Sunteți pe pagina 1din 26

Universitatea din Piteşti

Facultatea de Ştiinţe Economice


Specializarea: CMAC

Analiza performanţelor şi rentabilităţii cu ajutorul soldurilor


intermediare de gestiune la SC Ştef Mar SRL

Masteranzi:
MCIG
Cuprins

Capitolul I
I. Consideraţii teoretice şi metodologice privind soldurile intermediare de
gestiune…………………………………………………………………………………............ 3
I.1. Necesitatea şi importanţa soldurilor intermediare de gestiune…………................. 3
I.2. Conţinutul şi metodologia de calcul a indicatorilor...................................................4
Capitolul II
II Prezentarea generală a activităţii SC Ştef Mar SRL……………………………........6
II.1 Profilul şi structura organizatorică a firmei...............................................................6
II.2 Evoluţia principalilor indicatori economico-financiari ai firmei..............................8

Capitolul III
III Analiza diagnostic a indicatorilor privind soldurile intermediare de gestiune în
cadrul SC Ştef Mar SRL………………………………………………………….........……..14
III.1. Analiza nivelului şi dinamicii indicatorilor…………………………………………....14
III.2. Analiza şi interpretarea principalilor indicatorii...............................................................15
III.3. Efectele modificări indicatorilor……………………………….......................................19

Capitolul IV
Concluzii………………………………………………..................................................21

Bibliografie
Capitolul I

I.1. Necesitatea şi importanţa temei studiate

Calitatea procesului decizional este dependentă într-o mare măsură de cantitatea şi calitatea
informaţiilor pe care se fundamentează decizia, informaţii despre care se poate spune că descriu
aceste aspecte, elemente din activitatea întreprinderii asupra cărora se intenţionează a se acţiona
prin decizii.Cu cât volumul este mai mare şi calitatea lor are un nivel cât mai ridicat cu atât
decizile adoptate au şanse mai mari să producă efectele aşteptate. În acest sens analiza
economico-financiară devine un furnizor important de informaţii pentru procesul decizional.
Analiza economico-financiară este unul dintre cele mai importante instrumente ale procesului
decizional, putând oferi, pe de o parte, o imagine asupra structurilor întreprinderii care generează
rezultate necorespunzătoare, iar pe de altă parte pot fi indicate acele componente ale
întreprinderii care înregistrează rezultate favorabile.
Principalul scop al analizei economico-financiare este acela de a oferi o apreciere asupra
situaţiei economice şi financiare a întreprinderii. Pe baza informaţiilor desprinse în urma analizei
se pot defini noi strategii de menţinere şi dezvoltare a mediului specific întreprinderii. În sens
general, finalitatea analizei economico-financiare constă în oferirea de informaţii atât celor din
interiorul întreprinderii, cât şi a celor interesaţi din afara acesteia.
Rentabilitatea, ca indicator de referinţă în orientatrea decizilor strategice şi tactice, poate fi
abordată din unghiuri diferite: economic, financiar, contabil.
Profitabilitatea sau rentabilitatea reprezintă capacitatea unei întreprinderi de a realiza profit în
urma activităţilor pe care le desfăşoară. Prin urmare, analiza profitabilătăţii devine un segment de
nivel înalt al analizei economico-financiare deoarece caracterizează întreaga activitate
economico-financiară a întreprinderii, toate procesele pe care le desfăşoară întreprinderea
precum şi toate funcţiile acesteia.
Informaţiile furnizate privind profitabilitatea întreprinderii sunt utile pentru a anticipa
capacitatea întreprinderii de a genera fluxuri de trezorerie cu ajutorul resurselor existente, aspect
de care utilizatorii de informaţii contabile sunt interesaţi cu prioritate.
Noţiunea de rentabilitate este legată, în general cu cea de profit, reprezentând aptitudinea
unei întreprinderi de a degaja un rezultat în unităţi monetare, această afirmaţie fiind completată
de o altă afirmaţie care precizează, că scopul activităţii întreprinderii este obţinerea de profit,
toate componentele acesteia acţionând în acest sens.
I.2. Conţinutul şi metodologia de calcul a indicatorilor

Soldurile intermediare de gestiune reprezintă un instrument de analiză a rentabilităţii, pe


baza contabilităţii financiare, constituind, de asemenea, o variantă alternativă de prezentare a
informaţiilor din contul de rezultate
Deşi, reglementările contabile în vigoare nu prevăd obligativitatea unui document de
sinteză care să redea soldurile intermediare de gestiune, ne alăturăm punctelor de vedere
conforme cu litera contabilă de a completa analiza conabilă a performanţei entităţii prin
soldurile intermediare de gestiune care pun în evidenţă etapele formării rezultatului exerciţiului.
Pentru analiza performanţelor şi a rentabilităţii în cadrul unei societăţi comerciale, un rol
important revine indicatorilor cuprinşi în tabloul soldurilor intermediare de gestiune, care se
prezintă astfel:
a) Marja comercială este un indicator exenţial care reflectă performanţa activităţii de
comercializare a mărfurilor. Acest indicator se referă atât la întreprinderile de comercializare a
mărfurilor cât şi la cele producătoare pentru partea din activitate privind comercializarea
mărfurilor. Pentru a spori valenţele informaţionale ale indicatorului este necesară detalierea lui
pe mărfuri sau grupe de mărfuri şi pe pieţe de desfacere.
b) Producţia exerciţiului exprimă performanţa activităţii de producţie. Din punct de vedere
financiar doar producţia vândută este generatoare de încasări monetare pentru întreprindere.
Celelalte componente sunt doar potenţiale venituri generatoare de încasări monetare în perioada
viitoare.
c) Valoarea adaugată exprimă crearea de valoare sau creşterea de valoare pe care o
întreprindere o aduce bunurilor şi serviciilor provenite de la terţi permiţând măsurarea puterii
economice a acesteia.
d) Excedentul brut de exploatare exprimă acumulare brută rezultată din activitatea de
exploatate destinată menţinerii şi dezvoltării potenţialului productiv al întreprinderii, renumerării
capitalurilor utilizate şi a statului.
e) Rezultatul exploatării măsoară rentabilitatea economică a activităţii normale a
întreprinderii şi reprezintă, totodată, “ venitul ”din activitatea de exploatare pus raporturilor de
capitaluri proprii şi împrumutate.
f) Rezultatul curent al exerciţiului măsoară rentabilitatea economică a activităţii normale şi
curente a întreprinderii (exploatare şi financiară).
g) Rezultatul extraordinar exprimă profitul sau pierdere rezultat(ă) din evenimente
extraordinare şi constituie o informaţie importantă îndeosebi pentru potenţialii investitori care
pot evalua incidenţa acestor evenimente asupra întreprinderii.
h) Rezultatul net al exerciţiului exprimă rezultatul degajat de activitatea întreprinderii luată
în totalitatea sa în cursul unui exerciţiu. El urmează să fie supus deciziei de repartizare, de către
adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor, după caz.

