CUPRINS

SARCINA TEZEI DE AN ..................................................................................... 3

INTRODUCERE ................................................................................................ 6

1 CALCULUL SCURTCIRCUITULUI TRIFAZAT......................................................... 7

1.1 Întocmirea schemei echivalente .......................................................................... 7
1.2 Calculul reactanţelor în unităţi relative .................................................................. 8

1.3 Transfigurarea schemei echivalente… .................................................................. 9

1.4 Determinarea curentului supratranzitoriu şi a curentului de şoc .................................. 13

2 CALCULUL SCURTCIRCUITULUI NESIMETRIC .............................................. 17

2.1 Întocmirea schemelor echivalente de diferite succesiuni si transfigurarea lor ...................... 17

2.2 Determinarea reactanţelor de calcul .................................................................... 25

2.3 Determinarea componentei periodice a curentului în locul de scurtcircuit................ 26

2.4 Construirea diagramelor fazoriale ale curenților și tensiunilor în locul de scurtcircuit. 27

2.5
Construirea diagramelor fazoriale ale curenților și tensiunilor la bornele
generatorului................................................................................................... 28

CONCLUZIE ................................................................................................... 38

BIBLIOGRAFIE ................................................................................................ 40
 SARCINA LUCRĂRII DE AN
Sarcina nr. 6.2
În cadrul lucrării de an este necesar:
a) Să se determine curentul supratrazitoriu şi curentul de şoc la un s.c. trifazat;
b) Să se determine valoarea componentei periodice a curentului la un s.c. bifazat cu punere
la pământ pentru momentul de timp dat;
c) Să se construiască diagramele fazoriale ale curenţilor şi tensiunilor în locul de s.c. şi la
bornele celui mai apropiat generator.
Datele iniţiale:
Tabelul 1 – Date inițiale de calcul

Momentul de
Schema Punctele de scurtcircuit Întreruptoare conectate
timp t, s

6,2 K7(3) şi K2(1,1) Q2, Q3, Q5, Q6. 1,3

Tabelul 2 – Parametrii generatoarelor

Notarea pe
schemă
Pnom , MW cos  U nom, kV x 'd' x2 E' '

G1 (turbogenerator) 12 0,8 6,3 0,114 0.140 1,08

G2 (hidrogenerator) 13 0,8 10,5 0,20 0.22 1,13

Tabelul 3–Parametrii transformatoarelor

Notarea pe
schemă
Snom , MVA U ÎT , kV U JT , kV U s .c . , %

T1 16 115 6,6 10,5

Notaraea Snom , MVA U ÎT , kV U Î  M , kV U MT , kV U JT , kV U SCÎJ , % U SCMJ , %

pe schemă

T3 63 115 17 38,5 10,5 10,5 6

Notarea pe Snom , MVA U ÎT , kV U MT , kV U JT , kV U SCÎJ , % U SCÎ M , % U SCMJ , %
schemă

3
 T4 125 230 121 38,5 31 11 19

Notare pe Snom , MVA U ÎT , kV U JT , kV U s .c . , %

schema

T2 16 38,5 6,3 8

Notarea pe Pn , kV U IT , kV U JT , KV U sc , KV
schemă

T5 16 115 11 10,5

Tabelul 4 – Parametrii liniilor electrice aeriene

Notarea pe schemă Lungimea liniei, km x0,  / km

W2 16 0.4

W3 8 0.4

W6 115 0.4

W7 15 0.4

W8 47 0.4

W9 28 0.4

Tabelul 5 – Parametrii sarcinii generalizate

Notarea pe schemă Snom , MVA x E

''

S2,S4 19 0,35 0,85

Tabelul 6- Parametrii sistemului

Notarea pe schemă S,MVA x1=x2 x0

S 800 0,36 0,72

4
 K2(1,1)
T5 G2
W9 W2
G1 T1 S

T3

W8
T2
W3
S1
K7(3)

T4
S
W6 W7

Figura 1 – Schema generală de calcul a sistemului electroenergetic

5
 INTRODUCERE

Scurtcircuitul (s.c.) prezintă un contact accidental sau intenţionat al conductoarelor

diferitor faze între ele, sau la pămînt, care provoacă o micşorare bruscă a impedanţei circuitului
electric şi o sporire a intensităţii curentului în el.

Scurtcircuitul apare la deteriorarea izolaţiei conductoarelor. Cauzele acestei deteriorări pot

fi diverse: îmbătrînirea şi ca urmare străpungerea izolaţiei; aruncări de obiecte pe conductoarele
LEA; ruperea conductoarelor şi căderea lor pe pămînt; distrugerea mecanică a izolaţiei LEC de
pe urma lucrărilor de teren; lovituri ale trăsnetului în LEA; etc.

În lucrarea dată este pus scopul de a analizat 2 tipuri de s.c.:

 Scurtcircuitul simetric trifazat în punctul K7;

 Scurtcircuitul nesimetric bifazat cu punere la pămînt în punctul K2;

Întrucît în cazul scurtcircuitului trifazat toate trei faze se află în condiţii identice, efectuăm
calculul numai pentru una din faze ceea ce simplifică cu mult calculele. Apariţia unui scurtcircuit
trifazat are o probabilitate mică P=5 %. În acest caz trebuie de efectuat calculul s.c. trifazat luînd
în consideraţie şi rezistenţa activă, cauza fiind că între conductoare apare arcul electric şi în locul
de s.c. există o oarecare rezistenţă tranzitorie. Cele mai periculoase condiţii de s.c. trifazat sunt în
cazul cînd φs.c.=900 şi α=00 sau α=1800 , adică cînd s.c. are loc la trecerea tensiunii prin 0.

