TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect care se datorează bugetului de stat.
Se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată operaţiunile care îndeplinesc în mod
cumulativ următoarele condiţii:
a) să constituie o livrare de bunuri, o prestare de servicii efectuată cu plată sau o operaţiune
asimilată acestora;
b) să fie efectuate de persoane impozabile;
c) să rezulte din una dintre activităţile economice prevăzute la art. 2 alin. (2).
Activităţile economice la care se face referire sunt activităţile producătorilor, comercianţilor,
prestatorilor de servicii, inclusiv activităţile extractive, agricole şi cele ale profesiunilor libere sau asimilate.
De asemenea, constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în
scopul obţinerii de venituri.
Prin persoană impozabilă se înţelege orice persoană, indiferent de statutul său juridic, care
efectuează de o manieră independentă activităţi economice de natura celor prevăzute la alin. (2), oricare ar
fi scopul şi rezultatul acestor activităţi.
Instituţiile publice nu sunt considerate persoane impozabile pentru activităţile lor administrative,
sociale, educative, culturale, sportive, de ordine publică, de apărare şi siguranţa statului, pe care le
desfăşoară în calitate de autorităţi publice, chiar dacă pentru desfăşurarea acestor activităţi percep taxe,
redevenţe, cotizaţii sau onorarii.
Prin livrare de bunuri se înţelege transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor deţinute de
proprietar către beneficiar, direct sau prin persoanele care acţionează în numele acestora.
Bunurile la care se aplica taxa pe valoare adaugata sunt:
a) bunurile mobile corporale, cum sunt: materiile prime, materialele, obiectele de inventar,
mijloacele fixe care pot fi detaşate;
b) bunurile imobile, cum sunt: locuinţele, construcţiile industriale, comerciale, agricole sau cele
destinate pentru alte activităţi, terenurile agricole, terenurile pentru construcţii şi cele adiacente
construcţiilor, inclusiv cele aferente localităţilor urbane sau rurale pe care sunt amplasate construcţii sau
alte amenajări;
c) bunurile de natură mobilă care nu pot fi detaşate fără a fi deteriorate sau fără a antrena
deteriorarea imobilelor înseşi sau care devin bunuri imobiliare prin destinaţie;
d) energia electrică şi termică, gazele, agentul frigorific.
Prin livrare de bunuri se înţelege transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor deţinute de
proprietar către beneficiar, direct sau prin persoanele care acţionează în numele acestora.
Livrările de bunuri se refera la:
a) vânzarea de bunuri cu plata în rate;
b) trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, în condiţiile
prevăzute de legislaţia referitoare la proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, în schimbul unei
despăgubiri;
c) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor în urma executării silite.

De asemenea taxa pe valoare adăugată se aplică şi prestărilor de servicii, care sunt considerate a fi :
a) orice muncă fizică sau intelectuală;
b) lucrări de construcţii-montaj;
c) transport de persoane şi mărfuri;
d) servicii de poştă şi telecomunicaţii, de transmisiuni radio şi TV;
e) închirierea, arendarea şi concesionarea de bunuri mobile sau imobile;
f) operaţiuni de intermediere sau de comision;
g) reparaţii de orice natură;
h) cesiuni şi concesiuni ale drepturilor de autor, brevete, licenţe, mărci de fabrică şi de comerţ, titluri de
participare şi alte drepturi similare;
i) servicii de publicitate;
j) operaţiuni bancare, financiare, de asigurare şi/sau reasigurare;
k) punerea la dispoziţie de personal;
l) mandatarea;
m) asigurarea sau cedarea unei clientele, exclusivitatea asupra unei vânzări sau cumpărări;
n) angajamentul de a nu exercita o activitate economică sau un drept dintre cele menţionate la lit.h);
o) amenajarea de spaţii de parcare, de depozitare şi de camping;
p) activităţile hoteliere şi de alimentaţie publică;
r) asigurarea accesului la reţelele de comunicaţii şi a posibilităţii de utilizare a acestora;
s) prestaţiile consilierilor, inginerilor, avocaţilor, notarilor publici, executorilor judecătoreşti, auditorilor,
experţilor contabili, birourilor de studii şi alte prestaţii similare, precum şi prelucrarea de date şi furnizarea
de informaţii;
t) operaţiuni de leasing.

Mai sunt asimilate cu prestările de servicii următoarele operaţiuni:

a) utilizarea bunurilor care fac parte din activele persoanei impozabile în alte scopuri decât cele legate de
activitatea sa economică sau pentru a fi puse la dispoziţie, în vederea utilizării în mod gratuit, altor
persoane fizice sau juridice, dacă taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor bunuri a fost dedusă total sau
parţial;
b) prestările de servicii efectuate în mod gratuit de persoana impozabilă în alte scopuri decât cele legate de
activitatea sa economică, pentru uzul personal al angajaţilor săi sau al altor persoane, dacă taxa pe valoarea
adăugată aferentă acestor prestări a fost dedusă total sau parţial.

Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se plăteşte de către:

• persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, pentru operaţiuni

taxabile;
• titularii operaţiunilor de import de bunuri efectuat direct, prin comisionari sau terţe persoane
juridice care acţionează în numele şi din ordinul titularului operaţiunii de import, indiferent dacă
sunt sau nu înregistraţi ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată la organele fiscale, cu excepţia
importurilor scutite
• persoanele fizice, pentru bunurile introduse în ţară potrivit regulamentului vamal aplicabil acestora;
• persoanele juridice sau persoanele fizice cu sediul ori cu domiciliul stabil în România, beneficiare
ale prestărilor de servicii

Se exonerează de la plata taxei pe valoarea adăugată livrările de bunuri cât şi prestările de servicii
care sunt efectuate de organizaţii şi unităţi de interes naţional, menţionate de lege:

a) spitalizarea, îngrijirile medicale, inclusiv veterinare, şi operaţiunile strâns legate de acestea, desfăşurate
de unităţi autorizate pentru astfel de activităţi, indiferent de forma de organizare şi de titularul dreptului de
proprietate, respectiv: spitale, sanatorii, centre de sănătate rurale sau urbane, dispensare, cabinete şi
laboratoare medicale, centre de îngrijire medicală şi de diagnostic, staţii de salvare şi alte unităţi autorizate
să desfăşoare astfel de activităţi, precum şi cantinele organizate pe lângă aceste unităţi. Sunt, de asemenea,
scutite serviciile de cazare, masă şi tratament prestate cumulat de către persoane impozabile autorizate care
îşi desfăşoară activitatea în staţiuni balneoclimaterice şi a căror contravaloare este decontată pe bază de
bilete de tratament, precum şi serviciile funerare prestate de unităţile sanitare;
b) prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către tehnicienii dentari, precum şi livrarea
de proteze dentare efectuată de către stomatologi şi de către tehnicienii dentari;
 c) prestările de îngrijire şi supraveghere la domiciliu a persoanelor, efectuate de personal specializat cu
exercitarea profesiunilor medicale şi paramedicale;
d) livrările de organe, de sânge şi de lapte uman;
e) activitatea de învăţământ desfăşurată de unităţile autorizate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi
Tineretului şi care sunt cuprinse în sistemul naţional de învăţământ. Sunt, de asemenea, scutite cantinele
organizate pe lângă unităţile cuprinse în sistemul naţional de învăţământ autorizate de Ministerul Educaţiei,
Cercetării şi Tineretului;
f) prestările de servicii şi livrările de bunuri strâns legate de asistenţa şi protecţia socială, efectuate de
instituţiile publice, instituţiile de interes public sau de alte organisme recunoscute ca având caracter social;
g) prestările de servicii şi livrările de bunuri strâns legate de protecţia copiilor şi tinerilor, efectuate de
instituţiile publice, instituţiile de interes public sau de alte organisme recunoscute ca având caracter social;
h) prestările de servicii şi livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul lor colectiv, în schimbul
unei cotizaţii fixate conform statutului, de organizaţii fără scop patrimonial ce au obiective de natură
politică, sindicală, religioasă, patriotică, filozofică, filantropică sau civică, în condiţiile în care această
scutire nu provoacă distorsiuni de concurenţă;
i) serviciile ce au strânsă legătură cu practicarea sportului sau a educaţiei fizice prestate de organizaţii
fără scop patrimonial în beneficiul persoanelor care practică sportul sau educaţia fizică;
j) prestări de servicii culturale şi livrările de bunuri legate nemijlocit de acestea, efectuate de instituţii
publice;
k) prestările de servicii şi livrările de bunuri efectuate de unităţi ale căror operaţiuni sunt scutite, conform
lit. a) şi lit. e) - j), cu ocazia manifestărilor destinate să le aducă sprijin financiar şi organizate în profitul lor
exclusiv, cu condiţia ca aceste scutiri să nu producă distorsiuni concurenţiale;
l) realizarea şi difuzarea programelor de radio şi televiziune, cu excepţia celor de publicitate;
m) vânzarea de filme sau licenţe de filme destinate difuzării prin televiziune, cu excepţia celor de
publicitate;
n) transportul bolnavilor sau răniţilor cu vehicule special amenajate şi autorizate în acest sens.

