Calculul dinamic:

- Stabilirea maselor mecanismului motor (piston, segmenti, axul pistonului, biela)

- Calculul fortelor si momentelor din mecanismul motor; reprezentarea grafica a

acerstora

- Trasarea diagramei polare a fusului maneton.

***
Principalele forţe care acţionează asupra mecanismului motor sunt: forţa
de presiune a gazelor din cilindru şi forţele de inerţie. Aceste forţe produc şi
momente dintre care cel mai important este momentul motor. Cunoaşterea lor
este necesară pentru abordarea calculului de rezistenţă, de vibraţii si studiul
echilibrajului motorului.

Fig.1 – Schema principalelor date Fig.2 – Schema forţelor ce acţionează

constructive şi cinematice ale asupra mecanismului motor (bielă-
mecanismului bielă-manivelă manivelă)

Schematic aceste forţe şi semnul lor sunt prezentate în figura 2, în timp ce

figura 1 arată principalele date constructive şi cinematice ale mecanismului bielă-
manivelă (ciclul motor începe totdeauna în PMI, deplasarea pistonului va fi
măsurată totdeauna din PMI; poziţia mecanismului motor va fi precizată de
unghiul manivelei ).
Forţa F care exercită acţiunea sa asupra pistonului este rezultanta dintre forţa
de presiune a gazelor Fg şi forţa de inerţie a maselor cu mişcare de translaţie Ftr:

F = Fg + Ftr (1)

1. Forţa de presiune a gazelor

Dacă p este presiunea gazelor din cilindrul motorului şi pcarter presiunea

gazelor din carterul motorului, fig.3, forţa gazelor Fg va fi:

  D2
Fg   p  pcarter  (2)
4

Presiunea gazelor din carter, în cazul motorului în patru timpi este:

pcarter=0,1 MPa.

Fig.3 – Schemă pentru determinarea forţei de

presiune a gazelor Fg

Această forţă este o funcţie periodică de perioadă 4π pentru motorul în

patru timpi (=4).
Pentru a preciza presiunea gazelor din cilindru pentru fiecare unghi de
rotaţie al manivelei (de la 0° la 720°) se face o construcţie ajutătoare diagramei
indicate, fig.4. La partea superioară sau sub diagramă, cu centrul în O se descrie un

2
semicerc cu rază identică cu raza manivelei AB/2 (AB reprezintă cursa pistonului
S=2R la scara la care a fost construită diagrama). La dreapta punctului O, cu centrul
în O', situat la distanţa RΛ/2 de O, a aceeaşi scară, se descrie alt semicerc de rază
arbitrară. Acest semicerc va fi divizat într-un număr de părţi egale (de obicei 18, o
diviziune având 10°1). Se uneşte centrul O' cu punctele astfel determinate pe
semicercul de rază arbitrară cu centrul în O' şi se prelungesc segmentele astfel
determinate până se intersectează cu semicercul de rază R=S/2 de centru O.

Fig.4 – Construcţie auxiliară pentru

a trece diagrama indicată din
coordonate p-V în coordonate p-

Din punctele A0, A1,..., Ak astfel determinate se ridică verticale până la

intersecţia cu la diagrama indicată; ele corespund diferitelor unghiuri de rotaţie

1
Valoarea diviziunii se va alege astfel că ea reprezintă un divizor al perioadei funcţionale a motorului
/i , =720° fiind durata ciclului motor la motorul în patru timpi şi i numărul de cilindri ai motorului ;
de exemplu :
i=4  /i=180° ; divizorul care interesează  10 ; o diviziune=10° (de preferinţă)
i=5  /i=144° ; divizorii care interesează  9 ; o diviziune =9° (de preferinţă)
i=6  /i=120° ; divizorul care interesează  10 ; o diviziune =10° (de preferinţă)
i=8  /i=90° ; divizorul care interesează  10 ; o diviziune =10° (de preferinţă)
i=10  /i=72° ; divizorii care interesează  8; 9 ; o diviziune =9° (de preferinţă)

3
ale arborelui cotit. Proiecţiile punctelor Ak pe abscisă reprezintă poziţia
pistonului corespunzătoare unghiului  1.

Fig.5 – Sistemul de mase înlocuitor al

bielei

2. Forţele de inerţie

Principalele piese cu mişcare de translaţie sunt: pistonul, bolţul, segmenţii.