Analizînd s.c. nesimetrice putem menţiona că ele sunt mai frecvente decît cele trifazate şi
anume:

 Scurtcircuitul bifazat cu probabilitate P=10 %;

 Scurtcircuitul bifazat cu punere la pămînt P=20 %;
 Scurtcircuitul monofazat P=65 %;
Nesimetria s.c. monofazate şi bifazate este evidentă deoarece la aşa tipuri de s.c. nu se
păstrează simetria curenţilor şi a tensiunilor, totodată utilizarea metodei componentelor simetrice
ne permite să calculăm orice tip de s.c. nesimetric reducîndu-l la un s.c. trifazat simetric.
Studierea acestor tipuri de s.c. se analizează în litereatura specială.

6
 1 CALCULUL SCURTCIRCUITULUI TRIFAZAT
1.1 Întocmirea schemei echivalente
Deoarece schemele de calcul conţin transformatoare, în aceste scheme există circuite cuplate
magnetic. Pentru simplificarea calculelor este raţional de a înlocui aceste circuite printr-o schemă
echivalentă cu legături galvanice între elemente. În schema echivalentă toate elementele schemei
de calcul se introduc cu reactanţele respective, iar generatoarele, motoarele şi sarcina
generalizată şi cu T.E.M. Întocmirea schemei echivalente constă în raportarea reactanţelor şi
T.E.M. ale elementelor situate la diferite trepte de transformare la una şi aceeaşi treaptă
considerată de bază.

E4
X18 X20 1.13
E1 X1 X4 0,656 1,231
1.08 0.76 0.656
X7 X14
0,085 0,048

X19 X21
0,656 E5
X12 2,059 0.85
0,17 X16
X13 0,142
E2 X8
0.85 X2 X5 0,1
0,23
1.84 0,5 X17
(3) 0,142
K7
X10
0,156
E3 X3 X6 X9 X11 X15
1 0.045 0,087 0,09 0 0,045

Figura 2 – Schema echivalentă de calcul a scurtcircuitului trifazat.

1.2 Calculul reactanţelor în unităţi relative

7
Calculul reactanţelor elementelor sistemului se efectuează în unităţi relative, raportate la condiţii
de bază. Vom determina condiţiile de bază.

Puterea de bază se alege arbitrar, însă se recomandă sa fie un număr întreg de ordinul puterilor
centralelor electrice. Considerând aceste recomandări se alege:
Sb  100 MVA.
Ca tensiune de bază se recomandă sa fie aleasă tensiunea treptei de s.c. Astfel alegem:
U b  37kV .
Curentul de bază:
Sb 100
Ib    1.56 kA .
3 U b 3  37

Determinarea reactanţelor elementelor în unităţi relative, raportate la condiţia de bază:

Sb 100
x1  x*G1  xd   0,114*  0, 76
S nom,G1 12 / 0,8
Sb 100
x2  x*s1  xd   0.35   1,84;
Snom 19
Sb 100
x3  xs  xd''   0.36   0, 045;
Snom 800
U sc Sb 10,5 100
x4  x T 1      0, 66;
100 S nom 100 16
U sc Sb 8 100
x5  xT 2      0,5;
100 Snom 100 16
S 100
x6  x*b,W6  x0  l6  2
b
 0, 4 115   0, 087;
U med .nom 2302
S 100
x7  xw9  x0  l5  2
b
 0.4  28   0, 085;
U med .nom 1152

S 100
x8  xw3  x0  l8  2
b
 0, 4  8   0, 23;
U med . nom 37 2

1 S 1 100
x9  xT 4    U scÎJ  U scÎM  U scMJ   b    11  31  19    0, 092;
200 S nom 200 125

1 S 1 100
x10  xT4    U scÎJ  U scMJ  U scÎM   b    19  31  11   0,156;
200 S nom 200 125

1 S 1 100
x11  xT4    U scMJ  U sсÎM  U scÎJ   b    19  11  31   0;
200 S nom 200 125

8
 1 S 1 100
x12  xT 3    U scÎJ  U sсÎM  U scMJ   b   (17  10.5  6)   0,17;
200 S nom 200 63

1 S 1 100
x13  x*b,T4    U scMJ  U scÎM  U scÎJ   b    6  17  10,5    0,1;
200 Snom 200 63

Sb 100
x14  x*b ,W 2  x0  l2  2
 0, 4 16   0,048;
U mednom 1152

Sb 100
x15  x*b,W 7  x0  l7  2
 0, 4 15   0, 045;
U mednom 1152

Sb 100
x16  x17  xw8  x0  l8  2
 0, 4  47   0,142;
U mednom 1152

U sc ,%
Sb 10,5 100
x18  x19  xT 5      0, 66;
100 S nom 100 16

Sb 100
x20  xG 2  x ''d   0, 2*  1, 23;
Snom 13 / 0.8

Sb 100
x21  xS3  xd''   0.35   2, 06;
S nom 17

1.3 Transfigurarea schemei echivalente

Transfigurarea schemei echivalente se efectuează în direcţia de la sursele de alimentare spre

punctul de scurtcirciut. Se utilizează modalităţile de compunere în serie şi în paralel a
impedanţelor, de transformare a impedanţelor din stea în triunghi echivalentă și invers, de
înlocuire a ramurilor generatoare (conectate într-un nod comun) cu diferite valori ale T.E.M.,
printr-o singură ramură, cu T.E.M. echivalentă și altele.

9
 E1 X22 E6
X14 X27 X28
1,08 1,501 1,025
0,048 0,328 0,77

X23
2,676
E2 X25
0,85 0.071

K7(3)
X10
0,156
E3 X24 X26
1 0,224 0,045

Figura 3-Prima transfigurare a schemei echivalente

Calcule pentru prima transfigurare:

x22  x1  x4  x7  0, 76  0, 66  0, 085  1,5;

x23  x2  x5  x8  x13  x12  1,842  0,5  0, 234  0,1  0,17  2, 676;
x24  x3  x6  x9  0, 045  0, 087  0,092  0, 224;

1 1
x25    0.07;
1 1 1 1
 
x16 x17 0,14 0,14
x26  x11  x15  0  0.045  0.045;
1 1
x27    0,328;
1 1 1 1
 
x18 x19 0, 656 0, 656
E4  x21  E5  x20 1, 08  2, 059  0,85 1, 231
E6    1.025;
x20  x21 1, 231  2, 059

