EVALUAREA CORECTĂ ŞI COMPLETĂ A NIVELULUI DE

EVOLUŢIE MOTRICĂ A COPILULUI CU IMC – FACTOR

HOTĂRATOR ÎN STABILIREA METODELOR DE RECUPERARE

Îmbunătăţirile şi perfecţionările tehnologice ale aparaturii de investigaţie,

de laborator şi de tratament, determină o modificare continuă şi a metodelor
clinice de evaluare a unui bolnav. În domeniul investigaţiilor afecţiunilor
neuromotorii, noile metode introduse – tomografia craniană, RMN-ul – permit
diagnosticarea intensităţii şi formei leziunii cerebrale. Acestea au impus, într-o
oarecare măsură o completare a metodelor de evaluare clinică a deficitului
motor şi totodată o selecţionare corespunzătoare a metodelor de tratament..
Neurosemiologia infantilă a fost şi a rămas un domeniu deosebit de
complex, domeniu care beneficiază de altfel de progresele tehnologice de
investigare. În acest domeniu s-a introdus metoda evaluării nivelului de
dezvoltare psihomotorie de către echipa de specialişti (medic neuropsihiatru,
medic recuperator, psiholog, kinetoterapeut, logoped, asistent social), întrucât
consemnarea şi interpretarea fiecărui simptom sunt hotărâtoare în stabilirea
etapelor de tratament şi mai ales a succesiunii metodelor folosite în cadrul
planului de tratament.
Dezvoltarea psihomotorie normală a copilului mic reprezintă de fapt o
modificare continuă de redresări şi menţineri, de înlănţuiri de poziţii şi deplasări
ale corpului care îi permite, pe parcursul primului an, trecerea de la poziţia
decubit dorsal la ortostatism şi mers.
Examenul neurologic la un copil cu IMC are ca obiectiv principal
stabilirea “inventarului clinic” al dezvoltării neuromotorii. Efectuat în primele
luni de viaţă acesta
- stabileşte diagnosticul clinic al tulburărilor cerebrale şi constituie prima etapă
în punerea diagnosticului funcţional
- permite începerea unei educaţii terapeutice precoce
- repetat la intervale regulate permite evaluarea cantitativă şi calitativă a
tulburărilor motorii.
Pornind de la ideea că nivelul de evoluţie motrică reprezintă firul
conducător al educaţiei terapeutice, am încercat să prezentăm aspectele motorii
importante în stabilirea acestuia, la copiii care sunt încadraţi într-una din formele
de învăţământ speciale: grădiniţă, centre de zi, şcoli speciale. În acest fel
kinetoterapeutul are posibilitatea de a adapta, de a modifica metodele folosite în
recuperarea motorie în funcţie de potenţialul motor al fiecărui copil şi în
concordanţă cu condiţiile concrete ale serviciului de specialitate şi ale cooperării
familiei.
Cuantificarea posibilităţilor de efectuare a probelor propuse ne permite să
obiectivizăm rezultatele, evidenţiind astfel îmbunătăţirile, staţionările sau
agravările deficitului motor.
 Fişele propuse de noi se pot împărţi pe trei grupe:
A. Fişa nr. 1 – cuprinde date de identitate la care am adăugat aspecte rezultate
din anamneză şi examenul complet al copilului. Astfel am menţionat:
- diagnosticul clinic şi funcţional
- din antecedentele patologice, intervenţiile chirurgicale, tratamentul cu toxina
botulinică şi aplicarea de orteze, atele
- reeducarea motorie anterioară
- starea prezentă completată de tulburări asociate: convulsii, deficienţe vizuale,
auditive, deviaţii de coloană vertebrală
B. Fişe pentru diagnosticarea nivelului de evoluţie motrică
Fişa nr. 2 – controlul postural şi mişcări spontane anormale în prezenţa
factorului bazal şi sub influenţa factorilor externi. Aceste mişcări sunt
menţionate întrucât reducerea lor prin metodele de recuperare aplicate.
Fişa nr. 3 – evidenţiază cuantificarea diferitelor forme de deplasare, apreciind în
timp parcurgerea unor trasee.
Fişa nr. 4 – cuprinde probe motorii pentru stabilirea nivelului de evoluţie
motrică - copilul normal realizând 256 puncte.
C. Fişe analitice
Fişele nr. 5 şi nr. 6 – valabile pentru copiii care merg. In aceste fişe sunt
menţionate equinul şi mijloacele tehnice folosite în timpul mersului.

