„Pe piaţa muncii criza este în toi, iar

situaţia se înrăutăţeşte în unele aspecte"

Șomajul este termenul folosit în cazul lipsei ocupației plătite (locurilor de muncă)
pentru forțele apte și calificate corespunzător pentru muncă. Acest fenomen este
caracterizat prin faptul că o parte din populație este în căutare a unui loc de muncă.
Când această situație ia proporții apar probleme economice serioase în cadrul
regiunii sau statului respectiv, prin creșterea cheltuielilor sociale de întreținere a
șomerilor.

Rata şomajului în Moldova în trimestrul I al anului 2010 a constituit 9,1%

Numărul şomerilor, estimat conform metodologiei Biroului Internaţional al Muncii

a fost de 102,1 mii, fiind cu 11,2 mii mai mare faţă de trimestrul I al anului 2009, a
relatat pentru InfoMarket Biroul Naţional de Statistică. Rata şomajului la bărbaţi a
constituit 11,9% (67% din total numărul de şomeri), la femei – 6,1%. Disparităţi
semnificative s-au înregistrat între rata şomajului în mediul urban – 11%, faţă de
mediul rural – 7,1%. În rândurile tinerilor (15-24 ani) rata şomajului a constituit
21%. În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea 16,5%. În
trimestrul I al anului 2010 populaţia economic activă a Moldovei a constituit 1 mil.
124,7 mii persoane, fiind în descreştere cu 4,8% faţă de ianuarie-martie 2009.

Populaţia ocupată a constituit peste 1 mil. 22,6 mii persoane, micşorându-se cu

6,2% faţă de trimestrul I al anului 2009. În distribuţia după activităţile din
economia naţională se constată că cele mai multe persoane ocupate au activat în
sectorul agricol - 223,6 mii (21,9% din totalul persoanelor ocupate), în scădere cu
10,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Ponderea persoanelor ocupate în
industrie a constituit 14,2%, în sectorul servicii au activat 59% din totalul
persoanelor ocupate. Conform repartizării după forme de proprietate 60,1% din
populaţie a fost ocupată în unităţi cu forma de proprietate privată, 32% - cu cea
publică, şi, 7,9% - în unităţi cu forme de proprietate mixtă (publică şi privată) şi cu
participarea capitalului străin.

Cei mai afectaţi de şomaj în Republica Moldova sunt bărbaţii

Cei mai afectaţi de şomaj în Republica Moldova sunt bărbaţii, arată datele Biroului
naţional de statistică (BNS).
Potrivit BNS, în trimestrul II al anului curent, cei mai mulţi din numărul total
de şomeri sunt bărbaţii — 64%, şi persoanele din mediul urban — 64,8%.
Rata şomajului la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 7%, fiind mai ridicată faţă
de trimestrul II anul 2009 (6,1%). Rata şomajului la bărbaţi şi la femei a înregistrat
valori de 8,7% şi, respectiv, 5,2%.
Disparităţi semnificative s-au înregistrat între rata şomajului în mediul urban —
10%, faţă de mediul rural — 4,5%. În rândurile tinerilor (15-24 de ani) rata
1
şomajului a constituit 14,6%. În categoria de vârstă 15-29 de ani acest indicator
a avut valoarea 12%. În total,
în Republica Moldova, în al doilea trimestru al anului 2010, au fost înregistraţi
94,5 mii de şomeri sau cu 11,7 mii mai mulţi decât în perioada similară a anului
2009.

Rata somajului in rindul tinerilor

Criza economică mondială a împins în 2009 şomajul din rândul tinerilor la un nivel
record, iar situaţia se va înrăutăţi anul acesta. Aceste date au fost prezentate într-un
raport al Organizaţiei Internaţionale a Muncii, citat de presa românească. În
Moldova, rata şomajului printre tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani a
depăşit 14 la sută, în şase luni ale anului 2010.

Din 620 de milioane de tineri cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani, 81 de

milioane nu aveau loc de muncă la sfârşitul anului trecut, se arată în raportul
Organizaţiei Internaţionale a Muncii. Acesta este cel mai înalt nivel al şomajului
printre tineri după 1991, an în care organizaţia a început să ţină evidenţa situaţiei
şomajului din rândul tinerilor.

Concluziile experţilor sunt pesimiste. Criza economică globală a demonstrat

fragilitatea tineretului pe piaţa muncii. Astfel, rata şomajului în rândul tinerilor a
urcat de la 12% la 13%. Mai mult, în raport se arată că acest nivel va depăşi 13 la
sută în 2010.

Raportul subliniază că rata şomajul populaţiei tinere este mai sensibilă la criză
decât cea referitoare la adulţi, iar revenirea pieţei muncii pentru tineri va fi mai
lentă decât cea destinată populaţiei adulte.

Raportul mai estimează că 152 de milioane de tineri, respectiv 28 la sută din

populaţia tânără angajată, se confruntau în 2008 cu o sărăcie extremă, în condiţile
în care familiile supravieţuiau cu un venit mai mic de 1,25 de dolari pe zi de
persoană.

„Piaţa muncii rămâne fragilă, la fiecare loc de muncă anunţat vacant revin 6-7
şomeri, pe de altă parte cererea şi oferta deseori nu se intersectează:  îşi caută de
lucru, de exemplu, specialişti cu studii superioare, companiile însă au locuri
vacante pentru muncitori", constată reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale pentru
Ocupare Forţei de Muncă.

2
Cauzele somajului

Cauze sunt multe, determinate de însăşi funcţionarea economiei de piaţă care

generează şi anumite dezechilibre.

1. Totodată, trebuie menţionat faptul că noi ne aflăm într-o perioadă de

tranziţie la economia de piaţă care încă nu sa finalizat si nu se va finaliza
încă în următorii 20-30 de ani. În această perioadă noi învăţăm ce înseamnă
economia de piaţă. Este vorba despre educarea unei atitudini atât din partea
purtătorilor cererii de muncă cât şi a purtătorilor ofertei de muncă adecvate
unei economii de piaţă moderne.

2. - pierderea locurilor de muncă de către o parte a populaţiei ocupate, ca

urmare a restructurării activităţii agenţilor economici în condiţii de criză.

3. O alta cauza a somajului o reprezinta puternica migratie a fortei de munca.

Solutii antisomaj

1. Firmele care vor angaja someri vor fi scutite sase luni de la plata asigurarilor
sociale .
2. acordarea gratuită de servicii de consultanţă şi asistenţă pentru începerea
unei activităţi independente sau iniţierea unei afaceri, în scopul creşterii
gradului de ocupare prin înfiinţarea propriei afaceri;
3. acordarea de alocaţii pentru şomerii care se încadrează înainte de expirarea
şomajului, încercându-se astfel prevenirea şomajului de lungă durată în
rândul tinerilor până în vârstă de 25 ani şi a celorlalte categorii de şomeri,
supuşi riscului rămânerii în şomaj mai mult de 6 luni, respectiv 12 luni;