UNIVERSITATEA

TITU MAIORESCU BUCUREȘTI

SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ

DE GESTIUNE

CAIET DE PRACTICĂ

Student:
Marius-Laurențiu UREA

BUCUREŞTI
2021
CUPRINS:
CUPRINS:.......................................................................................................................................................2
Repere istorice ale vânătorilor de munte......................................................................................................3
Istorie........................................................................................................................................................3
Înființare................................................................................................................................................3
Primul Război Mondial...........................................................................................................................4
Perioada interbelică...............................................................................................................................4
Al Doilea Război Mondial.......................................................................................................................4
Perioada comunistă...............................................................................................................................6
Detalii privind entitatea.................................................................................................................................8
Contabilitatea................................................................................................................................................9
Declarația 100..........................................................................................................................................10
Declaratia 112..........................................................................................................................................11
Bilanţul contabil.......................................................................................................................................14
Structura bilanțului contabil................................................................................................................15
Înregistrarea în contabilitate.......................................................................................................................21
Monografie contabilă..............................................................................................................................22
CASIERIE...............................................................................................................................................22
SALARIZARE.........................................................................................................................................22
CONTABILITATEA MATERIALĂ.............................................................................................................26
Bibliografie:.................................................................................................................................................28
ANEXE:.........................................................................................................................................................29

2 din 30
Repere istorice ale vânătorilor de munte

Vânătorii de munte reprezintă o specialitate militară a Forțelor Terestre Române,

componentă a infanteriei. Unitățile de vânători de munte au rolul de a desfășura operații
independent și în cooperare cu celelalte forțe, în teren muntos-împădurit, pe direcții și în raioane
greu accesibile, în orice condiții de timp și anotimp.[1] Arma a fost înființată la 3 noiembrie 1916,
când Marele Cartier General, prin Ordinul nr. 234, a decis transformarea Școlii Militare de Schiori
din București în „Corpul Vânătorilor de Munte”. Organizarea inițială era pe 3 batalioane a câte 3
companii fiecare, cu un efectiv de 2000 de soldați.
Trupele de vânători de munte au participat activ la luptele din cele două războaie mondiale
și la misiunile internaționale din Kosovo, Irak și Afghanistan. În prezent, Armata Română are
două brigăzi operaționale, una subordonată Diviziei 1 Infanterie (Brigada 2 Vânători de Munte
„Sarmizegetusa” din Brașov), iar cealaltă subordonată Diviziei 4 Infanterie (Brigada 61 Vânători
de Munte „General Virgil Bădulescu” din Miercurea Ciuc).

Istorie

Înființare

Lipsa trupelor special instruite pentru războiul din zonele muntoase a fost resimțită de
Armata Română în toamna anului 1916. Corpul vânătorilor de munte a fost înființat la 3
noiembrie 1916, din ordinul Marelui Cartier General. Trupele erau recrutate din întreaga armată,
fiind repartizate la cazarma Regimentului 4 Roșiori Cotroceni din București. Corpul vânătorilor de
munte era organizat în 3 companii.
La 9 ianuarie 1917, Corpul Vânătorilor de Munte a fost reorganizat în Batalionul Vânătorilor de
Munte. Acesta era format din cinci companii de pușcași, două companii de mitraliere și o secție de
transmisiuni. Instruirea trupelor pentru războiul montan a ținut șase luni, până în luna iulie a
anului 1917.

Primul Război Mondial

Ordinul de luptă al Batalionului Vânătorilor de Munte a fost primit pe 8 august 1917 de la

generalul Constantin Prezan. Botezul focului a fost pe 11 august 1917, în timpul luptelor de la
Cireșoaia și dealul Coșna, sub comanda maiorului Virgil Bădulescu. Companiile au atacat deseori

3 din 30
la baionetă, ofensiva inamicului fiind oprită. Vânătorii de munte au luptat la Târgu Ocna,
Cireșoaia, Vrânceanu și Oituz, unde au obținut victoria strategică din 1917. Ulterior, batalionul,
aflat în refacere la garnizoane Târgu Neamț, a fost transformat în regimentul Vânătorilor de
Munte „Principele Carol”.

Perioada interbelică

În 1923 au fost înființate primele divizii de vânători de munte din armata română: Divizia
1 Vânători de Munte, cu garnizoana la Brașov, și Divizia 2 Vânători de Munte, cu garnizoana la
Bistrița. În anul 1937 cele două divizii au fost reorganizate sub comanda generalului Arthur
Phleps în Brigada 1, 2 și 3 Vânători de Munte. În 1939 a fost înființată și Brigada 4 Vânători de
Munte, însă aceasta nu s-a dovedit a fi la fel de eficientă în lupte precum primele trei brigăzi.[2]
Cele 16 batalioane de vânători de munte erau considerate a fi cele mai bune formațiuni de
infanterie ale Armatei Române.[2] Fiecare batalion era dotat și instruit pentru a acționa relativ
independent de celelalte formațiuni. Nivelul inițiativei la nivel de comandă și flexibilitatea tactică
erau superioare diviziilor de infanterie obișnuite. Fiecare brigadă avea la dispoziție două
divizioane de artilerie înzestrate cu tunuri de munte de calibrul 75 mm sau 76.2 mm și un divizion
cu obuziere de munte calibrul 100mm. Majoritatea pieselor de artilerie erau însă din primul
Război Mondial, fiind depășite tehnic.

Al Doilea Război Mondial

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, vânătorii de munte au participat activ la
luptele de pe Frontul de Răsărit și, după 23 august 1944, la cele de pe Frontul de Vest. În 1940,
numărul batalioanelor dintr-o brigadă de vânători de munte a crescut de la patru la șase, prin
mobilizarea a opt batalioane de rezerviști (numerotate 17-24). Alte două batalioane, numărul 25 și
26, formau un grup separat de trupe de schiori.
Corpul Vânătorilor de Munte a participat la luptele pentru eliberarea nordului Bucovinei în
1941, provincia fiind eliberată pe 9 iulie. După eliberarea Bucovinei, corpul a participat la luptele
din Ucraina până în octombrie 1941. Ulterior, trupele de vânători de munte au participat la
campania din Crimeea. Pe 25 martie 1942, brigăzile au fost reorganizate în divizii, prin sporirea
efectivelor. Artileria brigăzilor de vânători de munte s-a dovedit a fi punctul slab al acestor
formațiuni, gurile de foc nefiind suficient de puternice pentru stepa din Rusia. În zonele de munte
însă, performanțele pieselor de artilerie învechite erau mulțumitoare.

