Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Hipertensiunea arterială
Cauza hipertensiunii arteriale se consideră a fi surmenarea sistemului central
(al scoarței cerebrale) cu formarea focarelor de excitare stagnantă. Excitația se
răspindește la centrul vasomotor, situat în subcortex și prin partea simpatică a
sistemului nervos vegetativ provoacă mărirea generală a tonusului arterelor mici
(arteriole), susținuta de factorii endocrinoumorali (producerea sporită a
aldosteronului, a reninei de către rinichi etc.). Hipertensiunea arterială, este însoțită,
de regulá, de dereglările metabolismului colesterolului și este frecvent asociată cu
ateroscleroza care dereglează irigarea cu singe a organelor provocind complicații
grave (nefroangioscleroză cu dezvoltarea niei, infarct miocardic, insuficiența
circulației sangvine ş.a.).
Alimentația dietetică în hipertensiunea arterială ține cont de mecanismele
patogenetice de bază ale evoluției bolii, de gravitatea ei și de prezența d
complicațiilor.
Cantitatea de grăsimi în rație se limitează neesențial (65-75 g) pe contul celor
bogate în acizi grași saturați și colesterol (grăsimile animale). Ele se substituie parțial
cu uleiuri vegetale (de floarea-soarelui, de porumb, de soia etc.), bogate în acizi grași
polinesaturați și lecitină. Limitarea moderată a grăsimilor în dietă e rațională din
cauza aterosclerozei concomitente și cu scopul inhibiției proceselor de excitare a
scoarței cerebrale. Surplusul acizilor graşi în alimentație majorează procesele de
excitare în scoarța cerebrală.
Prezența aterosclerozei în hipertensiunea arterială determină necesitatea de a
include în dietă produse bogate în substanțe lipotrope (brînză, peşte, leguminoase
etc.).
Rația alimentară va include o cantitate de proteine care corespunde omului sănătos
(85-90 g). Insuficiența proteinelor reduce rezistența organis mului față de situațiile de
stres. Proteinele se limitează doar în nefroangioscleroză (azotemie).
Conținutul glucidelor în dietă nu suferă schimbări, este necesar însă a spori
consumul produselor bogate în celuloză (legume, fructe nu prea dulci) și a reduce
glucidele uşor asimilabile. Limitarea acestora din urmă se impune din cauza
insuficienței funcționale latente a aparatului insular, prezenței hipercolesterinemiei și
pericolului aterosclerozei. Celuloza se include reieșind din proprietățile ei de a
elimina colesterolul (coprosterina) din organism cu masele fecale. Ea se recomandă
celor obezi pentru a micșora valoarea energetică a rației, fără a influența senzația de
sațietate. Folosirea legumelor și fructelor sărace în sodiu și bogate în potasiu,
magneziu, vitamine corespunde cerințelor alimentației dietetice în hipertensiunea
arterială.
Necesitatea de a limita sarea de bucătărie în rație este legată de funcția marită a
mineralocorticoizilor suprarenalelor (producerea sporită a aldosteronului, ceea ce
provoacă reținerea sodiului, prin urmare și a lichidului, în organism și contribuie la
mentinerea tensiunii arteriale marite.
Regimul asalin diminueaza excitabilitatea sistemului nervos central. Cantitatea sarii
de bucătărie va fi limitată pina la 4-6 g zilnic. În cazurile grave cu dinamica persistenă
a hipertensiunii arteriale, complicată de insuficiența circulației sangvine, se indică
dieta fară sare, ceea ce contribuie la mărirea diurezei și la micșorare volumului
plasmei sangvine. Limitarea sării de bucătărie contribuie la marine activității lipazei
lipoproteice și duce la scăderea conținutului colesterolului în singe, prevenind
ateroscleroza. Totuşi excluderea totală a sării de bucătărie timp indelungat nu se
recomandă. Hipocloremia poate contribui la acumularea rezidurilor azotice, la
poliurie compensatoare, la eliminarea sodiului din organism in cantități mari.
