CUPRINS

1 INTRODUCERE.......................................................................................................................3

2 CARACTERISTICA ŞI ISTORIA ÎNTREPRINDERII...........................................................5

3 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ŞI PLANIFICAREA ACTIVITĂŢII...........................8

4 PROTECŢIA MUNCII ŞI A MEDIULUI AMBIANT...........................................................14

5 SARCINA INDIVIDUALĂ....................................................................................................18

6 DESCRIEREA EXCURSIILOR.............................................................................................21

7 BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................25

2
 1 INTRODUCERE

Energetica îndeplineşte un rol esenţial în dezvoltarea social-economică a statelor lumii, în

accelerarea progresului tehnic şi a civilizaţiei în ansamblu. Ea este una dintre ramurile de baza
ale industriei. Consumul mondial de energie se măreşte concomitent cu dezvoltarea
progresului tehnic şi creşterea confortului uman. Energia electrică are un rol deosebit în
dezvoltarea societăţii. Ea este factorul principal în orientarea şi dezvoltarea Republicii
Moldova în toate sferele de activitate. În principalele orientări economice şi sociale ale ţării
noastre se vorbeşte despre înnoirea pe viitor a structurii reţelelor de distribuţie şi mărirea
potenţialului producerii energiei electrice. Aceasta înseamnă că şi mai mult se va mări rolul
energiei electrice în toate sferele de producţie. Mărirea potenţialului forţei de muncă şi
micşorarea tarifului la energie electrică, sunt principalele condiţii pentru dezvoltarea
economică a societăţii. Una din principalele metode de a atinge aceste condiţii este
mecanizarea şi automatizarea proceselor tehnologice în sistemul energetic. Sistemul energetic
din Moldova realizează obiectivul principal de asigurare cu energie electrică şi termică a
consumatorilor pe teritoriul republicii. Un rol deosebit de impotant în producerea energiei
electrice şi termice îl deţin centralele electrice cu termoficare. Aceste centrale au drept scop
transformarea energiei chimice a arderii combustibilului în energie electrică şi termice.
Centrala termoelectrică este o centrală electrică, care transformă energia chimică a
combustibilului în energie electrică şi căldură.La centralele termoelectrice se produce circa 76
% din energia electrică produsă în lume. Aceasta se datorează existenţei combustibilului
organic aproape în toate regiunile planetei noastre; posibilităţii transportării combustibilului de
la locul extragerii, la centralele electrice care sînt amplasate în apropierea consumatorilor de
energie. Centralele electrice de termoficare lucrează cu combustibil organic, însă spre
deosebire de CEC (condesaţionale) paralel cu energia electrică produc apă fierbinte şi abur
pentru termoficare. Astfel, producerea în mod combinat la CET a energiei electrice şi a căldurii
duce la o economisire esenţială de combustibil, deoarece la CET se foloseşte util circa 80% din
căldura de ardere a combustibilului, pe cînd la CEC de două ori mai puţin. În condiţiile ţării
noastre, datorită dezvoltării treptate a industriei, agriculturii şi în general a economiei avem
nevoie de o termoficare dezvoltată. În Republica Moldova ca resursă energetică primară este
considerat combustibilul solid, lichid şi gazos. Ţara noastră, practic nu dispune de resurse
naturale energetice. Din această cauză, toată cantitatea de combustibil folosită la producerea
energiei termice şi electrice este importată din statele vecine – Rusia şi România, circa 98 %. O

3
cale promiţătoare în direcţia folosirii raţionale a combustibilului a fost găsită, şi anume cea de
îmbinare a două sau mai multe procese energetice. În aşa fel, folosirea complexă a
combustibilului duce la creşterea randamentului. Un asemenea proces combinat îl constituie
termoficarea, întîlnit la centralele electrice cu termoficare (CET). O nouă etapă în dezvoltarea
sistemului energetic din Moldova a constituit-o darea în exploatare a primului bloc energetic
al CET-2 din Chişinău la 31 decembrie 1976. Darea în exploatare a blocului a fost efectuată de
către 194 de specialişti, reprezentanţi ai CET-1 din Chişinău, Hidrocentralei electrice din
Dubăsari, din Moldova, a staţiilor electrice mari din Ucraina, Rusia, precum şi energeticienii
moldoveni, care au susţinut stagierea preventivă la CET-8 din Moscova, la CET-2 din Rostov
şi la CET-2 din Riga. În 1978, odată cu darea în exploatare a blocului II energetic a sporit
substanţial asigurarea cu energie a oraşului Chişinău. Atingînd capacitatea electrică proiectată
de 240 MW şi termică de 1200 Gcal/h CET-2 a devenit cea mai mare centrală electrotermică
din republică.