Prezentăm în continuare relaţiile de calcul ale soldurile intermediare de gestiune:

Denumire Modalitate de calcul

1. Marja comercială (Mc) Venituri din vânzarea mărfurilor – Cheltuieli privind


mărfurile vândute
2. Producţia exerciţiului (Qe) Producţia vândută + Variaţia stocurilor de produse finite şi
a producţiei în curs+ Producţia realizată de entitate pentru
scopurile sale proprii şi capitalizată (imobilizată)
3. Valoarea adăugată (VA) Producţia exerciţiului + Marja comercială – Consumurile
intermediare
4. Excedentul brut de exploatare Valoarea adăugată + Venituri din subvenţii de exploatare
(EBE) aferente CA + Venituri din dobânzi la entităţile al căror
obiect de activitate este leasingul – Cheltuielile cu
personalul -Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate (altele decât impozitul pe profit şi TVA-ul)

5.Rezultatul din exploatare (Re) Venituri din exploatare - Cheltuieli de exploatare


sau
EBE + Alte venituri din exploatare + Ch. cu despăgubiri,
locaţii şi active cedate – Ch. Privind dobânzile de
refinanţare înregistrate de entităţile al căror obiect de
activitate este leasingul ± Ajustări de valoare privind
imobilizările corporale şi necorporale ± Ajustări de valoare
privind activele circulante ± Ajustări privind provizioanele
6.Rezultatul financiar (Rf) Venituri financiare total– Cheltuieli financiare total
7.Rezultatul curent (Rc) Rezultatul din exploatare + Rezultatul financiar
8.Rezultatul extraordinar (Rex) Venituri extraordinare – Cheltuieli extraordinare
9.Rezultatul brut (Rb) Rezultatul curent + Rezultatul extraordinar
10. Rezultatul net al exerciţiului Rezultatul brut – Impozitul pe profit - Alte impozite
(Rn) neprezentate la elementele de mai sus

Capitolul II

II.1 Profilul şi structura organizatorică a firmei

Date de identificare
Denumire : S.C. Ştef Mar S.R.L
Sediu : Rm. Valcea, Str. Topolog, nr. 28
Nr. Reg. Com. : J38/1614/1994
Cod fiscal : 6764236
Cod ITM : 3108
Societatea comercială ŞTEF MAR SRL din Rm. Vâlcea, este o societate cu capital
integral privat, constituită în anul 1994. Societatea a fost înregistrată la Oficiul Registrului
Comerţului sub numărul J /38 /1614 / 1994, având codul de înregistrare fiscală nr. RO 6764236,
funcţionând în baza Legii nr. 31/1990 – legea Societăţilor Comerciale.

Obiect principal de activitate: prelucrarea, ambalarea şi comercializarea plantelor


medicinale.
Capitalul social este de 200 lei , societatea având un asociat unic în persoana lui Constantin
Ene.
Scurt Istoric
S.C. Ştef Mar S.R.L. a fost înfiinţată în municipiul Râmnicu Valcea, judeţul Vâlcea, în
imediata apropiere a munţilor Cozia, o zonă foarte cunoscută pentru locurile sale pitoreşti şi
diversitatea resurselor naturale pe care le oferă. Este o companie recunoscută pe plan naţional
pentru promptitudinea şi amabilitatea personalului şi a echipei de conducere.
Despre S.C. Ştef Mar S.R.L
Având 31 de angajaţi, firma produce o gamă largă de ceaiuri simple şi combinate, plante
medicinale din floră spontană şi culturi de museţel, salvie, sunătoare, mentă, anghinare,
comercializând peste 110 produse.
Toate produsele şi serviciile firmei sunt controlate şi evaluate după legile stabilite de
instituţiile statului. Toţi angajaţii firmei sunt orientaţi spre rezultate şi acţionează decisiv pentru a
le obţine. Începand producţia cu 2 angajaţi, firma s-a dezvoltat continuu, datorită reinvestirii
întregului profit.
Firma are în dotare maşini de ambalat semiautomate şi automate, două autoutilitare
(Peugeot Boxer şi Fiat Ducato) cu ajutorul cărora asigură transportul comenzilor către clienţii
firmei.
În perioda de dezvoltare a acumulat o experienţă îndelungata pe piaţa din România, şi se
doreşte ca ritmul de dezvoltare să continue şi pe viitor. Toate produsele şi serviciile companiei
sunt controlate şi evaluate după un plan stabilit anterior, cu toate aprobările şi autorizaţiile,
impuse de instituţiile statului. 
Clienţii
S.C. Ştef Mar S.R.L colaborează în prezent cu peste 150 de clienţi, şi furnizori din întrega
ţara, intenţionând ca pe viitor numărul lor să crescă la fel şi cifra de afaceri.
Întreprinderea ocupă un loc important în comertul cu plante medicinale la nivelul judeţului
Vâlcea dar şi la nivel naţional.
Furnizorii:
S.C. Ştef Mar S.R.L se aprovizionează de la furnizorii de materie primă locali (persoane fizice
şi jurudice) dar şi din sera proprie pe care o deţine în copropietate cu alta prsoana fizică.
Alţii furnizorii:

SC Cez Vânzare SA : energie electrică


SC Apvil SA : apă
Romtelecom,Orange, RCS-RDS : servicii de telefonie
RCS-RDS : servicii de internet
Urban SA : alte servicii
Echipa de Conducere:

Constantin Ene - Administrator


Valentina Ene - Director comercial
Şerbanescu Carmen – Sef Compartiment Financiar-contabil
Popescu Marcela - Sef Producţie
Produse
Ceaiuri simple:
1. ALBASTRELE - Flores Cyani
2. ANGELICA - Angelica archangelica
3. ALUNUL - Corylus avellana
4. ANASONUL - Fructus Anisi
5. ARMURARIU -SILYBUM MARIANUM
6. ARNICA - ARNICA MONTANA
7. BRUSTURELE - Bardane
8. BUSUIOCUL - Herba basilici
9. CAPTALANUL- PETASITES OFFICINALIS
10. CERENTELUL-RIZOMA GEI
11. CHIMIONUL - CARUM CARVI
12. CICOAREA-CICHORUIUM INTYBUS

Ceaiuri combinate:

Ceai ANTIBRONSITIC
Ceai LAXATIV ANTIHEMOROIDAL
Ceai HIPOTENSOR
Ceai HEPATO-STEF
Ceai COLESTEROL REDUS
Ceai INTIM
Ceai GASTRIC CICATRIZANT
Ceai PROSTATA
Ceai CALMANT CARDIAC
Ceai ANTIBRONSITIC
II.2 Evoluţia principalilor indicatori economico-financiari ai firmei:
Pentru analiza acestor indicatori, preluăm datele din Contul de Profit şi Pierdere al SC
ŞTEF MAR SRL.
Nr. Indicatori Exerciţiul Exerciţiul  %
crt. financiar financiar
31.12.2008 31.12.2009
1 Număr salariaţi 30 31 1 3,33 %
2 Cifra de afaceri 1.913.736 2.379.038 465.302 24,31 %
CA
3 Cheltuieli 2.069.798 2.214.301 144.503 6,98 %
aferente cifrei de
afaceri
4 Valoarea 889.222 1.065.221 175.999 19,79 %
activelor fixe
5 Valoarea 1.217.091 1.567.772 350.681 28,81 %
activelor
circulante
6 Capital Propriu 713.385 698.348 - 15.037 -2,11 %
Kp
7 Datorii totale 1.392.928 1.934.645 541.717 38,89 %
Dt
8 Profitul brut 239.123 210.604 -28.519 -11,93 %

9 Profitul net 194.702 157.904 -36.798 -18,90 %


10 Productivitatea 63.791,2 76.743,16 12.951,96 20,30 %
anuală
11 Cheltuieli la 1000 1.081,55 930,75 -150,79 -13,94 %
12 Eficienţa 2.152,15 2.233,38 81,23 3,77 %
utilizării activelor
fixe
13 Eficienţa 1.572,39 1.517,46 -54,93 -3,49 %
utilizării activelor
circulante
14 Rata rentabilităţii 11,35 % 8% -3,35 % 29,52 %
economice
15 Rata rentabilităţii 27,21 % 22,61 % 4,68 % 17,15%
financiare
16 Rata rentabilităţii 12,50 % 8,85 % - 3,65 % -29,02 %
comerciale
17 Rata rentabilităţii 10,86% 9,04 % -1,82 % -16,79%
resurselor
consumate

1. Număr salariaţi
 Ns = Ns1 – Ns0 =31-30 =1
Ns 1
 100   100  3,33%
 Ns%= Ns0 30
Se observă în anul 2009, o creştere a numărului de salariaţi cu 3,33 %.

2. Cifra de afaceri (CA)


CA0= Qv0+Vmf0+Vdob0+Vsub0 =1.913.736+0+0+0 =1.913.736
CA1= Qv1+Vmf1+Vdob1+Vsub1 =2.379.038+0+0+0 =2.379.038
CA = CA1- CA0 =2.379.038-1.913.736 =465.302
CA 465.302
 100   100  24,31%
CA %= CA0 1.913.736
Observăm în anul 2009 o creştere a cifrei de afaceri cu 465.302, adică 24,31 %.Această evoluţie
pozitivă a cifrei de afaceri s-a datorat creşterii producţiei vândute cu 24,31%.Situaţie este
favorabilă pentru întreprindere.

3. Cheltuieli aferente cifrei de afaceri

 CE= CE1- CE0 =2.214.301-2.069.798=144.503


CE 144.503
 100   100  6,98%
 CE%= CE0 2.069.798
Observăm o creştere a cheltuielilor aferente cifrei de afaceri cu 144.503 lei , adică 6,98
%.Această situaţie nu este favorabilă pentru întreprindere deaorece contribuie la reducerea
profitul brut.

4. Valoarea activelor fixe


 Af = Af1- Af0=1.065.221-889.222=175.999
Af 175.999
 100   100  19,79%
 Af % Af 0 889.222
În anul 2009, valoarea activelor fixe creşte cu 175.999 lei, adică 19,79%.

5. Valoarea activelor circulante


 Ac = Ac1- Ac0=1.567.772-1.217.091=350.681
Ac 350.681
 100   100  28,81%
 Ac % Ac0 1.217.091
În anul 2009, valoarea activelor circulante creşte cu 350.681lei, adică 28,81%, datorită creşterii
stocurilor.

6. Capital Propriu
 Kp= Kp1- Kp0=698.348-713.385= - 15.037
Kp  15.037
 100   100  2,11 %
 Kp % Kp0 713.385
Capitalul propriu s-a diminuat cu 2,11 %, adică 15.037 lei.