10
 E7 E6
0,997 1,025
X29 X31
1,01 1,098

X30
K7(3)

X10 0,116
0,156

X24
0,224

E3
1

Figura 4: Transfigurarea a doua a schemei echivalente

1 1
x28    0, 77;
1 1 1 1
 
x20 x21 1, 231 2, 059
1 1
x29   x14   0.048  1, 01; x31  x27  x28  0,328  0, 77  1.098;
1 1 1 1
 
x22 x23 1,501 2, 676
x30  x25  x26  0.071  0, 045  0,116;

Calcule pentru transfigurarea a treia:

11
 1 1
x32   x30   0,116  0, 643;
1 1 1 1
 
x29 x31 1, 01 1.098
E1  x23  E2 x22 1.08  2.676  0,85 1,501
E7    0.997;
x22  x23 1,501  2, 676
E6  x29  E7  x31 1.025 1, 01  0.997 1.098
E8    1.011;
x29  x31 1, 01  1.098

K7(3)

X10
0,156
E3 X24 E8
X32
1 0.224 1.011
0.643

Figura 5- Transfigurarea a treia a schemei echivalente

Calcule pentru transfigurarea 4:

1 1
xrez   x10   0,156  0, 322;
1 1 1 1
 
x24 x32 0, 224 0, 643
E3  x32  E8  x24 1  0, 643  1.011  0, 224
Ee    1.003;
x24  x32 0, 224  0, 643

12
 K7(3)
Ee Xrez
1.003 0.322

Figura 6- Schema finala transfigurata.

1.4 Determinarea curentului supratranzitoriu și a curentului de șoc

Curentul supratranzitoriu în locul de scurtcircuit trifazat (în unități absolute) poate fi

determinat cu relația:
E 1
I   ech  I b  1,56  4,861 kA ;
xrez 0.322
Curentul de șoc se calculează cu relația:
i  k  2  I   1,837  2  4, 861  12, 62kA ;
ş ş
,unde coeficientul de șoc este:
0,01 0,01
 
kş  1  e Ta
 1 e 0,056
 1,837;
,iar constanta de timp Ta se determina astfel:
x 0, 32
Ta  rez   0, 056;
  rrez 314  0, 018
,unde viteza unghiulară este:   2    f  2  3,14  50  314 rad / s .

Pentru determinarea rezistenței sumare se întocmește o schemă echivalentă a sistemului, ce

include numai rezistențele elementelor.

13
 r18 r20
0.082 0.031

r7 r14
r1 r4 0.017 0.016
0.051 0.082
r19 r21
r12 0.082 0.824
0.0085 r17
0.028
r2 r5 r8 r13
0.737 0.063 0.117 0.005 r16
0.028
K7(3)

r10
0.0039

r3 r6 r9 r11 r15
0.0009 0.014 0.0023 0 0.015

Figura 7-Schema echivalenta cu rezistente.

Rezistențele elementelor din schemă se determina,aproximativ, conform raportului x/r, astfel:

x
r
Kr .
Valoarea raportul Kr=x/r ,alesă din tabelul B2 (Anexa B).

r1  0, 051; r11  0;

r2  0, 737; r12  0.0085;

r3  0, 0009; r13  0, 005;

r4  0, 082; r14  0, 016;

r5  0, 063; r15  0, 015;

r6  0.014; r16  0, 028;

r7  0.017; r17  0, 028;

r8  0.117; r18  r19  0, 082;

14
 r20  0, 031;
r9  0.0023; r21  0,824;

r10  0, 0039;

Transfigurari:

r22  r1  r4  r7  0, 051  0.082  0.017  0.15;

r23  r2  r5  r8  r13  0.737  0.063  0.117  0.005  0.921;

r24  r3  r6  r9  0.0009  0.014  0.0023  0.018;

1 1
r25    0, 014;
1 1 1 1
 
r16 r17 0.028 0.028

r26  r11  r15  0  0.015  0.015;

1 1
r27    0.041;
1 1 1 1
 
r18 r19 0.082 0.082

1 1
r28    0, 03;
1 1 1 1
 
r20 r21 0.031 0.824
1 1
r29    0,145;
1 1 1 1
 
r22 r 3 0.15 0.921
r30  r25  r26  0.014  0.015  0.029;
r31  r27  r28  r14  0.041  0.03  0.016  0.087;
1 1
r32   r30   0.029  0, 077;
1 1 1 1
 
r29 r31 0.145 0.087

1 1
rrez   r10   0.0039  0, 018;
1 1 1 1
 
r24 r32 0.018 0.077

15
 rrez
0.018
K7(3)

Figura 8- Schema echivalentă rezultantă a sistemului care include rezistențele elementelor

Constanta echivalenta de timp:

xrez 0,322
Ta    0.056s
  rrez 314  0, 018
Coeficientul de șoc:
0,01

kş  1  e Ta
 1,837.

Valoarea eficace maximă a curentului total de scurtcircuit se determină cu relația:

I ş  I   1  2( k ş  1) 2  4.861  1  2(1,837  1) 2  7,527 kA

.

Puterea supratranzitorie de scurtcircuit se determină cu relația:

S   3  I   U med .nom.s.c.  3  4.861  37  311, 344 MVA.

,unde
U med .nom.s.c. – tensiunea medie nominală la treapta unde s-a produs scurtcircuitul.

16
2. CALCULUL SCURTCIRCUITULUI NESIMETRIC.

La studiul și analiza scurtcircuitelor nesimetrice se aplică metoda componentelor

simetrice.Determinarea curenților la un scurtcircuit nesimetric se efectuează utilizînd curbele de
calcul.