4
 2 CARACTERISTICA ŞI ISTORIA ÎNTREPRINDERII
Întreprinderea de stat „Moldelectrica” a fost fondată în baza ordinului Ministerului
Industriei şi Energeticii al Republicii Moldova Nr. 92 din 19 octombrie 2000. Pe parcursul a
11 ani de existenţă Î.S. „Moldelectrica” a fost condusă de următorii şefi: Gonciar Anatolii-pînă
la 24.08.2001, Pleşcan Vasilii-pînă la 23.01.2007, Rîmiş Mark-pînă la 10.07.2008. De atunci şi
pînă în prezent întreprinderea este condusă de Dimov Ghennadi.
Începînd cu 01.11.2000 în cadrul întreprinderii au fost fondate 4 filiale a Reţelelor
Electrice de Înaltă Tensiune: RE ÎT Centru la Ghidighici, RE ÎT Sud la Comrat, RE ÎT Nord la
Bălţi şi RE ÎT Sud-Vest la Donduşeni. În afară de aceasta, s-a creat a cincea filială- Centrul de
instruire.
De-a lungul primului deceniu s-au petrecut multe schimbări în structura întreprinderii.
La sfîrşitul anului 2002 numărul personalului angajat la întreprindere a crescut cu 254 de
persoane, creşterea fiind bazată pe crearea în filiale a unor subdiviziuni structurale noi: Grupe
Operative de Dispecerat (GOD).
La 12.06.2002, în baza lichidării Serviciului de Exploatare a Reţelelor Electrice au fost
create patru servicii independente: Serviciul Staţiuni, Serviciul Linii, Serviciul Izolaţie şi
Protecţie de Supratensiuni, Serviciul Tehnic şi de Producţie. Începînd cu aceeaşi dată unele
servicii din cadrul întreprinderii şi-au schimbat denumirea.
Schimbări importante s-au petrecut în anul 2008. În cadrul întreprinderii, în afară de
Direcţia Centrală de Discpecerat, au fost create încă patru Direcţii: Direcţia de Transport a
Electroenergiei, Direcţia economico-financiară, Direcţia Resurse Umane şi Direcţia
Administivă.
Numărul staţiunilor deservite s-a schimbat de-a lungul anilor pe contul anulării staţiilor
demontate şi luarea în bilanţ a unor staţiuni de la alte organizaţii.În general, numărul staţiunilor
deservite s-a micşorat cu opt. Întreprinderea în ziua de azi deserveşte 185 de staţii de 35 kV şi
mai sus cu puterea totală instalată de 4,7609 milioane kVA.
În baza construirii de noi LEA 35-400 kV lungimea totală a liniilor electrice instalate s-
a schimbat de-a lungul anilor. Astfel, în ultimii zece ani lungimea liniilor instalate a crescut cu
179 km, ajungînd la valoarea de 4586,5 km.
În anii 2001 şi 2002 s-au efectuat lucrări de restabilire a LEA 35-110 kV, defectate în
urma chiciurii, ce a avut loc în acei ani. Un accident major a avut loc în ianuarie 2007, cînd din

5
cauza chiciurii a fost accidentată o LEA. Urmările acestui accident au fost lichidate în cei mai
scurţi termeni.
Din anul 2005 s-a început lucrul pentru îndeplinirea celui de-al doilea Energoproiect. În aceşti
ani s-au efectuat lucrări importante la staţiunile 330 kV Chişinău, Străşeni şi Bălţi. Au fost
construite noi LEA-110 kV, au fost montaţi 20 de piloni metalici la LEA-330 kV.
Întreprinderea dispune de statut de persoană juridică și este înregistrată la Camera înregistrarii
de stat pe lîngă Minusterul Justiție al Republicii Moldova din 26 octombrie 2000.

Drept organ de stat, care efectuează împuternicirile de proprietar al averii de stat și de fondator
al întreprinderii, este Ministerul Economiei și Comerțului al Republicii Moldova.