Alte operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată:

a) activităţile de cercetare-dezvoltare şi inovare pentru realizarea programelor, subprogramelor şi
proiectelor, precum şi a acţiunilor cuprinse în Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare în
programele nucleu şi în planurile sectoriale. Sunt, de asemenea, scutite activităţile de cercetare-
dezvoltare şi inovare finanţate în parteneriat internaţional, regional şi bilateral.
b) livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii efectuate de producătorii agricoli individuali;
c) următoarele operaţiuni bancare şi financiare:
1. acordarea de credite, inclusiv acordarea de împrumuturi de asociaţii/acţionarii societăţilor
comerciale în vederea asigurării resurselor financiare ale societăţii, precum şi acordarea de împrumuturi
de către orice persoană fizică sau juridică, în condiţiile prevăzute la art. 100 din titlul VI - Regimul
juridic al garanţiilor reale mobiliare - din Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea
reformei economice, cu modificările ulterioare;
2. operaţiunile efectuate de băncile persoane juridice române, sucursalele din România ale băncilor
persoane juridice străine, organisme financiar-bancare internaţionale, casele de economii, casele de ajutor
reciproc, cooperativele de credit şi alte societăţi de credit, casele de schimb valutar, precum şi alte persoane
juridice autorizate să desfăşoare activităţi bancare, cu excepţia următoarelor operaţiuni: operaţiunile de
leasing financiar, închirierea de casete de siguranţă, tranzacţii în cont propriu sau în contul clienţilor cu
metale preţioase, obiecte confecţionate din acestea şi/sau pietre preţioase, expertizare de studii de
fezabilitate, acordarea de consultanţă, evaluări de patrimoniu;
3. operaţiunile specifice efectuate de Banca Naţională a României, reglementate în mod expres prin
Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Naţionale a României, cu modificările şi completările
ulterioare. Nu sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată achiziţiile de aur, argint, alte metale şi pietre
preţioase, efectuate de Banca Naţională a României de la persoane impozabile înregistrate ca plătitori de
taxă pe valoarea adăugată;
4. operaţiunile de investiţii financiare, de intermediere financiară, de valori mobiliare şi instrumente
financiare derivate, precum şi alte instrumente financiare;
5. intermedierea în plasamentul de valori mobiliare şi oferirea de servicii legate de acesta;
d) gestiunea fondurilor comune de plasament şi a fondurilor comune de creanţă efectuate de Fondul de
garantare a depozitelor în sistemul bancar, Fondul Român de Garantare a Creditelor pentru Întreprinzătorii
Privaţi - S.A., Fondul de Garantare a Creditului Rural - S.A., Fondul Naţional de Garantare a Creditelor
pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii - S.A., precum şi de alte organisme constituite în acest scop;
e) operaţiunile de asigurare şi de reasigurare, precum şi prestările de servicii aferente acestor operaţiuni
efectuate de intermediarii în operaţiuni de asigurare;
f) activităţile de organizare şi exploatare a jocurilor de noroc, efectuate de Compania Naţională "Loteria
Română" - S.A. şi contribuabilii autorizaţi de Comisia de coordonare, avizare şi atestare a jocurilor de
noroc;
g) livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii realizate cu deţinuţi de unităţile din sistemul penitenciar;
h) lucrările de construcţii, amenajări, reparaţii şi întreţinere executate pentru monumente comemorative
ale combatanţilor, eroilor, victimelor de război şi ale Revoluţiei din decembrie 1989, precum şi pentru
muzee, case memoriale, monumente istorice şi de arhitectură;
i) încasările din taxele de intrare la castele, muzee, târguri şi expoziţii, grădini zoologice şi botanice,
biblioteci, precum şi operaţiunile care intră în sfera de aplicare a impozitului pe spectacole;
j) editarea, tipărirea şi/sau vânzarea de manuale şcolare şi/sau de cărţi, exclusiv activitatea de publicitate;
k) livrările de proteze de orice fel, accesorii ale acestora, precum şi de produse ortopedice;
l) transportul fluvial al localnicilor în Delta Dunării şi pe relaţiile Orşova - Moldova Nouă, Brăila -
Hârşova, Galaţi - Grindu;
m) valorificarea obiectelor şi veşmintelor de cult, tipărirea cărţilor de cult, teologice sau cu conţinut
bisericesc, necesare practicării cultului, precum şi a celor asimilate obiectelor de cult, potrivit art. 1 din
Legea nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult, cu
modificările ulterioare;
n) transferul dreptului de proprietate al bunurilor către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor
Bancare, ca efect al dării în plată pentru stingerea obligaţiei de plată a debitorului, total sau parţial;
o) arendarea, concesionarea şi închirierea de bunuri imobile, cu următoarele excepţii:
1. operaţiunile de cazare care sunt efectuate în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie
similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
2. închirierea amplasamentelor pentru staţionarea vehiculelor;
3. închirierea utilajelor şi a maşinilor fixate în bunurile imobile;
4. închirierea seifurilor.
(3) Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată activităţile persoanelor impozabile cu venituri din
operaţiuni taxabile declarate sau, după caz, realizate anual, de până la 1,5 miliarde lei inclusiv. În situaţia
realizării unor venituri superioare plafonului de impozitare de 1,5 miliarde lei în cursul unui an fiscal,
persoanele impozabile au obligaţia să solicite înregistrarea ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(4) Plafonul de impozitare de 1,5 miliarde lei stabilit la alin. (3) este valabil pentru anul fiscal 2002. De
la data de 1 ianuarie până la data de 31 decembrie 2003 plafonul de impozitare se stabileşte la suma de 1,7
miliarde lei, iar de la data de 1 ianuarie 2004 şi în continuare plafonul de impozitare se stabileşte la 2
miliarde lei.
(5) Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată livrările de bunuri care au fost destinate exclusiv realizării
de operaţiuni scutite în baza prezentului articol, dacă taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor
respective nu a fost dedusă.
(6) Persoanele impozabile pot opta pentru plata taxei pe valoarea adăugată în cazul:
 a) operaţiunilor de arendare, concesionare şi închiriere de bunuri imobile, prevăzute la alin. (2) lit. o), în
condiţiile stabilite prin normele de aplicare a legii;
b) operaţiunilor prevăzute la alin. (3).

Operaţiuni scutite la import

Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată:
a) bunurile importate destinate comercializării în regim duty-free, precum şi prin magazinele pentru
servirea în exclusivitate a reprezentanţelor diplomatice şi a personalului acestora;
b) bunurile introduse în ţară de călători sau de alte persoane fizice cu domiciliul în ţară ori în străinătate,
în condiţiile şi în limitele stabilite prin hotărâre a Guvernului, potrivit regimului vamal aplicabil PF;
c) reparaţiile şi transformările la nave şi aeronave româneşti în străinătate, precum şi carburanţii şi alte
bunuri, aprovizionate din străinătate, destinate utilizării pe nave şi/sau aeronave;
d) importul de bunuri a căror livrare este scutită de taxa pe valoarea adăugată în interiorul ţării;
e) licenţe de filme şi programe, drepturi de transmisie, abonamente la agenţii de ştiri externe şi altele de
această natură, destinate activităţii de radio şi televiziune;
f) importul de bunuri primite în mod gratuit cu titlu de ajutoare sau donaţii destinate unor scopuri cu
caracter umanitar, social, filantropic, religios, de apărare a sănătăţii, cultural, artistic, educativ, ştiinţific,
sportiv, de protecţie şi ameliorare a mediului, de protecţie şi conservare a monumentelor istorice şi de
arhitectură şi importurile de bunuri finanţate direct din împrumuturi nerambursabile, acordate României de
organisme internaţionale, de guverne străine şi/sau de organizaţii nonprofit şi de caritate, în condiţii
stabilite prin normele de aplicare a prezentei legi;
g) importul următoarelor bunuri: mostrele fără valoare comercială, materialele publicitare şi de
documentare, bunurile de origine română, bunurile străine care, potrivit legii, devin proprietatea statului,
bunurile reparate în străinătate sau bunurile care le înlocuiesc pe cele necorespunzătoare calitativ, returnate
partenerilor externi în perioada de garanţie, bunurile care se înapoiază în ţară ca urmare a unei expedieri
eronate, echipamentele pentru protecţia mediului stabilite prin hotărâre a Guvernului;
h) importul bunurilor efectuate în România de către forţele statelor membre NATO pentru uzul acestor
forţe sau al personalului civil însoţitor ori pentru aprovizionarea popotelor lor sau cantinelor, în cazul în
care aceste forţe sunt destinate efortului comun de apărare.

