Balenele ucigaşe

Balenele ucigaşe sunt cele mai

mai! Delphinidae. Sunt atât de
putermce, încâţ nu pot fi
rănite de alte animale şi
probabil nu cunosc teama.

alenele ucigaşe au câte o pată mare albă

B deasupra ochilor, au spatele negru şi

partea inferioară albă, cu lobi albi întin-
zându-se în sus pe laturile corpului . Aceste
pete sunt atât de stridente, încât probabil
servesc pentru înfricoşarea prăzii si nu pentru
camuflarea balenei .
Balenele ucigaşe se găsesc peste tot în
oceanele lumii, atât în ape tropicale, cât şi în
ape arctice si antarctice . Deşi au o răspândire
largă, ele nu sunt mamifere marine obişnuite .
Cunoscută şi sub numele de orca, balena
ucigaşă trăieşte în grupuri extrem de bine or-
ganizate, numite turme . Cele mai mari grupuri
coniin până la 50 de balene si populează per-
manent unele regiuni, cum ar fi Puget Sound
de pe coasta de vest a Canadei, unde au asi-
gurat permanent necesarul de peste . Alte ba-
lene ucigaşe, cunoscute ca "trecători ", alcătui-
esc totuşi un alt tip . . Aceşti "trecători" hoină-
resc prin oceane în grupuri formate din unul
până la şapte indivizi, efectuând călătorii de
sute de kilometri în timp ce urmează traseul
de migrare a prăzii lot . Aceste două tipuri de
balene ucigaşe sunt diferite din punct de ve-
dere genetic şi nu se înmullesc între ele deşi
aproape sigur se întâlnesc ocazional . nesc în mod oportunist şi un grup poate ataca
aproape orice animal care îi iese în cale .
0 Balenele ucigaşe au dinti mai putini decât
majoritatea cetaceelor cu dinti, dar aceştia
Hrana şi vănătoarea Adesea mănâncă alte balene şi delfini, dar şi sunt foarte bine adaptati pentru apucarea
Când vânează, balenele ucigaşe lovesc apa cu foci, pinguini, păsări marine, broaşte testoase prăzii alunecoase, precum peştii, delfinii şi
înotătoarele lor lungi, în formă de vâsle, şi marine şi chiar alte balene ucigaşe din când în focile, care de obicei este înghitită întreagă.
scot tipete, fluierături şi sunete ca de clakon când . Somonii şi heringii sunt hrana preferată,
pentru a-5i speria victimele . De asemenea, ele dar sunt prinşi şi multi alîi peşti . fată pentru a respira . Pentru prinderea delfini-
au o varietate de strigăte de contact . Aceste Întregul grup cooperează pentru a atrage lor mai mici şi a somonilor, turma se roteşte
"cântece" diferă de la o regiune la alta, aseme- prada în capcană . Când atacă balene mari, în jurul lor, obligându-i să se adune într-un
nea dialectelor umane . câtiva membri ai turmei se aşează sub victimă grup compact . Apoi fiecare balenă ucigaşă
Aceste carnivore marine puternice se hră- pentru a împiedica scufundarea acesteia spre atacă pe rând prada direct, repezindu-se spre
un loc adăpostit, iar altii se situează deasupra centrul bancului în timp ce ceilalti membri ai
ei, pentru a împiedica balena să urce la supra- grupului împiedică evadarea prăzii .
DETECTARE PRIN SONAR
Pentru a naviga, balenele uciga5e folo-
sesc pocnete de sonar create şi ampli-
ficate prin spermaceti, o formatiune
bulboasă din creştetul capului . Orice su-
net reflectat este receptat din nou prin
oasele sensibile ale fălcilor ;i transmis la
urechi . Sonarul le permite să vâneze şi
în cele mai turbulente ape. Pocnetele
sunt atât de puternice încât scafandrii
care le-au auzit spun că senzatia este ca
$1 cum ar fi ciocăniti pe tot corpul .

0 Grupurile de balene uciga$e contin un

mascul adult, 3-4 femele mature $1 mai multi
pui de ambele sexe . El rămân împreună până
când numârul indivizilor create prea mult .