În componența întreprinderii sînd incluse în calitate de subdiviziuni structurale, fără drepturi

de persoană juridică, următoarele filiale:

 Rețele Electice de Tensiune Înaltă „ Nord-Vest” (director – Andrei Danilov)

 Rețele Electice de Tensiune Înaltă „ Nord” (director – Leonid Melnic)
 Rețele Electice de Tensiune Înaltă „ Centru” (director – Anatol Poleanchi)
 Rețele Electice de Tensiune Înaltă „ Sud” (director – Andrei Kostenko)

Conform situației din 1 ianuarie 2002 la balanța întreprinderii se află:

 188 stații electrice 35 – 400kV (stația electrică 400kV „Vulcănești” și 3 stații a cîte
330kV fiecare);
 331 transformatoare de forță 35 – 400kV;
 55 întrerupătoare cu aer comprimat 110 – 400kV;
 2729 întrerupătoare cu ulei 10 – 110kV;
 4411,56 km de linii aeriene de transport a energiei electrice a cîte 35 – 400kV.

Direcțiile principale de activitate :

 Transportarea energiei electrice prin rețelele de înaltă tensiune;

 Conducerea operativă centralizată la nivelul Serviciului Dispeceratului Central;
 Exploatarea liniilor de interconexiune, de tranzit a energiei electrice;
 Instruirea și perfecționarea personalului din sectorul electroenergetic;

Sistemul energetic unic din Republica Moldova (Moldelectrica, Dnestrenergo) funcționează în

paralel cu sistemele energetice ale Ucrainei și Rusiei. Interconexiunile dispinibile cu Bulgaria
și România prin LEA 110 și 400kV permit efectuarea tranzitului de energie de la sursele din
Rusia, Ucraina și CERS Moldovenească în țările Balcanice.

6
Perspectivele dezvoltării:

 Implementarea proiectului Energetic ‫ ׀׀‬în sumă de 25 mln. dolari SUA la Î.S.

„Moldelectrica”. Suma dată va fi orientată la renovarea echipamentului ST 110 –
400kV, construcția LEA 110 – 400kV și a sistemului de evidență;
 Realizarea unui sistem modern de telecomunicații, de dispecerizare, de evidență a
energiei electrice va satisface cerințele pieței autohtone de energie electrică și va da
posibiliatea de a atinge nivelul contemporan de interacțiune dintre sistemele energetice
și a întreprinderilor.

7
 3 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ŞI PLANIFICAREA ACTIVITĂŢII

Structura organizatorică a întreprinderii prevede un efectiv de personal în mărime de

1400 unităţi. Conform situaţiei la 01.01.2018, numărul scriptic al personalului întreprinderii a
constituit 1375 persoane. Astfel, întreprinderea este completată cu cadre în proporţie de 98%

Figura 1. Personalul scriptic al întreprinderii

Figura 2. Repartizarea personalului după categorii

Din totalul angajaţilor întreprinderii şefii constituie 15%, specialiştii 29%, muncitorii
56%. Această structură asigură administrarea eficientă a subdiviziunilor întreprinderii şi a
întreprinderii în ansamblu, precum şi îndeplinirea calitativă şi la timp a atribuţiilor şi sarcinilor
impuse funcţiei. Conform profilului de vîrstă al personalului, care activa efectiv la data de
01.01.2018, 50,7% constituie personalul cu vîrsta pînă la 50 de ani. Tendinţa de întinerire a
colectivului în 2014 s-a încetenit.

8
 Figura 3. Profilul de vîrstă pe categorii de angajaţi (unităţi)

Pe parcursul anului 2017 numărul angajaţilor cu vîrsta de peste 60 de ani nu s-a

schimbat, cu 15 unităţi s-a micşorat numărul persoanelor pînă la 30 ani şi cu 21 persoane s-a
micşorat numărul persoanelor de la 30-59 ani.

Figura 4. Dezvoltarea profesională a angajaţilor, studii

58 % din angajaţi sunt specialişti cu studii superioare şi medii de specialitate.
Calificarea angajaţilor corespunde necesităţilor de lucrări îndeplinite. În ultima perioadă creşte
numărul personalului cu studii superioare.

9
 Figura 5. Organigrama Î.S. Moldelectrica

Fondatorul întreprinderii este Ministerul Economiei şi Infrastructurii, care îşi efectuează

drepturile de dirijare a întreprinderii prin Consiliul de Administraţie şi directorul general al
întreprinderii.
Obligaţiile directorului general al întreprinderii sînt exercitate de dl Ghennadi Dimov, în
conformitate cu împuternicirile acordate prin Statutul întreprinderii şi prin contractul
individual de muncă încheiat între Fondator şi conducătorul întreprinderii.
Aparatul Î.S. “Moldelectrica” este constituit din aparatul central, în cadrul căruia
activează 26 servicii şi secţii, şi 4 filiale, atribuţiile şi răspunderile cărora sînt stabilite în
conformitate cu legislaţia în vigoare prin regulamentele fiecărei subdiviziuni structurale,
aprobate de directorul general al întreprinderii. Funcţionarea Aparatului este asigurată de
Directorul general al întreprinderii.