2.1 Întocmirea schemelor echivalente pentru diferite succesiuni

În conformitate cu metoda curbelor de calcul, T.E.M. ale generatoarelor și motorului asincron

nu se introduc în schema echvalentă și nu se includ sarcinile.
Reactanțele transformatoarelor, și a liniilor au aceleași valori ca la calculul scurtcircuitului
x
trifazat, iar reactanțele generatoarelor au valoarea reactanțelor supratranzitorii d ale acestora.
K2(1.1)
G1
X1 X3 X5 X9 X13
0.76 0.085 0.656
0.656 0.048 X15 G2
1.231
X14
0.656
X12
X11 0.142
0.142
X8
0
X2 X4 X6 X7 X10
SE 0.045 0.087 0.092 0 0.045

Figura 9- Schema echivalentă de succesiune pozitivă

x1(1)  0, 76;
x2(1)  0, 045;
x3(1)  0, 656;
x4(1)  0, 087;

17
 x5(1)  0, 085;
x6(1)  0, 092;
x7(1)  0;
x8(1)  0;
x9(1)  0, 048;
x10(1)  0, 045;
x11(1)  x12(1)  0,142;
x13(1)  x14(1)  0, 656;
x15(1)  1, 231;

Deoarece căile de circulație ale curenților de succesiune pozitivă și negativă sunt aceeași,
schema echivalentă de succesiune negativă, ca structură, coincide cu schema de succesiune
pozitivă. Diferența constă în faptul că în schema de succesiune negativă generatoarele se
introduc cu reactanța lor de succesiune inversă x2 .

K2(1.1)

X1 X3 X5 X9 X13
0.933 0.085 0.656
0.656 0.048 X15
1.354
X14
0.656
X12
X11 0.142
0.142
X8
0
X2 X4 X6 X7 X10
0.045 0.087 0.092 0 0.045

Figura 10- Schema echivalentă de succesiune negativă

Sb 100
x1(2)  x*b ,G1  x2   0,14   0,933 ;
Snom 15
Sb 100
x2(2)  x*b , S  x2   0, 36   0, 045 ;
S nom 800
x3(2)  0, 656;

18
 x4(2)  0, 087;
x5(2)  0, 085;
x6(2)  0, 092;
x7 (2)  0;
x8(2)  0;
x9(2)  0, 048;
x10( 2)  0, 045;
x11(2)  x12( 2)  0,142;
x13( 2)  x14(2)  0, 656;
Sb 100
x15(2)  x2   0, 2   1, 354;
S nom 16, 25

Intocmirea shemei echivalente homopolara trebuie începută din punctul, unde a apărut
nesimietria transversală, considerînd că în acest punct toate fazele sunt scurtcircuitate între ele și
aici este aplicată tensiunea de succesiune homopolară.

X1 X4 X11 X14
0.656 0.255 0.144 0.656

X8 X10 X15
0.17 0 0.656
X13
X9 0.667
0 X12
X7 0.667
0.156
X2 X3 X5 X6 X16
0.09 0.261 0.092 0 0.135

Figura 11- Schema echivalentă de succesiune homopolară

Deoarece grupa de conexiune a transformatorului este Y0/Δ , la scurtcircuit cu punere la

pămînt pe partea înfășurării conectate în stea cu neutrul legat la pămînt, valoarea reactanței de
succesiune homopolară a transformatorului se determină astfel:
x0T  x1 ,
unde x1 este reactanța de succesiune pozitivă a transformatorului.
Totodată valoarea reactanței de succesiune homopolară a liniei electrice aeriene se consideră:
x0 L  3  x1 - pentru linii cu simplu circuit;
x0 L  4,7  x1 - pentru linii cu dublu circuit,
unde x1 este reactanța de succesiune pozitivă a liniei.

19
 x1(0)  0,656;
Sb 100
x2(0)  x0   0, 72   0, 09;
S nom 800
x3(0)  3  0,087  0, 261;
x4(0)  3  0,085  0, 255;
x5(0)  0, 092;
x6(0)  0;

x7(0)  0.156;

x8(0)  0.17;
x9(0)  0;
x10(0)  0;

x11(0)  3  0, 048  0,144;

x12(0)  x13(0)  4, 7  0,142  0,667;
x14(0)  x15(0)  0, 0656;
x16(0)  3  0, 045  0,135;
2.1 Transfigurarea schemelor echivalente
Transfigurarea schemelor echivalente de diferite succesiuni se efectuează în direcția de la
sursele de alimentare spre locul de scurtcircuit. Efectuînd transformări succesive, schemele de
succesiune pozitivă și negativă se aduc la forma cu mai multe ramuri, iar cea de secvență
homopolară – la forma cu o singură ramură

2.1 Transfigurarea schemei echivalente de succesiune pozitivă

G2
(1.1)
K2
X19
G1
1.559
X16 X17
1.416 0.133 X18 SE
0.34

Figura 12-Schema echivalentă de succesiune pozitivă după transfigurarea № 1

20
x16(1)  x1  x3  0,76  0,656  1, 42;
x17(1)  x5  x9  0,085  0,048  0,133;
x11(1)  x12(1) 0.142  0.142
x18(1)  x2  x4  x6  x7  x10   0.045  0.087  0.092  0  0.045   0.34;
x11(1)  x12(1) 0.142  0.142
x13(1)  x14(1) 0.656  0.656
x19(1)  x15   1.231   1.559;
x13(1)  x14(1) 0.656  0.656

K2(1.1)

X16* X19* X18*

1.416 2.301 0.503

G1 G2 SE

Figura 13- Schema echivalentă de succesiune pozitivă după transfigurarea № 2

21
 1 1
xech (1)    0.279;
1 1 1 1
 
x18(1) x19(1) 0.34 1.559
xech 0, 279
C1    0,821;
x18 0,34
xech 0, 279
C2    0,179;
x19 0,1.559
C1  C2  0,821  0,179  1
xrez  xech  x17  0, 279  0,133  0, 412;
xrez 0, 412
x18    0,503;
C1 0,821
xrez 0, 412
x19*    2.301;
C2 0,179
1 1
x1rez    0,319;
1 1 1 1 1 1
   
x18 x19* x16 0,503 2.301 1.416
x1rez 0,319
C1    0, 225;
x16 1.416
x1rez 0,319
C2    0,139;
x19 2.301
x1rez 0,319
C3    0, 636;
x18 0,503
C1  C2  C3  0, 225  0,139  0.636  1