7. Datorii totale
 Dt = Dt1- Dt0=1.934.645-1.392.928= 541.717
Dt 541.717
 100   100  38,89%
 Dt % Dt 0 1.392.928
Observăm o creştere a datorilor totale cu 38,89 %( adică 541.717 lei).Putem spune că este o
situaţie nefavorabilă întrucât creşte gradul de îndatorare al întreprinderii.

8. Profitul brut
 Pb= Pb 1- Pb 0=210.604- 239.123 = -28.519
Pb - 28.519
 100   100  11,93%
 Pb %= Pb 0 239.123
Se observă o reducere a profitului brut cu 11,93 % (adică 28.519 lei)

9. Profitul net
 Pn= Pn 1- Pn 0=157.904- 194.702= -36.798
Pn - 36.798
 100   100  18,90%
 Pn %= Pn 0 194.702
Observăm în anul 2009, o reducere a profitului net cu 36.798 lei, respectiv 18,90%, din cauza
diminuării profitului brut cu 28.519, adică 11,93 %, pe fondul unei creşteri a impozitului pe
profit cu 8.279 (18,64%) ;

10. Productivitatea anuală


CA 0 1.913.736
 
Wa0 = Ns 0 30 63.791,2
CA1 2.379.038
 
Wa1 = Ns1 31 76.743,16
 Wa= Wa 1- Wa 0=76.743,16- 63.791,2 = 12.951,96
Wa 12.951,96
x100  
 Wa %= Wa 0 63.791,2 20,30 %

Se observă în anul 2009, o creştere a productivităţii anuale a muncii cu 12.951,96 lei(adică


20,30 %), datorită creşteri cifrei de afaceri cu 24,31% care atenueză uşoara creştere a numărului
de salariaţi de 3,33%.
Putem spune că această evoluţie este favorabilă pentru întreprindere.

11. Cheltuieli la 1000 lei reprezintă raportul dintre cheltuieli aferente cifrei de afaceri (CE) şi
cifra de afacerii ( CA).
CE 0 2.069.798
 x1000 
C/1000 0 = CA0 1.913.736 1.081,55
CE 1 2.214.301
 x1000 
C/10001 = CA1 2.379.038 930,75
 C/1000= C/10001 - C/1000 0= 930,75- 1.081,55 = -150,79
C/1000  150,79
x100  
 C/1000 %= C/1000 0 1.081,55 -13,94 %
În anul 2009, cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri s-au diminuat cu 13,94 % (150,79 lei),
din cauza creşteri superioare a cifrei de afaceri cu 24,31 %, care a atenuat creşterea cheltuielilor
aferente cifrei de afaceri de 6,98 %.
Reducerea cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri este o situaţie favorabilă pentru firmă.

12. Eficienţa utilizării activelor fixe se determină ca raport între cifra de afaceri şi capitalul fix.
CA 0 1.913.736
x1000  x1000 
EAf0= Af 0 889.222 2.152,15
CA 1 2.379.038
x1000  x1000 
EAf1= Af1 1.065.221 2.233,38
 EAf = EKf 1 - EKf 0= 2.233,38- 2.152,15= 81,23
EAf 81,23
x100  x100 
 EAf%= EAf 0 2.152,15 3,77 %
Observăm o creştere a eficienţei utilizării activelor fixe cu 3,77 %, această creştere datorându-
se creşterii cifrei de afaceri cu 24,31 %, care a devansat creşterea activelor fixe de 19,79 %.

13. Eficienţa utilizării activelor circulante determină ca raport între cifra de afaceri şi capitalul
circulant.
CA 0 1.913.736
x1000  x1000 
EAc0= Ac0 1.217.091 1.572,39
CA1 2.379.038
x1000  x1000 
EAc1= Ac1 1.567.772 1.517,46
 EAc = EAc1 - EAc 0= 1.517,46- 1.572,39= -54,93 %
EAc  54,93
x100  x100 
 EAc%= EAc 0 1.572,39 - 3,49 %

Observăm o diminuare a eficienţei utilizării activelor circulante cu 3,49 %, din cauza creşterii
activelor circulante cu 28,81 %, care a devansat creşterea cifrei de afaceri de 24,31 %.
Creşterea stocurilor a determinat această reducere a eficienţei utilizării activelor circulante,
putem spune că întâlnim o situaţie nefavorabilă pentru firmă.

14. Rata rentabilităţii economice

Pb0 239.123
 100   100
Re = At 0 2.106 .313 =11,35 %
0

Pb1 210.604
 100   100
Re = At1 2.632 .993 =8 %
1

 Re= Re 1- Re 0=8- 11,35 = -3,35 %


Re - 3,35
 100   100  29,52%
 Re %= Re 0 11,35
At1
 100 2.632.993  100
I = At 0
At = 2.106.313 =125%
 At%= IAt- 100=125-100=25%
Pb1
 100 210.604  100
Pb
IPb = 0 = 239.123 =88,07 %
 Pb%= IPb- 100=88,07 -100= - 11,93 %

În anul 2009, rata rentabilităţii economice a scăzut cu 29,52 %, din cauza reducerii profitului
brut cu 11,93 %, pe fondul creşterii activului total cu 25%.

15. Rata rentabilităţii financiare


Pnet 0 194.702
Rf 0   100   100  27,29%
Cpr0 713.385
Pnet1 157.904
Rf1   100   100  22,61%
Cpr1 698.348
 Rf= Rf 1- Rf 0=22,61- 27,29 = -4,68 %
Rf - 4,68
 100   100  17,15%
 Rf %= Rf 0 27,29
Pnet1
 100 157.904  100
I = Pnet 0
Pnet = 194.702 =81,1 %
 Pnet%= IPnet- 100=81,1-100= - 18,9 %
Cpr1
 100 698.348  100
ICpr = Cpr0 = 713.385 =97,89 %
 Cpr%= ICpr- 100=97,89-100= - 2,11%.