Scutiri pentru exporturi sau alte operaţiuni similare şi pentru transportul internaţional
(1) Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată:
a) exportul de bunuri, transportul şi prestările de servicii legate direct de exportul bunurilor, bunurile
comercializate prin magazinele duty-free, precum şi prin magazinele situate în aeroporturile internaţionale
după locurile stabilite pentru efectuarea controlului vamal la ieşirea din ţară;
b) transportul internaţional de persoane în şi din străinătate, precum şi prestările de servicii legate direct
de acesta;
c) transportul de marfă şi de persoane, în şi din porturile şi aeroporturile din România, cu nave şi
aeronave sub pavilion românesc, comandate de beneficiari din străinătate;
d) trecerea mijloacelor de transport de mărfuri şi de călători cu mijloace de transport fluvial specializate,
între România şi statele vecine;
e) transportul, prestările de servicii accesorii transportului;
f) livrările de bunuri destinate utilizării pe nave şi aeronave sau încorporării în nave şi aeronave, care
prestează transporturi internaţionale de persoane şi de mărfuri;
g) prestările de servicii efectuate pentru nevoile directe ale navelor şi aeronavelor care efectuează
transporturi internaţionale de persoane şi de mărfuri, precum şi pentru încărcătura lor;
h) reparaţiile la mijloacele de transport contractate cu beneficiari din străinătate;
i) alte prestări de servicii efectuate de persoane impozabile cu sediul în România, contractate cu
beneficiari din străinătate, în condiţiile prevăzute prin normele de aplicare a prezentei legi;
 j) prestările de servicii pentru navele aflate în proprietatea companiilor de navigaţie care îşi desfăşoară
activitatea în regimul special maritim sau operate de acestea, precum şi livrările de nave în întregul lor către
aceste companii;
k) livrările de bunuri şi prestările de servicii în favoarea directă a misiunilor diplomatice şi oficiilor
consulare, precum şi a personalului acestora, pe bază de reciprocitate; livrările de bunuri şi prestările de
servicii în favoarea directă a reprezentanţelor internaţionale interguvernamentale acreditate în România,
precum şi a personalului acestora;
l) bunurile cumpărate din expoziţiile organizate în România, precum şi din reţeaua comercială, expediate
sau transportate în străinătate de către cumpărătorul care nu are domiciliul sau sediul în România;
m) livrările de bunuri şi prestările de servicii finanţate din ajutoare sau împrumuturi nerambursabile
acordate de guverne străine, de organisme internaţionale şi de organizaţii nonprofit şi de caritate din
străinătate şi din ţară, inclusiv din donaţii ale persoanelor fizice;
n) construcţia, extinderea, reabilitarea şi consolidarea lăcaşurilor de cult religios;
o) livrările de utilaje, echipamente şi prestările de servicii legate nemijlocit de operaţiunile petroliere,
realizate de titularii acordurilor petroliere, persoane juridice străine;
p) livrările de utilaje, echipamente şi prestările de servicii aferente obiectivului de investiţii "Dezvoltarea
şi modernizarea Aeroportului Internaţional Bucureşti-Otopeni";
r) prestările de servicii efectuate de intermediari care acţionează în numele sau în contul altuia, atunci
când intervin în operaţiunile prevăzute în prezentul articol;
s) livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate pentru forţele statelor membre NATO pentru uzul
acestora sau al personalului civil însoţitor ori pentru aprovizionarea popotelor lor sau cantinelor, în cazul în
care aceste forţe sunt destinate efortului comun de apărare. În cazul în care bunurile nu sunt expediate sau
transportate în afara ţării şi pentru prestările de servicii, scutirea se acordă potrivit unei proceduri de
restituire a taxei stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(2) Pentru operaţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) - c), e) - g), i) şi r) justificarea regimului de scutire se
realizează pe baza documentelor stabilite prin normele de aplicare a prezentei legi.
(3) Pentru operaţiunile prevăzute la alin. (1) lit. k) - p) aplicarea regimului de scutire se realizează în
condiţiile stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(4) Pentru lucrările de construcţie de locuinţe, extindere, consolidare şi reabilitare a locuinţelor existente,
nefinalizate la data intrării în vigoare a prezentei legi, restituirea taxei pe valoarea adăugată aferente
perioadei în care au beneficiat de aplicarea cotei zero.

Scutiri speciale legate de traficul internaţional de bunuri

Se scutesc de taxa pe valoarea adăugată următoarele operaţiuni, cu condiţia ca acestea să nu ducă la
utilizare şi/sau consumare finală:
a) operaţiunile de perfecţionare activă
b) bunurile realizate în regim de perfecţionare activă, de persoane impozabile cu sediul în România,
contractate cu beneficiari din străinătate şi care din dispoziţia acestora sunt livrate în antrepozite
vamale aflate pe teritoriul României;
c) introducerea în ţară de bunuri plasate în regim vamal suspensiv cu exonerarea totală de la plata
drepturilor de import;
d) introducerea de bunuri în zonele libere direct din străinătate, în vederea simplei depozitări a acestora,
fără întocmirea de formalităţi vamale;
e) introducerea de mărfuri în zonele libere direct din străinătate, precum şi operaţiunile comerciale de
vânzare-cumpărare a acestora între diverşi operatori în perimetrul zonelor libere şi care ulterior acestor
operaţiuni părăsesc în aceeaşi stare teritoriul zonelor libere cu destinaţie externă, fără întocmirea de
declaraţii vamale;
f) prestările de servicii legate direct de operaţiunile prevăzute la lit. a) - e).
 Faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată

Faptul generator al taxei pe valoarea adăugată ia naştere în momentul efectuării livrării de bunuri
şi/sau în momentul prestării serviciilor, cu excepţiile prevăzute de prezenta lege.
Pentru operaţiunile prevăzute mai jos faptul generator al taxei pe valoarea adăugată ia naştere la:
a) data înregistrării declaraţiei vamale, în cazul bunurilor plasate în regim de import;
b) data primirii facturii externe pentru serviciile contractate de persoane impozabile din România cu
prestatori cu sediul sau domiciliul în străinătate, pentru care locul prestării se consideră a fi în România;
c) data plăţii prestatorului extern, în cazul plăţilor efectuate fără factură pentru serviciile contractate de
persoane impozabile din România cu prestatori cu sediul sau domiciliul în străinătate, pentru care locul
prestării se consideră a fi în România;
d) data la care bunurile aflate într-un regim vamal suspensiv sunt plasate în regim de import;
e) data stabilirii debitului pe bază de factură pentru prestările de servicii care dau loc la decontări sau
plăţi succesive, acestea fiind considerate că au fost efectuate în momentul expirării perioadelor aferente
acestor decontări sau plăţi;
f) data vânzării bunurilor către beneficiari, în cazul operaţiunilor efectuate prin intermediari sau prin
consignaţie;
g) data emiterii documentelor în care se consemnează preluarea de către persoane impozabile a unor
bunuri achiziţionate sau fabricate de către acestea pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu
activitatea economică desfăşurată de acestea sau pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane fizice ori
juridice în mod gratuit;
h) data documentelor prin care se confirmă prestarea de către persoane impozabile a unor servicii în
scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfăşurată de acestea sau pentru alte persoane fizice
ori juridice în mod gratuit;
i) data colectării monedelor din maşina pentru mărfurile vândute prin maşini automate;
j) termenele de plată a ratelor prevăzute în contracte pentru operaţiunile de leasing.