4 din 30
 Din iulie 1942, Corpul Vânătorilor de Munte a participat la Operațiunea Albastru cu
diviziile 2 și 3 VM care au avansat în Caucaz. Generalul Ioan Dumitrache, comandantul Diviziei 2
VM, a primit Crucea de Cavaler a Crucii de Fier pentru aportul trupelor sale în cucerirea orașului
Nalcik. Diviziile 1 și 4 VM au fost folosite în iarna dintre anii 1942 și 1943 pentru paza Peninsulei
Crimeea, fiind în refacere după cucerirea Sevastopolului.
După Bătălia de la Stalingrad, diviziile 2 și 3 VM au fost retrase treptat de pe capul de pod
Kuban în Crimeea, apoi Corpul Vânătorilor de Munte a participat la apărarea Peninsulei Crimeea,
fiind evacuat parțial în România până la 9 mai 1944, când Sevastopolul a fost ocupat de trupele
sovietice.
De la începutul războiului, efectivele unei divizii de vânători de munte crescuseră de la 12
000 de soldați la aproape 16 000 de soldați în urma reorganizării dintre anii 1943-1944.
Regimentul de artilerie al diviziei avea în plus încă un batalion dotat cu tunuri de 75mm.[3] La
sfârșitul anului 1943, divizia 18 Infanterie fost transformată în Divizia 18 Vânători de Munte, însă
a revenit la vechea organizare între anii 1944-1945. În vara anului 1944 au fost create divizii de
instrucție (numărul 101, 102, 103 și 104) pentru fiecare divizie de vânători de munte. Divizia 103-
Instrucție a devenit ad-hoc divizia 103 Vânători de Munte pentru o scurtă perioadă la sfârșitul
verii anului 1944.
Diviziile 1, 2 și 3 Vânători de Munte au participat la eliberarea României după 23 august
1944, la luptele din nordul Transilvaniei și la cucerirea orașului Debrețin. După 26 octombrie
1944, diviziile 1 și 4 Vânători de Munte au fost absorbite de către diviziile 2 și 3 Vânători de
Munte. Acestea din urmă au participat la luptele pentru eliberarea Ungariei și Cehoslovaciei.
În urma operațiunilor din cel de-al Doilea Război Mondial, 74.208 de soldați din trupele de
vânători de munte au fost uciși în luptă. Dintre aceștia, 2.378 erau ofițeri, 1.830 erau subofițeri și
70.000 erau gradați soldați. Drumul parcurs de aceste unități a fost de peste 3000 de kilometri, din
România până la poalele munților Caucaz, apoi din Kuban până în Cehoslovacia.

Perioada comunistă

După război, trupele de vânători de munte au fost reorganizate succesiv, între anii 1946-
1961. La 14 aprilie 1961, trupele de vânători de munte au fost eliminate complet prin desființarea
ultimei formațiuni existente, Brigada 2 Vânători de Munte. Aceasta a fost însă reînființată pe 14
octombrie 1964 din Ordinul MFA. Inițial, brigada avea sediul la Baia Mare, însă la 1 noiembrie
1964 sediul a fost mutat la Brașov. În următorii cinci ani au mai fost înființate brigăzile 1 VM
Bistrița, 4 VM Curtea de Argeș și 5 VM Alba-Iulia.

5 din 30
 După Revoluția din 1989, au fost înființate Brigada 7 Vânători de Munte Petroșani și 61
Vânători de Munte. În urma unor reorganizări, în prezent mai sunt active doar Brigada 2 și 61
Vânători de Munte.
La data de 01 iunie 1969 ia fiinţă Batalionul 33 Vânători de Munte, subordonat Brigăzii 4
Vânători de Munte "POSADA", dislocat în oraşul CURTEA DE ARGEŞ, căruia i se atribuie
indicativul numeric : 01042.
Principiul de bază al organizării şi dotării este acela că unitatea trebuie să fie în măsură în
orice moment să desfăşoare acţiuni de luptă independent sau întrunit în cadrul brigăzii, timp
îndelungat, în teren muntos - împădurit greu accesibil, de aceea este considerată străjerul crestelor
carpatine.
Mărturie a efortului depus de cadrele şi militarii Batalionului 33 Vânători de Munte, stau
realizările obţinute la construcţia şi echiparea cazărmii, a taberelor de instrucţie, a poligoanelor de
tragere permanent şi temporare şi a poligonului pentru desfăşurarea instrucţiei alpine, astfel că la
această dată, unitatea dispune de o cazarmă modernă, trei tabere de instrucţie permanente, o tabără
de instrucţie temporară, un poligon de tragere automatizat permanent, două poligoane de tragere la
munte temporare şi un poligon de tragere cu materialul de artilerie şi armament greu de infanterie.
O atenţie deosebită s-a acordat instrucţiei de specialitate, alpină şi schi, astfel că batalionul
a participat cu loturi sportive la toate alpiniadele şi spartachiadele organizate de Ministerul
Apărării Naţionale, unde a obţinut numai locuri fruntaşe.
Unitate militară 01042 asigură instruirea pentru menţinerea şi dezvoltarea nivelului de
operaţionalizare în vederea participării la pace, la acţiuni de menţinere şi impunere a păcii, în
teatrele de operaţii externe, în subordinea comandamentelor internaţionale, iar în situaţii de criză
şi la război, la acţiuni militare în sistem integrat pe teritoriul naţional sau în afara acestuia.
La momentul actual, unitatea militară 01042 Curtea de Argeş face parte din elita Armatei
României, fiind structură pusă la dispoziţia NATO/UE încă din anul 2006, având la activ o
misiune în teatrul de operaţii Irak (2005) şi 5 misiuni în teatrul de operaţii Afganistan(2007, 2010,
2012, 2015, 2019).
Unitatea militară 01042 din Curtea de Argeș face parte din Ministerul Apărării Naţionale
care este organul de specialitate al administraţiei publice centrale, în subordinea Guvernului, prin
care este condusă activitatea în domeniul apărării naţionale, potrivit prevederilor legii şi strategiei
de securitate naţională, pentru garantarea suveranităţii, independenţei şi unităţii statului,
integrităţii teritoriale a ţării şi democraţiei constituţionale.

Ministerul Apărării Naţionale răspunde în faţa Parlamentului, a Guvernului şi a Consiliului

Suprem de Apărare a Ţării pentru modul de aplicare a prevederilor Constituţiei, a celorlalte acte

6 din 30
normative în vigoare, a hotărârilor Guvernului şi ale Consiliului Suprem de Apărare a Ţării,
precum şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte, în domeniul său de activitate.

