iepure, de
găină, de curcan, fără tendoane și fără piele. Carnea se fierbe mai întî, apoi, la dorință,
se coace sau se prăjește. Se permit cantități limitate de salamuri dietetice. Se exclud
carnea grasă, carnea de rață, de giscă, ficatul, rinichii, creierul, produsele afumate,
major- tatea salamurilor, conservele de carne;
 peşte. Se permite peștele slab fiert și apoi, la dorință, se poate prăji. pandică produsele
mårii, fierte. Se exclud peștele gras, sărat, afumat, zahar conservele, icrele;
 produse lactate. Se indică laptele natural - la o suportare bună, bău- turile
acidolactice, brînza de vaci și bucatele din brînză cu adaos de tane morcovi, fructe. Se
limitează smîntina, frișca (în bucate), caş- cavalul. Se exclud cașcavalurile grase,
sărate;
 ouă. Se indică cel mult 1 ou pe zi, fiert moale sau în omletă pregătită la aburi, coaptă,
omletă din albuş, în bucate. Se exclud ouảle fierte ecuperare tari, ouåle prăjite;
 crupe. Se folosesc bucate din crupe, pregătite cu apă în două cu lap- te (terci, budinci
coapte), precum și macaroanele, fideaua fiartă. Se exclud leguminoasele;
 legume. Se recomandă cartofi, conopidă, morcovi, sfeclă, dovlecei, dovleac, roșii,
salată, castraveți – fierte, coapte, mai rar în stare proas- pătă. Se limitează varza albă
și mazărea verde. Dieta include ceapă verde, mărar, pătrunjel (în bucate). Se exclud
legumele murate, mari- nate, spanacul, măcrișul, ridichea, usturoiul, ceapa, ciupercile;
 gustări. Se recomandă salate din legume proaspete (morcov ras, roșii, castraveți),
vinegrete drese cu ulei vegetal, ghiveci de fructe, produse ale mării. Se exclud
gustările sărate, picante, grase, afumate, icrele de pește;
 fructe, dulciuri. Se recomandă fructe dulci coapte bine, fructe uscate, compot, cremă
cu gelatină, jeleu, creme cu gelatină din lapte, miere, dulceață, bomboane fără
ciocolată. Se exclud fructele cu celuloză de legume, salate greu digerabilă, ciocolata;
 sosuri si condimente. Se folosesc sosuri cu supă de legume, sosuri de smîntînă, de
lapte, cu ceapă fiartă sau doar aurită. Dintre condimente se indică frunza de dafin,
vanilia, scortișoara, acidul citric. Se exclud sosurile de carne, pește, cu ciuperci,
muştarul, hreanul, piperul;
 băuturi. Se recomandă ceai, cafea slabă cu lapte, sucurile de fructe și bace, de
legume, ceai de măceșe, se limitează sucul de struguri. Se exclud cafeaua naturală,
cacaua;
 grăsimi. Se întrebuințează exclusiv unt nesărat și ulei vegetal.

Hipertensiunea arterială
Cauza hipertensiunii arteriale se consideră a fi surmenarea sistemului central
(al scoarței cerebrale) cu formarea focarelor de excitare stagnantă. Excitația se
răspindește la centrul vasomotor, situat în subcortex și prin partea simpatică a
sistemului nervos vegetativ provoacă mărirea generală a tonusului arterelor mici
(arteriole), susținuta de factorii endocrinoumorali (producerea sporită a
aldosteronului, a reninei de către rinichi etc.). Hipertensiunea arterială, este însoțită,
de regulá, de dereglările metabolismului colesterolului și este frecvent asociată cu
ateroscleroza care dereglează irigarea cu singe a organelor provocind complicații
grave (nefroangioscleroză cu dezvoltarea niei, infarct miocardic, insuficiența
circulației sangvine ş.a.).
Alimentația dietetică în hipertensiunea arterială ține cont de mecanismele
patogenetice de bază ale evoluției bolii, de gravitatea ei și de prezența d
complicațiilor.
Cantitatea de grăsimi în rație se limitează neesențial (65-75 g) pe contul celor
bogate în acizi grași saturați și colesterol (grăsimile animale). Ele se substituie parțial
cu uleiuri vegetale (de floarea-soarelui, de porumb, de soia etc.), bogate în acizi grași
polinesaturați și lecitină. Limitarea moderată a grăsimilor în dietă e rațională din
cauza aterosclerozei concomitente și cu scopul inhibiției proceselor de excitare a
scoarței cerebrale. Surplusul acizilor graşi în alimentație majorează procesele de
excitare în scoarța cerebrală.
Prezența aterosclerozei în hipertensiunea arterială determină necesitatea de a
include în dietă produse bogate în substanțe lipotrope (brînză, peşte, leguminoase
etc.).
Rația alimentară va include o cantitate de proteine care corespunde omului sănătos
(85-90 g). Insuficiența proteinelor reduce rezistența organis mului față de situațiile de
stres. Proteinele se limitează doar în nefroangioscleroză (azotemie).