Acestor piese li se adaugă o parte a masei bielei; aceasta, având o mişcare plan-
paralelă, se înlocuieşte printr-un sistem echivalent din punct de vedere dinamic.
Masa bielei mL va fi înlocuită prin două mase echivalente, fig.5: mB având o
mişcare de translaţie (ea se adaugă celorlalte mase cu mişcare de translaţie) şi
mA care are o mişcare de rotaţie (ea se ataşează manetonului arborelui cotit) în
conformitate cu relaţia:

AAk = R [1 - cos ( + )] = R [1 - (cos  cos  - sin  sin )]

1

De relation :
R
sin  = R sin 
2
et considérant cos1, parce que RΛ/2R, résult :
 
AAk = R [(1 - cos ) + sin2 ] = R [(1 - cos ) + (1 - cos 2)] = xB
2 4

4
 mL  mA  mB (3)

Pentru calculul dinamic se utilizează date statistice:

mA  0,68  0,82  mL
(4)
mB  0,28  0,32  mL

Pentru motoarele de tracţiune (autoturisme, autocamioane, tractoare),

uzual:

mA  0,725  mL
(4’)
mB  0,275  mL

Ca urmare, masa pieselor cu mişcare de translaţie mtr este:

m tr  m p  m b  m s  m B  m gp  m B (5)

unde mp este masa pistonului, mb – masa bolţului, ms – masa segmenţilor, mB – masa

părţii din bielă având mişcare de translaţie, mgp – masa grupului piston (piston +
bolţ + segmenţi).
Masa pistonului depinde de tipul motorului, de alezaj, de materialul
utilizat, de soluţiile constructive adoptate.
Această masa este precizată în figurile 6...11, pe baza experienţei
constructorilor de motoare cu ardere internă.

5
 Fig.6 – Masa pistoanelor motoarelor cu ardere internă în funcţie de alezaj (material –
aliaje de aluminiu) : sus) motoare diesel ; jos) motoare cu aprindere prin scânteie,

6
Fig.7 – Masa pistonului mp motoarelor cu ardere internă în funcţie de alezajul D

Fig.8 (la stânga) – Masa

ansamblului piston-bolţ pentru
diferite tipuri constructive de
piston (pistoane “uşoare” pentru
motoare cu aprindere prin
scânteie),

7
 Fig.9 – Comparaţie între mărimile echipajului mobil în cazul pistonului “uşor” şi în cazul
pistonului standard (de serie) – motoare cu aprindere prin scânteie,

Fig.10 – Comparaţie între piesele echipajul mobil al unui motor de serie şi al unui motor
sport - motoare cu aprindere prin scânteie, [7]

8
 Fig.11 – Masa pistonului şi a grupului
piston (motor cu aprindere prin
scânteie) în două cazuri : piston
standard şi piston “uşor”,

O altă posibilitate de a determina masa pistonului este utilizarea noţiunii

de densitate aparentă a pistonului p :

mp
 p  106 (6)
D3

Valori ale densităţii aparente a pistonului p sunt prezentate în tabelul 1 şi în

figura 12a,b,c.

Tabelul 1 – Densitatea aparentă a pistonului

Materialul pistonului Tipul motorului p [kg/dm3]
=4 0,5 ÷ 0,8
MAS
=2 0,8 ÷ 1,0
Aliaj uşor
Injecţie indirectă 0,9 ÷ 1,2
MAC =4
Injecţie directă 1,2 ÷ 1,4
=4
Fontă MAC 1,6 ÷ 2,4
=2

9
 Fig.12a – Masa aparentă a pistoanelor motoarelor cu aprindere prin scânteie în funcţie
de înălţimea de compresie aparentă Hc/D. Zona cuprinsă între punctele 1 şi 2 este
considerată de firma KARL SCHMIDT ca reprezentativă pentru stadiul actual, (pentru
puterea litrică a se vedea şi figura 12b)

Fig.12b (stânga) –
Evoluţia puterii litrice
la motoarele cu ardere
internă după KARL
SCHMIDT, []

10
 Fig.12c – Densitatea aparentă a pistonului în funcţie de înălţimea de compresie relativă
Hc/D,

Cu notaţia mgp se desemnează la masa grupului piston, grup format din

piston, bolţ şi segmenţi :

m gp  m p  m b  m s (7)

Se recomandă :

m gp  1,2  1,5  m p (8)

Masa bielei depinde de tipul de motor – MAS sau MAC, de alezaj şi de

soluţia constructivă adoptată.
Masa bielei se poate determina pe baza masei raportate a bielei – m L ,
care este raportul între masa bielei şi suprafaţa transversală a pistonului :

11
 mL
mL = (9)
 D2
4

Prin urmare, masa bielei va fi :

 D2
mL = mL  (10)
4

Valori pentru masa raportată a bielei m L - în tabelul 2 şi figura 13, iar pentru
masa bielei în figura 14.

