Sunteți pe pagina 1din 4

F O R M E  

D E   T U R I S M CLASIFICARE DUPĂ CRITERII

Forma de turism poate fi definită prin aspectul concret pe care îl îmbracă asocierea/combinarea
serviciilor (transport, cazare, alimentaţie, agrement) ce alcătuiesc produsul turistic, precum şi
modalitatea de comercializare a acestuia. În practica turistică există o serie de criterii
şi posibilităţi de grupare a formelor de turism!
a) în funcţie de locul de provenienţă sau originea turiştilor:
• turismul intern
 practicat de populaţia unei ţări în interiorul graniţelor naţionale
• turismul internaţional
rezultat al deplasării persoanelor în afara graniţelor ţării lor de reşedinţă. turismul
internaţional se subdivide în turism emiţător (outgoing), de trimitere sau pasiv,
care sereferă la plecările turiştilor autohtoni peste graniţă, şi turism receptor (incoming) % de
primire sauactiv % care cuprinde sosirile de turişti din alte ţări pentru petrecerea vacanţei în ţara
primitoare.

b) după modalitatea de comercializare a vacanţelor:


• turismul organizat
se caracterizează prin angajarea anticipată a prestaţiei, respectiv a tuturor
sau principalelor servicii legate de călătorie şi sejur.
'ceastă angajare se realizează prin intermediulcontractelor (voucherul, biletul
de odihnă şi tratament) sau a altor tipuri de înţelegere conveniteîntre turist şi agenţia
de voiaj sau alţi organizatori de vacanţe (hoteluri, companii aeriene).
• turismul pe cont propriu,
numit uneori şi neoganizat, nu presupune angajarea prealabilă a
unor  prestaţii turistice. Vizitatorul hotărăşte singur asupra destinaţiei, duratei deplasării, perioad
ei derealizare a acesteia, mijlocul de transport, modalităţilor de agrement.

turismul semiorganizat
se caracterizează prin îmbinarea trăsăturilor specifice celor douăforme deja prezentate.
c) în funcţie de gradul de mobilitate a turistului:
• turism itinerant sau de circulaţie
c a r a c t e r i z a t p r i n t r - u n g r a d d e m o b i l i t a t e r i d i c a t , î n c a r e  programul cuprinde
vizitarea mai multor locuri, cu şederi scurte 2-3 zile în acelaşi perimetru.
• turism de sejur,
cu un grad de mobilitate redus, ce presupune petrecerea vacanţei în aceeaşi localitate,
indiferent de durata acesteia. Turismul de sejur se subdivide, la rândul lui în:

turism de sejur scurt se mai numeşte şi turism de Weekend, presupune una


s a u d o u ă înnoptări, de obicei în zonele limitrofe locului de reşedinţă

turism de sejur mediu coincide cu durata standard a călătoriilor (7-10 zile)

turism de sejur lung atunci când timpul de rămânere într-o localitate depăşeşte, de regulă,0 1
zile şi este practicat în general de turiştii de vârsta a treia care efectuează
c u r e ş i tratamente medicale sau de către turiştii cu venituri foarte ridicate.

c)din punct de vedere al periodicităţii sau frecvenţei de manifestare a cererii



turism continuu (permanent)
organizat pe întreaga durată a anului calendaristic (de e xemplu turism cultural, de
afaceri)

turism sezonier
legat de existenţa anumitor condiţii naturale sau evenimente culturale, artistice,
sportive şi
se grupează în: turismul de iarnă, turismul de vară, turismul de circumstan
ţ ă (ocazional).
d)după mijlocul de transport folosit, formele de turism pot fi grupate în:
• drumeţii
• turism rutier
• turism feroviar
• turism naval
• turism aerian

d) în funcţie de motivaţia deplasărilor


 
• turismul de agrement
este o formă frecvent întâlnită, oferind un bun prilej de a cunoaşte locuri noi, istoria
şi obiceiurile lor. Din acest punct de vedere, el se interferează cu aşa numitul turism
cultural.
• turismul de odihnă şi recreere
are un caracter mai puţin dinamic, cu un sejur ceva mai lung, legatde o anumită localitate cu
particularităţi specifice.
• turismul de tratament şi cură balneară
este o formă specifică a turismului de odihnă care a luato amploare mare nu atât ca urmare
a dorinţei de a preveni anumite îmbolnăviri, c ât, mai ales, creşterii surmenajului şi a
bolilor profesionale provocate de ritmul vieţii moderne. Din aceastăcauză, el este
legat mai mult de anumite staţiuni cunoscute pentru proprietăţile lor
terapeutice, pentru apele minerale, termale, pentru nămoluri, situate într-un climat de cruţare.
• turismul sportiv
constituie o altă formă a circulaţiei foarte agreată de anumite categorii
a l e  populaţiei. Practic el poate acoperi toate categoriile de sporturi, de la cele nautice, sporturile 
deiarnă până la alpinism, vânătoare, pescuit.
• turismul ştiinţific
are un caracter ocazional, referindu-se la participarea la congrese, la vizitarea unor
obiective industriale, zone agricole, a unor obiective hidroenergetice. Din punct de
vedere ştiinţific un interes aparte îl prezintă vizitarea unor peşteri, rezervaţii
naturale, monumente ale naturii.
• turismul de cumpărături
(shopping tourism) determinat de deplasările ocazionale în alte localităţi (ţări) în vederea
achiziţionării unor produse în condiţii mai avantajoase decât cele oferite pe planlocal (naţional)
sau a unor produse pe care nu le oferă piaţa locală.

f) după caracteristicile socio-culturale ale cererii:


• turismul particular (privat)
 se adresează unor persoane cu venituri ridicate, care, de regulă, dispun de o a doua
reşedinţă cum ar fi case de vacanţă la munte sau la mare. Aceste persoane şi atunci
cnd apelează la turismul organizat se deplasează cu mijloace proprii de transport şi recurg la
servicii deosebite şi forme de cazare cu un grad de confort mai ridicat"
• turismul social
este un turism de masă, agreat de persoanele cu posibilităţi financiare
relativlimitate. 'ceşti turişti solicită forme ieftine de cazare şi mijloace de transport
în comun, sau cel mult închiriate, unde pot beneficia de unele reduceri la tarifele de transport.
În aceeaşi categorie seîncadrează şi cei care solicită bilete prin sindicat.
• turismul pentru tineret
constituie o formă particulară a turismului social, adres ându-se, cu precădere,
categoriilor tinere ale populaţiei. Această formă de turism apelează la tabere de creaţie,
cantonamente, vacanţe la preţuri medii şi submedii, fiind utilizate mijloacele de
transport mai ieftine, forme suplimentare de cazare, pensiuni.
• turismul de afaceri
este acea formă de turism practicată de angajaţi sau de alte categorii
d e  persoane, în interes de serviciu, în interiorul sau în afara ţării de reşedinţă,
incluzând participarea la întruniri de afaceri, târguri şi expoziţii, conferinţe şi reuniuni.

g)după categoria de vhrstă şi ocupaţia turiştilor:


• turism pentru tineret
• turism pentru populaţia activă
• turism pentru pensionari.
 
h) după caracteristicile prestaţiei turistice principale preferate de turist în
cadrul sejurului:
• turismul de sejur pe litoral
 practicat pentru cura heliomarină, sporturi nautice, odihnă şi recreere, tratament balnear
• turism de sejur în staţiunile montane
 cuprinde turismul practicat în vacanţe şi Weekend aproape în tot timpul anului, iar în
sezonul alb turismul pentru practicarea sporturilor de iarnă (schi, săniuţă, bob, patinaj, sno-bord)
• turismul în staţiunile balneotclimaterice
reprezintă un sector major în cadrul industriei turistice, datorită particularităţilor sale
specifice. Este cunoscut că aproape o treime din apele termale şi minerale de care
beneficiază Europa este concentrată în România, iar efectele acestora pentru sănătate au fost
atestate dea lungul secolelor
 
• turismul cu caracter special:
vânătoare şi pescuit sportiv, congrese, conferinţe.

se mai pot menţiona, tot după caracteristicile socioeconomice ale cererii şi ale


clientelei:
• turismul politic
*i a   î n   c o n s i d e r a r e  participarea la evenimentele politice însemnate sau lasărbători
naţionale. Afilierea la anumite ideologii poate fi, de asemenea , o atracţie pentru
călătorie.
• turismul urban
 se referă în general la petrecerea timpului liber sau a vacanţelor în oraşe  pentru
vizitarea acestora sau pentru desfăşurarea unor activităţi diverse cum sunt vizionarea de
spectacole, expoziţii etc. Datorită acestei accepţiuni el are o sferă de cuprindere
extrem de largă şi deci este destul de dificil de particularizat în raport cu alte forme de turism.
Proporţia turismului urban intern deţine cote superioare celui internaţional. 
• turismul rural
 reprezintă una din cele mai reuşite soluţii în ceea ce priveşte armonizarea cerinţelor
turismului cu exigenţele protejării mediului şi dezvoltării durabile şi se defineşte îns e n s l a r g
prin dorinţa de a petrece vacanţa în mijlocul naturii, de întoarcerea la
v i a ţ a ş i obiceiurile tradiţionale. Se ştie însă că sfera de cuprindere a turismului rural este
destul de largă, i a r a c e s t a   s e r e f e r ă   l a   t o a t e   a c t i v i t ă ţ i l e   o c a z i o n a t e   d e
petrecere a unei perioade de timp
determinate în mediul rural, mijlocul de cazare fiind fie gospodări
a   ţ ă r ă n e a s c ă ,   f i e echipamente turistice generale cum sunt hanurile, hotelurile, popasuri.

Agroturismul pe de altă parte este mai strict din punctul de vedre al condiţiilor ce se impun


pentru petrecerea vacanţei şi presupune şederea în locuinţa ţărănească, consumarea de
produse agricole şi participarea într-o anumită măsură la activităţile agricole specifice.
Indiferent de tip de turism, conţinutul activităţii turistice rurale se circumscrie coordonatelor
spaţiului rural, locuitorilor ce păstrează anumite tradiţii, obiceiuri şi produse
agroalimentare consumate de turişti cu  prilejul şederii în gospodăria ţărănească. După
caracteristicile geografice ale zonelor în care sunt amplasate şi de categoria valorilor turistice
existente, satele turistice se grupează în:
etnofolclorice
de creaţie artistică şi artizanală
 peisagistice şi climatice
viti-pomicole
 pescăreşti şi vânătoreşti
 pastorale
 pentru practicarea sporturilor de iarnă
• după vârsta participanţilor:
< turismul pentru preşcolari
< turismul pentru elevi
< turismul pentru tineret
< turismul pentru adulţi (până la 61 ani)
< turismul pentru vârsta a treia
Formele de turism prezentate oferă o imagine a complexităţii activităţii, a proprietăţii serviciului
turistic dea se particulariza în raport cu specificul cerinţelor fiecărui turist sau grup
de turişti, a varietăţii problemelor ce trebuie soluţionate de organizatorii de turism.