Conținutul glucidelor în dietă nu suferă schimbări, este necesar însă a spori
consumul produselor bogate în celuloză (legume, fructe nu prea dulci) și a reduce
glucidele uşor asimilabile. Limitarea acestora din urmă se impune din cauza
insuficienței funcționale latente a aparatului insular, prezenței hipercolesterinemiei și
pericolului aterosclerozei. Celuloza se include reieșind din proprietățile ei de a
elimina colesterolul (coprosterina) din organism cu masele fecale. Ea se recomandă
celor obezi pentru a micșora valoarea energetică a rației, fără a influența senzația de
sațietate. Folosirea legumelor și fructelor sărace în sodiu și bogate în potasiu,
magneziu, vitamine corespunde cerințelor alimentației dietetice în hipertensiunea
arterială.
 Necesitatea de a limita sarea de bucătărie în rație este legată de funcția marită a
mineralocorticoizilor suprarenalelor (producerea sporită a aldosteronului, ceea ce
provoacă reținerea sodiului, prin urmare și a lichidului, în organism și contribuie la
mentinerea tensiunii arteriale marite.
Regimul asalin diminueaza excitabilitatea sistemului nervos central. Cantitatea sarii
de bucătărie va fi limitată pina la 4-6 g zilnic. În cazurile grave cu dinamica persistenă
a hipertensiunii arteriale, complicată de insuficiența circulației sangvine, se indică
dieta fară sare, ceea ce contribuie la mărirea diurezei și la micșorare volumului
plasmei sangvine. Limitarea sării de bucătărie contribuie la marine activității lipazei
lipoproteice și duce la scăderea conținutului colesterolului în singe, prevenind
ateroscleroza. Totuşi excluderea totală a sării de bucătărie timp indelungat nu se
recomandă. Hipocloremia poate contribui la acumularea rezidurilor azotice, la
poliurie compensatoare, la eliminarea sodiului din organism in cantități mari.
Cantitatea de lịchid nu se limitează dacă nu este prezentă insuficienta circulației
sangvine și cu atît mai mult în poliurie pe fondul nefroangioscle rozei.
Dieta trebuie să fie bogată în vitamine (bioflavonoizi, niaciná, acid ascorbic,
riboflavina, piridoxina) care întrețin funcțiile principale ale organismului. Acidul
ascorbic acționează pozitiv asupra proceselor de oxidoreducere, micșorează conținutul
colesterolului în sînge, inhibă infiltrația lipidică a vaselor. Niacina dilată sangvină
renală, ameliorează cularizarea sulară și sinteza ATF. Riboflavina contribuie la
inactivarea catecolaminelor care au proprietați presoare proprietăți depresoare.
Riboflavina și Piridoxina se recomandă pentru transformarea acidului linoleic în
arahidonic, care stimulează activitatea lipotropă a colinei, și pentru eliminarea
colesterolului din organism. Bioflovonoizii reduc permeabilitatea pereților vasculari,
în special pentru colesterol, și contribuie la ameliorarea hemodinamicii în vasele mici.
Dieta trebuie să conțină suficientă cianocobalamină, care contribuie la utilizarea
economă a colinei și ameliorarea indicelui lecitină-colesterol.
Se recomandá de limitat calciferolul, care favorizează ateroscleroza, și filochino-
nele, din cauză că ele máresc proprietățile de coagulare a sîngelui. Se recomandă a
îmbogăți dieta cu săruri de potasiu, magneziu, iod. Potasiul este antagonistul
fiziologic al sodiului, mărește diureza și are proprietäți depresoare asupra pereților
vasculari. El intensifică funcția de contracție a miocardului, de aceea este foarte
necesar în insuficiența circulației sangvine. Necesitatea de a îmbogăți rația alimentară
în săruri de potasiu e legată și de faptul ca pe fondul dietei limitate în sare de
bucătărie crește eliminarea po- tasiului din organism. Magneziul intensifică procesele
de inhibiție în scoarța cerebrală, micșorează spasmul musculaturii netede a vaselor și
tensiunea arterială. lonii de magneziu cu acțiune hipocolesterinemică previn
ateroscleroza.
Sînt bogate în magneziu fasolele, mazărea, soia, măceșele, griul, secara, porumbul,
caisele uscate. E rațional a îmbogăți dieta cu iod care are proprietăți antisclerotice.
Cantități sporite de iod conțin produsele mării, nucile.
Se limitează produsele cu proprietăți de coagulare (frișca, smîntina, untul etc.),
bogate în amine biogene (caşcavalul, peștele sărat, leguminoase- le, bananele, roșiile,
ananasul). Se exclud din rație produsele ce excită sistemul nervos central, activitatea
cordului (bulionul din carne și pește, ceaiul concentrat, cafeaua, cacaua, ciocolata,
alcoolul) și excită rinichii (gustările pi- cante, afumăturile).
Hrana trebuie să fie luată în cantități mici (4-5 ori/zi) cu luarea ultimei mese cu 2-3
ore înainte de culcare. Dieta de bază este 10. În stadiul incipient al bolii poate fi
folosită dieta 5 cu limitarea sării de bucătărie. În cazurile grave, cu insuficiența
circulației sangvine, se indică dieta 10. Pe fondul dietei de bază, mai ales în obezitate
și insuficiența circulației sangvine, se prescriu periodic (de 1-2 ori în 7-10 zile) zile de
dietă (compot, orez, mere, salată, pepeni galbeni și pepeni verzi, castraveți etc.). În
complicațiile hipertensiunii arteriale cu nefroangioscleroză și dereglarea funcției de
eliminare a rezidurilor azotice de către rinichi, dietoterapia corespunde cu cea reco-
mandată în insuficiența renală cronică.