FOUDA DINA

FIŞĂ DE LECTURĂ
Opera epică

Am început lectura (data) 24.01.2021 Am terminat lectura (data) 2.02.2021

Titlul operei literare: ;BALTAGUL”

Autorul: MIHAIL SADOVEANU

Opera face parte din volumul:

Editura:_MS

Anul apariţiei volumului: 1930

Date importante din viata scriitorului: __Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880,[1][2] Pașcani,
Principatele Unite – d. 19 octombrie 1961,Vânători-Neamț, Vânători-Neamț, Neamț, Republica Populară
Român) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic român. Este unul
dintre cei mai importanți și prolifici prozatori români din prima jumătate a secolului al XX-lea, având o
carieră ce se întinde pe parcursul a cincizeci de ani. Este cunoscut mai ales pentru romanele sale istorice
și de aventuri, deși autorul a creat pagini nemuritoare despre lumea țărănească din Moldova, despre
natura României și a scris, de asemenea, reportaje și pagini memorialistice. Sadoveanu a fost unul din
primii colaboratori ai revistei tradiționaliste Sămănătorul, înainte de a deveni un scriitor realist și adept al
curentului poporanist reprezentat de revista literară Viața Românească._Romanul ,,Mitrea Cocor,, a fost
publicat in anul 1949 si I a adus autorului primul Premiu de Stat pentru proza.

Alte opere ale autorului: _Hanu Ancutei”, „Tara de dincolo de negura”,

„Dumbrava minunata”, „Maria Sa, puiul padurii”, „Umbre”

Genul literar: epic

Specia literară: roman (poveste, basm, schiţă, nuvelă, roman, povestire, fabulă, baladă)

Opera e structurată în capitol (cărţi / părţi / volume / capitole)

Opera este scrisă în : proza (proză / versuri)

Locul si timpul desfăşurării acţiunii: _ Scriitorul plasea%a actiunea in satul Magura Tarcaului, incipitul
de"utand cu i$aginea eroinei principale, Vitoria Lipan stand singura pe prispa si torcand, cu gandul la
sotul ei Nechifor Lipan, plecat din toa$na de acasa , la )orna ca sa cu$pere niste oi
 Naratorul (tipul de narator, indici ai prezenţei acestuia): apare in ipostaza naratorului-
martor,naratiunea realizandu-se la pers 3(,,este,putea,nu stia,-I,-l,el,ve)

Perspectiva narativă este una obiectivă, specifică prozei realiste. Narațiunea se realizează la persoana
a III-a, naratorul nefiind implicat în desfășurarea acțiunii

Personaje:

*Vitoria Lipan (personaj principal, pozitiv, real, individual)

• Nechifor Lipan ( personaul despre care se vorbeste, dar

care nu apare cu adevarat in roman)

• Minodora ( personaj episodic, pozitiv, real, individual)

• Gheorghita ( personaj secundar, pozitiv, real, individual)

• Mitrea ( personaj episodic, pozitiv, real, individual)

• parintele Daniil ( personaj episodic, pozitiv, real, individual)

• baba Maranda ( personaj episodic, pozitiv, real, individual)

• mos Pricop ( personaj episodic, pozitiv, real, individual)

• oamenii de la nunta ( personaj episoduc, pozitiv, real, colectiv)

• Anastasie Balmez ( personaj secundar,pozitiv, real, individual)

• Calistrat Bogza (personaj secundar, negativ, real, individual)

• Ilie Cutui ( personaj secundar, negativ, real, individual)

• crasmarul ( personaj secundar, pozitiv, real , individual)

• Maria ( personaj secundar, pozitiv, real , individual)

• domnul Toma ( personaj episodic, pozitic, real, individual)

Rezumat / Idei principale:

_Romanul „Baltagul” ilustreaza trista poveste a unei femei pe nume Vitoria Lipan,care locuia intr-un sat
din muntii Moldovei- Magura Tarcaului.Intr-o zi de toamna, stand pe prispa si torcand, Vitoria isi aduce
aminte cu drag o poveste pe care sotul ei, Nechifor, obisnuia sa o spuna oamenilor. Cuprinsa de dor, ea
se gandeste la Nechifor si devine ingrijorata, intrucat acesta plecase la Dorna ca sa cumpere oi si nu se
mai intorsese.Ingrijorarea Vitoriei se adancea in fiecare zi, deoarece ea stia ca sotul sau ar fi trebuit sa se
intoarca acasa cu mult timp in urma, fiindca niciodata nu intarzia fara sa dea de stire.Disperata, femeia
cere sfatul parintelui Daniil si al babei Maranda, se roaga la icoana Sfintei Ana si tine post mai multe zile
de vineri la rand.Dupa cateva saptamani, Vitoria isi pierde rabdarea si pleaca ea insasi in cautarea lui
Nechifor, alaturi de fiul ei, Ghiorghita. Gospodaria o lasa in grija lui Mitrea, iar pe fiica sa, Minodora, o
trimite la o manastire pentru a fi in siguranta.Gandindu-se ca se poate intalni cu talharii, Vitoria roaga pe
cineva sa-i faca un baltag. Femeia pleaca extrem de hotarata si urmeaza traseul pe care presupunea ca l-
ar fi urmat si sotul ei. Pe drum, intalneste tot felul de obiceiuri si persoane, de la care afla informatii
referitoare la misterioasa disparitie a lui Nechifor Lipan. Oamenii i-au spus ca barbatul a vandut o parte
din oile pe care le avea unor ciobani: Calistrat Bogza si Ilie Cutui.Punand toate informatiile cap la cap,
femeia descopera ca Nechifor disparuse intre localitatile Suha si Sabasa. Ea gaseste cainele barbatului,
care o conduce la locul in care se afla cadavrul lui Nechifor.Vitoria il inmormanteaza pe Lipan asa cum se
cuvine, iar la praznicul de pomenire ii invita si pe cei doi presupusi asasini, pe care ii tortureaza cu vorbe
si banuieli, facandu-i sa marturiseasca totul, fiind astfel arestati.In final, Vitoria se calmeaza si face
planuri de viitor pentr familia sa. Femeia era constienta de faptul ca, din acel moment, avea noi
responsabilitati.

Momentele subiectului:

Expoziţiunea . Vitoria statea singura pe prispa casei, torcand si isi aducea aminte o

poveste pe care sotul ei o spunea adesea la nunti si botezuri.

Intriga: Femeia devine nelinistita din cauza lui Nechifor, care plecase la Dorna dupa

oi si nu se mai intorsese.

Desfăşurarea acţiunii . Vitoria cere ajutor de la parintele Daniil si de la baba

Maranda..Femeia ii scrie fiului sau, Gheorghita, rugandu-l sa se intoarca acasa. Vitoria isi trimite fiica la
manastire .Pe drum, femeia afla ca sotul sau a vandut o parte din oi altor doi ciobani. .Constata ca
Nechifor a disparut undeva intre localitatile Suha si Sabasa.. Lupu, cainele lui Lipan, o ajuta pe Vitoria sa
descopere osemintele celui disparut.. Femeiea isi inmormanteaza sotul, invitandu-i la praznic si pe cei doi
suspecti.

Punctul culminant: Vitoria reuseste sa-i faca pe acestia sa-si marturiseasca vina.

Deznodământul . Eroina face planuri de viitor pentru familia ei.

Moduri de expunere: (indică modul prezent în opera literară , indică pagina / paginile şi transcrie câte
un citat):

Naraţiune ,, Vitoria privi cu uimire la cucoşul cel mare porumbac, cum vine fără nici o frică şi se aşează
în prag. Inima-i bătu cu nădejde,,

aşteptând semnul cel bun

Dialog «— Vai, baiete, il mustra femeia, cum nu intelegi tu o datorie ca asta!”

“— Fereasca Sfantul, eu nu banuiesc pe nimeni._

Descriere Ochii ei caprii, in care parca se rasfrangea lumina castanie a parului, erau dusi departe. Fusul
seinvartea harnic, dar singur

Caracterizarea personajului principal

Vitoria Lipan este personaj principal al romanului pe lângă Nechifor, personaj absent. Este o figură
reprezentativă pentru locuitorii munteni, o eroină populară, un „exponent al speței” țăranului român (G.
Călinescu, întrunește toate calitățile omului simplu pentru care adevărul, dreptatea și respectarea legii și
datinilor strămoșești este o datorie. Ea reprezintă prototipul muntencei, a femeii obișnuite cu viața aspră
a oamenilor de la munte, care de cele mai multe ori este văduvă, înainte de vreme, aşa cum era şi ea,
aluzie la singurătatea pe care o soție de oier o îndură cu răbdare.