Exigibilitatea este dreptul organului fiscal de a pretinde plătitorului de taxă pe valoarea adăugată, la
o anumită dată, plata taxei datorate bugetului de stat.

Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată este anticipată faptului generator atunci când:
a) factura fiscală este emisă înaintea efectuării livrării bunurilor sau prestării serviciilor;
b) contravaloarea bunurilor sau a serviciilor se încasează înaintea efectuării livrării bunurilor sau prestării
serviciilor;
c) se încasează avansuri, cu excepţia avansurilor acordate pentru:
1. plata importurilor şi a datoriei vamale stabilite potrivit legii;
2. realizarea producţiei destinate exportului;
3. efectuarea de plăţi în contul clientului;
4. livrări de bunuri şi prestări de servicii scutite de taxa pe valoarea adăugată.

Baza de impozitare în interiorul ţării

Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată este constituită din:
a) pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii, altele decât cele prevăzute la lit. b) şi c), din tot
ceea ce constituie contrapartida obţinută sau care urmează a fi obţinută de furnizor ori prestator din partea
cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terţ, inclusiv subvenţiile direct legate de preţul acestor operaţiuni,
exclusiv taxa pe valoarea adăugată;
b) preţurile de achiziţie sau, în lipsa acestora, preţul de cost, determinat la momentul livrării/prestării;
c) compensaţia pentru operaţiunile prevăzute la art. 3 alin. (3) lit. b) şi la art. 4 alin. (2).
Sunt cuprinse în baza de impozitare:
 a) impozitele, taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, exclusiv taxa pe valoarea adăugată;
b) cheltuieli accesorii cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare, decontate
cumpărătorului sau clientului.
Nu se cuprind în baza de impozitare următoarele:
a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ acordate de furnizori direct clienţilor
în vederea stimulării vânzărilor, în condiţiile prevăzute în contractele încheiate;
b) penalizările, precum şi sumele reprezentând daune-interese stabilite prin hotărâre judecătorească
definitivă, solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parţială a obligaţiilor contractuale;
c) dobânzile percepute pentru: plăţi cu întârziere, vânzări cu plata în rate, operaţiuni de leasing;
d) sumele achitate de furnizor sau prestator în contul clientului şi care apoi se decontează acestuia;
e) ambalajele care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi, prin schimb, fără facturare.
Baza de impozitare se reduce corespunzător:
a) în cazul refuzurilor totale sau parţiale privind cantitatea, preţurile sau alte elemente cuprinse în facturi
ori în alte documente legal aprobate, precum şi în cazul retururilor de până la 15% din presa scrisă;
b) în situaţia în care reducerile de preţ sunt acordate conform contractelor încheiate după livrarea
bunurilor sau prestarea serviciilor;
c) în cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care
circulă prin facturare.

Cotele de impozitare şi calculul taxei pe valoarea adăugată

În România cota standard a taxei pe valoarea adăugată este de 24% şi se aplică operaţiunilor
impozabile, cu excepţia celor scutite de taxa pe valoarea adăugată.
Cota de taxă pe valoarea adăugată aplicabilă este cea în vigoare la data la care ia naştere faptul
generator al taxei pe valoarea adăugată.
Taxa pe valoarea adăugată se calculează prin aplicarea cotei standard asupra bazei de impozitare.

Regimul deducerilor
(1) Dreptul de deducere ia naştere în momentul în care taxa pe valoarea adăugată deductibilă devine
exigibilă.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), pentru operaţiunile prevăzute mai jos dreptul de
deducere ia naştere:
a) la data plăţii efective sau, după caz, la data compensării cu taxa pe valoarea adăugată de rambursat din
decontul lunii precedente, pentru bunurile din import care beneficiază de suspendarea plăţii taxei pe
valoarea adăugată în vamă;
b) la data plăţii efective sau, după caz, la data compensării cu taxa pe valoarea adăugată de rambursat din
decontul lunii precedente,
(3) Au dreptul la deducerea taxei pe valoarea adăugată numai persoanele impozabile înregistrate la
organele fiscale teritoriale ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată.
(4) Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată au dreptul de
deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor şi serviciilor destinate realizării de:
a) operaţiuni taxabile;
b) livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii scutite de taxa pe valoarea adăugată;
c) acţiuni de sponsorizare, publicitate, protocol, precum şi pentru alte acţiuni prevăzute în legi, cu
respectarea limitelor şi destinaţiilor prevăzute în acestea;
d) operaţiuni rezultând din activităţi economice prevăzute la art. 2 alin. (2), efectuate în străinătate, care
ar da drept de deducere dacă aceste operaţiuni ar fi realizate în interiorul ţării;
e) operaţiuni prevăzute la art. 3 alin. (6) şi (7), dacă taxa pe valoarea adăugată ar fi aplicabilă transferului
respectiv.
 (5) Taxa pe valoarea adăugată prevăzută la alin. (4) pe care persoana impozabilă are dreptul să o
deducă este:
a) taxa pe valoarea adăugată datorată sau achitată, aferentă bunurilor care i-au fost livrate sau urmează să
îi fie livrate, şi pentru prestările de servicii care i-au fost prestate ori urmează să îi fie prestate de către o altă
persoană impozabilă înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată;
b) taxa pe valoarea adăugată achitată, pentru bunurile importate;
c) taxa pe valoarea adăugată achitată sau compensată cu taxa de rambursat din decontul lunii precedente,
pentru bunurile din import care beneficiază de suspendarea plăţii taxei în vamă;
d) taxa pe valoarea adăugată evidenţiată în decontul privind taxa pe valoarea adăugată;
e) taxa pe valoarea adăugată achitată de beneficiar în numele furnizorului sau compensată cu taxa de
rambursat din decontul lunii precedente;
(6) Bunurile şi serviciile achiziţionate pentru realizarea operaţiunilor prevăzute la alin. (4) cuprind
materiile prime şi materialele, combustibilul şi energia, piesele de schimb, obiectele de inventar şi de natura
mijloacelor fixe, precum şi alte bunuri şi servicii ce urmează a se reflecta în cheltuielile de producţie, de
investiţii sau de circulaţie, după caz.