Tabelul 2 – Masa raportată a bielei

Tipul motorului mL [g/mm2]
MAS 0,09 ÷ 0,20
Rapid 0,09 ÷ 0,50
MAC Naval sau De putere mică 0,45 ÷ 0,90
staţionar De putere mare 1,30 ÷ 3,00

12

Fig.13 – Masa raportată a bielei m L în funcţie de alezaj D, [1] [2] [3]

 Fig.14 – Masa bielei mL în funcţie de alezajul D şi tipul constructiv al blocului motor – în
linie sau în V, (după [4])

Este şi o recomandare privitoare la masa relativă a pieselor cu mişcare de

translaţie m tr :

m tr
m tr = 103 (11)
 D2
4
şi anume :
 (0,1÷0,2) g/mm2 pentru motoarele cu aprindere prin scânteie,
 (0,25÷0,55) g/mm2 pentru motoarele diesel.

În tabelul 3 sunt prezentate valori orientative ale maselor relative ale

pistonului

mp
m p = 103
 D2
4
bielei

13
 mL
m L = 103
 D2
4

şi a pieselor cu mişcare de translaţie

m tr
m tr = 103
 D2
4

după Orlin.

Tabelul 3 – Valori orientative pentru masele relative ale pistonului, bielei şi a

pieselor cu mişcare de translaţie, [12]
Masa relativă a
Masa relativă a Masa relativă pieselor cu
Materialul pistonului m
Tip motor Destinaţia motorului p a bielei mL mişcare de
pistonului
translaţie mtr
g/mm2
MAS Automobil Aluminiu 0,08 ÷ 0,12 0,09 ÷ 0,02 0,10 ÷ 0,20
Automobil Aluminiu 0,20 ÷ 0,25 0,30 ÷ 0,40 0,30 ÷ 0,50
Tractor de putere Aluminiu 0,25 ÷ 0,35 0,35 ÷ 0,55 0,35 ÷ 0,55
mică Fontă 0,60 ÷ 1,10 0,45 ÷ 0,90 0,75 ÷ 1,40
MAC
Naval lent şi staţionar Aluminiu 0,60 ÷ 0,85 – 0,65 ÷ 1,15
semirapid Fontă 1,20 ÷ 1,70 0,85 ÷ 1,10 1,50 ÷ 2,00
Naval şi staţionar lent Fontă 1,50 ÷ 3,00 1,30 ÷ 3,00 2,00 ÷ 3,00

Asupra pistonului lucrează forţa F care este rezultanta dintre forţa de

presiune a gazelor Fg şi forţa de inerţie a maselor cu mişcare de translaţie Ftr:
Forţa F astfel determinată se descompune în două componente, fig.2:
- K, după axa bielei:
F
K=
cos 

- N, normală la cilindru:

14
 N = F tg  )
Forţa K se descompune în două componente:
- Z, după direcţia manivelei:

cos ( + )
Z =F
cos 
- T, după normala la manivelă:

si n ( + )
T =F
cos 

Convenţia de semne pentru aceste forţe este precizată în figura 2.

Pentru a calcula aceste forţe şi a le reprezenta grafic în funcţie de
unghiul arborelui cotit  sunt necesare funcţiile trigonometrice din relaţiile
Acestea se găsesc în anexele II, III, IV, V.
Variaţia acestor forţe în timpul ciclului motor sunt precizate sunt
precizate în figurile 15, 16, 12.