Portretul fizic este realizat direct de către narator, concentrând în câteva linii, frumusețea și forța ei
lăuntrică. Deși nu mai era tânără, Vitoria are o frumusețe aparte: ochii ei căprii în care parcă se
răsfrângea lumina castanie a părului erau departe (…) aprigi și încă tineri căutau zări necunoscute.
Portretul fizic surprinde elemente ce-i configurează trăirile interioare. Imaginea ei stând singură pe
prispă și torcând este simbolică pentru destinul ei (mitul Penelopei).

Vitoria este un exponent al speței (G. Călinescu), ce întrunește trăsăturile tuturor oamenilor din zona
muntoasă a Moldovei: comuniunea cu natura, menținerea tradițiilor de veacuri, refuzul lumii exterioare
percepute ca desacralizată.

Fizionomia ei este în consonanță cu starea sufletească și frământările interioare cauzate de absența

nejustificată a soțului. Manifestările ei exterioare indică aceeași stare de spirit ochii cautau zări
necunoscute iar fusul se se învârtea harnic dar singur.

Însuși numele ei, Vitoria, este un mijloc de a o caracteriza. El semnifică biruinţa și prefigurează finalul
drumului său.

Portretul moral reiese atât prin caracterizarea directă a naratorului cât și prin caracterizarea indirectă,
prin comportament, limbaj, mentalitate.

Domnu’ David, ovreiul care-i cumpără marfa, este într-o totală admirație în fața acestei femei despre
care afirmă că, în alte condiții, nu ar pregeta s-o ia de nevastă.

Primele semne rău prevestitoare sunt visele, cel dintâi a împuns-o în inimă și a tulburat-o profund. În vis,
îl vede pe Nechifor călare cu spatele întors către ea . Un alt vis îl arată trecând peste o apă neagră, tot
întors cu spatele. Asistăm la o dedublare clasică a eroinei. Deși pare aceeași în exterior, în interior
frământările se adâncesc, adaptându-și comportamentul după starea interioară. În labirintul său interior
– motivul labirintului – se decide totul, într-un timp și spațiu numai al ei.

Vitoria aparține unei lumi arhaice în care spiritualitatea veche se împletește cu datinile și credințele
populare transpuse în viața de zi cu zi . Este bine ancorată în tradiția pe care o transmite, cu severitate,
copiilor ei. Ea respinge tot ceea ce este nou și îi interzice Minodorei să se îndepărteze de tradiție nici eu,
nici bunica ta, nici bunica mea ne-am știut de acestea.
Într-un tipar existențial bine determinat, iar ordinea trebuie restabilită. Vitoria are conștiința acestui fapt,
și de aceea pornește în călătorie, refecând drumul lui Nechifor în căutarea adevărului, ca un Hamlet
feminin, cum o descria G. Călinescu.În comportamentul Vitoriei, autorul cuprinde o întreagă filozofie de
viață, marcată de echilibru și măsură în toate. Odată împlinită datoria, lucrurile reintră în normalitate, iar
viața începe să curgă din nou după reguli stabilite din vechime.

Titlul operei (structură, semnificaţie): ___Titlul operei literare , este alcatuit dintr-un singur substantiv
comun („Baltagul”ce denumeste ,potrivit DEX, unealta cu care Nechifor Lipan a fost omorat, insa aceasta
este, totodata, si cea cu care criminalul a fost pedepsit. Am putea spune ca faptasul „a gustat din
propriul medicament”. Baltagul cu care Bogza l-a omorat pe Nechifor Lipan era,, patat de sange,,,
intrucat era un baltag al crimei, dar cel folosit de Gheorghita a ramas fara urme de vinovatie, deoarece a
fost folosit in numele dreptatii. Mitologia populara spune ca unbaltag folosit in numele dreptatii nu se
pateaza niciodata cu sange.