(1) Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată orice

persoană impozabilă trebuie să justifice suma taxei cu următoarele documente:
a) cu facturi fiscale sau alte documente legal aprobate, emise pe numele său, de către persoane
impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată;
b) cu declaraţia vamală de import sau actul constatator al organelor vamale;
c) cu declaraţia vamală emisă pe numele său şi documentul care confirmă achitarea taxei pe valoarea
adăugată sau, în cazul compensării, decontul de taxă pe valoarea adăugată aferent lunii precedente, din care
rezultă taxa de rambursat, şi nota contabilă prin care s-a efectuat compensarea;
d) cu factura externă sau documentul care atestă plata prestatorului extern, în cazul plăţilor fără factură,
şi nota contabilă în care se consemnează taxa pe valoarea adăugată aferentă operaţiunilor respective, atât ca
taxă colectată, cât şi ca taxă deductibilă;
e) cu facturi fiscale sau alte documente legal aprobate, emise pe numele său de către persoane impozabile
înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată;
(2) Nu poate fi dedusă taxa pe valoarea adăugată aferentă intrărilor referitoare la:
a) operaţiuni care nu au legătură cu activitatea economică a persoanelor impozabile;
b) bunuri/servicii achiziţionate de furnizori/prestatori în contul clienţilor şi care apoi se decontează
acestora;
c) servicii de transport, hoteliere, alimentaţie publică şi altele de aceeaşi natură, prestate pentru persoane
impozabile care desfăşoară activitate de intermediere în turism;
d) băuturi alcoolice şi produse din tutun destinate acţiunilor de protocol;
e) bunurile lipsă sau depreciate calitativ în timpul transportului, neimputabile, pe baza documentelor
întocmite pentru predarea-primirea bunurilor de la transportator şi pentru înregistrarea lor în gestiunea
persoanei impozabile.
(3) Taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate, destinate realizării
obiectivelor proprii de investiţii, stocurilor de produse cu destinaţie specială finanţate din sumele încasate
de la bugetul de stat sau de la bugetele locale de către persoane impozabile înregistrate la organele fiscale
ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, se deduce.
Dreptul de deducere
(1) Dreptul de deducere se exercită lunar prin scăderea taxei deductibile din suma reprezentând taxa
pe valoarea adăugată facturată pentru bunurile livrate şi/sau serviciile prestate, denumită taxa colectată.
(2) Exercitarea dreptului de deducere nu se face pentru fiecare operaţiune, ci pentru ansamblul
operaţiunilor realizate în cursul unei luni.
 (3) Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabileşte lunar pe bază de deconturi ale
plătitorilor de taxă pe valoarea adăugată, ca diferenţă între taxa colectată şi taxa dedusă potrivit legii. În
situaţia în care taxa dedusă potrivit legii este mai mare decât taxa colectată, rezultă taxa de rambursat, iar în
situaţia în care taxa colectată este mai mare decât taxa dedusă potrivit legii, rezultă taxa de plată la bugetul
de stat.
Obligaţiile plătitorilor de taxă pe valoarea adăugată
Persoanele impozabile care realizează operaţiuni taxabile şi/sau operaţiuni scutite cu drept de
deducere au următoarele obligaţii:
A. Cu privire la înregistrarea la organele fiscale:
a) la începerea activităţii, precum şi în cazurile şi în condiţiile stabilite prin prezenta lege, persoanele
impozabile sunt obligate să se înregistreze ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, urmând procedurile
privind înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite şi taxe;
b) să solicite organului fiscal scoaterea din evidenţă ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, în caz de
încetare a activităţii, în termen de 15 zile de la data actului legal în care se consemnează situaţia respectivă.
B. Cu privire la întocmirea documentelor:
a) să consemneze livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii în facturi fiscale sau în alte documente
legal aprobate şi să completeze în mod obligatoriu următoarele date: denumirea, adresa şi codul fiscal ale
furnizorului/prestatorului şi, după caz, ale beneficiarului, data emiterii, denumirea bunurilor livrate şi/sau a
serviciilor prestate, cantităţile, după caz, preţul unitar, valoarea bunurilor/serviciilor fără taxă pe valoarea
adăugată, suma taxei pe valoarea adăugată. Pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii cu valoarea taxei
pe valoarea adăugată mai mare de 50 milioane lei inclusiv, la aceste documente se anexează şi copia de pe
documentul legal care atestă calitatea de plătitor de taxă pe valoarea adăugată;
b) persoanele impozabile plătitoare de taxă pe valoarea adăugată sunt obligate să solicite de la
furnizori/prestatori facturi fiscale ori documente legal aprobate şi să verifice întocmirea corectă a acestora,
iar pentru operaţiunile cu o valoare a taxei pe valoarea adăugată mai mare de 50 milioane lei sunt obligate
să solicite şi copia de pe documentul legal care atestă calitatea de plătitor de taxă pe valoarea adăugată a
furnizorului/prestatorului. Primirea şi înregistrarea în contabilitate de facturi fiscale sau alte documente
legal aprobate care nu conţin datele prevăzute a fi completate în mod obligatoriu la lit. a), precum şi lipsa
copiei de pe documentul legal care atestă calitatea de plătitor de taxă pe valoarea adăugată a
furnizorului/prestatorului în cazul cumpărărilor cu o valoare a taxei pe valoarea adăugată mai mare de 50
milioane lei inclusiv, determină pierderea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente;
c) persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată nu au obligaţia să emită
facturi fiscale în cazul următoarelor operaţiuni:
1. transport cu taximetre, precum şi transport de persoane pe bază de bilete de călătorie şi abonamente;
2. vânzări de bunuri şi/sau prestări de servicii consemnate în documente specifice aprobate prin acte
normative în vigoare;
3. vânzări de bunuri şi/sau prestări de servicii pentru populaţie pe bază de documente fără nominalizări
privind cumpărătorul. La cererea cumpărătorilor, furnizorii/prestatorii pot să emită facturi fiscale pe care
vor înscrie: suma încasată, numărul şi data documentului prin care s-a efectuat plata de către beneficiar;
d) importatorii sunt obligaţi să întocmească declaraţia vamală de import, direct sau prin reprezentanţi
autorizaţi, să determine baza de impozitare pentru bunurile importate şi să calculeze taxa pe valoarea
adăugată datorată bugetului de stat.
C. Cu privire la evidenţa operaţiunilor:
a) să ţină evidenţa contabilă potrivit legii, astfel încât să poată determina baza de impozitare şi taxa pe
valoarea adăugată colectată pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii efectuate, precum şi cea
deductibilă aferentă intrărilor;
b) să asigure condiţiile necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea informaţiilor şi conducerea
evidenţelor prevăzute de reglementările în domeniul taxei pe valoarea adăugată;
c) să întocmească şi să depună lunar la organul fiscal, până la data de 25 a lunii următoare inclusiv,
decontul privind taxa pe valoarea adăugată;
 d) să furnizeze organelor fiscale toate justificările necesare în vederea stabilirii operaţiunilor realizate
atât la sediul principal, cât şi la subunităţi;
e) să contabilizeze distinct veniturile şi cheltuielile rezultate din operaţiunile asocierilor în participaţiune.
Drepturile şi obligaţiile legale privind taxa pe valoarea adăugată revin asociatului care
contabilizează veniturile şi cheltuielile potrivit contractului încheiat între părţi. La sfârşitul perioadei de
raportare veniturile şi cheltuielile, înregistrate pe naturi, se transmit pe bază de decont fiecărui asociat, în
vederea înregistrării acestora în contabilitatea proprie. Sumele decontate între părţi fără respectarea acestor
prevederi se supun taxei pe valoarea adăugată în cotele prevăzute de lege.
D. Cu privire la plata taxei pe valoarea adăugată:
a) să achite taxa pe valoarea adăugată datorată, potrivit decontului întocmit lunar, până la data de 25 a
lunii următoare inclusiv;
b) să achite taxa pe valoarea adăugată, aferentă bunurilor plasate în regim de import, la organul vamal, cu
excepţia operaţiunilor de import scutite de taxa pe valoarea adăugată;
c) prin derogare de la prevederile lit. b), se suspendă plata taxei pe valoarea adăugată la organele vamale
pentru:
1. maşinile industriale, mijloacele de transport destinate realizării de activităţi productive, utilajele
tehnologice, instalaţiile, echipamentele, aparatele de măsură şi control, automatizări, care au fost produse
cu cel mult un an înainte de intrarea lor în ţară şi nu au fost niciodată utilizate, importate de către
întreprinderile mici şi mijlocii, în vederea realizării de investiţii, pe perioada de realizare a investiţiei, până
la punerea în funcţiune a acesteia, dar nu mai mult de 12 luni de la data începerii investiţiei;
2. maşinile industriale, utilajele tehnologice, instalaţiile, echipamentele, aparatele de măsură şi control,
automatizări, mijloace de transport destinate realizării de activităţi productive, care au fost produse cu cel
mult un an înainte de intrarea lor în ţară şi nu au fost niciodată utilizate, importate de către societăţile
comerciale cu capital majoritar privat, persoane juridice române, precum şi de către persoanele fizice şi
asociaţiile familiale, care îşi au sediul şi îşi desfăşoară activitatea în zona defavorizată, în vederea efectuării
de investiţii în zonele defavorizate, pe perioada de realizare a investiţiei, până la punerea în funcţiune a
acesteia, dar nu mai mult de 12 luni de la data începerii investiţiei;
3. maşinile industriale, utilajele tehnologice, instalaţiile, echipamentele, aparatele de măsură şi control,
automatizări, mijloace de transport destinate realizării de activităţi productive, care au fost produse cu cel
mult un an înainte de intrarea lor în ţară şi nu au fost niciodată utilizate, importate de către persoane
impozabile care realizează investiţii, privind promovarea investiţiilor directe cu impact semnificativ în
economie, pe perioada de realizare a investiţiei, până la punerea în funcţiune a acesteia, dar nu mai mult de
30 de luni de la data înregistrării statistice la Ministerul Economiei şi Comerţului;
4. maşinile industriale, utilajele, instalaţiile şi echipamentele care se importă în vederea efectuării şi
derulării investiţiilor prin care se realizează o unitate productivă nouă, se dezvoltă capacităţile existente sau
se retehnologizează fabrici, secţii, ateliere, precum şi maşinile agricole şi mijloacele de transport destinate
realizării de activităţi productive, pe termen de 120 de zile de la data efectuării importului. De asemenea, se
suspendă plata taxei pe valoarea adăugată la organele vamale, pe termen de 60 de zile, pentru materiile
prime care nu se produc în ţară sau sunt deficitare, importate în vederea realizării obiectului de activitate.
d) taxa pe valoarea adăugată aferentă operaţiunilor de leasing contractate cu locatori/finanţatori din
străinătate se achită de către persoanele care nu sunt înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată,
indiferent de statutul lor juridic, pe data de 25 a lunii următoare;
e) taxa pe valoarea adăugată aferentă serviciilor contractate de beneficiari din România cu prestatori cu
sediul sau cu domiciliul în străinătate, pentru care locul prestării se consideră a fi în România;
f) prevederile lit. e) se aplică şi serviciilor contractate de beneficiari din România cu prestatori cu sediul
sau cu domiciliul în străinătate pentru care locul prestării se consideră a fi în România, potrivit art. 7 lit. a),
b) şi d), în situaţia în care prestatorul extern nu şi-a desemnat un reprezentant fiscal în România;
g) să achite taxa datorată bugetului de stat, anterior datei depunerii cererii la organul fiscal pentru
scoaterea din evidenţă ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, în caz de încetare a activităţii;
 h) în cazul persoanelor impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, dacă din
decontul privind taxa pe valoarea adăugată din luna precedentă rezultă taxa de rambursat, acestea au dreptul
să compenseze această sumă cu suma datorată potrivit prevederilor lit.c).
Corectarea taxei pe valoarea adăugată determinate în mod eronat, înscrisă în facturi fiscale sau alte
documente legal aprobate, de persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată,
se va efectua astfel:
a) în cazul în care documentul nu a fost transmis către beneficiar, acesta se anulează şi se emite un nou
document;
b) în cazul în care documentul a fost transmis beneficiarului, corectarea erorilor se efectuează prin
emiterea unui nou document cu valorile înscrise cu semnul minus, în care se va menţiona numărul
documentului corectat şi concomitent se emite un nou document corect. Documentele respective se vor
înregistra în jurnalul de vânzări, respectiv de cumpărări, şi vor fi preluate în deconturile întocmite de
furnizor şi, respectiv, de beneficiar pentru luna în care a avut loc corectarea.
Pentru neplata integrală sau a unei diferenţe din taxa pe valoarea adăugată în termenul stabilit,
persoanele impozabile datorează majorări de întârziere şi penalităţi de întârziere calculate conform
legislaţiei privind calculul şi plata sumelor datorate pentru neachitarea la termen a impozitelor şi taxelor.