Observăm că, în anul 2009 rata rentabilităţii financiare s-a diminuat faţă de anul 2008 cu 17,15
%, din cauza reducerii profitului net cu 18,90 % dar şi pe fondul reducerii capitalurilor proprii cu
2,11%. Totodată, se poate spune că situaţia este nefavorabilă, întreprinderea confruntându-se cu
probleme financiare.

16. Rata rentabilităţii comerciale( rata vânzărilor)


Pb0 239.123
 100   100
Rv = CA 0 1.913 .736 =12,50 %
0

Pb1 210.604
 100   100
Rv = CA1 2.379 .038 =8,85 %
1

 Rv= Rv 1- Rv 0=8,85 - 12,50 = -3,65 %


Rv - 3,65
 100   100  29,2%
 Re %= Rv 0 12,50
Pb1
 100 210.604  100
I = Pb0
Pb = 239.123 =88,07 %
 Pb%= IPb- 100=88,07 -100= - 11,93 %

Se observă o scădere a ratei rentabilităţii comerciale cu 29,2%,din cauza diminuării profitului


brut cu 11,93 %, pe fondul creşterii cifrei de afaceri cu 24,31 %.

17. Rata rentabilităţii resurselor consumate

Pb0 239.123
 100   100  11,55%
Rc = CE 0 2.069 .798
0

Pb1 210.604
 100   100  9,51%
Rc = CE1 2.214 .301
1

 Rc= Rc 1- Rc 0=9,51 – 11,55= -2,04%


Rc - 2,04
 100   100  17,66%
 Rc %= Rc 0 11,55
Observăm o reducere a ratei rentabilităţii resurselor consumate cu 17,66 %, din cauza reducerii
profitului brut cu 11,93 %, pe fondul creşterii cheltuielilor aferente cifrei de afaceri cu 6,98 %.

Capitolul III

III.1. Analiza nivelului şi dinamicii indicatorilor

Nr. crt. Indicatori Exerciţiul Exerciţiul  %


financiar financiar
31.12.2008 31.12.2009
1. MC 0 -466 0 0
2. Qe 1.913.736 2.379.038 465.302 24.31 %

3. VA 164.773 692.399 527.626 320.21 %

4. EBE -61.706 372.300 434.006 703.34 %

5. Re -156.041 326.446 482.487 309.21 %

6. Rf 395.164 115.842 - 511.006 -129.31 %


7. Rc 239.123 210.604 -28.519 -11.93 %

8. Rex 0 0 0 0

9. Rb 239.123 210.604 -28.519 -11.93 %

10. Rn 194.702 157.904 -36.798 -18.90 %

Prezentăm în continuare tabloul soldurile intermediare de gestiune al societăţii Ştef Mar Srl.
Determinarea şi analiza acestora se va realiza în subcapitolul următor.

III.2. Analiza şi interpretarea principalilor indicatorii

1. Marja comercială (Mc)


Mc= Vmf-Cmf
Mc0= Vmf0-Cmf0=0-0=0
Mc1= Vmf1-Cmf1=0-466= -466
 Mc=0
 Mc%=0
Interpretare:
În anul de bază (2008) înreprinderea nu înregistrează activitate pur comercială, marja comercială
este 0.
În anul curent (2009) înreprinderea a înregistrat costuri cu achiziţia mărfurilor în valoare de
466, marja comercială în anul curent este -466.
Întrucât în anul de bază marja comercială a fost 0, nu se poate spune de o reducere a acesteia
întrucât aceasta nu s-a redus efectiv (prin calcul matematic este negativă mărfurile achiziţionate nu
au fost vândute şi nu s-au înregistrat venituri din vânzarea mărfurilor).

2. Producţia exerciţiului (Qe)


Qe= Qv+Qs+Qi
Qe0= Qv0+Qs0+Qi0=1.913.736+0+0=1.913.736
Qe1= Qv1+Qs1+Qi1=2.379.038+0+0=2.379.038
 Qe= Qe1-Qe0=2.379.038-1.913.736=465.302
Qe
x100  465.302  100  24,31%
 Qe%= Qe 0 1.913.736
Interpretare:
Observăm o creştere a producţiei exerciţiului în anul 2009 faţă de anul 2008 cu 465.302 lei;
Această creştere a producţiei exerciţiului s-a înregistrat datorită creşterii producţiei vândute cu
465.302 lei, întrucât înreprinderea nu înregistrează producţie stocată şi nici producţie realizată în
scopuri proprii.
Se poate spune, că activitatea de producţie s-a dezvoltat semnificativ,această situaţie fiind
favorabilă pentru firmă..

3. Valoarea adăugată (Va)

Va= Qe+Mc-Ci
Va0= Qe0+Mc0-Ci0=1.913.736+0-1.748.963=164.773
Va1= Qe1+Mc1-Ci1=2.379.038+(-466)-1.686.173=692.399
 Va = Va1- Va0=692.399-164.773=527.686

Va
x100  527.686  100  320,21%
 Va%= Va 0 164.773
Ci=gr60+gr61+ gr62
Ci0=1.138.227+10.918+13.591+586.227=1.748.963
Ci1=1.552.819+8.441+21.684+103.229=1.686.173
 Ci= Ci1-Ci0=1.686.173- 1.748.963= -62.690
Interpretare:
Se observă că, în anul 2009 valoarea adăugată a crescut cu 527.686 lei (în expresie procentuală,
cu 320,21%), datorită în principal evoluţiei producţiei exerciţiului (care a înregistrat o creştere de
24,31 %, adică 465.302 lei). Deasemenea, se constată o uşoară scădere a consumurilor
intermediare cu 62.690 lei, adică 3,58 % (cheltuielilor cu servicii prestate de terţi s-au şi a
cheltuielilor materiale), toate acestea putând fi apreciate ca evoluţii favorabile pentru activitatea
firmei.