Ministerul Apărării Naţionale are următoarele atribuţii şi responsabilităţi:

a) constituirea structurii de forţe şi realizarea capacităţii de luptă a armatei pentru
îndeplinirea misiunilor specifice ce revin acesteia;
b) înfiinţarea, desfiinţarea, dislocarea şi redislocarea de unităţi şi formaţiuni;
c) elaborarea proiectelor de acte normative privind apărarea ţării;
d) apărarea drepturilor şi intereselor legitime proprii în raporturile cu autorităţile publice,
instituţiile de orice natură, precum şi cu orice persoană fizică sau juridică, română ori străină, prin
structuri proprii;
e) încheierea tratatelor la nivel departamental şi a înţelegerilor tehnice în domeniul
cooperării cu armatele altor state;
f) coordonarea politicii şi activităţile de integrare în organizaţiile internaţionale la care
România este parte, pentru structurile proprii, întreţinerea şi dezvoltarea relaţiilor de cooperare
politico-militară cu celelalte state şi asigurarea reprezentării armatei în raporturile cu armatele
altor state;
g) managementul informaţiilor pentru apărare, al activităţii de informaţii, contrainformaţii
şi securitate militare, precum şi colaborarea cu serviciile/structurile de informaţii, contrainformaţii
şi securitate ale altor state sau organizaţii internaţionale la care România este parte;
h) realizarea planificării integrate a apărării;
i) finanţarea şi asigurarea execuţiei bugetului propriu;
j) instruirea comandamentelor şi trupelor, pregătirea de specialitate a personalului în
activitate şi în rezervă;
k) informatizarea tuturor domeniilor sale de activitate;
l) managementul resurselor umane, organizarea şi conducerea învăţământului militar;
m) protecţia mediului în activităţile pe care le desfăşoară;
n) organizarea şi conducerea activităţii de informare şi relaţii publice;
o) emiterea regulamentelor specifice pentru organizarea şi funcţionarea structurilor
militare, a comitetelor şi consiliilor constituite pentru luarea deciziilor;
p) creşterea calităţii vieţii personalului, asigurarea asistenţei religioase a personalului
militar şi civil, precum şi a asistenţei sociale, medicale şi juridice a acestuia, în conformitate cu
prevederile legale;
q) implementarea, la nivelul ministerului, a politicilor publice şi a programelor de reformă
a administraţiei publice;

7 din 30
 r) conducerea activităţilor de logistică;
s) înzestrarea cu armament, tehnică de luptă, echipamente şi materiale specifice armatei,
relaţiile cu industria naţională de apărare şi cooperările internaţionale în domeniu;
ş) coordonarea activităţii de comerţ exterior privind importul şi exportul de produse cu
destinaţie militară, în condiţiile legii;
t) aprobarea, în limita competenţei sale, a documentaţiilor tehnico-economice pentru
lucrările de investiţii proprii, executarea lucrărilor de investiţii proprii, precum şi urmărirea
executării, la termenele stabilite, a tuturor lucrărilor de investiţii;
ţ) mobilizarea armatei, constituirea forţelor de rezervă, rechiziţionarea de bunuri şi
chemarea persoanelor fizice la prestări de serviciu în interes public;
u) editarea de publicaţii în domeniile proprii de activitate;
v) cercetarea ştiinţifică, invenţii şi inovaţii în armată, precum şi protecţia drepturilor de
proprietate intelectuală asupra rezultatelor cercetării;
x) controlul intern şi auditul public intern.

Detalii privind entitatea

Denumirea societăţii: Unitatea Militară 01042 Curtea de Argeş
Adresa: Str. Victoriei, Nr. 34, Curtea de Argeş, Jud. Argeş
Telefon/Fax: 0248/721.651, 0248/722.451
Numărul din Registrul Comerţului:-
Codul unic de înregistrare: 4318164
Codul CAEN: 8422
Descrierea activităţii : Apărare şi Ordine Publică

8 din 30
Contabilitatea
Formele de înregistrare în contabilitate reprezintă sistemul de registre, formulare şi
documente contabile corelate între ele, care servesc la înregistrarea cronologică şi sistematică în
contabilitate a operaţiunilor economico-financiare efectuate pe parcursul exerciţiului financiar.
Principalele forme de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare
încazul unităţilor care conduc contabilitatea în partidă dublă sunt: "pe jurnale", "maestru-şah" şi
forma combinată "maestru-şah cu jurnale".
În cadrul formei de înregistrare în contabilitate "pe jurnale", principalele registre şi
formulare care se utilizează sunt:
- Registrul-jurnal (cod 14-1-1);
- Registrul-inventar (cod 14-1-2);
- Cartea mare (cod 14-1-3);
- jurnale auxiliare;
- Balanţa de verificare.
Registrul-jurnal (cod 14-1-1) se utilizează pentru înregistrarea cronologică a
tuturoroperaţiunilor economico-financiare consemnate în documentele justificative. Pentru
operaţiunilecare nu au la bază documente justificative se întocmeşte Nota de contabilitate (cod 14-
6-2/A).
Notele de contabilitate au la bază note justificative sau note de calcul şi se înregistrează
înmod cronologic în Registrul-jurnal.
Entităţile pot utiliza jurnale auxiliare pe feluri de operaţiuni, cum sunt: operaţiuni de casă
şibancă, operaţiuni privind decontările cu furnizorii, situaţia încasării-achitării
facturilor,operaţiuni privind salariile şi contribuţia pentru asigurări sociale, protecţia socială
aşomerilor şi asigurările de sănătate, alte operaţiuni.
Lunar sau la altă perioadă prevăzută de lege, în fiecare jurnal auxiliar se stabilesc
totalurilesumelor debitoare sau creditoare înregistrate în cursul lunii (perioadei), totaluri care
seînscriu în Registrul-jurnal.
Contabilitatea analitică se poate ţine fie direct pe aceste jurnale (pentru unele conturi),
fiecu ajutorul altor formulare comune (fişa de cont analitic pentru valori materiale, fişa de
contpentru operaţiuni diverse etc.) sau specifice, folosite în acest scop.

9 din 30
 Înregistrările în jurnale se fac în mod cronologic în tot cursul lunii (perioadei) sau numai
lasfârşitul lunii (perioadei), fie direct pe baza documentelor justificative, fie pe bazadocumentelor
centralizatoare întocmite pentru operaţiunile aferente lunii (perioadei) respective,care sunt
consemnate cronologic în acestea.
Cartea mare (cod 14-1-3) este documentul de sistematizare contabilă care cuprinde toate
conturilesintetice şi reflectă, la un moment dat, existenţa şi mişcarea tuturor elementelor de
naturaactivelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.
Cartea mare serveşte la stabilirea rulajelor lunare şi a soldurilor conturilor şi stă la
bazaîntocmirii balanţei de verificare.
Pentru stabilirea rulajelor, în Cartea mare se preia rulajul creditor din jurnalul
contuluirespectiv, iar rulajul debitor se stabileşte prin totalizarea sumelor preluate din coloanele
deconturi corespondente ale jurnalelor.
Soldul debitor sau creditor al fiecărui cont se stabileşte în funcţie de rulajele debitoare
şicreditoare ale contului respectiv, ţinându-se seama de soldul de la începutul anului, care
seînscrie pe rândul destinat în acest scop.
Balanţa de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea înregistrării
corecte în contabilitate a operaţiunilor efectuate şi controlul concordanţei dintre
contabilitateasintetică şi cea analitică, precum şi principalul instrument pe baza căruia se
întocmesc situaţiile financiare anuale şi raportările contabile stabilite potrivit legii.
Unitatea militara 01042 din Curtea de Argeș este o instituție de stat, neplatitoare de TVA,
care lunar, prin Declarația 100 și Declarația 112 și Balanta de verificare, raportează modificările
aparute in contabilitatea proprie. Trimestrial se raportează bilanțul contabil cu toate anexele
prevăzute în legislația în vigoare.