Contabilitatea operaţiilor privind decontarea taxei pe valoarea adăugată

În vederea reflectării cât mai corecte a diverselor situaţii în care se poate găsi taxa pe valoarea
adăugată, în planul general de conturi s-a prevăzut contul 442 "Taxa pe valoarea adăugată", care se
desfaşoara pe conturi de gradul II, astfel:
Contul 4423 "T Y.A. de plată"
Contul 4424 "T.V.A. de recuperat"
Contul 4426 "T.Y.A. deductibilă"
Contul 4427 "TV.A. colectată"
Contul 4428 "T Y.A. neexigibilă"
• Taxa pe valoarea adăugată calculată la valoarea facturilor de livrare se numeşte taxa pe valoarea
adăugată colectată, iar cea care se calculează la valoarea facturilor primite de la furnizori se numeşte taxa
pe valoarea adăugată deductibilă, deoarece ea se plăteşte furnizorilor odată cu valoarea facturilor şi
urmează a fi dedusă din taxa pe valoare8; adăugată colectată. Astfel, numai diferenţa între T.V.A. colectată
şi TVA. deductibilă se cuvine şi se virează la bugetul de stat.
• Prin valoare adăugată se înţelege diferenţa între vânzările şi cumpărările aferente aceluiaşi stadiu al
circuitului economic.
Valoarea adăugată = Vânzări - Aprovizionări
T.V.A. este un impozit indirect (taxă pe consum, taxă indirectă) care se stabileşte asupra operaţiilor
privind transferul proprietăţii bunurilor şi asupra prestări lor de servicii.
• Fiecare untitate patrimonială care realizează operaţii impozabile supuse taxei pe valoarea adăugată
trebuie să întocmească:
- Jurnalul pentru vânzări, în vederea stabilirii în fiecare lună a T VA. colectată;
- Jurnalul pentru cumpărări, necesar determinării T VA. deductibilă.
Aceste două jurnale se întocmesc pe baza documentelor justificative care atestă efectuarea celor două
tipuri de operaţii impozabile (vânzări - cumparari).
• Unitatea patrimonială care efectuează operaţii impozabile la sfârşitul lunii poate avea:
- o creanţă asupra statului, pentru T.V.A. de recuperat, când "T.V.A. deductibila," plătită statului
prin intermediul furnizorilor este mai mare decât "T.V.A. colectata” facturată clientilor şi încasabilă de la
aceştia, sau:
- o obligaţie faţă de stat pentru T.V.A. de plată, când "T.V.A. deductibilă" este mai mica decât
"T.VA. colectată".
 Pentru evidenţierea distinctă a taxei pe valoarea adăugata se utilizează următoarele conturi sintetice
de gradul II:
• Contul 4426 "T.V.A. deductibilă" este utilizat pentru evidenţierea taxei pe valoarea adăugată
înscrisă în facturile emise de furnizori pentru bunurile, serviciile şi lucrările achiziţionate sau aferentă
mijloacelor fixe realizate în regie proprie, deductibilă din punct de vedere fiscal. Este un cont de activ.
Debitul acestui cont reflectă taxa pe valoarea adăugată aferentă intrărilor de bunuri şi servicii.
Creditul acestui cont reflectă taxa pe valoarea adăugată colectată.
La sfârşitul lunii contul nu prezintă sold.
• Contul 4427 "Taxa pe valoarea adăugată colectată" ţine evidenţa sumelor datorate de unitatea
patrimonială bugetului statului, reprezentând taxa pe valoarea adăugată aferentă vânzărilor de mărfuri şi
bunuri, prestărilor de servicii au executărilor de lucrări. Este un cont de pasiv.
Creditul contului reflectă taxa pe valoarea adăugată aferentă vânzărilor de bunuri şi servicii.
Debitul contului reflectă taxa pe valoarea adăugată deductibilă.
La sfârşitul lunii nu prezintă sold. ..
• Contul 4423 "Taxa pe valoarea adăugată de plată" ţine evidenţa taxei pe valoarea adăugată de
plătit bugetului statului. Este un cont de pasiv.
Creditul acestui cont reflectă diferenţele rezultate la finele perioadei între taxa pc valoarea adăugată
colectată şi taxa pe valoarea adăugată deductibilă (T.V.A. colectată > T VA deductibilă).
Debitul acestui cont reflectă taxa pe valoarea adăugată plătită la bugetul de stat.
Soldul creditor al contului reprezintă datoria de plată a taxei pe valoarea adăugau la bugetul statului.
• Contul 4424 "Taxa pe valoarea adăugată de recuperat ţine evidenţa taxei pe valoarea adăugată
de recuperat de la bugetul statului. Este un cont de activ.
Debitul acestui cont reflectă diferenţele rezultate la finele perioadei între taxa pe valoarea adăugată
deductibilă şi taxa pe valoarea adăugată colectată (T.V.A. deductibilă > TV.A. colectată).
Creditul acestui cont reflectă taxa pe valoarea adăugată încasată de la bugetul statului sau taxa pe
valoarea adăugată de recuperat în perioadele următoare.
Soldul debitor al contului reprezintă taxa pe valoarea adăugată de recuperat de la bugetul statului.
• Contul 4428 "Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă" ţine evidenta taxei pe valoarea adăugată
neexigibilă rezultată din vânzările şi cumpărările de bunuri, servicii, lucrări efectuate cu plata în rate,
precum şi cea inclusă în preţul de vânzare cu amănuntul la unităţile comerciale ce ţin evidenta la acest preţ.
Este un cont bifuncţional.
Debitul acestui cont reflectă taxa pe valoarea adăugată neexigibilă aferentă cumpărărilor de bunuri şi
servicii cu plata în rate (4428 = 401,404).
Creditul acestui cont reflectă taxa pe valoarea adăugată aferentă vânzărilor de bunuri şi servicii cu
plata în rate (4111 = 4428).
Soldul contului reprezintă taxa pe valoarea adăugată neexigibilă.
Funcţionalitatea lor este unică, dar folosirea depinde de ipostaza în care se află agentul economic:
cumpărător, vânzător, scutit de plată, bun de plată, amânat la plată etc. In timpul lunii, în contabilitate se
înregistrează taxa pe valoarea adăugată deductibilă, colectată şi eventual neexigibilă.
Exemple.
1. Se contabilizează operaţii de aprovizionare cu materii prime, din factura fiscală rezultând:
- Preţul producătorului ……………………… 4.000 lei;
- T.V.A. deductibilă 24% …………………... 960 lei;
Suma totală de plătit ………………………… 4.960 lei.
% = 401 "Furnizori" 4.960
301 "Materii prime" 4.000
4426 "T VA. deductibilă" 960
 În mod asemănător (desigur ca raţionament al intervenţiei conturilor de T.V.A.) se înregistrează în
conturi toate furniturile primite, indiferent de sursă: aprovizionări cu mărfuri, lucrări executate şi serviciile
prestate în favoarea agentului economic etc., destinate activităţii de bază, lucrărilor de investiţii şi altele,
diferenţierea constând doar în ceea ce priveşte contul de cheltuieli sau contul de valori economice primite.
Exemple.
2. S-au recepţionat materii prime pentru care nu s-au primit facturile:
- la primirea materiilor prime:
% = 408 "Furnizori - facturi nesosite" 6.200
301 "Materii prime" 5.000
4428" T VA. neexigihilă" 1.200
- la sosirea facturii fiscale:
408 „Furnizori – facturi nesosite” = 401" Furnizori" 6.200
- şi concomitent: .
4426 " T VA. deductibilă" = 4428 " T V.A. neexigibilă" 1.200
3. Un terţ execută o lucrare de reparaţii sau alte prestaţii cu plata ulterioară sau în rate:
- la recepţionarea lucrării:
% = 401 "Furnizori" 6.200
5.000
611 "Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile"
4428" T V.A. neexigibilă" 1.200
- pe măsura plăţii furnizorului de servicii integral sau în rate:
401 "Furnizori" = 5121 "Conturi la bănci in lei" 6.200
- şi concomitent:
4426 " T VA. deductibilă" = 4428 " T VA. neexigibilă" 1.200
4. Agentul economic se aprovizionează cu materii prime (preţul producătorului 4.000 lei, T.V.A. 960
lei, total de plată 4.960 lei) care sunt cert destinate pentru producerea unor bunuri scutite de taxa pe
valoarea adăugată:
301 "Materii prime" = 401 "Furnizori" 4.960
Deci, T.V.A. nu se mai "deduce" în acest caz ci, prin consumul materiilor prime, ajunge în
cheltuielile de exploatare.
• Pentru unităţile comerciale cu amănuntul care doresc să tină evidenta gestiunilor la preţul de
vânzare cu amănuntul, inclusiv T VA., situaţia se poate rezolva în felul următor:
5. Recepţionarea mărfurilor conform datelor din factura furnizorului:
% = 401 "Furnizori" 12.400
371 "Mărfuri" 10.000
4426 " T VA. deductibilă" 2.400