10
 Î.S.“Moldelectrica” îşi desfăşoară activitatea pe întregul teritoriu al Republicii Moldova,
avînd în componenţa sa 4 filiale, care nu sînt persoane juridice.
Filiala “RETÎ Nord-Vest” (or. Donduşeni, str. Ştefan cel Mare, 30) îndeplineşte
gestionarea operativă a reţelelor electrice de tensiune înaltă, transportarea energiei electrice
prin reţelele 35- 330 kV, exploatarea şi dezvoltarea RETÎ în zona de nord-vest a Republicii
Moldova (raioanele Donduşeni, Soroca, Drochia, Edineţ, Briceni, Ocniţa).
Conform situaţiei din 31.12.2017 la balanţa filialei se află:
1. 43 de substaţii cu puterea totală de 560,7 MVA, dintre care:
- 6 substaţii 110/35/10 kV - 198 MVA;
- 17 substaţii 110/10/ kV - 222,0 MVA;
- 1 substaţie 110/6 kV - 12,6 MVA;
- 15 subsţaţii 35/10 kV - 103,8 MVA;
- 1 substaţie 35/10-6 kV - 10,3 MVA;
- 1 substaţie 35/6-0,4 kV - 4,4 MVA;
- 1 substaţie 35/6 kV - 4 MVA;
- 1 substaţie 10/6 kV - 5,6 MVA
2. 821,598 km linii electrice pe traseu, inclusiv:
- LEA 330 kV - 88 km;
- LEA 110 kV - 501,598 km;
- LEA 35 kV - 232 km.
Filiala “RETÎ Nord” (mun. Bălţi, str. Ştefan cel Mare, 180) îndeplineşte gestionarea
operativă a reţelelor electrice de tensiune înaltă, transportarea energiei electrice prin reţelele
35-330 kV, exploatarea şi dezvoltarea RETÎ în zona de nord a Republicii Moldova (mun.Bălţi,
raioanele Glodeni, Făleşti, Ungheni, Sîngerei, Floreşti, Rezina, Şoldăneşti, Rîşcani).
Conform situaţiei din 31.12.2017 la balanţa filialei se află:
1. 59 de substaţii cu puterea totală de 1361,4 MVA, dintre care:
- 1 subsţaţie 330/110/10 kV - 600,0 MVA;
- 11 subsţaţii 110/35/10 kV - 291,6 MVA;
- 19 subsţaţii 110/10 kV - 292,5 MVA;
- 1 subsţaţie 110/10-6 kV - 16,3 MVA;
- 23 subsţaţii 35/10 kV - 132,7 MVA;
- 4 subsţaţii 35/10-6 kV - 28,3 MVA.

11
2. 1092,93 km linii electrice pe traseu, inclusiv:
- LEA 330 кV - 48,65 km;
- LEA 110 кV - 676,32 km;
- LEA 35 кV - 367,96 km.
Filiala “RETÎ Sud” (or. Comrat, str. Lenin, 56) îndeplineşte gestionarea operativă a
reţelelor electrice de tensiune înaltă, transportarea energiei electrice prin reţelele 110-400 kV,
exploatarea şi dezvoltarea RETÎ în zona de sud a Republicii Moldova (raioanele Cimişlia,
Basarabeasca, Comrat, Leova, Cantemir, Taraclia, Ciadîr-Lunga, Vulcăneşti, Cahul).
Conform situaţiei din 31.12.2017 la balanţa filialei se află:
1. 34 de substaţii cu puterea totală de 1063,1 MVA, dintre care:
- 1 subsţaţie 400/110/35 kV - 500,0 MVA;
- 8 subsţaţii 110/35/10 kV - 240 MVA.
- 25 subsţaţii 110/10 kV - 323,1 MVA;
2. 989,57 km linii electrice pe traseu, inclusiv:
- LEA 400 кV - 203 km;
- LEA 110 кV - 755,27 km;
- LEA 35 kV - 31,3 km
Filiala “RETÎ Centru” (or. Vatra, str. Luceafărul, 13) îndeplineşte gestionarea operativă
a reţelelor electrice de tensiune înaltă, transportarea energiei electrice prin reţelele 35-330 kV,
exploatarea şi dezvoltarea RETÎ în zona centrală a Republicii Moldova (raioanele Străşeni,
Călăraşi, Nisporeni, Teleneşti, Orhei, Hînceşti, Ialoveni, Ştefan-Vodă, Căuşeni, Anenii Noi).
Conform situaţiei din 31.12.2017 la balanţa filialei se află:
1. 47 de substaţii cu puterea totală de 1740,2 MVA, dintre care:
- 1 subsţaţie 330/110/35 kV - 525 MVA;
- 1 subsţaţie 330/110/10 kV - 400 MVA;
- 14 subsţaţii 110/35/10 kV - 378 MVA;
- 25 subsţaţii 110/10 kV - 345,7 MVA;
- 3 substaţii 110/10-6 kV - 54,9 MVA;
- 1 subsţaţie 110/6 kV - 26 MVA;
- 1 subsţaţie 35/10 kV - 8 MVA;
- 1 substaţie 35/6-0,4 kV - 2,6 MVA.
2. 1149,71 km linii electrice pe traseu, inclusiv:

12
 - LEA 330 кV - 240,69 km;
- LEA 110 кV - 888,51 km;
- LEA 35 kV - 20,51 km.
Principala realizare a Î.S.„Moldelectrica” în anul 2017 a fost creşterea profitului net
până la 46,9 milioane lei, comparativ cu profitul net obţinut în anul 2016 de 5,7 milioane lei.
Această performanţă a devenit posibilă datorită:
creşterii cantităţii de energie electrică transportate de operatorul sistemului de transport
şi respectiv a venitului reglementat;
scăderii costurilor de procurare a energiei electrice destinate acoperirii consumului
tehnologic de energie electrică în reţelele electrice de transport;

Figura 6. Volumul transportat de energie electrică, mil kWh

Figura 7. Distribuţia între utilizatorii serviciului de transport al energiei electrice în 2017, %

4 PROTECŢIA MUNCII ŞI A MEDIULUI AMBIANT
13
 Măsurile de protecţie a muncii pot fi grupate în două categorii şi anume măsuri
organizatorice si măsuri tehnice . Măsurile organizatorice au un rol general şi sînt valabile
pentru toate instalaţiile electroenergetice. Măsurile tehnice de protecţie a muncii sînt specifice
fiecărui tip de instalaţie, ţinînd cont de caracteristicile tehnico-funcţionale şi de condiţiile
tehnice de exploatare ale fiecărei instalaţii. Din măsurile organizatorice se desprind cîteva
principii generale. Executarea lucrărilor de întreţinere, şi reparaţie a instalaţiilor se face pe bază
de autorizaţie de lucru, în acte sînt prevăzute toate elementele necesare prevenirii şi evitării
accidententelor de muncă. Admiterea la lucru se face numai de către personalul de exploatare
în competenţa căruia intră comanda operativă a instalaţiilor respective. Lucrările se execută
sub supravegherea unui conducător de lucrări nominalizat împreună cu echipa de lucru în
autorizaţia de lucru. Intreruperea lucrărilor, mutarea la un alt loc de munca sau terminarea
lucrărilor se consemnează în autorizaţia de lucru. Dreptul de emitere a autorizaţiilor de lucru
este conferit numai persoanelor din conducerea tehnicooperativă, care cunosc instalaţiile şi au
competenţa de a prevedea toate măsurile tehnice şi organizatorice necesare executării lucrărilor
fără producerea unor accidente de muncă. Personalul de exploatare are sarcina de a separa de
instalaţia aflată în funcţiune, instalaţia la care se face admiterea la lucru şi de a duce la
indeplinire toate măsurile de protecţie a muncii prevăzute în autorizaţia de lucru. Instalaţiile
date în reparaţie trebuie astfel separate încît să nu fie posibilă repunerea lor in funcţiune în mod
accidental. În acest sens se utilizează dispozitive de închidere şi blocare a elementelor de
comandă şi acţionare, îngrădirea zonelor separate pentru lucrări, montarea de tabliţe
avertizoare. Pe cablurile instalaţiilor de alimentare cu energie electrică se monteaza
scurtcircuitoare . Sursele de energie electrică pentru iluminat şi alimentarea de acţionare a
diferitor scule şi dispozitive necesare lucrărilor, trebuie să fie de tensiune coborîtă (12 V) .
Personalul trebuie sa fie echipat cu echipamente de protecţie adecvate lucrărilor ce le
efectueaza şi este obligat să utilizeze mijloace de protecţie prevăzute de norme pentru lucrările
respective (scule şi materiale izolante, manuşi şi ochelari de protecţie, cască de protecţie,
centură de siguranţă etc.). De asemenea, în efectuarea manevrelor de exploatare trebuie
respectate anumite reguli şi luate anumite precauţiuni.
Măsurile organizatorice pentru întreţinerea siguranţei lucrărilor sunt:
1. Emiterea autorizaţiilor de lucru şi dispoziţiilor.
2. Emiterea permisiunii pregătirii locului de muncă şi admiterea.
3. Admiterea la locul de muncă conform autorizaţiei.

