FIŞA-SINTEZĂ
Predarea-Învăţarea-Evaluarea
PREDAREA
D  Predarea este o activitate de transmitere de  Învăţarea şcolară este o activitate intelectuală şi  Evaluarea este un proces de stabilire a
e cunoştinţe, unidirecţională, îndreptată de la
f educator spre educat (viziune tradiţională)
i  Predarea presupune acţiuni şi operaţii
n sistematice întreprinse în vederea
i organizării, desfăşurării şi îndrumării
ţ optime a activităţii de învăţare desfăşurate
i de educaţi (viziune modernă)
e  Predarea nu are sens, decât în măsura în
care determină un efort corespunzător de
învăţare din partea elevilor
 Predarea înseamnă a organiza experienţe
de învăţare care să provoace schimbăr
dezirabile în comportamentele lor
E  A proiecta producerea schimbărilor dorite
t  A preciza natura schimbărilor dorite
a (formularea obiectivelor)
p  A determina conţinutul acestor schimbări
e  A organiza, a conduce, a monitoriza
producerea schimbărilor
 A evalua nivelul la care se realizează
schimbările
ÎNVĂŢAREA
fizică desfăşurată în mod sistematic în vederea
însuşirii unor informaţii şi formării de abilităţi
necesare dezvoltării continue a personalităţii
 Învăţarea presupune un aspect informativ, care
constă în reţinerea şi stocarea unui conţinut
informaţional util şi unul formativ, care se
referă la dezvoltarea sistemului cognitiv-
operaţional al individului care învaţă
 Ca proces, are următoarele etape:
- inducerea unei stări de atenţie, de activitate
cerebrală
- receptarea informaţiei
- prelucrarea informaţiei (analiză, sinteză,
generalizare, etc.)
- înţelegerea informaţiilor
-condensarea informaţiei în noţiuni, legi,
principii, etc.
-fixarea în memorie/stocarea cunoştinţelor
-actualizarea cunoştinţelor (reproducere,
recunoaştere
- operarea cu cunoştinţele/ transferul în noi
contexte
 Sub aspect motivaţional, mobiluri care:
-declanşează
-susţin activitatea de învăţare
-direcţionează
EVALUAREA
relevanţei şi a valorii demersurilor de
predare şi învăţare, a performanţei şi
comportamentelor educaţilor, prin
raportarea acestora la un sistem de
indicatori de performanţă
prestabilite, în vederea luării unor
decizii de îmbunătăţire a lor
 Este integrată organic în procesul de
învăţământ, se raportează la
obiectivele educaţionale şi are efecte
(auto) reglatorii asupra conţinuturilor
instruirii şi asupra strategiilor
educaţionale
 Colectarea unui ansamblu de
informaţii pertinente, valide şi
fiabile, ţn legătură cu activitatea de
învăţare şi formare
 Examinarea gradului de
adecvare între acest ansamblu şi
indicatorii de performanţă, stabilite
în prealabil
 Interpretarea rezultatelor
obţinute din punctul de vedere al
educatului (progres/regres/stagnare)
şi din punctul de vedere al calităţii
predării
 Luarea de decizii cu privire la
modalităţile în care vom îmbunătăţii
activitatea de
predare/învăţare/evaluare
 Variabile informativ-formative ale procesului de învăţământ

1. Cunoştinţele:
- reprezintă o variabilă cognitivă (cu valenţe informative) a procesului de învăţământ;
- ele sunt rezultatul oglindirii în conştiinţa noastră, sub formă de reprezentări, noţiuni a obiectelor,
fenomenelor precum şi a raporturilor dintre acestea, care evidenţiază caracterul sistemic al raelităţii
înconjurătoare;
- Tipuri de cunoaştere:
 Cunoaşterea declarativă (knowing what) este legată în principal de stocarea în memorie a datelor
factuale, a informaţiilor despre lucruri, fapte, etc. Ea este demonstrată atunci, când elevul reproduce
din memorie informaţii, imagini, etc.;
 Cunoaşterea procedurală (knowing how) implică proceduri, demersuri, procese, pe care
elevul trebuie să le înveţe pentru a efectua anumite acţiuni, pentru a reyolva probleme, pentru a
procesa şi a trasnfera informaţii; ea este demonstrată atunci, când elevul poate să asimileze
cunoaşterea declarativă, să o utilizeze procedural, în cursul acţiunii;
 Cunoaşterea strategică (knowing how to know) presupune concepere de strategii de învăţare şi
motivare a modului de dezvoltare a cunoştinţelor declarative şi procedurale; ea este demonstrată
atunci când elevul cunoaşte momentul şi modul în care trebuie folosit declarativul şi proceduralul
pentru a construi un rezultat al învăţării;
2. Faptul:
- reflectă un fenomen sau un proces, care are loc într-un anumit interval de timp şi în
anumite condiţii, de care ţinem seama şi pe care le înregistrăm;
- se referă la înţelegerea (inter)relaţiilor dintre părţile lui, la memorarea celor esenţiale
şi la aplicarea lor;
3. Priceperile:
- reprezintă o variabilă formativ-acţională a procesului de învăţământ;
- ele sunt considerate capacităţi ale omului de a efectua în mod conştient, cu rapiditate şi eficient
operaţii intelectuale şi practice; !!!exerciţiul are un rol important!!!!
4. Deprinderile:
- reprezintă variabile formativ-acţionale, automatizate a activităţii, elaborate iniţial în mod conştient şi
care funcţionează după aceea automat, dar sub controlul conştiinţei;
5. Obişnuinţele:
- la fel ca şi deprinderile, sunt componente automatizate ale activităţii; se formează ca răspuns la anumite
cerinţe repetate în condiţii identice. În plus, obişnuinţele implică faptul că acţiunile automatizate devin o
trebuinţă internă, un impuls interior, care determină executarea acţiunii ori de câte ori se repetă condiţiile
externe;
6. Abilităţile:
- constituie o variabilă formativ-acţională şi reprezintă însuşirile de a efectua cu uşurinţă, cu precizie,
fineţe şi eficienţă operaţii sau acţiuni intelectuale sau practice;
7. Aptitudinile:
- reprezintă un sistem de componente senzo-motorii, cognitive, afectiv-motivaţionale şi voliţionale, care
asigură desfăşurarea cu succes a unei anumite activităţi; există aptitudini generale şi speciale;
8. Capacităţile:
-reprezintă o variabilă formativ-acţională şi sunt însuşiri psiho-individuale, care permit obţinerea rapidă
de performanţe bune în desfăşurarea activităţilor practice şi mintale, cu consum energetic mic;
-este o aptitudine îmbogăţită şi consolidată graţie deprinderilor şi cunoştinţelor;
9. Competenţele:
- sunt variabile informativ-formative, definite drept ansambluri integrate de cunoştinţe, capacităţi şi
abilităţi de aplicare, operare şi transfer al achiziţiilor, care permit desfăşurarea cu succes a unei activităţi,
rezolvarea eficientă a unei probleme;
Bibliografie: Potolea, D., Nacşu, I, Iucu, R., Pânişoară, I.O (coord) Pregătirea psihopedagogică – Manual
pentru definitivat şi gradul didactic II, Ed. Polirom, 2008