Tema romanului Baltagul este una cu un grad mare de generalitate: condiția munteanului care
trăiește în zona de interferență a lumii vechi cu cea nouă. Din această mare temă se desfac celelalte
teme, subordonate: iubirea, moartea, familia, inițierea, răzbunarea. Un prim episod reprezentativ este
constituit de povestea despre neamurile lumii pe care Nechifor obișnuia să o rostească la cumetrii și
ospețe. Aceasta surprinde în mod subtil specificul muntenilor: neînzestrați nativ, dar puternici, dârzi, cu
inimă bună și dragoste de petrecere. Un alt episod este acela al nopții petrecute în prăpastie de către
Gheorghiță lângă trupul tatălui său. Amintind de coborârea în Infern a lui Isis, momentul, de o
încărcătură tensională foarte mare, contează în ceea ce înseamnă maturizarea acestui personaj

Mijloace artistice (figuri de stil,citate care conţin imagini artistice cu indicarea paginii): _„vantul trecu
susuind” = personificare

aripi cenusii” = epitet cromatic

adunarea se desfacu” = metafora

„stresinile picurau si soarele imprastia de deasupra Magurii, pe omaturi, o stralucire orbitoare” = imagine
artistica vizuala

ca si cum li s -ar fi deschis o alta lume, ulita cotea scurt” = comparatie

Vocabular (câteva cuvinte noi pe care le-ai învăţat din opera citită şi sensurile lor): baltag = topor cu
coada lunga

blagoslovi = binecuvanta
tohoarca = cojoc

ovrei=evreu

naduf=invidie

aninat=agatat

moina=caldura

Citate preferate (scrise între ghilimele)

Asculta, femeie, mormai cu manie Bogza, de ce tot ma fierbi si ma intepi atat? Ai ceva de spus, spune!

– Nu te supara, domnu; Calistrat, eu intreb pe baiet daca nu citeste ceva pe baltag.

– Destul! racni gospodarul batand cu pumnul in masa si inaltandu-se de la locul lui.

Impresii personale (de ce ţi-a plăcut lectura /ce ai învăţat din această lectură / cum ai fi vrut să se
termine acţiunea): _Romanul impresioneaza prin faptul ca eroul este o femeie,Vitoria Lipan.Aceasta
trece peste foarte multe obstacole pentru a-si regasi sotul.Estenta romanului scoate in evidenta iubirea
infinita pe care i-o poarta femeia sotului sau,Nechifor. Pentru mine, Vitoria este un exemplu de
urmat.Opera trezeste cititorului sentimente puternice de compatimire pentru femeia aflata in
suferinta.Intregul farmec al romanului este dat de talentul de povestitor al lui Mihail Sadoveanu, care
foloseste cuvintele cu o maestrie deosebita, pentru a capta atentia

Note de lectură (Continuă enunţurile de mai jos cu idei din opera citită)

Opera mi-a trezit sentimente de , admiratie, , curiozitate, surprindere si tristate.

Ceea ce impresionează este curajul eroinei,Vitoria Lipan.

Surpinzător este momentul in care Calistrat Bogza isi marturiseste vina.

Am admirat ambitia de care Vitoria Lipan a dat dovada.

Am fost curioasa cand eroina a gasit cainele sotului ei si a spus ca acesta o va duce la locul in care
Nechifor a fost omorat.

Aş vrea să trăiesc în lumea personajului pentru că ea intalneste o multime de personaje prietenoase ,

care ii ofera ajutorul cu mare bucurie.

Nu aş vrea să trăiesc în lumea personajului pentru că acesta isi pierde persoana iubita. Si ramane singura
cu 2 copii
 Opinii critice / Referinţe critice: ___"Baltagul este, prin repeziciune si desavarsit echilibru al expresiei,
una din cele mai bune scrieriale lui M. Sadoveanu. Multi pretuiesc aceasta scurta naratiune ca roman,
vorbind de creatiascriitorului, de posibilitatea psihologica a eroilor. in fond, nimic din toate acestea,
Vitoria, eroina principala, nu e o individualitate, ci un exponent al spetei.Cazul din Baltagul e, în punctul
de plecare, acela din Miorita. Un cioban a fost ucis de alti pastori spre a fi pradat de turme. Scriitorul a
depasit însa cu mult aceasta tema, mai mult lirica, construind un epic suprapus. Nechifor Lipan nu se
întoarce într-o toamna acasa si nevasta lui, Vitoria, cade la negre prepusuri. Dupa o criza de îndoiala,
Vitoria capata încredintarea ca barbatul a fost ucis. Durerea se descarca în certitudine si da nastere
hotarârii pioase de a gasi trupul barbatului si a-l îngropa crestineste. Într-o societate de tip arhaic,
rezolvarea zbuciumului în rit e foarte normala si îndârjirea femeii de a-si îndeplini ultimele îndatoriri de
afectiune fata de sot e miscatoare. Tragedia greaca ne-a obisnuit cu înmormântari pioase. Scriitorul
complica aceasta situatie cosmica.