În concluzie :
a) aceste tehnici de evaluare sunt indispensabile kinetoterapeutului pentru
a stabili un bilanţ neuromotor în vederea educaţiei terapeutice a copilului şi a
definirii modalităţilor terapeutice în funcţie de potenţialul motric al acestuia şi
de posibilităţile de colaborare pe care le oferă familia şi anturajul acestuia.
b) completarea fişelor este utilă nu numai într-o unitate de învăţământ
special ci şi în serviciile de recuperare din sanatorii pentru a urmări evoluţia
deficitului motor, pentru a avea aceeaşi scală de evaluare
c) prin aceste fişe nivelul de evoluţie motrică poate fi urmărit de
specialişti în situaţiile în care copilul este internat într-un serviciu de recuperare
intensivă, prin ataşarea fişelor la biletul de trimitere, realizându-se astfel o
cuantificare obiectivă, uşor de efectuat de către toţi kinetoterapeuţii.
 FIŞA NR. 1

NUME:

PRENUME:

DATA NAŞTERII:

DIAGNOSTIC CLINIC:

DIAGNOSTIC FUNC|IONAL:

INTERVENŢII CHIRURGICALE ŞI ORTOPEDICE:

*ALUNGIRE DE TENDON ACHILIAN:

*DEZINSERŢIE DE ADDUCTORI:

*TRATAMENT CU BOTOX:

*ATELE:

*ORTEZE:

REEDUCARE ANTERIOARĂ:

STARE PREZENTĂ:
TULBURĂRI ASOCIATE:

*CONVULSII:

*SCĂDEREA ACUITĂŢII VIZUALE:

*DEFICIENŢE AUDITIVE:

*DEVIAŢII DE COLOANĂ VERTEBRALĂ:

EVALUARE REALIZATĂ DE :

LA DATA:
 FIŞA NR. 2

CONTROL POSTURAL ŞI MIŞĂRI SPONTANE ANORMALE

CONTROL POSTURAL

Decubit dorsal

Decubit ventral

Aşezat pe sol cu genunchii întinşi

Aşezat la marginea mesei

Aşezat în fotoliu rulant

Pe patru labe

Pe genunchi

Cavaler

Ortostatism cu sprijin

Ortostatism fără sprijin

Mers cu sprijin

Mers autonom

FACTOR B – evaluare

0: Normal
1: Contractură musculară vizibilă de către examinator
2: Contractură musculară vizibilă de toţi
3: Atitudine vicioasă, mişcari spontane cu amplitudine medie şi intensitate redusă
4: Atitudine vicioasă importantămişcări spontane cu intensitate mare

MIŞCĂRI SPONTANE ANORMALE

Tremurături
Atetoza
Sincinezii
Mişcări ale feţei

FACTOR B – evaluare

0: Normal
1: Contractură musculară vizibilă de către examinator
2: Contractură musculară vizibilă de toţi
3: Atitudine vicioasă, mişcări spontane cu amplitudine medie şi intensitate redusă
4: Atitudine vicioasă importantă ,mişcări spontane cu intensitate mare

FACTOR E

La zgomot
La ameninţare
La înţepătură
La calcul mental

0: Nu există reacţie
1: reacţie normală foarte scurtă
2: Reacţie importantă, retragere rapidă
3: Relaxare îndelungată
4: Atitudine finală diferită de atitudinea iniţială
 FIŞA NR. 3