Declarația 100

Declarația 100 reprezintă “Declarația privind obligațiile de plata la bugetul de stat”.

Firmele vor fi nevoite sa utilizeze un noul model al formularului 100 pentru declararea
impozitelor si taxelor datorate.
Conform ANAF, declarația 100 se completează de următoarele categorii:
- plătitorii de impozite, taxe si contribuții sociale cărora le revin obligații de plata la
bugetul stat.
Semnarea declarațiilor se realizează prin utilizarea certificatului calificat emis de un
furnizor de servicii de certificare, acreditat in condițiile Legii nr. 455/2001.

10 din 30
 Declarația privind obligațiile de plata la bugetul de stat se completează cu ajutorul
programului de asistenta si se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanta, in
conformitate cu prevederile legale in vigoare.
La nomenclatorul obligațiilor de plata la bugetul de stat au fost adăugate impozitele de mai
jos:
• Impozit pe veniturile din drepturi de proprietate intelectuala;
• Impozit pe veniturile din arendarea bunurilor agricole;
• Impozit pe veniturile realizate de persoanele fizice dintr-o asociere cu o persoana
juridica contribuabil, potrivit titlului II din Legea nr.227/2015, cu modificările si completării
ulterioare;
• Impozit pe veniturile obținute de persoanele fizice dintr-o asociere cu o persoana
juridica contribuabil, potrivit Legii nr.170/2016;
• Impozit pe veniturile realizate de persoanele fizice dintr-o asociere cu o persoana
juridica contribuabil, potrivit titlului III din Legea nr.227/2015, cu modificările si completările
ulterioare.

Declaratia 112

Declarația  privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și

evidenta nominală a persoanelor asigurate - formular 112
 Baza legală: 
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal publicată în Monitorul Oficial nr.927/2003, cu
modificările și completările ulterioare.
Hotărârea Guvernului   nr. 1397 / 2010 privind modelul, conținutul, modalitatea de
depunere și de gestionare a "Declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale,
impozitului pe venit și evidenta nominală a persoanelor asigurate" publicată în Monitorul Oficial
nr. 897/2010A.
Formularul 112 "Declarație  privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului
pe venit și evidenta nominală a persoanelor asigurate" se depune de către: 
* Persoanele fizice si juridice care au calitatea de angajatori,
* Entitățile asimilate angajatorului care au calitatea de plătitori de venituri din activități
dependente, atât pe perioada în care se desfășoară activitate, cât și pe perioada în care se
beneficiază de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate pentru: 

11 din 30
 1. persoanele fizice rezidente care realizează venituri din desfășurarea unor activități în
baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui statut special prevăzut
de lege;
2. persoanele fizice nerezidente care realizează venituri de natura celor menționate la
punctul 1 , cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaționale la care România este
parte;
* Plătitorii de venituri pentru persoanele care realizează venituri de natură profesională,
altele decât cele de natură salarială, și pentru care, potrivit art. III din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal
și alte măsuri financiar-fiscale, cu modificările ulterioare, există obligația plății contribuției
individuale de asigurări sociale si asigurări pentru șomaj;
* Persoanele asimilate angajatorului, respectiv:
-       Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, pentru persoanele care
beneficiază de indemnizație de șomaj sau, după caz, de alte drepturi de protecție socială ori de
indemnizații de asigurări sociale de sănătate care se acordă din bugetul asigurărilor pentru șomaj,
potrivit legii, și pentru care dispozițiile legale prevăd plata de contribuții sociale din bugetul
asigurărilor pentru șomaj;
-  Agenția Națională pentru Prestații Sociale, care administrează si gestionează prestațiile
sociale acordate de la bugetul de stat, pentru persoanele care beneficiază de indemnizație pentru
creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani,
potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea
creșterii copilului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 7/2007, cu modificările si
completările ulterioare, precum si pentru persoanele care beneficiază de indemnizație pentru
copilul cu handicap cu vârsta cuprinsă între 3 si 7 ani, potrivit Legii nr. 448/2006 privind protecția
si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările
ulterioare;
-  autoritățile administrației publice locale, pentru persoanele care beneficiază de ajutor
social potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările si completările
ulterioare, precum și pentru persoanele, cetățeni români  care sunt victime ale traficului de
persoane, pentru o perioadă de cel mult 12 luni, dacă nu au venituri;
-   Casa Națională de Pensii Publice, prin casele județene de pensii, pentru pensionarii cu
venituri din pensii care depășesc 740 lei;
-  entitățile care plătesc venituri din pensii, altele decât cele care sunt plătite de către Casa
Națională  de Pensii Publice, pentru pensionarii cu venituri din pensii care depășesc 740 lei;

12 din 30
 -   Ministerul Justiției, pentru persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau
se află în arest preventiv, precum și pentru persoanele care se află în executarea măsurilor
prevăzute la art. 105, 113, 114 din Codul penal, respectiv persoanele care se află in perioada de
amânare sau de întrerupere a executării pedepsei privative de libertate, dacă nu au venituri;
 -  Ministerul Administrației și Internelor, pentru străinii aflați în centrele de cazare în
vederea returnării ori expulzării, precum și pentru cei care sunt victime ale traficului de persoane,
care se află în timpul procedurilor necesare stabilirii identității și sunt cazați în centrele special
amenajate potrivit legii;
 -  Secretariatul de Stat pentru Culte, pentru personalul monahal al cultelor recunoscute,
dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte surse;
 - Casa Națională de Asigurări de Sănătate, prin casele de asigurări de sănătate
subordonate, pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2), la art. 23 alin. (2) si la art. 32 din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizațiile de asigurări
sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 339/2006, cu modificările
si completările ulterioare;
 - unitățile trimițătoare, pentru personalul român trimis în misiune permanentă în
străinătate, pentru soțul/soția care însoțește personalul trimis în misiune permanentă în străinătate
și căruia/căreia i se suspendă raporturile de muncă sau raporturile de serviciu și pentru membrii
Corpului diplomatic si consular al României, cărora li se suspendă raporturile de muncă, ca
urmare a participării la cursuri ori alte forme de pregătire în străinătate, pe o durată care depășește
90 de zile calendaristice;
- autoritățile administrației publice locale, orice plătitor de venituri de natură salarială sau
asimilate salariilor.
* Orice plătitor de venituri de natură salarială sau asimilate salariilor.