6. Adaosul comercial aferent:

371 "Marfuri" = 378" Diferenţe de preţ la mărfuri" 3.000

7. In preţ se include şi taxa pe valoarea adăugată corespunzătoare preţului de vânzare, intrucât agentul
economic ţine evidenta gestiunilor la vânzarea cu amănuntul la acest preţ final:
371 "Mărfuri" = 4428" T VA. neexigibilă" 3.120

8. Vânzarea mărfurilor cu amănuntul:

5311 "Casa in lei" = % 16.120
707 " Venituri din vânzarea mărfurilor" 13.000
4427 "T VA. colectată" 3.120

9. Decontarea lunară a gestiunii mărfurilor vândute:

 % = 371" Mărfuri" 16.120
607 "Cheltuieli privind mărfurile" 10.000
378" Diferenţe de preţ la mărfuri" 3.000
4428" T VA. neexigibilă" 3.120

10. Se facturează produse finite:

- preţul producătorului ………………………………. 7.000 lei;
- T.V.A. colectată 24% ……………………………… 1.680 lei;
- Suma totală de încasat …………………………….. 8.680 lei;
4111 „Clienti” = % 8.680
701 " Venituri din vânzarea produselor 7.000
finite"
4427 "T.V.A. colectată" 1.680

11. În cazul în care agentul economic nu este considerat plătitor de T VA. ca urmare prevederii că se
încadrează intr-un volum al veniturilor sub limita prevăzută de lege (şi se declară ca atare, întrucât legea
nu-i interzice a nu fi plătitor, ci doar ii înlesneşte aceasta), preţul obţinut din vânzarea mărfurilor (sau a
altor bunuri) devine direct venit şi se contabilizează ca atare, adică:
5311 "Casa în lei" = 707 "Venituri din vânzarea mărfurilor" 5.000
(reamintim că şi la aprovizionare T.V.A. cuprinsă În factură, deci deductibilă, a fost inclusă in preţul
bunurilor recepţionate).
Şi în cazul "colectării" taxei pe valoarea adăugată apar astfel de "cazuri particulare".
12. În cazul în care produsele finite se livrează la export, contabilizarea operaţiei se face identic, dar
fără intervenţia contului 4427 "T.V.A. colectată", întrucât aceste livrări sunt exonerate de la plata taxei, iar
vânzarea se operează la preţul producătorului, negociat şi acceptat de ambii parteneri.
4111" Clienţi" = 701" Venituri din vânzarea produselor finite" 6.000(pretul fara TVA)
13. Dacă se livrează produse cu plata in rate:
4111 "Clienţi" = % 7.440
701 " Venituri din vânzarea produselor finite" 6.000

4428 " T VA. neexigibilă" 1.440

14. Incasarea ratelor (evident eşalonat):
5121 "Conturi la bănci în lei" = 4111 "Clienţi" şi concomitent 7.440
Si concomitent
4428" T VA. neexigibilă" = 4427 „ T.V.A. colectata” 1.440

• Vânzarea de produse către clienţi, dar pentru care nu s-au întocmit încă facturile.
15. Se înregistrează vânzarea de produse finite pentru care nu s-au întocmit facturile:
418" Clienţi - facturi de întocmit" = % 6.200
701 " Venituri din vânzarea 5.000
produselor finite"
4428" T VA. neexigibilă" 1.200
16. Se emit facturile, trimiterea lor către clienţi şi, evident, introducerea la încasare:
4111" Clienţi" = 418 „ Clienti – facturi de intocmit” 6.200
şi concomitent:
4428 " T VA. neexigibilă" = 4427 "T.V.A. colectată" 1.200
17. Pro rata din taxa pe valoarea adăugată deductibilă devenită nedeductibi1ă:
635 "Cheltuieli cu alte impozite, = 4426 "TV.A. deductibilă" 442
taxe şi vărsăminte asimilate"
 Compensarea reciprocă a taxei pe valoarea adăugată COLECTAT Ă cu cea DEDUCTIBILĂ, aşa
cum rezultă ea din conturi.
Decontarea lunară, respectiv compensarea T.V.A. colectată cu T.V.A. deductibilă, decurge în modul
următor:
18. Dacă T.V.A. colectată este mai mare decât T.V.A. deductibi1ă:
D 4426 C
603

D 4427 C
1.558

4427 „ T.V.A colectata”" = % 1.558

4426 "TV.A. deductibilă" 603
4423 " T VA. de plată" 955
19. Dacă T.V.A. colectată este mai mică decât T.V. A. deductibi1ă:
D 4426 C
19.000