2.2.2 Transfigurarea schemei echivalente de succesiune negativă

K2(1.1)
X19
0.34
X16 X17
1.59 0.133 X18
1.682

Figura 14- Schema echivalentă de succesiune negativă după transfigurarea № 1

22
 K2(1.1)

X16 X19* X18*

1,59 2,473 0,5

Figura 15- Schema echivalentă de succesiune negativă după transfigurarea № 2

1 1
x2 ech   0.283;
1 1 1 1
 
x19 x18 1.682 0.34
x2 ech 0, 283
C1    0,832;
x18 0.34
x2 ech 0, 283
C2    0,168;
x19 1.682
C1  C2  0,832  0,168  1
x2 rez  x2 ech  x17  0, 283  0,133  0, 416;
 x2 rez 0, 416
x18    0,5;
C1 0,832
x2 rez 0, 416
*
x19    2.473;
C2 0,168
1 1
x2 rez    0, 33;
1 1 1 1 1 1

 *
  
x18 x19 x16 0, 5 2.473 1.59
x2 rez 0, 33
C1    0, 207;
x16 1.59
x2 rez 0,33
C2  
  0,133;
x19 2.473
x2 rez 0, 33
C3  
  0, 66;
x18 0, 5
C1  C2  C3  0, 207  0,133  0.66  1

2.2.3 Transfigurarea schemei echivalente de succesiune homopolară

23
 X11
K2(1.1)
0,144 X19
X1 X4 0,328
0,656 0,255 X20
X18
0,17
0,584

Figura 16- Schema echivalentă de succesiune homopolară după transfigurarea № 1

x17(0)  x2(0)  x3(0)  x5(0)  0.09  0.261  0.092  0.443;

x17(0)  x7(0) x13(0)  x12(0) 0, 443  0,156 0, 667  0, 667
x18(0)   x6(0)  x16(0)    0  0.135   0.584;
x17(0)  xx7 ( 0 ) x13(0)  xx12( 0) 0, 443  0,156 0, 667  0, 667
x14(0)  x15( 0) 0.656  0.656
x19(0)    0.328
x14(0)  xx15(0 ) 0.656  0.656
x20(0)  x8(0)  x10(0)  0.17  0  0.17;
X21
K2(1.1)
0,354

X1 X4
0,656 0,255 X20
0,17

Figura 17- Schema echivalentă de succesiune homopolară după transfigurarea № 2

x19(0)  x18(0) 0.328  0.584

x21(0)  x11(0)   0.144   0.354
x19(0)  xx18( 0 ) 0.328  0.584
x20(0)  x21(0) 0.17  0.354
x22(0)  x4(0)   0.255   0.37
x20(0)  xx21( 0 ) 0.17  0.354

K2(1.1)

X1 X22
0,656 0,37

Figura 18- Schema echivalentă de succesiune homopolară după transfigurarea № 3

1 1
x0ech    0, 237;
1 1 1 1
 
x1(0) x22(0) 0, 656 0,37

24
 K2(1.1)

Xech
0,237
Figura 19- Schema echivalentă rezultantă de succesiune homopolară (după transfig. № 4)

2.2 Determinarea reactanțelor de calcul

Conform metodei curbelor de calcul este necesar a determina în prealabil reactanțele de calcul
a ramurilor shemei de succesiune pozitivă. Reactanțele de calcul se determină în conformiate cu
regula de echivalență a succesiunii pozitive, care consideră că punctul de scurtcircuit este
( n)
îndepărtat printr-o reactanță suplimentară x , valoarea căreia depinde de tipul scurtcircuitului.
Schema echivalentă de succesiune directă cu rezistență suplimentară
(1,1)
Relația de calcul ale reactanței x pentru scurtcircuit bifazat cu punere la pămînt este
următoarea:
x x 0,33  0, 237
x(1,1)  2  0    0,138;
x2   x0  0,33  0, 237

La efectuarea calculelor se ia în considerație variația individuală a curentului de scurtcircuit,

astfel reactanța de calcul al unei ramuri generatoare i , pentru orice tip de scurtcircuit nesimetric,
se determină astfel:
x1  x( n ) Snom 0,319  0,138 15
xcalc ,1      0.303;
C1 Sb 0, 226 100
x1  x(n) S nom 0,319  0,138 16, 25
xcalc ,2      0,534;
C2 Sb 0,139 100
x1  x(n) 0.319  0.138
xcalc ,3    0.719;
C3 0.636 ,

unde
x1 este reactanța rezultantă (sumară) a schemei de succesiune direct;

x(1,1) - reactanța suplimentară pentru scrutcircuitul bifazat cu punere la pămînt (în u.r.);
Snom,i
- puterea nominală sumară a generatoarelor ramurii i , MVA;

25
 2.3 Determinarea componentei periodice a curentului în locul de scurtcircuit

Corespunzător echipamentului din schema examinată am ales curba de calcul pentru

turbogeneratoare tipice (anexa E). Din aceste curbe, conform ractanțelor de calcul ale tuturor
ramurilor generatoare pentru momentul de timp indicat determinăm valorile curenților de
(n)
I*1,t
succesiune pozitivă (în u.r.) .

Valoarea componentei periodice de succesiune directă a curentului total în locul de scurtcircuit

se determină conform formulei:

t  I *1,t .1  I nom.1  I *1,t .2  I

I1,(1,1) nom.2  I SE  2, 2  0,075  1,67*0,082  0,698  1kA ;
(1,1) (1,1) (1,1) (1,1)

(1,1)
I*1,
unde: t .1
este curentul de succesiune directă ai ramurei generatoare (în u.r.);
I SE -curentul total al sistemului electroenergetic (u.a.);

Sb 100
Ib    0,502 kA;
3 U b 3 115
Ib 0.502
I SE    0, 698kA;
X calcSE 0.719

I nom.1 - curentul nominal al generatorului, raportat la tensiunea U med .nom a acelei trepte la care s-a

produs scurtcircuitul.