Bilanţul contabil

Pentru realizarea funcţiilor contabilităţii: de informare, decizie şi control, este necesar ca

în urma lucrărilor curente de contabilitate să se sintetizeze periodic informaţiile generate de
conturi şi calculele contabile, în documente de sinteză expresiv şi relevante, accesibile nu numai
specialiştilor, ci şi celor interesaţi de gestiunea unităţii patrimoniale în calitate de: investitor,
administrator, bancă, creditor, fiscalitate şi alte organisme economice şi sociale. Aceste

13 din 30
documente de sinteză constituie obiectul de bază al contabilitaţii financiare, deoarece redau o
imagine fidelă asupra situaţiei patrimoniale, rezultatelor şi situaţiei financiare a întreprinderii.
Potrivit Legii 31/1990 privind societăţile comerciale şi a Legii Contabilităţii 82/1991, toţi
agenţii economici ( toate persoanele juridice ) sunt obligaţi să întocmească bilanţ contabil.
Bilanţul este documentul oficial de sinteză al tuturor unităţilor patrimoniale. Bilanţul
contabil contribuie să dea o imagine fidelă, clară şi completă a patrimoniului, a situaţiei financiare
şi asupra rezultatelor obţinute de unitatea patrimonială, care presupune:
- respectarea cu bună credinţă a regulilor privind evaluarea patrimoniului;
- respectarea principiilor: prudenţei, permanenţei metodelor, continuitatea
activităţii bilanţului de deschidere cu cel de închidere, a noncompensării;
- posturile înscrise în bilanţ trebuie să corespundă cu datele înregistrate în
contabilitate, puse de acord cu inventarul.
Procedeu principal al metodei contabilităţii şi bază informaţională fundamentală, bilanţul
propriu-zis este un tablou care cuprinde în formă sintetică şi în expresie valorică mijloacele
economice patrimoniale, sursele de constituire a acestora, precum şi rezultatul unui agent
economic la un moment dat.
Bilanţul este documentul contabil de sinteză, prin care se prezintă activul şi pasivul unităţii
patrimoniale la închiderea exerciţiului, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de Legea
Contabilităţii.
Importanţa bilanţului contabil derivă din funcţiile pe care acesta le îndeplineşte:
1) funcţia de generalizare a datelor contabilităţii;
2) funcţia de cunoaştere a mersului activităţii economico-financiare;
3) funcţia previzională.
1) Funcţia de generalizare a datelor în ciclul contabil de prelucrare a informaţiilor
izvorăşte din necesitatea de a grupa datele dispersate ale contabilităţii curente, după criterii bine
stabilite, într-un număr restrâns de indicatori, care să poată oferi o imagine de ansamblu asupra
situaţiei economico-financiare a unităţii patrimoniale.
2) Funcţia de analiză a mersului activităţii economico-financiare se manifestă prin aceea
că, pe baza bilanţului contabil se analizează periodic, gradul realizării indicatorilor proiectaţi şi a
rezultatelor, se identifică rezerve şi se stabilesc măsuri de perfecţionare a activităţii economice şi
financiare.
Adunările Generale ale Acţionarilor, Consiliile de Administraţie, managerii unităţilor
patrimoniale analizează periodic situaţia economico-financiară, pe baza bilanţului contabil, a
anexelor sale şi a raportului de gestiune, componente de bază ale dării de seama contabile.

14 din 30
 3) Funcţia previzională constă în posibilitatea oferită de bilanţ de a orienta activitatea
viitoare. În acest scop, întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli pentru perioadele următoare
se fundamentează pe situaţia patrimonială şi a rezultatelor din perioada considerată baza de
raportare.

Structura bilanțului contabil

Bilanțul contabil are în componența sa documente și situații de sinteză economică sau de

control fiscal, cuprinzând următoarele elemente:
A)Bilanțul propriu-zis;
B)Contul de “Profit si pierdere” ( respectiv contul de exercițiu în cazul instituțiilor
publice );
C) Anexa la bilanț;
D)Raportul de gestiune.
Având același scop, de informare asupra situației patrimoniului, a situației financiare a
unității patrimoniale și a rezultatelor obținute, aceste părți constitutive formează un tot unitar.
Pentru întocmirea și prezentarea completului bilanțier, Ministerul Finanțelor, prin Colegiul
Consultativ al Contabilității, elaborează modele de situații privind bilanțul și celelalte componente
pentru regii autonome, societăți comerciale și instituții publice. Pentru societățile bancare,
modelele și normele metodologice se elaborează de Banca Națională cu avizul Ministerului
Finanțelor.
La întocmirea bilanțului contabil, se au în vedere următoarele reguli:
- posturile de bilanț să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate, puse de acord
cu situația reală a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului;
- nu sunt admise compensări între conturile ce se înscriu în bilanț și respectiv între
conturile de venituri și cheltuieli din contul de “Profit si pierdere”.
În practică se cunosc două scheme de bilanț, una sub formă de tablou cu două părți: partea
stângă, ACTIVUL, și partea dreaptă, PASIVUL, numită și schema orizontală de bilanț, și
modelul sub forma listei verticale sau schema bilanțului vertical. Bilanțul sub formă de tablou cu
două părți pune în evidență egalitatea între resurse și utilizări, iar modelul de bilanț sub forma

15 din 30
listei verticale ordonează structurile patrimoniale în active, datorii, capitaluri, rezerve și alte
componente ale situației nete, finalitatea fiind prezentarea situației nete a patrimoniului.
A) Bilanțul propriu-zis poate fi alcătuit în două variante sau sisteme, în funcție de gruparea
întreprinderilor în întreprinderi mici , mijlocii și întreprinderi mari, grupare ce se face în funcție de
praguri fiscale ( care au în vedere valoarea activului bilanțului, cifra de afaceri și numărul mediu
de salariați ).
a. Bilanț contabil în sistem simplificat, în cazul întreprinderilor mici si mijlocii, care
presupune o schemă de bilanț mai redusă.
b. Bilanț contabil în sistem de bază prevăzut să fie utilizat de întreprinderi mari, acesta
cuprinzând posturi și indicatori compleți privind activitatea și rezultatele întreprinderii.
Bilanțul unităților patrimoniale care desfășoară activități economice cuprinde toate
elementele de activ și pasiv grupate după destinație și respectiv proveniența lor.

ACTIVUL BILANŢULUI cuprinde următoarele grupe principale de elemente:

a) Activele imobilizate ( imobilizări necorporale; imobilizări corporale; imobilizări
financiare );
b) Activele circulante ( stocuri, creanțe, titluri de plasament, disponibilități și alte
valori );
c) Conturile de regularizare și asimilare-activ ( cheltuielile înregistrate în avans,
diferențe de conversie-activ și alte elemente tranzitorii și de regularizat, de activ );
d) Primele de rambursare a obligațiunilor.
Capitalul social subscris nevărsat se înscrie distinct în grupa activelor circulante ale
bilanțului.