4. Excendentul brut din exploatare (EBE)


EBE=Va-Vsub-Vdob-Chpers-Chimp
EBE0=Va0-Vsub0-Vdob0-Chpers0-Chimp0=164.773-0-0-220.865-5.614= -61.706
EBE1=Va1-Vsub1-Vdob1-Chpers1-Chimp1=692.399-0-0-312.165-7.934= 372.300
 EBE= EBE1- EBE0=372.300- (-61.706)= 434.006
EBE
x100  434.006  100  703,34%
 EBE%= EBE 0 61.706
 Chpers = Chpers1-Chpers0= 312.165- 220.865= 91.300
 Chimp = Chimp1-Chimp0 = 7.934-5.614=2.320
Interpretare:
Observăm că, în anul 2009, EBE a crescut cu semnificativ, cu 434.006 lei (adică 703,34 %),
ceea ce reflectă o evoluţie pozitivă.
Principala cauză acestei evoluţii a reprezentat-o creşterea valorii adăugate (527.686lei, adică
320,21 %) care a atenuat creşterea cheltuielilor cu personalul şi cu taxele şi impozitele.
Creşterea cheltuielilor cu personalul (91.300 lei, adică 41,34%) dar şi a cheltuielile cu
impozitele şi taxele cu 2.320 lei, dar nu au manifestat o influenţă smnificativă.
În ansamblu situaţia este favorabilă pentru firmă.

5. Rezultatul din exploatare


Re=Ve –Ce
Re0=Ve0 -Ce0=1.913.757- 2.069.708= - 156.041
Re1=Ve1 –Ce1= 2.540.747- 2.214.301= 326.446
 Re= Re1-Re0=326.446- (-156.041)= 482.487
Re
x100  482.487  100  309,21%
 Re%= Re 0 56.041
Interpretare:
Se observă o creştere a rezultatului din exploatare cu 482.487 lei respectiv 309,21% ceea ce
reflectă o evoluţie pozitivă. Această creştere s-a datorat în special, creşterii veniturilor din
exploatare cu 626.990 lei (adică 32,76 %), care a atenuat creşterea cheltuielilor din exploatare cu
144.503 lei (adică 6,99 %);

5. Rezultatul financiar
Rf = Vf- Cf
Rf0 = Vf0– Cf0 = 526.261 – 131.097 =395.164
Rf1 = Vf1 – Cf1 =586 – 116.428 = - 115.842
 Rf= Rf1- Rf0 = – 115.842 – 395.164= - 511.006
Rf
x100   511 .006  100  129,31%
 Rf%= Rf 0 395.164
 Vf= Vf1 – Vf0 = 586 – 526.261 = –525.675
 Cf= Cf1– Cf0=116.428 –131.097 = – 14.669
Interpretare:
Se observă o reducere a rezultatului financiar, în anul curent faţă de anul de bază,cu 511.006
lei , respectiv 129,31 % , reflectând o sitauţie negativă. Principala cauză a acestei evoluţii o
constituie reducere foarte accentuată a veniturilor financiare cu 525.675 lei, în timp ce
cheltuielile financiare s-au redus într-o masură foarte mică respectiv de 14.669 lei ;

8. Rezultatul curent
Rc=Re + Rf
Rc0=Re0 + Rf0 = –156.041+395.164 =239.123
Rc1=Re1 + Rf1 =326.446 + (–115.842) =210.604
 Rc= Rc1– Rc0=210.604–239.123 = – 28.519
Rc
x100  28.519  100  11,93%
 Rc%= Rc 0 239.123
Interpretare:
Se observă o reducere a rezultatului curent cu 28.519 lei respectiv 11,93%.Această
reducerea constituie o situaţie defavorabilă pentru firmă.
Cauza principală a acestei scăderi, o constituie reducerea rezultatului financiar cu 511.006 lei
(adică 32,76 %), care a devansat creşterea rezultatului din exploatare care a fost de 482.487 lei;
Reducerea rezultatului financiar a avut impact negativ asupra rezultatului brut şi asupra
rezultatului net. Se poate spune că activitate financiară este defavorabilă firmei.

9. Rezultatul extraordinar
Rex= Vex-Cex
Rex0= Vex0-Cex0=0
Rex1= Vex1-Cex1=0
 Rex=0
Interpretare:
Rezultatul extraordinar este egal cu 0, în ambele exerciţii financiare 2008, respectiv 2009,
deoarece întreprinderea nu a înregistrat venituri extraordinare, respectiv cheltuieli
extraordinare.

10. Rezultatul brut


Rb = Rc– Rex
Rb0= Rc0– Rex0 = 239.123–0=239.123
Rb1= Rc1– Rex1 = 210.604–0=210.604
 Rb= Rb1– Rb0=210.604–239.123= – 28.519
Rb
x100   28.519  100  11,93%
 Rb%= Rb 0 239.123
Interpretare:
Se observă o reducere a rezultatului brut cu 28.519 lei respectiv 11,93 %. Principala cauză a
acestei reduceri este reprezentată de scăderea rezultatului curent cu 28.519 lei,adică 11,93 %,
rezultatul extraordinar nevând nici o influenţă asupra rezultatului brut,deoarece întreprinderea nu
înregistrează evenimente extraordinare.

11. Rezultatul net


Rn = Rb – Ip
Rn0 = Rb0 – Ip0 =239.123 – 44.421 =194.702
Rn1 = Rb1 – Ip1 = 210.604– 52.700 = 157.904
 Rn= Rn1– Rb0 = 157.904 –194.702= –36.798
Rn
x100   36.798  100  18,90%
 Rn%= Rn 0 194.702
 Ip = Ip1– Ip0 = 52.700– 44.421= 8.279
Interpretare:
Observăm în anul 2009, o reducere a rezultatului net cu 36.798, respectiv 18,90%, din cauza
diminuării rezultatului brut cu 28.519, adică 11,93 %, pe fondul unei creşteri a impozitului pe
profit cu 8.279 (18,64%) ;Această situaţie nu este favorabilă pentru întreprindere.