Pentru ramura 1si 2 curentul nominal se calculează, astfel:

Snom1 15
I nom.1    0, 075 kA;
3  U med .nom 3  115
Snom 2 16.25
I nom.2    0, 082 kA;
3  U med .nom 3  115

2.4 Construirea diagramelor fazoriale ale curenților și tensiunilor în locul de scurtcircuit

Valoarea componentei periodice de succesiune pozitivă a curentului de scurtcircuit determină


mărimea fazorilui A1 . Ca regulă, la construirea diagramelor se consideră că acest fazor coincide
I
 
cu direcția pozitivă a axei reale. Poziția fazorilor I B1 I
și C1 poate fi determinată cu ajutorul
 j120 2 j 240
operatorilor complecsi a  e și a  e :

I A1  1 kA ;
  
I B1  a 2  I A1  1  e  j120 kA ;

26
   
I C1  a  I A1  1 e j120 kA .

Utilizînd valoarea obținută a curentului de succesiune pozitivă, se calculează curenții de

 
succesiune negativă I A 2 și homopolară A0 . Acești curenți pot fi determinați cu relațiile :
I

 x0   0.237
I A2    I A1   1  0, 418kA ;
x0   x2  0.237  0.33
 x2   0,33
I A0    I A1   1  0,582 kA .
x0   x2  0, 237  0,33
   
Poziția fazorilor I B 2 I B 0 I C 2 I
, , și C 0 se determină,astfel:
  
I B 2  a  I A 2  0.418e j120  0, 418e  j 60 kA ;
  
I C 2  a 2  I A 2  0.418e j 240  0.418e j 60 kA ;
  
I A0  I B 0  I C 0  0, 582  0,582 e j180 kA .

Conform componentelor simetrice de diferite succesiuni ale curentului de scurtcircuit se

construiește diagrama fazorială și se determină curenții de fază din diagramă și cu relațiile:
   
I A  I A1  I A 2  I A 0  1  0, 418  0,582  0 kA ;
   
I B  I B1  I B 2  I B 0  0.5  j 0.866  0.209  j 0.362  0, 582   0,873  j1, 228  1, 507e  j125.4 ;


   
I C  I C1  I C 2  I C 0  0.5  j 0.866  0.15  j 0.362  0, 582  0,873  j1, 228  1, 507e j125.4 kA .


Pentru tipul examinat de scurtcircuit valoarea curentului pentru fazele avariate o putem
determina cu relația:

I k(1,1)  m(1,1)  I A(1,1)
1  1,507 1  1.507 kA ,

(1,1)
unde m este coeficientul ce determină raportul dintre curentul în faza avariată și curentul de
succesiune directă. Valoarea acestui coeficient pentru scurtcircuit bifazat cu punere la pămînt se
poate determina astfel:

x2   x0  0,33  0, 237
m (1,1)  3  1   3  1  1.507.
 x2   x0    0,33  0.237 
2 2

Diagrama fazorială a curenţilor în locul de scurtcircuit este prezentată în figura 20.

27
28
 Pentru construirea diagramei fazoriale a tensiunilor în locul de scurtcircuit este necesar
determinarea tensiunilor de succesiune pozitivă, negativă și homopolară. Aceste componente se
determină conform relației:

Pentru exprimarea acestei reactanțe în unități absolute, o înmulțim la reactanța de bază:

U 2 1152
Zb  b   132, 25  ; (1,1)
Sb 100 x  x(1,1)
(u.r)  Z b  0,138  132, 25  18, 251  .

Tensiunile

de fază

pot fi obținute atît din diagrama fazorială cît și cu relațiile:
U A1  U A 2  U A 0  j18, 249 1  j18, 249kV ;
   
U A  U A1  U A 2  U A 0  j18, 249  j18, 249  j18, 249  j54, 747  54, 747 e j 90 kV ;
          
U B  U B1  U B 2  U B 0  a 2  U A1  a  U A 2  U A 0  j18.249(a 2  a  1)  0 kV ;
          
U C  U C1  U C 2  U C 0  a  U A1  a 2  U A 2  U A 0  j18.249(a  a 2  1)  0 kV .
Diagrama fazorială a tensiunilor în locul de scurtcircuit este prezentată în figura 21.

29
30
 2.5 Construirea diagramelor fazoriale ale curenților și tensiunilor la bornele
generatorului
Diagramele fazoriale ale curenților și tensiunelor se construiesc pentru cel mai apropiat
generator de la locul de scurtcircuit . În acest scop este necesar ca în prealabil să se efectueze
repartiția curenților și tensiunilor în schemele fiecăreia din succesiuni.
Deoarece schemele echivalente de sccesiune negativă și homopolară sunt pasive și elementele lor
nu se modifică pe parcursul întregului proces tranzitoriu, la determinarea repartiției curenților în
aceste scheme este rațional să se utilizeze coeficienții de repartiție.
Fie că cel mai apropiat (electric) generator este legat de locul de scurtcircuit prin intermediul
ramurii G1.. Cunoscînd reactanțele rezultante (sumare) de succesiune negativă și homopolară 2 
x
x
, 0  în raport cu punctul de scurtcircuit pot fi determinanți coeficienții de repartiție pentru
ramura exainată cu relațiile:
x 0,33
C1,G.  2    0, 208;
x*2,G.  1.59
x*2,G.  x*2,G. 
,unde este reactanța de succesiune negativă ale ramurii G1, =1.59.

Cunoscînd componenta curentului în locul de scurtcircuit I A 2 și coeficientul de repartiție,
poate fi calculată componenta de succesiune negativă a curentului în ramura G1 :
 
I A 2,G1  C2,G1  I A2
;

I A 2,G1  0, 208  (0, 418)  0, 087 kA
.

În mod analogic poate fi efectuat calculul componentelor de secvență inversă ale curenților
în celelalte faze.
  