PASIVUL BILANŢULUI cuprinde următoarele grupe principale de elemente:

a) Capitalurile proprii ( capitalul social sau individual, primele legate de capital,
diferențele din reevaluare, rezervele, rezultatul reportat nerepartizat, rezultatul
exercițiului, fondurile proprii, subvențiile pentru investiții si provizioanele
reglementate );
b) Provizioanele pentru riscuri și cheltuieli;
c) Datoriile ( împrumuturi și datorii asimilate, furnizori și conturi asimilate, datorii în
legătură cu personalul, datorii față de bugetul statului, datorii privind asigurările
sociale, creditori și alte datorii );

16 din 30
 d) Conturile de regularizare și asimilare-pasiv ( veniturile înregistrate în avans,
diferențele de conversie-pasiv, alte elemente tranzitorii și de regularizat de pasiv ).
Elementele patrimoniale în bilanț sunt sistematizate pornind de la conturi, pe grupe,
capitole, posturi, după criteriul lichidității activului și a exigibilității pasivului, astfel: posturile de
activ sunt așezate în ordinea crescătoare a lichidității ( de la cele mai puțin lichide - cum este cazul
activelor imobilizate la disponibilitățile bănești ca formă de lichiditate absolută ), iar în pasiv
posturile sunt dispuse de la cele mai puțin exigibile ( de la capital - ultimul cont care se închide in
cazul lichidării patrimoniului ) la datoriile curente.
Atât activul cât și pasivul bilanțier suportă un dublu criteriu de ordonare:
- criteriul major: pentru active, natura lor economică, iar pentru elementele de pasiv,
natura lor juridică;
- criteriul minor: pentru active, lichiditatea ( crescătoare ) a acestora, iar pentru
elementele de pasiv, exigibilitatea lor ( crescătoare ).
Structura bilanțului o stabilește Ministerul Finanțelor la sfârșitul fiecărui an financiar.

B) Contul de “Profit și pierdere” reprezintă o recapitulaţie a veniturilor și a cheltuielilor,

după cum urmează:
a. Venituri din exploatare;
b. Cheltuielile activității de exploatare;
c. Rezultatul activității de exploatare;
d. Venituri financiare;
e. Cheltuieli financiare;
f. Rezultatul activității financiare;
g. Venituri excepționale;
h. Cheltuieli excepționale;
i. Rezultatul operațiunilor excepționale;
j. Venituri totale;
k. Cheltuieli totale;
l. Rezultatul brut al exercițiului;
m. Impozitul pe profit;
n. Rezultatul net al exercițiului.
Datele se preiau din rulajele debitoare ale conturilor de cheltuieli, respectiv din rulajele
creditoare ale conturilor de venituri, cumulate de la începutul anului. În situația în care au fost
efectuate înregistrări prin creditul conturilor de cheltuieli sau prin debitul conturilor de venituri,

17 din 30
datele sunt reprezentate de soldurile conturilor de venituri și cheltuieli înainte de a fi transferate
asupra contului de rezultate finale, cumulate de la începutul anului.
Veniturile sunt preluate din balanța de verificare, suma veniturilor din contul de “Profit și
pierdere” este egală cu rulajul creditor cumulat al conturilor de venituri sau rulajul creditor
cumulat corectat.
Cheltuielile sunt preluate din rulajul debitor cumulat al conturilor de cheltuieli, corectat
dacă este cazul cu unele sume înregistrate în credit.
Contul de “Profit și pierdere” are un conținut îndeosebi economic, deoarece oferă
informații asupra activității de producție, comerciale sau financiare a unității patrimoniale prin
dimensiunea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor pe care le generează.
În prezentarea contului de “Profit și pierdere” sunt conturate două modele de expunere a
cheltuielilor și veniturilor: unul ce ia în considerare natura economică a acestora, altul ce pleacă
de la funcțiunile sau activitățile unei întreprinderi ( de la destinația veniturilor și cheltuielilor ).
Ca formă, contul de “Profit și pierdere “ se poate prezenta:
- tablou bilateral sau formă de cont ( schema orizontală );
- listă ( schema verticală ).
În ambele cazuri, cheltuielile și veniturile sunt grupate în trei categorii:
- din exploatare;
- financiare;
- excepționale.
C) Anexa la bilanț are ca obiective principale completarea și explicarea datelor înscrise în
bilanț și în contul de “Profit și pierdere” și conține informații cu privire la situația
patrimonială și financiară, la rezultatele aferente exercițiului încheiat cum sunt:
- repartizarea profitului ( anexa 1 );
- situația stocurilor și a producției în curs de execuție ( anexa 2 );
- situația creanțelor și datoriilor ( anexa 3 );
- situația altor provizioane ( anexa 4 );
- date informative ( anexa 5a );
- plăti restante ( anexa 5b );
- impozitele, taxele și alte obligații datorate și vărsate ( anexa 5c );
- situația activelor imobilizate ( anexa 6 ):
A. Valori brute
B. Amortizări
C. Provizioane pentru depreciere

18 din 30
 - alte informații privind regulile și metodele contabile utilizate și date complementare
( anexa 7 ).
a) Repartizarea profitului cuprinde alocări din profitul exercițiului în curs, la rezerve,
fondul de participare a salariaților la profit, fondul de dezvoltare, surse proprii de finanțare,
dividende de plătit etc., precum și profitul rămas nerepartizat.
b) Situația stocurilor și a producției în curs conține date referitoare la dinamica stocurilor
de materii și materiale, a obiectelor de inventar, producției neterminate, stocurilor la terți,
animalelor, mărfurilor, ambalajelor și a totalului stocurilor.
c) Situația creanțelor și datoriilor se referă la informații cum sunt:
- creanțe din active imobilizate;
- creanțe din active circulante;
- cheltuieli înregistrate în avans;
- total creanțe;
- datorii bancare;
- datorii fiscale și sociale;
- datorii comerciale;
- datorii în legătură cu personalul;
- alte datorii;
- venituri înregistrate în avans;
- total datorii.
d) Situația altor provizioane pune la dispoziție date referitoare la mișcarea bilanțieră a
provizioanelor ( sold la începutul anului; cheltuieli privind provizioanele constituite; veniturile din
provizioanele diminuate sau anulate; sold la sfârșitul anului ) pe categorii de provizioane,
respectiv: provizioane reglementate; provizioane pentru riscuri și cheltuieli; provizioane pentru
depreciere; total provizioane.
e) Date informative oferă date cu privire la:
- rezultatele obținute;
- evoluția indicatorilor ( nr. salariaților, salarii brute, veniturile, exporturi,
imobilizările corporale comparativ cu anul precedent );
- evoluția creditelor, alocațiilor bugetare;
- investițiile străine.
f) Plățile restante prezintă volumul angajamentelor neonorate la termen, atât pe structură
( furnizori, creditori etc. ) cât și pe vechime și activitate ( curentă și investiții ).