III.3. Efectele modificării indicatorilor asupra performanţelor sau rezultatelor


economico-financiare ale firmei
a. Analiza efectelor modificării valorii adăugate

Un obiectiv important al analizei valorii adăugate îl constituie calcularea şi studierea efectelor


modificării acesteia asupra principalilor indicatori economico financiari ai firmei, cum ar fi:

a) Efectul asupra productivităţii muncii :


VA1 VA 0 Va 527.686
 VA = Ns1 - Ns1 = Ns1 = 31 =17.022,13
Wa

b) Efectul asupra eficienţei utilizării activelor de exploatare:


VA1 VA 0 Va 527.686
 VA = Ae1 - Ae1 = Ae1 = 1.034.253 =0,51
EAe

c) Efectul asupra eficienţei utilizării activelor imobilizate:


VA1 VA 0 Va 527.686
 VA = Ai1 - Ai1 = Ai1 = 1.065.221 =0,50
EAi

d) Efectul asupra eficienţei utilizării activelor circulante:


VA1 VA 0 Va 527.686
EAcVA = Ac1 - Ac1 = Ac1 = 1.567.772 =0,34
e) Efectul asupra cheltuielilor totale la 1000 lei valoare adăugată:

Ct 0 Ct 0 2.200.895 2.200.895
x1000 x1000 x1000 x1000
Ct/1000 VA VA1
= - VA 0 =
692.399
-
164.773
=
=3.178,65-13.357,13= -10.178,48

f) Efectul asupra cheltuielilor cu salariile la 1000 lei valoare adăugată:

Cs 0 Cs0 182.923 182.923


x1000 x1000 x1000 x1000
Cs/1000 VA VA1
= - VA 0 =
692.399
-
164.773
=
=264,19-1.110,15= - 845.96

g) Efectul asupra profitului brut al firmei:


Pb0 239.123
PbVA =(VA1- VA0)x VA0 =(692.399-164.773) 164.773 =765.792,06
g) Efectul asupra ratelor de rentabilitate ale capitalului total utilizat (Kt):
 Pb VA 765.792,06
RVA = Kt1 = 698.348 x100=109,66

b. Analiza efectelor modificării cifrei de afaceri

În cadrul analizei diagnostic a cifrei de afaceri asupra este necesar să se studieze efectele sau
consecinţele modificării cifrei de afaceri asupra principalilor indicatori economico-financiari ai
firmei cum ar fi:
a) Efectul asupra productivităţii muncii anuale pe salariat:
CA1 CA0 CA 465.302
WaCA = Ns1 - Ns1 = Ns1 = 31 =15.009,74
b) Efectul asupra eficienţei utilizării activelor imobilizate:
CA1 CA0 CA 465.302
EaiCA = Ai1 - Ai1 = Ai1 = 1.065.221 =0,44

c) Efectul asupra eficienţei utilizării activelor circulante:


CA1 CA0 CA 465.302
EacCA = Ac1 - Ac1 = Ac1 = 1.567.772 =0,30
d) Efectul asupra cheltuielilor totale ce revin 1000 lei cifră de afaceri:

Ct 0 Ct 0 2.200.895 2.200.895
x1000 x1000 x1000 x1000
Ct/1000 CA CA1
= - CA 0 =
1.913.736
-
2 . 379 . 038
=
=1.150,05-925,12=224,93
d) Efectul asupra cheltuielilorde exploatare ce revin 1000 lei cifră de afaceri:

CE 0 CE 0 2.069.798 2.069.798
x1000 x1000 x1000 x1000
Ce/1000 CA CA
= 1 - CA0 =
1.913 .736
-
2 . 379 . 038
=
=1.081,55-870,02=211,53
e) Efectul asupra profitului brut aferent cifrei de afaceri:
Pb0 239.123
PbCA =(CA1- CA0)x CA0 =(2.379.038-1.913.736) 1.913.736 =58.139,86
f) Efectul asupra ratelor de rentabilitate ale capitalului total utilizat (Kt):
 Pb CA 58.139,86
RCA = Kt1 = 698.348 x100=8,33
Capitolul IV

Concluzii

Examinarea factorilor care determină succesul sau eşecul unei firme, a determinat crearea
unor metodologii specifice de analiză şi diagnosticare a activităţii firmei.
Managementul strategic este procesul prin care o firmă poate obţine efecte materializate în
creşterea semnificativă a performanţelor sale, în consolidarea poziţiei ei pe piaţă şi anume prin
elaborarea, implementarea şi controlul strategiei firmei în vederea realizării misiunii asumate şi
asigurării avantajului competitiv.

Prezentăm în continuare punctele tari şi punctele slabe ale societăţii Ştef Mar SRL:

Puncte tari Puncte slabe


-Colaborare bună cu mediul extern şi Impozite şi taxe ridicate care împiedică
parteneriate regionale dezvoltarea afacerilor
-Competenţe distinctive pe care aceasta le · Insuficiente surse de finanţare
posedă la un nivel superior în comparaţie cu · Migraţia forţei de muncă bine calificată
alte firme - Vânzări mai scăzute în anotimpul cald
-Societatea beneficiază de un management
modern
- Colectivul de specialişti de toate nivelele:
ingineri, muncitori etc. era la pornirea fabricii
alcătuit în mare majoritate din oameni tineri,
mulţi dintre aceştia având doar cunoştinţe
teoretice şi nici un fel de practică în domeniu.
- Societatea prin produsele sale şi preţurile
atractive ale acestora, are o imagine
favorabilă pe piaţă, situându-se printre liderii
de piaţă locală.