Fig.15 – Variaţia forţelor Fg, Ftr şi F în funcţie de unghiul de rotaţie al arborelui cotit 

15
 Fig.16 – Variaţia forţelor K şi N în funcţie de unghiul de rotaţie al arborelui cotit 

Fig.17 – Variaţia forţelor T şi Z în funcţie de unghiul de rotaţie al arborelui cotit 

16
 Fig.18 – Momen-tul motor M al motorului monocilindric şi momentul motor
mediu al acestuia Mm (=720° – perioada funcţională a motorului în patru
timpi)

Momentul motor

a) Momentul motor al motorului monocilindric

Se numeşte moment motor instantaneu al unui motor monocilindric,
momentul produs de forţa perpendiculară pe manivelă T:

T R
M= Nm
1000

(T în N, R în mm).
Momentul motor mediu este momentul motor constant care, în timpul
perioadei funcţionale ζ, produce acelaşi lucru mecanic ca şi momentul motor real,
fig.18:
1 
Mm =  Md 
0

şi, pe baza lui se verifica puterea indicată a motorului monocilindric

17
 Mm  n
Pi = [kW]
9550
unde (Mm în Nm, n în rot/min).
b) Momentul motor al motorului policilindric
Momentul motor al motorului policilindric se determină ţinând cont de
următoarele consideraţii:
- cilindri sunt identici, deci dezvoltă acelaşi moment motor;
- toţi cilindrii lucrează asupra aceluiaşi arbore cotit;
- într-o perioadă ζ în fiecare cilindru se produce o aprindere;
- aprinderile sunt decalate uniform în interiorul unei perioade ζ; în
consecinţă şi momentele motoare sunt uniform decalate.
Decalajul între două aprinderi consecutive este ζ/i, unde i reprezintă
numărul de cilindri ai motorului; de exemplu pentru un motor cu patru cilindri
acest decalaj este ζ/i=720/4=180°RAC.
Deoarece valorile momentului motor rezultant se reproduc după fiecare
interval rezultă că perioada momentului motor rezultant este ζ/i.

Puterea efectivă a motorului policilindric este:

Mrez,m  n
Pe = m  [kW]
9550
unde m este randamentul mecanic (stabilit cu ocazia calculului ciclului motor),
Mrez,m este în Nm, iar n în rot/min.
Pentru calcului forţelor şi momentelor din mecanismul motor necesare
verificării pieselor motorului se întocmeşte un tabel ca cel de mai jos:

Tabel 4- Calculul fortelor si momentului din mecanismul motor

 pcil Fg jB Ftr F 1 K tg N cos   Z sin  T M1
cos  cos  cos 
R2

°RAC MPa N - N N - N - N - N - N Nm
0
10
20

710
720

18
 Diagrama polara a fusului maneton

Fig.19 – Rezultanta RM a forţelor K

din bielă şi FmA a masei în rotaţie a

bielei la două unghiuri oarecare 
ale manivelei OA

Pe fusul maneton acţionează rezultanta RM a două forţe, fig.19 :

 Forţa K transmisă de bielă

 Forţa de inerţie a masei bielei în rotaţie mA – FmA :

  
RM = K + FmA

mA  R  2
FmA = -
1000

Această rezultantă are valori diferite, în funcţie de poziţia manivelei OA,

fig.10. Pentru a obţine rezultanta RM se construieşte diagrama polară a fusului
maneton, fig.20, ţinând cont că forţa FmA este constantă şi este plasată pe
direcţia manivelei, fig.19.
Trasarea diagramei polare a fusului maneton

19
 Se trasează un cerc cu centrul în A şi rază egală cu lungimea bielei L, la o
scară a lungimilor arbitrar aleasă. Din punctul A, pe verticală în jos, se trasează un
cerc de rază arbitrară şi centru O situat la distanţa AO=R – raza manivelei. Se
împarte acest ultim cerc în 12 părţi egale. Se prelungesc razele duse din centrul O
la cele 12 arce de cerc până la intersecţia cu cercul exterior de centru A şi se
numerotează punctele obţinute B0, B1, B2, ... , B12ΞB0 în sens invers sensului de
rotaţie al arborelui cotit. Unind aceste puncte cu centrul A se obţine mecanismul
bielă-manivelă într-o poziţie particulară : manivela AO ramâne fixă iar biela AB se
găseşte în diferite poziţii unghiulare =0°, 30°, 60°, ... în sens invers sensului de
rotaţie al arborelui cotit. La o scară a forţelor, arbitrar aleasă, se plasează
forţele K de la calculul dinamic în felul următor :

 Pe bielă de la A spre Bi (unde i=0, 1, 2, ..., 12) dacă forţa K

este negativă

 Pe prelungirea bielei, tot din punctul A, dacă forţa K este

pozitivă.

 Punctele astfel obţinute pe bielele AB0, AB1 ... sau pe prelungirea

lor sunt numerotate de la 0 la 24 (0, 1, 2, 3, ..., 24Ξ0). Unind aceste
puncte în ordine se obţine diagrama polară a fusului maneton, fig.20.