14
 4. Supravegherea în timpul lucrului.
5. Schimbarea la alt loc de muncă.
6. Întrerupere în timpul lucrului şi finisarea lui.
Autorizaţie de lucru este o însărcinare scrisă pe un blanc special pentru efectuarea
lucrărilor care conţine: măsurile dispuse pentru zonele de lucru, locul, ora începerii şi finisării,
mijloacele pentru securitatea lucrului, componenţa formaţiunii, răspunzătorul pentru
securitatea lucrărilor.
Dispoziţie este o însărcinare pentru efectuarea lucrărilor care conţine: măsurile dispuse
pentru efectuarea lucrărilor, locul, ora, mijloacele tehnicii securităţii şi componenţa
formaţiunii, care va efectua însărcinarea specificată. Dispoziţia poate fi emisă sub formă orală
sau scrisă.
Răspunzătorii pentru securitatea lucrului sunt:
1. Emitorul autorizaţiei de lucru sau emitorul dispoziţiei.
2. Conducătorul de lucrări.
3. Emitorul permisiunii pentru pregătirea locului de muncă şi admiterea.
4. Persoana care pregăteşte locul de muncă.
5. Admitentul.
6. Şeful de lucrări.
7. Supraveghetorul.
8. Personalul formaţiunii.
Pentru pregătirea locului de muncă la lucrările cu deconectarea tensiunii trebuie să fie
respectate următoarele măsuri tehnice pentru întreţinerea siguranţei lucrărilor:
1. Se efectuează deconectările necesare şi se iau măsuri ce ţin de conectarea instalaţiei
de la sine.
2. Pe instalaţiile de comutaţie se atârnă indicatoarele de interzicere a comutării.
3. Se verifică lipsa tensiunii pe părţile care conduc curentul electric şi se face la ele
legătura cu pământul pentru protecţia personalului de la străpungerea curentului electric.
4. Se face legătura cu pământul (se montează scurtcircuitorul mobil).
5. Se atârnă indicatoarele de securitate şi preîntâmpinare pentru a delimita zona de
lucru. Toate aceste reguli inginerul energetic trebuie să le cunoască la perfecţie pentru a
putea efectua orice lucrări în instalaţiile energetice fără a-şi pune viaţa în pericol.

15
Măsurile de protecţie a muncii pot fi grupate în două categorii şi anume măsuri
organizatorice si măsuri tehnice . Măsurile organizatorice au un rol general şi sînt
valabile pentru toate instalaţiile electroenergetice. Măsurile tehnice de protecţie a
muncii sînt specifice fiecărui tip de instalaţie, ţinînd cont de caracteristicile tehnico-
funcţionale şi de condiţiile tehnice de exploatare ale fiecărei instalaţii. Din măsurile
organizatorice se desprind cîteva principii generale. Executarea lucrărilor de întreţinere,
şi reparaţie a instalaţiilor se face pe bază de autorizaţie de lucru, în acte sînt prevăzute
toate elementele necesare prevenirii şi evitării accidententelor de muncă. Admiterea la
lucru se face numai de către personalul de exploatare în competenţa căruia intră
comanda operativă a instalaţiilor respective. Lucrările se execută sub supravegherea
unui conducător de lucrări nominalizat împreună cu echipa de lucru în autorizaţia de
lucru. Intreruperea lucrărilor, mutarea la un alt loc de munca sau terminarea lucrărilor se
consemnează în autorizaţia de lucru. Dreptul de emitere a autorizaţiilor de lucru este
conferit numai persoanelor din conducerea tehnicooperativă, care cunosc instalaţiile şi
au competenţa de a prevedea toate măsurile tehnice şi organizatorice necesare executării
lucrărilor fără producerea unor accidente de muncă. Personalul de exploatare are sarcina
de a separa de instalaţia aflată în funcţiune, instalaţia la care se face admiterea la lucru şi
de a duce la indeplinire toate măsurile de protecţie a muncii prevăzute în autorizaţia de
lucru. Instalaţiile date în reparaţie trebuie astfel separate încît să nu fie posibilă
repunerea lor in funcţiune în mod accidental. În acest sens se utilizează dispozitive de
închidere şi blocare a elementelor de comandă şi acţionare, îngrădirea zonelor separate
pentru lucrări, montarea de tabliţe avertizoare. Pe cablurile instalaţiilor de alimentare cu
energie electrică se monteaza scurtcircuitoare . Sursele de energie electrică pentru
iluminat şi alimentarea de acţionare a diferitor scule şi dispozitive necesare lucrărilor,
trebuie să fie de tensiune coborîtă (12 V) . Personalul trebuie sa fie echipat cu
echipamente de protecţie adecvate lucrărilor ce le efectueaza şi este obligat să utilizeze
mijloace de protecţie prevăzute de norme pentru lucrările respective (scule şi materiale
izolante, manuşi şi ochelari de protecţie, cască de protecţie, centură de siguranţă etc
În ţara noastră sunt elaborate Normele republicane de protecţie a muncii care
cuprind cadrul general de tehnică a securităţii muncii şi normelede igienă a muncii.
Acestea sunt obligatorii pentru toate ministerele, organele centrale ale administraţiei de
stat, cooperatiste şi obteşti. Sub îndrumarea Ministerului Muncii fiecare din aceste