I B 2,G1  I A2  e j120
;
  
I B 2,G1  0, 087  e j120  0, 087  e  j 60 kA
;
  
I C 2,G1  I A2  e j 240
;
  
I C 2,G1  0, 087  e j 240  0, 087  e j 60 A
.

Curentul de succesiune directă în ramura generatoare a fost determinat din curbele de calcul.
 
I A1,G1  I*1,t ,2  I nom ,G1
;

I A1,G1  2, 2  0,075  0,166 kA
.

În mod analogic poate fi efectuat calculul componentelor de secvență directă ale curenţilor
în celelalte faze.
  
I B1,G1  I A1,G1  e j 240 ;

31
  
I B1,G1  0,166  e j 240 kA ;

  
I C1,G1  I A1,G1  e j120 ;

 
I C1,G 4  0,166  e j120 kA .

La determinarea mărimilor de fază după un transformator, este necesar să ţinem cont de

faptul că tensiunile şi curenţii la trecerea prin acesta îşi modifică nu numai valoarea, ci şi faza, în
functie de grupa de conexiune a transformatorului.

Pentru curentul fazei “A” poate fi scrisă relatia:

    
 j n j n
I a ,G1  ( I A1,G1  e 6
 I A 2,G1  e 6 )  k ,

,unde k este raportul de transformare al transformatorului T1,

U m.nomk 115
k   18, 254
U m.nomG1 6,3 ;

n – grupa de conexiune a înfășurărilor transformatorului T1, n=11.

 o
I a ,G1  (0,166  e  j 3011  0, 087  e j180  e j 3011 ) 18, 254  1, 248  j 2,304  2, 62e61,56 kA
.

În mod analogic se determină marimile de fază ale curenţilor după transformatorul T1, în
fazele “B” şi “C”.

    
 j n j n
I b ,G 4  ( I B1,G 4  e 6  I B 2,G 4  e 6 )  k ;

 
I b ,G1  (0,166  e j 240  e  j 3011  0, 087  e j 300  e j 3011 ) 18, 254   j 4, 608  4, 608  e j 90 kA
;

    
 j n j n
I c ,G1  ( I C1,G1  e 6
 I C 2,G1  e 6 )  k ;

 o
I c ,G1  (0,166  e j120  e  j 3011  0, 087  e j 60  e j 3011 ) 18, 254  1, 248  j 2,304  2, 62  e118,443 kA.

În figura 22 este prezentată diagrama fazorială a curenţilor la bornele generatorului G1.

32
33
 2.5.2 Construirea diagramei fazoriale a tensiunilor

Pentru a determina componentele simetrice ale tensiunii la bornele generatorului G1, este
necesar de a calcula componentele căderilor de tensiune pe tronsonul “punctul de s.c.-
generatorul G1”.

Pentru faza “A” caderea de tensiune de succesiune directă se determină prin intermediul
 
U A1,G1  jx1,G1  I A1,G1
relaţiei: ,

U A1,G1  j86, 756  0,166  j14,373  14,373e j 90 kV


x1,G1  ( x1,G1  x1,1 )  zb

unde ;

x1,G1  (1, 416  0,76) 132, 25  86,756 

.

Determinarea căderilor de tensiune de succesiune directă pentru fazele “B” şi “C”:

  
U B1,G1  a 2  U A1,G1
;
   
U B1,G1  14,373  e j 90  e j 240  14,373  e j 330  12, 448  j 7,187 kV
;
  
U C1,G1  a  U A1,G1
;
   
U C1,G1  14,373  e j 90  e j120  14, 373  e j 210  12, 448  j 7,187 kV
.

Pentru faza “A” căderea de tensiune de succesiune inversă se determină prin intermediul
relaţiei:
 
U A2,G1  jx2,G1  I A2,G1
;

U A 2,G1  j86,888  ( 0, 087)   j 7,537 kV
;

x2,G1  ( x2,G 4   x2,18 )  zb

unde: ;

x2,G1  (1,59  0,933) 132, 25  86,888 

.

Determinarea căderilor de tensiune de succesiune inversă pentru fazele “B” şi “C”:

  
U B 2,G1  a  U A 2,G1
;
   
U B 2,G1  7,537  e  j 90 e j120  7,537  e j 30  6,527  j 3, 769 kV
;

34
   
U C 2,G1  a 2  U A2,G1
;
   
U C 2,G1  7,537  e  j 90 e j 240  7,537  e j150  6,527  j 3, 769 kV
.

Tensiunile de diferite succesiuni pentru faza “A” la bornele generatorului, raportate la treapta
de înaltă tensiune a transformatorului T1, pot fi determinate cu relaţiile:
  
U A1,G1  U A1  U A1,G1
;

U A1,G1  j14, 373  j18, 249  j32, 622  32, 622  e j 90 kV
;
  
U A2,G1  U A 2  U A 2,G1
;

U A 2, G1  j18, 249  j 7,537  j10, 712  10, 712  e j 90 kV
.

Determinarea tensiunilor de diferite succesiuni pentru fazele “B” şi “C” la bornele

generatorului, raportate la treapta de înaltă tensiune a transformatorului T5 poate fi efectuată cu
relaţiile:
  
U B1,G1  a 2 U A1,G1
;
  
U B1,G1  a 2  U A1,G1  32, 622  e j 90 e j 240  32, 622  e  j 30  28, 252  j16,311 kV ;
  
U B 2,G1  a U A2,G1
;
  
U B 2,G1  a  U A2,G1  10, 712  e j 90  e j120  10, 712  e  j150  9, 277  j 5,356 kV ;
  
U C1,G1  a  U A1,G1
;

U C1,G1  32, 622  e j 90  e j120  32, 622  e  j150  28, 252  j16,311 kV ;
  
U C 2,G1  a 2 U A 2,G1
;

U C 2,G1  10,712  e j 90  e j 240  10, 712  e j 30  9, 277  j 5,356 kV .