 Din punctul A, la aceeaşi scară a forţelor, se determina polul

diagramei pe verticala AO, de la A spre O, segmentul
AOMΞFmA.

Se poate construi această diagramă în coordonate carteziene, fig.21,

utilizând relaţiile următoare :

2 2 2
RM = ( Z- mA  R   ) + T

în care forţele Z şi T au semnele rezultate din calculul lor (vezi tabelul

forţelor de la calculul dinamic).
Se reprezinta grafic RM = f() si se determina RMmax (valoarea maxima) si RMm
(valoarea medie).

20
Fig.20 – Diagrama polară a fusului maneton

21
 Fig.21 – Diagrama polară a fusului maneton în
coordonate carteziene şi valoarea maximă a
forţei rezultante RM,max

Trasarea diagramei calitative de uzură a fusului maneton

Cu ajutorul acestei diagrame se determină poziţia orificiului de ungere a

fusului maneton (pe aici iese uleiul în lagărul bielei, ulei venit de la fusul palier printr-
un canal executat prin interiorul braţului arborelui cotit). Diagrama polară a fusului
maneton este la baza construcţiei acestei diagrame. Pentru a realiza această
construcţie se foloseşte procedura următoare :

 Se fixează diagrama polară pe planşeta de desen (coala de hârtie A), fig.22.

22
 Fig.22 – Trasarea diagramei de uzură a fusului maneton: stânga – faza iniţială : aranjarea celor trei coli A,
B, C (semnele X arată punctele de fixare a foilor A şi C) ; dreapta – faza intermediară : determinarea
încărcărilor fusului maneton pentru fiecare poziţie a mecanismului bielă-manivelă din diagrama polară a
fusului maneton – 0, 1, 2, 3, ..., etc.

 Pe o foaie de hârtie de calc – coala B – se trasează trei semidrepte orientate

unghiular la 120° şi concurente în OM. Pe una din aceste semidrepte se
trasează o săgeată. Această coală va fi liberă, fig.22.

 Pe o altă foaie de hârtie de calc – a treia coală C – se trasează un cerc cu

centrul în OM şi rază arbitrară. Această coală va fi fixată deasemenea pe
planşeta de desen, fig.22.

 Se fixează colile B şi C peste coala A cu ajutorul pionezei din trusa de desen,

pioneză plasată în centrul comun OM, fig.22.

 Se orientează săgeata de pe coala B spre cifra 0 inscrisă pe coala A

(diagrama polară, fig.20) şi se trasează un arc de cerc între cele două
semidrepte opuse celei cu săgeată de pe coala B. Acest arc are grosimea egală
cu segmentul OM0 la o scară a forţelor arbitrar aleasă şi el va fi plasat la
interiorul cercului de pe coala C (de la periferie spre centru), apoi se
haşurează zona cuprinsă între acest arc şi cercul cu centrul O M, fig.22.

23
 Se orientează, apoi, săgeata de pe coala B spre cifra 1 înscrisă pe coala A
(diagrama polară, fig.22) şi se trasează un arc de cerc între cele douăx
semidrepte opuse celei cu săgeată de de pe coala B. Acest arc are grosimea
egală cu segmentul OM1 la aceeaşi scară a forţelor arbitrar aleasă. El va fi
plasat la interiorul cercului de pe coala C, de la zona haşurată anterior spre
centrul OM ; se haşurează deasemenea această zonă, fig.22.

 Se continuă în acelaşi fel orientând săgeata de pe coala B spre cifrele 2, 3

până la cifra 23 indicate pe coala A.
 Se împarte cercul desenat coala de calc C în 12 sau 16 sectoare egale. Se iau
în compas numai segmentele haşurate pentru fiecare sector şi ele se plasează,
de la periferie spre centru, într-un alt cerc de acelaşi diametru desenat pe o
altă coală de hârtie, fig.23.

 Se reunesc aceste puncte şi se haşurează zona cuprinsă între această linie şi

periferia cercului. Se constată existenţa unei zone fără haşură sau cu haşură
dar de grosime redusă. Această zonă este ideală pentru plasarea aici a
orificiului de ungere a fusului maneton, fig.23.

Fig.23 – Trasarea diagramei de uzură a fusului maneton – determinarea zonei

de plasare a orificiului de ungere a fusului maneton – unghiul u

24