16
departamente au elaborat Norme departamentale de protecţie a muncii, obligatorii
pentrutoate organizaţiile ce le au în subordine.
Personalul care lucreză la instalaţiile electrice sub tensiune va folosi totdeauna
mijloace individuale de protecţie împotriva electrocutării şi a arcului electric. Acestea
sunt:
- mijloace de protecţie izolante, care au drept scop protejarea omului prin
izolarea acestuia faţă de elementele aflate sub tensiune sau faţă de pamânt. Cele mai
importante mijloace de acest fel sunt: cleşti şi prăjini electroizolante (pentru a manipula
siguranţele şi separatoarele din instalaţiile electrice exterioare), scule cu mâner elec-
troizolante, mănuşi, cizme, galoşi, covoare, preşuri şi platforme electroizolante;
- indicatoare mobile de tensiune, pentru a verifica prezenţa sau lipsa tensiunii;
- garnituri mobile de scurtcircuitare şi legare la pământ pentru protecţie îm-
potriva apariţiei tensiunii la locul de muncă (datorită conectărilor greşite, tensiunilor
induse sau descărcărilor capacitive);
- panouri, paravane, împrejmuiri şi semnalizări sau indicatoare mobile, fo-losite
pentru a delemita zonele protejate şizonele de lucru;

17
 5 SARCINA INDIVIDUALĂ:
Protecția prin relee și clasificarea releelor
Protecţia prin relee a unei instalaţii electrice este formată din ansamblul aparatelor şi
dispozitivelor destinate să comande în mod automat deconec¬tarea instalaţiei în cazul apariţiei
unui defect sau a unui regim anormal de funcţionare, periculos pentru instalaţie; în cazul
defectelor şi regimurilor anor¬male care nu prezintă pericol imediat, protecţia prin relee nu
comandă deconec¬tarea instalaţiei, ci semnalizează apariţia defectului sau regimului anormal.
Pentru deconectarea instalaţiei, protecţia prin relee comandă declan¬şarea
întrerupătoarelor care leagă instalaţia protejată de celelalte elemente ale sistemului electric.
Separarea automată a instalaţiei-defecte de restul elementelor sistemului urmăreşte trei
obiective:
-Să împiedice dezvoltarea defectului» respectiv extinderea şi agra¬varea efectelor
acestuia, asupra altor instalaţii din sistemul electric şi eventuala transformare a defectului într-
o avarie de sistem.
-Să preîntîmpine distrugerea instalaţiei în care a apărut defectul, prin întreruperea
tuturor posibilităţilor de alimentare a defectului.
-Să restabilească un regim normal de funcţionare pentru restul siste¬mului electric şi să
asigure astfel continuitatea alimentării consumatorilor cu energie electrică.
Protecţia prin relee are deci rolul de a controla permanent regimurile de funcţionare ale
instalaţiilor din sistemele electrice şi de a asigura lichidarea automată a defectelor şi a
regimurilor anormale periculoase.
Astfel, protecţiile prin relee au o funcţionare automată. Ele ocupă un loc deosebit de
important în ansamblul echipamentelor de automatizare cu care sînt prevăzute sistemele
electrice.
•Marimile care caracterizeaza un anumit releu sunt urmatoarele:
-natura marimii de intrare (sau actionare )
-puterea ce trebuie absorbita la intrarea pentru ca releul sa actioneze (cu valori cuprinse
1W si circa 40W);