Determinăm tensiunile de fază la bornele generatorului:

    
 j n j n 1
U a ,G1  (U A1,G1  e 6
 U A 2,G 4  e 6 )  ;
k

35
     1 
U a ,G1  (32, 622e j 90  e  j 30 11  10, 712  e j 90  e j 30 11 )   0, 6  j 2, 056  2,142  e j106,27 kV ;
18, 254

    
 j n j n 1
U b ,G1  (U B1,G1  e 6  U B 2,G1  e 6 )  ;
k
     1
U b ,G1  (32, 622  e  j 30  e  j 30 11  10,712  e  j150  e j 30 11 )   1, 2 kV ;
18, 254

    
 j n j n 1
U c ,G1  (U C1,G1  e 6
 U C 2,G1  e 6 )  ;
k
     1 
U c ,G1  (32, 622  e  j150  e  j 30 11  10, 712  e  j 30  e j 30 11 )   0, 6  j 2, 056  2,142  e  j106,27 kV .
18, 254

În figura 23 este prezentată diagrama fazorială a tensiunilor la bornele generatorului G1.

36
37
 Concluzie
În urma efectuării acestei teze de an putem menţiona ca ne-am familiarizat cu metodele şi
algoritmul de calcul al curenţilor şi tensiunilor de scurtcircuit în sistemele electroenergetice şi
de alimentare cu energie electrică a consumatorilor.
În teza prezentată au fost studiate două din tipuri de s.c. din reţelele electrice: s.c. trifazat
şi s.c. bifazat cu punere la pământ.
Prima parte a tezei are ca scop calculul curentului de scurtcircuit trifazat in punctul K7 . În
această parte se determină curentul supratranzitoriu şi curentul de şoc. Pentru a determina aceşti
curenţi am întocmit schema de calcul şi schema echivalentă cu legături galvanice între elemente.
Am transfigurat schema echivalentă iniţială până la o reactanţă rezultantă şi o T.E.M. echivalentă

(
xrez  0,322; Eech  1.003 ). La calculul curentului supratranzitoriu la un s.c. trifazat a fost


utilizată legea lui Ohm şi am obţinut I  4,861kA. La calculul curentului de şoc s-a obţinut

is  12, 62kA.
În partea a doua a fost calculat scurtcircuitul bifazat cu punere la pământ, produs in
punctul K2. În conformitate cu metoda componentelor simetrice, au fost întocmite schemele
echivalente de diferite secvenţe (directă, inversă şi homopolară). În continuare am efectuat
transfigurarea schemelor echivalente până la obţinerea unei scheme echivalente cu mai multe
ramuri (pentru secvenţa directă si inversa) şi a unei scheme echivalente rezultante (pentru
secvenţa homopolară). Valoarea componentei periodice a curentului de s.c. bifazat cu punere la
pământ a fost determinată prin metoda curbelor de calcul, care implică determinarea reactanţelor
de calcul pentru fiecare ramură şi extragerea în baza acestora a valorii componentei de secvenţă

I (1,1)1,t ,  1kA .
pozitivă a curentului din curbele date. În urma calculelor s-a obţinut:

După determinarea componentei periodice a curentului de succesiune directă, în

conformitate cu regula de echivalenţă a secvenţei directe, au fost determinaţi curenţii si
tensiunile fazice, cu ajutorul cărora s-au construit diagramele fazoriale în locul de scurtcircuit.
Analiza diagramelor fazoriale indică faptul că în fazele avariate tensiunea este egală cu zero. În
rezultat diagrama fazorială devine deformata.
La construirea diagramelor la bornele generatorului, lipsesc componentele homopolare ale
tensiunilor si ale curenţilor, ceea ce condiţionează un grad mai mic de deformare a diagramelor
fazoriale. Deci odată cu îndepărtarea de la punctul de scurtcircuit si apropierea de generator
sistemul de curenţi şi tensiuni devine „mai” simetric, dat fiind faptul că generatorul produce un

38
sistem simetric de tensiuni electromotoare. Astfel se poate spune că generatorul resimte s.c.
bifazat cu punere la pământ ca pe un s.c. trifazat.
Totodată la construirea diagramelor s-a stabilit că:
1) la trecerea prin transformator, sistemele de vectori de secvenţă directă şi inverse se
rotesc în sens orar sau antiorar în raport cu poziţia sa în locul de s.c. (pentru grupa de conexiune
Y0/ –11: vectorii curenţilor şi tensiunilor de secvenţă directă în sens antiorar cu 30°, inversă –
în sens orar cu 30°). Unghiul de rotaţie este determinat de grupul de conexiune al înfăşurărilor.
2) înfăşurările transformatoarelor, conectate în triunghi limitează trecerea curenţilor de
secvenţă homopolară, aceştia vor circula doar în limitele înfăşurărilor.
3) tensiunea de succesiune directă ia valoarea minimă în locul de s.c. şi creste pe măsura
apropierii de generator, iar tensiunile de succesiune inversă şi homopolară iau valorile maxime în
locul de s.c. şi se micşorează odată cu apropierea de generator.

39
 Bibliografie
1. Pasincovschi P., Pogora V. Procese tranzitorii electromagnetice. Îndrumar de proiectare.
Chişinău: UTM, 2012.

2. Винославский В.Н. и др. Переходные процессы в системах электроснабжения.

Москва энергоатомиздат: Национальный горный университет, 2003.

3. Винославский В.Н. и др. Переходные процессы в системах электроснабжения. Киев:

Выщая школа, 1989.

4. Рожкова Л.Д., Козулин В.С. Электрооборудование станций и подстанций. Москва:

Энергоатомиздат, 1987.

5. Pogora V., Proţuc I. Procese tranzitorii electromagnetice. Ciclu de prelegeri. Chişinău:

UTM, 1998.

6. Ульянов С.А. Электромагнитные переходные процессы в электрических системах.

Москва: Энергия, 1970.

7. Жененко Г.Н., Каратун В.С., Ладвищенко Б.Г. Методические указания и задания к

курсовым работам по дисциплине “Переходные процессы в электрических системах”.
Кишинёв: КПИ им. С. Лазо, 1979.

40