Cantitatea de lịchid nu se limitează dacă nu este prezentă insuficienta circulației
sangvine și cu atît mai mult în poliurie pe fondul nefroangioscle rozei.
Dieta trebuie să fie bogată în vitamine (bioflavonoizi, niaciná, acid ascorbic,
riboflavina, piridoxina) care întrețin funcțiile principale ale organismului. Acidul
ascorbic acționează pozitiv asupra proceselor de oxidoreducere, micșorează conținutul
colesterolului în sînge, inhibă infiltrația lipidică a vaselor. Niacina dilată sangvină
renală, ameliorează cularizarea sulară și sinteza ATF. Riboflavina contribuie la
inactivarea catecolaminelor care au proprietați presoare proprietăți depresoare.
Riboflavina și Piridoxina se recomandă pentru transformarea acidului linoleic în
arahidonic, care stimulează activitatea lipotropă a colinei, și pentru eliminarea
colesterolului din organism. Bioflovonoizii reduc permeabilitatea pereților vasculari,
în special pentru colesterol, și contribuie la ameliorarea hemodinamicii în vasele mici.
Dieta trebuie să conțină suficientă cianocobalamină, care contribuie la utilizarea
economă a colinei și ameliorarea indicelui lecitină-colesterol.
Se recomandá de limitat calciferolul, care favorizează ateroscleroza, și filochino-
nele, din cauză că ele máresc proprietățile de coagulare a sîngelui. Se recomandă a
îmbogăți dieta cu săruri de potasiu, magneziu, iod. Potasiul este antagonistul
fiziologic al sodiului, mărește diureza și are proprietäți depresoare asupra pereților
vasculari. El intensifică funcția de contracție a miocardului, de aceea este foarte
necesar în insuficiența circulației sangvine. Necesitatea de a îmbogăți rația alimentară
în săruri de potasiu e legată și de faptul ca pe fondul dietei limitate în sare de
bucătărie crește eliminarea po- tasiului din organism. Magneziul intensifică procesele
de inhibiție în scoarța cerebrală, micșorează spasmul musculaturii netede a vaselor și
tensiunea arterială. lonii de magneziu cu acțiune hipocolesterinemică previn
ateroscleroza.
Sînt bogate în magneziu fasolele, mazărea, soia, măceșele, griul, secara, porumbul,
caisele uscate. E rațional a îmbogăți dieta cu iod care are proprietăți antisclerotice.
Cantități sporite de iod conțin produsele mării, nucile.
Se limitează produsele cu proprietăți de coagulare (frișca, smîntina, untul etc.),
bogate în amine biogene (caşcavalul, peștele sărat, leguminoase- le, bananele, roșiile,
ananasul). Se exclud din rație produsele ce excită sistemul nervos central, activitatea
cordului (bulionul din carne și pește, ceaiul concentrat, cafeaua, cacaua, ciocolata,
alcoolul) și excită rinichii (gustările pi- cante, afumăturile).
Hrana trebuie să fie luată în cantități mici (4-5 ori/zi) cu luarea ultimei mese cu 2-3
ore înainte de culcare. Dieta de bază este 10. În stadiul incipient al bolii poate fi
folosită dieta 5 cu limitarea sării de bucătărie. În cazurile grave, cu insuficiența
circulației sangvine, se indică dieta 10. Pe fondul dietei de bază, mai ales în obezitate
și insuficiența circulației sangvine, se prescriu periodic (de 1-2 ori în 7-10 zile) zile de
dietă (compot, orez, mere, salată, pepeni galbeni și pepeni verzi, castraveți etc.). În
complicațiile hipertensiunii arteriale cu nefroangioscleroză și dereglarea funcției de
eliminare a rezidurilor azotice de către rinichi, dietoterapia corespunde cu cea reco-
mandată în insuficiența renală cronică.