613

a BALENELE UCIGA$E
Ştiafi ca . .
• Balenele ucigaşe sunt printre cele
mai mari animale de pradâ din lume?
• Deşi balenele ucigaşe sunt vânători
fioroşi, dacă sunt înconjurate de bărci
sau de năvoade ele devin docile şi uşor
de capturat pentru vânzarea la acvarii?
• Înotătoarea triunghiulară ridicată a
balenei ucigaşe este cea mai mare îno-
tătoare dorsală întâlnită la cetacee? În
captivitate, aceasta se înmoaie şi se în-
doaie într-o parte . Nimeni nu cunoaşte
motivul acestui fenomen .
• Balenele ucigaşe sunt singurele ceta-
cee care consumă pradă cu singe cald,
dar nu atacă oamenii in apă?
Asemenea altor delfini şi balene, balenele
ucigaşe îşi Scot adesea capul din apă spio-
nându-şi prada . Când urmăresc delfini şi foci
rapizi, adesea sar cu totul afară din apă, pen-
tru a căpăta viteză . Balenele ucigaşe pot trăi
doar în regiuni unde găsesc hrană din belşug,
deoarece trebuie să consume zilnic între 2,5-
5% din greutatea corpului lor . 0 balenă care
cântăreşte 4 .000 kg trebuie să prindă 100-200
kg de carne numai pentru a se putea deplasa .
Viata in familie
Balenele ucigaşe trăiesc în grupuri familiale
strâns unite, centrate în jurul unei balene ma-
triarh şi fiicele ei capabile de înmultire . 0
femelă poate să nască pui o dată la trei ani,
dar timpul mediu dintre două naşteri pare a fi
de opt ani . Mama î5i alăptează puiul timp de
aproximativ 15 luni, dar puiul î5i va urma ma-
ma îndeaproape timp de mai multi ani, până
când aceasta se va împerechea din nou .
0 Exper(:ii cred că balenele ucigaşe sparg
apa (sar cu totul afară din ea după care cad
Înapoi) pentru a comunica cu alti membri ai
grupului sau pentru a crea panică in bancurile
de peşti, făcăndu-Ie o pradă uşoară.
61 4
Masculii tineri par să rămână în cadrul fa-
miliei în care s-au născut pentru a vâna
împreună cu mama şi surorile lor şi pentru a
ajuta la ingrijirea puilor - care îi sunt în reali-
tate nepoti şi nepoate . Împerecherea are loc
probabil când diferite familii, sau turme, se
întâlnesc, eventual pentru a avea companie
sau pentru a călători împreună .
ReIa~ia cu omul
Amerindienii venerau balenele ucigaşe, dar
majoritatea oamenilor le-au considerat nişte
ucigaşi nemiloşi. Se cunosc cazuri în care au
atacat bărci mici, dar nu se cunosc cazuri în
care vreo balenă să fi mâncat un om .
Balenele ucigaşe sunt capturate pentru a fi
expuse în acvarii comerciale, datorită exube-
rantei lor - îndeosebi a salturilor lor acrobati-
ce spectaculoase - care atrage mulţimile . Deşi
balenele ucigaşe sunt fără îndoială animale
periculoase, în captivitate sunt prietenoase cu
îngrijitorii, permitându-le să le atingă corpul şi
chiar să călărească pe spatele lor . Totuşi, nu
mai vezi _lnimale şi plante 89/90 - CETACEE CU DINTI/DELFINI ŞI MARSUINI
0 Balenele ucigaşe sunt înotători silentioşi,
dar în ciuda reputatiei lor de ucigaşe, ele nu
atacă oamenii . Se simt la fel de bine în ape
adânci sau in ape mici de coastă .
se poate spune că balenele aflate în captivita-
te ar fi fericite . Deşi durata lor de viată poate
fi de 100 de ani în ocean, într-un acvariu doar
rar supravietuiesc multi ani .
Unele stabilimente sunt prost administrate
şi nu asigură o apă curată adecvată sau asis-
tenţă veterinară potrivită . Balenele ucigaşe
sunt animale mari şi puternice şi au nevoie de
un spatiu mare în care să poată înota . Acest
lucru doar rar este asigurat în captivitate .
Combinaţia de îngrijire neadecvată şi
restrângerea teritoriului este adesea fatală .
Protectia
Capturarea balenelor ucigaşe trebuie să fie
controlată cu stricteţe . În 1970 colecţionari
neautorizaţi au reuşit să captureze 80 de bale-
ne - trei familii - care călătoreau împreună
prin Penn Cove, Washington, SUA . Acestea
reprezentau aproape întreaga populaţie capa-
bilă de înmultire din regiunea respectivă .
Şapte din aceste balene au fost transportate la
acvarii din Japonia, Anglia, Franta, Australia şi
Statele Unite . (Celelalte au fost eliberate a
doua zi .) Cererea de balene ucigaşe pentru
acvarii este aparent de nesatisfăcut deoarece
trăiesc - în medie - doar 13 ani în captivitate
şi astfel trebuie să fie mereu înlocuite cu altele
mai tinere . Cel putin 150 de balene ucigaşe au
fost capturate între 1960-1990 şi pe la mijlocul
anilor 1990 aproximativ 50 erau tinute în
acvarii din diferite părţi ale lumii .
INFORMATII
Balena ucigaşă (Orcinus orca) apartine
ordinului Cetacea şi familiei
Delphinidae (delfini)
Mărimea : la mascul în medie 6,7-7 m
la femele în medie 6-6,5 m
Greutatea : masculi 4 .000-4 .500 kg
femele 2 .500-3 .000 kg