18
 -curentul (puterea) rezultat in circuitul de iesire, in conditile unei tensiuni admisibile
date si in functie de natura sarcinii (de exemplu, se spune ca un contact rupe 2A la 110V si
sarcina rezistiva, sau 0,5A la 220V si sarcina inductive)
-numarul si pozitia contactelor releului : Un releu poate avea un numar de contacte
normal deschise si (sau) un numar de contacte normal inchise. Prin pozitia normala a unui
contact se itelege pozitia acestuia cand releul este neexcitat (sau pozitia in stare de magazie a
releului );
-domeniul de actionare sau gama de reglaj pentru marimea de intrare ;
-timpul propriu de actionare, care masoara timpul scurs intre momentul aplicarii
marimii de actionare, pana la inchiderea contactelor (de la valoari de circa 10-50ms, la relee
instantanee, la valorii de 0,1….10s si mai mult, in cazul releelor cu actionare temporizata prin
constructia lor).
Clasificare
Rleele elecromecanice (cu contacte ) se pot clasifica in mai multe categorii.
• Dupa principiul de constructie si functionare a elementului sensibil al releului se
deosebesc:
-relee electromagnetice (nepolarizate sau polarizate)
-relee electrodinamice (fara fier sau cu fier)
-relee magnetoelectrice
-relee magnetice (cu circuite magnetice saturabile sau cu amplificatoare magnetice)
-relee electronice (cu tuburi cu vid sau cu gaz si element de executie electromecanic)

• Dupa natura marimilor aplicate la intrare se deosebesc:

-relee de curent (pt curent continu sau alternativ)
-relee de tensiune (pt tensiune continua sau alternativa)
-relee de putere (activa, reactiva, aparenta)
-relee de impedanta (de rezistenta, reactanta, impedanta)
-relee de frecventa (sau de alunecare)
-relee de defazaj (de succesiune a fazelor )

• Dupa felul variatie marimii de actionare, adica a marimii de la intrarea releului, se

deosebesc:

19
 -relee maximale, a caror actionare se produce atunci cand marimea de intrare depaseste
o anumita valoare maxima, dinainte stabilita;
-relee minimale, a caror actionare se produce atunci cand marimea de intrare scade sub
o anumita valoare minima, dinainte satabilita;
-relee directionale, a caror actionare se produce numai la schimbarea sensului marimii
de intrare (de exemplu, schimbare sensului unei puteri electrice, in cazul releelor directionale);
-relee diferentiale, a caror actionare se produce atunci cand diferenta valorilor sunt doua
marimi aplicate la intrare devine, in valoare absoluta, mai mare decat o valoare dinainte
stabilita.

20
 6. DESCRIEREA EXCURSIILOR
Pe parcursul efectuarii practicii am făcut o excursie la SE Chișinău situată în Braila
mun.Chișinău include în sine cîteva autotransformatoare, transformatoare de curent și
transformatoare de tensiune. După ce am trecut instructajul cu privire la tehnica securității și
modalitate de deplasare pe teritoriul stație ,domnul Rujanschi Dumtru ne-a facut cunoștință cu
SE Chișinău și cu teritoriul acesteia.
În timpul acestei excursii am luat cunoştinţă cu instalaţiile electrice de la staţiune. Am
văzut întrerupătoarele 110 kV şi 35 kV, separatoarele şi separatoarele automate,
transformatoarele de tensiune, transformatoarele de necesităţi proprii, scurtcircuitoarele şi
descărcătoarele de la staţiune.

Figura 8. Transformatoarele de putere

21
Figura 9. Scurtcircuitorul şi descărcătoarele

Figura 10. Întrerupător cu ulei 110 kV

22
 Figura 11. Autoransformator 330/115/38,5 kV

Figura 12. Caracteristicile transformatorului 330/115/38,5

23
Figura 13. Bobina de blocare

Figura 14. Descărcătoare

24
 BIBLIOGRAFIE
1. Raport anual de activitate al Î.S.''Moldelectrica''. Chișinău 2018
2. Program de practica. Programele stagiilor de practica, indicatii metodice si tematica
sarcinilor individuale. Chisinau U.T.M. 2007.
3. Sergiu Călin, Stelian Popescu. Automatizări și protecția prin relee. București 1977

25