DEPLASĂRI CRONOMETRATE

Ajutor/Sprijin

Tarare 3 m

Mers pe patru labe 3 m

Mers pe genunchi 3 m

Mers 10 m

Alergare 10 m

OBSERVAŢII:
 FIŞA NR. 4

NIVELUL DE EVOLUŢIE MOTRICĂ

1. Păstrează decubit dorsal 01234

2. Păstrează decubit ventral 01234
3. Din decubit ventral întoarce capul spre dreapta 01234
4. Idem spre stânga 01234
5. Din decubit ventral realizează schema asimetrică pe partea dreaptă 01234
6. Idem pe partea stângă 01234
7. Se rostogoleşte din decubit ventral în decubit dorsal pe partea dreaptă 01234
8. Idem pe partea stângă 01234
9. Se rostogoleşte din decubit dorsal în decubit ventral pe partea dreaptă 01234
10. Idem pe partea stângă 01234
11. Din d. d. ştie să alterneze flexia / extensia membrelor inferioare 01234
12. Menţine poziţia „iepuraş” cu coatele întinse 01234
13. Idem cu sprijin pe antebraţe 01234
14. Trece din d.v. în poziţia „iepuraş” 01234
15. Trece din poziţia „iepuraş” în aşezat pe partea dreaptă 01234
16. Aşezat pe partea dreaptă se sprijină pe palmă cu cotul extins 01234
17. Aşezat pe partea dreaptă se sprijină pe antebraţ 01234
18. Aşezat pe partea dreaptă se sprijină pe palmă, apoi pe antebraţ şi revine 01234
19. Menţine aşezat pe partea dreaptă fără sprijin 01234
20. Trece din poziţia „iepuraş” în aşezat pe partea stângă 01234
21. Aşezat pe partea stângă se sprijină pe palmă cu cotul extins 01234
22. Aşezat pe partea stângă se sprijină pe antebraţ 01234
23. Aşezat pe partea stângă se sprijină pe palmă, apoi pe antebraţ şi revine 01234
24. Menţine aşezat pe partea stângă fără sprijin 01234
25. Menţine pe genunchi pe călcâie aşezat cu trunchiul drept 01234
26. Trece din d. d. în aşezat prin sprijin pe antebraţ şi apoi pe cotul drept 01234
27. Trece din d. d. în aşezat prin sprijin pe antebraţ şi apoi pe cotul stâng 01234
28. Menţine aşezat pe sol cu sprijin pe palme, genunchii semiflectaţi 01234
29. Menţine aşezat pe sol fără sprijin, genunchii extinşi 01234
30. Menţine aşezat la marginea mesei, corect şi stabil 01234
31. Menţine aşezat la marginea mesei, sprijin pe palma dreaptă 01234
32. Menţine aşezat la marginea mesei, sprijin pe antebraţul drept 01234
33. Aşezat la marginea mesei cu sprijin pe palmă, apoi pe cotul drept şi revenire 01234
34. Menţine aşezat la marginea mesei, sprijin pe palma stângă 01234
35. Menţine aşezat la marginea mesei, sprijin pe antebraţul stâng 01234
36. Aşezat la marginea mesei cu sprijin pe palmă, apoi pe cotul stâng şi revenire 01234
37. Se poziţionează singur în patrupedie 01234
38. Menţine patrupedie, coapse verticale şi coatele extinse 01234
39. menţine patrupedie cu sprijin pe antebraţe 01234
40. Avansează în patupedie cu alternanţă 01234
41. Menţine poziţia „focă” 01234
42. Trece de la poziţia „focă” la poziţia „iepuraş” şi revine 01234
43. Trece din poziţia „iepuraş” pe genunchi, drept, cu sprijin 01234
44. Idem fără sprijin 01234
45. Trece din patrupedie în poziţia pe genunchi 01234
46. Menţine poziţia pe genunchi 01234
47. Din pe genunchi ştie să cadă înainte , cu sprijin pe palme 01234
48. Avansează pe genunchi fără sprijinul mâinilor 01234
49. Pe genunchi aşezat pe călcâiul stâng , plasează piciorul drept înainte 01234
50. Pe genunchi aşezat pe călcâiul drept, plasează piciorul stâng înainte 01234
51. Trece din pe genunchi în poziţia cavaler, cu sprijinul mâinilor 01234
52. Trece din pe genunchi în poziţia cavaler, fără sprijin şi menţine această poziţie 01234
53. Trece în ortostatism prin cavaler cu sprijin 01234
54. Menţine poziţia „broască” 01234
55. Trece în ortostatism prin postura „broască” 01234
56. Menţine ortostatismul fără sprijinul mâinilor 01234
57. Merge ţinut de o mână 01234
58. Merge fără ajutor 01234
59. Din ortostatism cade înainte pe mâini şi pe genunchi 01234
60. Din poziţia „broască” cade pe spate fără să-şi lovească capul 01234
61. Urcă o treaptă cu sprijinul mâinii drepte 01234
62. Idem cu sprijinul mâinii stângi 01234
63. Urcă o treaptă fără sprijin 01234
64. Coboară o treaptă fără sprijin 01234
65. Coboară scara fără sprijin 01234
66. Urcă un plan înclinat fără sprijin 01234
67. Coboară un plan înclinat, fără sprijin 01234
68. Merge fără ajutor pe teren variat 01234

NEM – scala de evaluare

0: Execuţie imposibilă
1: Execuţie dificilă şi lentă
2: Execuţie reuşită în ciuda deficitelor motrice vizibile
3: Execuţie reuşită în ciuda câtorva deficite posturale distale
4: Normal

OBSERVAŢII
 FIŞA NR. 5
EVALUAREA EQUINULUI LA MERS

Mers corectat sau lent, picioarele goale, în faza e sprijin:

Dreapta
Stânga

0: Călcâiul pe sol
1: Călcâiul uşor ridicat de pe sol
2: Equin
3: Sprijin pe capetele metatarsienelor

Mers spontan sau rapid, picioarele goale, în faza e sprijin:

Dreapta
Stânga

0: Călcâiul pe sol
1: Călcâiul uşor ridicat de pe sol
2: Equin
3: Sprijin pe capetele metatarsienelor

Întrebări pentru părinţi:

Dreapta
Stânga

0: Piciorul pe toată talpa

1: Equin doar la sfârşitul zilei sau la oboseală
2: Equin intermitent şi/sau la mers rapid
3: Equin permanent în timpul zilei
 FIŞA NR. 6
BILANŢUL INDEPENDENŢEI MOTORII CU AJUTOR TEHNIC

MERSUL

Tipul de ajutor tehnic

Tipul mersului:

Face câţiva paşi singur

Ştie să se oprească
Merge înapoi
Merge în slalom
Merge balansând braţele cu alternanţă
Ştie să cadă înainte
Ştie să cadă înapoi
Ştie să alerge
Merge pe teren variat
Urcă pe un plan înclinat
Coboară pe un plan înclinat
Urcă un trotuar
Coboară de pe un trotuar

Pe scară

Urcă în patrupedie
Coboară pe fese
Urcă cu sprijin bilateral (ajutor şi bară)
Coboară cu sprijin bilateral (ajutor şi bară)
Urcă ajutându-se de bară
Coboară ajutându-se de bară
Urcă singur fără alternanţă
Coboară singur fără alternanţă
Urcă singur cu alternanţă
Coboară singur cu alternanţă
Urcă într-o maşină
Coboară dintr-o maşină