Oportunităţi Ameninţări
Actuala criză economică
Evoluţia principalilor indicatorii în cadrul societăţii Ştef Mar se prezintă astfel:

Indicatori An 2007 An 2008 An 2009


Imobilizări 657.891 872.490 1.034.253
corporale
Creanţe 722.134 833.255 1.051.905
Casa şi contul la 21.400 14.861 23.293
bănci în lei
Datori pe termen 557.983 740.086 1.034.220
scurt
Cifra de afaceri 1.837.502 1.913.736 2.379.038
Profit brut 215.300 239.123 210.604
Profit net 180.852 194.702 157.904

Cifra de afaceri creşte în perioada analizată de la 1.913.736 lei în anul 2008 la 2.379.038 lei
în anul 2009 ceea ce înseamnă o majorare de 24,31%.
Deasemenea putem spune că şi producţia exerciţiului a înregistrat o creştere de
24,31%,remarcându-se faptul că toată producţia exerciţiului a fost vândută.
Deşi veniturile cresc de la 2.440.018 lei la 2.514.333 lei (3,05%), profitul brut şi implicit profitul
net se reduce de la 194.702 lei la 157.904 (18,9%) datorită creşterii cheltuielilor generale de la
2.200.895 lei la 2.330.729 lei (5,9%).
Totodată putem spune că o reducere dramatică s-a înregistrat la veniturile financiare care au
scăzut de la 526.261 lei în 2008 la 586 lei în 2009, reducerea fiind de 99,89% , în timp ce
cheltuielile financiare s-au redus dar într-o proporţie mică de 11,19%, ce a dus la reducerea
rezultatului financiar de la un profit de 395.164 lei în 2008 la o pierdere de 115.842 lei în 2009.
Reducerea rezultatului financiar a avut impact negativ asupra rezultatului brut şi asupra
rezultatului net.
Rezultatul brut s-a redus cu 11,93% în timp ce rezultatul net a avut o scădere de 18,90%.
Reducerea rezultatului net în 2009 a fost şi ca o consecinţă a creşterii impozitului pe profit cu
18,64 %.
Totodată putem remarca o importantă creştere a valorii adăugate cu 320,21%,datorită
reducerii cheltuielilor intermediare.
Mai putem observa faptul că rata marjei brute din exploatare are o creştere semnificativă
268,38% datorită creşterii rezultatului din exploatare care a devansat creşterea cifrei de afacerii.
Rata resurselor consumate s-a redus în 2009 cu 16,76% datorită reducerii rezultatului brut
pe fondul creşterii cheltuielilor.
Rata rentabilităţii economice a activului total s-a redus cu 29,35% , din cauza reducerii
rezultatului economic cu 11,67% pe fondul creşterii activului total cu 25%.
Se mai poate observa o reducere a ratei rentabilităţii financiare cu 17,15%, din cauza
diminuării rezultatului net cu 18,9% şi a reducerii capitalurilor proprii cu 2,11%.
Totodată observăm o creştere a imobilizărilor corporale cu 18,54% de la 872.490 lei în 2008 la
1.034.253 lei în 2009.
Această creştere a imobilizărilor corporale nu putut influenţa pozitiv rata imobilizărilor
corporale,aceasta scăzând cu 5,17% datorită creşterii activului total cu 25% care a devansat
creşterea imobilizărilor corporale.
Imobilizările financiare au înregistrat o creştere semnificativă de 85,08% care a fost
superioară creşterii activului total, determinand creşterea ratei imobilizărilor financiare cu
49,37%.
Activele circulante au înregistrat o creştere de 28,81%,fiind superioară creşterii activului
total, determinand creşterea ratei activelor circulante cu 3,05%.
Stocurile cresc în anul 2009 cu 33,5%, determinând creşterea ratei stocurilor cu 6,79%.
Deasemenea se observă o creştere a creanţelor cu 26,24% de la 833.255 lei în 2008 la
1.051.905 lei în 2009, fiind superioară creşterii activului total care este de 25%, determinand
creşterea ratei creanţelor cu 0,99%.
Disponibilităţiile băneşti au înregistrat o creştere de 57,14% de la 14.861 în anul 2008 la
23.293 la anul 2009, această creştere fiind superioară creşterii activului total,determinând
creşterea ratei disponibilităţilor băneşti cu 23,94%.
Mai putem menţiona faptul că rata stabilităţii financiare s-a redus cu 6,38%, datorită creşterii
surselor de finanţare cu 25%,care a fost superioară creşterii capitalului permanent care a fost de
17,02%.
Totodată datoriile pe termen scurt au crescut cu 39,74% de la 740.086 lei în anul 2008 la
1.034.220 lei în anul 2009,această creştere determinând creşterea ratei datorilor pe termen scurt
cu 11,78%.
Capitalurile proprii s-au redus cu 2,11%,de la 713.385 lei în anul 2008 la 698.348 lei în anul
2009, pe fondul unei creşterii a capitalului permanent cu 17,02% ,determinând reducerea ratei
autonomiei financiare la termen cu 16,35%.
Rata autonomiei financiare globale s-a redus deasemenea cu 18,31%tot datorită reducerii
capitalurilor proprii, pe fondul unei creşterii a capitalului permanent.
Creşterea datoriilor totale cu 38,89%, a determinat creşterea ratei de îndatorare globală cu
11,11%.
Datoriile pe termen mediu şi lung au crescut cu 37,92% de la 900.425 lei în 2008 la
1.598.773 lei în 2009,determinând creşerea ratei de îndatorare la termen cu 17,87%.
În anul 2009 firma Ştef Mar a avut un parcurs ascendent spre performanţă, sporind numărul
comenzilor şi nu a înregistrat datorii la bugetul de stat .

Bibliografie
1. F.Radu, D. Cârciumaru, Analiză şi diagnostic economico- financiar,
D. Bondoc Editura Scrisul Românesc, Craiova , 2008

2. Ioan Pană, Maria-Daniela Analiză economico-financiară, Editura


Bondoc, Mariam Ţaicu Universităţii din Piteşti, Piteşti, 2009

3. Ioan Pană Analiză activităţii economico-financiare în


coordonator unităţii economice, Editura Universităţii din
Piteşti, Piteşti, 2006

4. *** Anexă la OMFP 3055/2009, pentru aprobarea


Reglementărilor Contabile conforme cu
Directivele Europene, Monitorul Oficial,766 bis/
10 Noiembrie 2009

S-ar putea să vă placă și