19 din 30
 g) Situația impozitelor și taxelor datorate și vărsate oferă informații referitoare la
corelațiile unității patrimoniale cu bugetul statului și bugetele locale.
Pentru fiecare categorie de impozite și taxe se fac raportări privind sumele
datorate, sumele vărsate efectiv, sumele rămase de vărsat și eventual sumele vărsate în plus.
h) Situația activelor imobilizate redă mișcarea activelor imobilizate (necorporale,
corporale, financiare si pe total ) tot sub forma bilanțieră și în valoare brută, a amortizărilor
aferente, precum și a provizioanelor pentru depreciere.
i) Alte informații privind regulile și metodele contabile se referă la:
- metodele de evaluare aplicate pentru diferitele posturi din bilanț;
- metodele utilizate pentru calculul amortismentelor și provizioanelor;
- motivele pentru care unele posturi din bilanț și din contul de “ Profit și
pierdere” nu sunt comparabile de la un exercițiu la altul;
- alte informații pe care unitatea le consideră semnificative.
D) Odată cu bilanțul, cu contul de “ Profit si pierdere” și cu anexa la bilanț, unitățile
patrimoniale depun raportul de gestiune. Acesta conține în principal:
- prezentarea situației unității patrimoniale și evoluția sa previzibilă;
- elemente deosebite intervenite în activitatea unității patrimoniale după
încheierea exercițiului;
- participațiile de capital la alte unități;
- activitatea și rezultatele de ansamblu a sucursalelor, filialelor și altor subunități
proprii;
- activitatea de cercetare-dezvoltare;
- alte referiri cu privire la activitatea desfășurată care sunt considerate necesare a
fi înscrise în raportul de gestiune.

20 din 30
Înregistrarea în contabilitate
Înregistrarea în contabilitate se face urmărind compunerea conturilor din Anexa 2 la
OMDB nr. 2021 din 2013 care definește dezvoltarea conturilor sintetice în conturi analitice în
scop de raportare a Balanței de verificare la Ministerul Finanțelor Publice.
Contul contabil este compus din:
 Cont sintetic gradul I, II și III:
 641 00 00 – Cheltuieli cu salariale personalului
 642 00 00 – Cheltuieli salariale în natură
 646 00 00 – Cheltuieli cu indemnizațiile de delegare,
detașare și alte drepturi salariale
 645 07 00 - Contribuție asiguratorie de muncă
 Cod sector: 01 – Bugetul de stat
 Sursă de finanțare: A – venituri de la bugetul de stat
 Clasificație funcțională venituri și clasificație funcțională cheltuieli (Capitol,
subcapitol, paragraf):
 60.02.00 – Apărare națională;
 60.03.00 - Participarea la misiuni și operațiuni militare în
afara teritoriului statului român
 Clasificație economică cheltuieli (Titlu, articol, alineat):
 10.01.01 – salarii de bază:
 10.01.05 – Sporuri pentru condiții de muncă;
 10.01.30 – Alte drepturi salariale în bani.
 10.02.02 – Norma de hrană

21 din 30
  10.03.07 – Contribuția asiguratorie de muncă.

Monografie contabilă

CASIERIE

 Înregistrat dispoziție încasare cazare cămin militar:

531 01 01 / 01A = 581 01 04 / 01A 100 lei
Casa în lei   Viramente interne - alte activități  

 Depunere sumă în conturile corespondente din trezorerie

pentru bugetul statului, conform chitanței eliberată de către trezorerie:
581 01 04 / 01A = 448 01 00 / 01A 100 lei
Viramente interne - alte activități   Alte datorii față de buget  

448 01 00 / 01A = 531 01 01 / 01A 100 lei

Alte datorii față de buget   Casa în lei  

SALARIZARE

Înregistrarea statelor de plată în contabilitate, se efectuează în ultima zi din lună:

 Înregistrare salarii de bază

641 00 00 / 01A / 60 02 00 / 10 01 01 = 421 00 00 / 01A / 60 02 00 / 10 01 01 1,000 lei

Cheltuieli cu salariile personalului   Personal - salarii datorate  

 Înregistrare sporuri pentru condiții de muncă

641 00 00 / 01A / 60 02 00 / 10 01 05 = 421 00 00 / 01A / 60 02 00 / 10 01 05 1,000 lei

22 din 30
 Cheltuieli cu salariile personalului   Personal - salarii datorate  

 Înregistrare alte drepturi salariale în bani

646 00 00 / 01A / 60 02 00 / 10 01 30 = 421 00 00 / 01A / 60 02 00 / 10 01 30 1,000 lei

Cheltuieli cu indemnizațiile de
delegare, detașare și alte drepturi   Personal - salarii datorate  
salariale

 Înregistrare contribuția asiguratorie de muncă în procent de 2,25% din venitul salarial brut:

645 07 00 / 01A / 60 02 00 / 10 03 07 = 431 06 00 / 01A / 60 02 00 / 10 03 07 69 lei

Cheltuieli privind contribuția
  Contributia asiguratorie pentru munca  
asiguratorie de muncă

Înregistrarea contribuțiilor aferente veniturilor salariale:

 Înregistrare impozit venituri salariale = 10%:

421 00 00 / 01A / 60 02 00 / 10 01 01 = 444 00 00 / 01A / 60 02 00 / 10 01 01 300 lei

Impozitul pe venitul din salarii și alte
Personal - salarii datorate    
drepturi

 Înregistrare contribuția individuală a asigurărilor sociale – personal militar = 25%

421 00 00 / 01A / 60 02 00 / 10 01 01 = 448 01 00 / 01A 750 lei

Personal - salarii datorate   Alte datorii față de buget  

 Înregistrare contribuția individuală a asigurărilor sociale – personal civil = 25%

421 00 00 / 01A / 60 02 00 / 10 01 01 = 431 02 00 / 01A / 60 02 00 / 10 01 01 50 lei

Contribuțiile asiguraților pentru
Personal - salarii datorate    
asigurările sociale

 Înregistrare contribuția asiguraților pentru asigurări sociale de sănătate = 10%

421 00 00 / 01A / 60 02 00 / 10 01 01 = 431 04 00 / 01A / 60 02 00 / 10 01 01 300 lei

Contribuțiile asiguraților pentru
Personal - salarii datorate    
asigurările sociale de sănătate

Înregistrare rețineri salariale:

23 din 30
  Înregistrare rețineri CAR:

421 00 00 / 01A / 60 02 00 / 10 01 01 = 427 01 00 / 01A / 60 02 00 / 10 01 01 100 lei

Personal - salarii datorate   Rețineri din salarii datorate terților  

 Înregistrare rețineri cotizații asistenți medicali la asociații și fundații:

421 00 00 / 01A / 60 02 00 / 10 01 01 = 427 01 00 / 01A / 60 02 00 / 10 01 01 100 lei

Personal - salarii datorate   Rețineri din salarii datorate terților  

 Înregistrare rețineri gestionari pentru garanție materială:

421 00 00 / 01A / 60 02 00 / 10 01 01 = 428 01 01 / 01A / 60 02 00 / 10 01 01 100 lei

Alte datorii în legătura cu personalul
Personal - salarii datorate    
sub un an

Viramente salariale la data plății salariilor

 Virament salarii de bază:

421 00 00 / 01A / 60 02 00 / 10 01 01 = 770 00 00 / 01A / 60 02 00 / 10 01 01 250 lei

Personal - salarii datorate   Finanțarea de la buget  

 Virament sporuri pentru condiții de muncă

421 00 00 / 01A / 60 02 00 / 10 01 05 = 770 00 00 / 01A / 60 02 00 / 10 01 01 550 lei

Personal - salarii datorate   Finanțarea de la buget  

 Virament sporuri pentru condiții de muncă:

421 00 00 / 01A / 60 02 00 / 10 01 05 = 770 00 00 / 01A / 60 02 00 / 10 01 05 550 lei

Personal - salarii datorate   Finanțarea de la buget  

 Virament alte drepturi salariale în bani:

421 00 00 / 01A / 60 02 00 / 10 01 30 = 770 00 00 / 01A / 60 02 00 / 10 01 30 550 lei

Personal - salarii datorate   Finanțarea de la buget  

24 din 30
 Virament contribuții asigurați:
 Virament impozitul din veniturile salariale:

444 00 00 / 01A / 60 02 00 / 10 01 01 = 770 00 00 / 01A / 60 02 00 / 10 01 01 250 lei

Impozitul pe venitul din salarii și alte
  Finanțarea de la buget  
drepturi

 Virament contribuțiile asiguraților pentru asigurări sociale – personal militar

448 01 00 / 01A = 770 00 00 / 01A / 60 02 00 / 10 01 01 250 lei

Alte datorii față de buget   Finanțarea de la buget  

 Virament contribuțiile asiguraților pentru asigurări sociale – salariați civili:

431 02 00 / 01A / 60 02 00 / 10 01 01 = 770 00 00 / 01A / 60 02 00 / 10 01 01 50 lei

Contribuțiile asiguraților pentru
  Finanțarea de la buget  
asigurările sociale

 Virament contribuțiile asiguraților pentru asigurări sociale de sănătate:

431 04 00 / 01A / 60 02 00 / 10 01 01 = 770 00 00 / 01A / 60 02 00 / 10 01 01 300 lei

Contribuțiile asiguraților pentru
  Finanțarea de la buget  
asigurările sociale de sănătate

Viramentul reținerilor salariale:

 Virament rețineri CAR:

421 00 00 / 01A / 60 02 00 / 10 01 01 = 427 01 00 / 01A / 60 02 00 / 10 01 01 100 lei

Personal - salarii datorate   Rețineri din salarii datorate terților  

 Virament rețineri cotizații asistenți medicali la asociații și fundații:

421 00 00 / 01A / 60 02 00 / 10 01 01 = 427 01 00 / 01A / 60 02 00 / 10 01 01 100 lei

Personal - salarii datorate   Rețineri din salarii datorate terților  

 Virament gestionari pentru garanție materială:

428 01 01 / 01A / 60 02 00 / 10 01 01 = 770 00 00 / 01A / 60 02 00 / 10 01 01 100

25 din 30
 lei
Alte datorii în legătura cu personalul sub
  Finanțarea de la buget  
un an

 Viramentul contribuțiilor asiguratoare de muncă ale angajatorului 2,25% din valoarea

salariului brut:
69
431 06 00 / 01A / 60 02 00 / 10 03 07 = 770 00 00 / 01A / 60 02 00 / 10 03 07
lei
Contributia asiguratorie pentru munca   Finanțarea de la buget
 

CONTABILITATEA MATERIALĂ

Primirea unui bun material în magazie conform avizului de însoțire al mărfii. Comisia de
recepție întocmește nota de recepție și constatare diferențe și se introduce în depozitul unității:

302 07 00 / 01A = 401 01 00 / 01A / 60 02 00 / 20 03 01 1000 lei

Hrană   Furnizori sub un an  

Scăderea din evidență se face în baza unui bon de consum:

602 07 00 / 01A / 60 02 00 / 20 03 01 = 302 07 00 /01A 1000 lei
Cheltuieli privind hrana   Hrană  

Plata facturii:
401 01 00 / 01A / 60 02 00 / 20 03 01 = 770 00 00 / 01A / 60 02 00 / 10 01 01 1000 lei
Furnizori sub un an   Finanțarea de la buget  

La primirea unui activ fix în evidență:

1000
213 01 00 / 01A 101 00 00 / 01A
= lei

26 din 30
Echipamente tehnologice (mașini, utilaje Fondul bunurilor care alcătuiesc
și instalații de lucru)   domeniul public al statului  

Amortizarea lunară:
681 01 00 / 01A / 60 02 00 / 71 01 02 = 281 03 00 / 01A 50 lei
Amortizarea instalațiilor tehnice,
Cheltuieli operaționale privind
mijloacelor de transport, animalelor și
amortizarea activelor fixe
  plantațiilor  

27 din 30
Bibliografie:

 Calotă T.O., (2019), Contabilitate. De la teorie la practică. Metodă şi modelare, Editura

Universitară, Bucureşti;
 Calotă T.O., (2019), Contabilitate. De la teorie la practică. Ciclul contabil şi închiderea
exerciţiului financiar, Editura Universitară, Bucureşti;
 Legea contabilității nr.82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare
 ORDIN nr. 2.634 din 5 noiembrie 2015 privind documentele financiar-contabile
 OMFP nr. 1802/2014 pentru aprobarea reglementărilor contabile privind situaţiile
financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate (valabil de la
01.01.2015);
 Ordinul nr. 2861 din 9 octombrie 2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si
efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor;
 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare
(valabilă de la 01.01.2016);
 Hotărârea Guvernului nr. 1 din 06 ianuarie 2016 pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările
ulterioare (valabilă de la 01.01.2016);
 Legea nr. 15/2021 din 8 martie 2021, Legea bugetului de stat pe anul 2021
 Legea 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi
plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea OUG 193/2002 privind introducerea
sistemelor moderne de plată (valabilă de la 09.05.2016);
 HG 2139/2004 pentru aprobarea catalogului privind clasificarea şi duratele normale de
funcţionare a mijloacelor fixe;

28 din 30
ANEXE:
Registrele de contabilitate:
- Registrul Jurnal;
- Registrul inventar;
- Cartea mare;
Mijloace fixe:
- Registrul numerelor de inventar;
- Fisa mijlocului fix;
- Bon de mișcare al mijlocului fix;
- Proces-verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe;
- Proces-verbal de recepție, Proces-verbal de recepție provizorie, Proces-verbal
de punere în funcțiune;
Bunuri de natura stocurilor:
- Nota de recepție și constatare diferențe;
- Bon de predare, transfer și restituire;
- Bon de consum, Bon de consum colectiv;
- Lista zilnică de alimente;
- Dispoziție de livrare;
- Aviz de însoțire a mărfii;
- Fișă de magazie,
- Fișă de evidență a materialelor de natura obiectelor de inventar în folosință;
- Lista de inventariere;
Mijloace bănești și decontări:
- Chitanța;
- Dispoziție de plată/încasare către casierie;
- Registrul de casă;
- Borderou de achiziție;
- Decont pentru operațiuni în participație;
Salarii și alte drepturi de personal:
- Stat de salarii;
- Ordin de deplasare;
- Decont de cheltuieli;
Contabilitate generală:

29 din 30
 - Notă de debitare-creditare;
- Notă de contabilitate;
- Fișă de cont pentru operațiuni diverse;
- Balanță de verificare;
- Balanță analitică a stocurilor;
Alte subactivități:
- Decizie de imputare;
- Angajament de plată.

30 din 30