D 4427 C
7.500

% = 4426" T.V.A. deductibilă" 19.000

4427 "T.V.A. colectată" 7 .500
4424 "T.V.A. de recuperat" 11.500
20. Plata taxei pe valoarea adăugată se face după închiderea exerciţiului lunar, la termenele prevăzute
pentru întreaga sumă aflată ca sold creditor în contul 4423 "T.V.A. de plată":
4423 " T. VA. de plată" = 5121 " Conturi la bănci in lei" 955
21. Dacă exerciţiul lunar s-a încheiat cu sumă negativă a taxei pe valoarea adăugată, atunci acesta se
recuperează de la bugetul de stat:
5121 "Conturi la bănci in lei" = 4424 "T.V.A de recuperat" 11.500
22. În cazul în care nu s-a recuperat această taxă până la închiderea exerciţiului lunar următor, atunci
ea poate fi compensată cu eventuala T.V.A. de plată determinată pentru exerciţiul ce urmează perioadei
nedecontate:
4423" T.V.A. de plată" = 4424 "T.V.A. de recuperat" .
23. În cazul în care se suspendă plata taxei pe valoarea adăugată la organele vamale, se fac
următoarele înregistrări în evidenţa contabilă:
• La persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată:
a) înregistrarea obligaţiei de plată a taxei pe valoarea adăugată:
4428" T. VA. neexigibilă" = 446 "Alte impozite, taxe şi 2.000
vărsăminte asimila te "

b) înregistrarea stingerii obligaţiei de plată prin plata efectivă a taxei pe valoarea adăugată:
446 "Alte impozite, taxe şi = 5121" Conturi la bănci in lei" 2.000
vărsăminte asimilate " .
4426 "T.V.A. deductibilă" 4428" T.V.A. neexigibilă" 2.000
c) înregistrarea stingerii obligaţiei de plată prin compensare (în cazul persoanelor impozabile
înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, dacă din decontul privind taxa pe valoarea adăugată
din luna precedentă rezultă taxă de rambursat, acestea au dreptul să compenseze această sumă cu suma
datorată):
446 "Alte impozite, taxe şi =4424" T.V.A. de rambursat" 2.000
 vărsăminte asimilate"
4426 "T.V.A. deductibilă" 4428 " T.V.A. neexigibilă" 2.000
d) în situaţia în care plata sau compensarea taxei pe valoarea adăugată se efectuează în termenele
prevăzute de lege, se pot efectua direct următoarele înregistrări contabile:
1. în cazul plăţii (inclusiv la achiziţiile din import):
4426 " T.V.A. deductibilă" = 5121 "Conturi la bănci in lei" 2.000
2. în cazul compensării:
4426 " T.V.A. deductibilă" = 4424 „ T. V.A. de rambursat" 2.000
• La persoanele care nu sunt înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, operaţiunile vor
fi evidenţiate contabil astfel:
a) cu taxa pe valoarea adăugată datorată:
635 „ Cheltuieli cu alte impozite, = 446 "Alte impozite, taxe şi 2.000
taxe şi vărsăminte asimilate" vărsăminte asimilate"
b) cu taxa pe valoarea adăugată plătită:
446 "Alte impozite, taxe şi = 5121 "Conturi la bănci in lei" 2.000
vărsăminte asimilate "

III. 1.6. ACCIZELE

• Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datorează bugetului de stat, pentru
următoarele produse provenite din producţia internă sau din import:
a)bere; b) vinuri; c) băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri; d) produse intermediare; e) alcool
etilic; f) produse din tutun; g) uleiuri minerale şi electricitate (Art. 162 din Codul fiscal).
Definiţii:
a) produsele accizabile sunt produsele prevăzute mai sus;
b) producţia de produse accizabile reprezintă orice operaţiune prin care aceste produse sunt
fabricate, procesate sau modificate sub orice formă; .
c) antrepozitul fiscal este locul, aflat sub controlul autorităţii fiscale competente, unde produsele
accizabile sunt produse, transformate, deţinute, primite sau expediate în regim suspensiv, de către
antrepozitarul autorizat, în exerciţiul activităţii, în anumite condiţii prevăzute de legislaţia în vigoare;
d) antrepozitul vamal este locul aprobat de autoritatea vamală conform Codului vamal al României;
e) antrepozitarul autorizat este persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea fiscală
competentă, în exercitarea activităţii acesteia, să producă, să transforme, să deţină, să primească şi să
expedieze produse accizabile, într-un antrepozit fiscal;
f) regimul suspensiv este regimul fiscal conform căruia plata accizelor este suspendată pe perioada
producerii, transformării, deţinerii şi deplasării produselor;
g) documentul administrativ de însoţire a mărfii DAI este documentul care trebuie folosit la mişcarea
produselor accizabile în regim suspensiv;
h) codul NC reprezintă poziţia tarifară, subpoziţia tarifară sau codul tarifar, conform Nomenclaturii
Combinate din Tariful Vamal de Import al României valabil în anul 2004.
Faptul generator
Produsele prevăzute la art. 162 sunt supuse accizelor în momentul producerii lor în România sau la
momentul importului lor în ţară.
Exigibilitatea
Acciza este exigibilă în momentul eliberării pentru consum sau când se constată pierderi sau lipsuri
de produse accizabile.
Eliberarea pentru consum
Eliberarea pentru consum reprezintă:
a) orice ieşire a produselor accizabile din regimul suspensiv;
b) orice producţie de produse accizabile în afara regimului suspensiv;
 c) orice import de produse accizabile, dacă produsele accizabile nu sunt plasate in regim suspensiv;
d) utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal, altfel decat ca materie primă;
e) orice deţinere în afara regimului suspensiv a produselor accizabile care nu au fost introduse în
sistemul de accizare, în conformitate cu prevederile legale;
Nu se consideră eliberate pentru consum mişcarea produselor accizabile din antrepozitul fiscal către:
a) un alt antrepozit fiscal în România, autorizat pentru respectivele produse accizabile;
b) o altă ţară.
Importul
Importul reprezintă orice intrare de produse accizabile în România, cu excepţia:
a) plasării produselor accizabile importate sub un regim vamal suspensiv în România;
b) distrugerii sub supravegherea autorităţii vamale a produselor accizabile;
c) plasării produselor accizabile în zone libere, în condiţiile prevăzute de legislaţia vamală în
vigoare; .
Se consideră, de asemenea, import:
a) scoaterea unui produs accizabil dintr-un regim vamal suspensiv, în cazul în care produsul rămâne
în România;
b) utilizarea în scop personal în România a unor produse accizabile plasate în regim vamal suspensiv;
c) apariţia oricărui alt eveniment care generează obligaţia, plăţii drepturilor vamale de import.
Pentru importurile de produse accizabile se aplică prevederile1egislaţiei vamale.
Producerea şi deţinerea în regim suspensiv
Este interzisă producerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal.
Este interzisă deţinerea unui produs accizabil în afara antrepozitului fiscal, dacă acciza pentru acel
produs nu a fost plătită.
Prevederile de mai sus nu se aplică pentru berea, vinurile şi băuturile fermentate, altele decât bere şi
vinuri, produse în gospodăriile individuale pentru consumul propriu.
Documente fiscale
Pentru produsele accizabile, altele decât cele marcate, care sunt transportate sau deţinute în afara
antrepozitului fiscal sau a unui antrepozit vamal, originea trebuie să fie dovedită folosindu-se un document
stabilit prin norme. Documentul nu poate fi mai vechi de 6 zile. Această prevedere nu este aplicabilă pentru
produsele accizabile transportate sau deţinute de către alte persoane decât comercianţii, în măsura în care
aceste produse sunt ambalate în pachete destinate vânzării cu amănuntul.
Toate transporturile de produse accizabiie sunt însoţite de un document, astfel:
a) mişcarea produselor accizabile în regim suspensiv este însoţită de documentul administrativ de
însoţire;
b) mişcarea produselor accizabile eliberate pentru consum este însoţită de factura fiscală ce va
reflecta cuantumul accizei;
c) transportul de produse accizabile, când acciza a fost plătită, este însoţit de factură sau aviz de
însoţire.
Evidenţe contabile
Orice antrepozitar autorizat are obligaţia de a ţine registre contabile precise, care să conţină suficiente
informaţii pentru ca autorităţile fiscale să poată verifica respectarea legislaţiei în vigoare în domeniul
accizelor.
Responsabilităţile antrepozitarilor autorizaţi şi ale autorităţilor fiscale competente
Orice antrepozitar autorizat, obligat la plata accizelor, poartă răspunderea pentru calcularea corectă şi
plata la termenul legal al accizelor către bugetul de stat şi pentru depunerea la termenul legal a declaraţiilor
de accize la autoritatea fiscală competentă, conform legislaţiei în vigoare.
Accizele se administrează de autorităţile fiscale competente şi de autorităţile vamale, pe baza
competenţelor lor, aşa cum sunt precizate în legislaţia în vigoare.
Dispoziţii comune
Conversia în lei a sumelor exprimate în euro
 Valoarea în lei a accizelor şi impozitelor datorate bugetului de stat, stabilite in echivalent euro pe
unitatea de măsură, se determină prin transformarea sumelor exprimate în echivalent euro la cursul de
schimb valutar comunicat de Ban a Naţională a României pentru ultima zi a lunii care precede începutul
trimestrului calendaristic. Acest curs se utilizează pe toată durata trimestru lui următor.
Obligaţiile plătitorilor
Agenţii economici plătitori de accize şi de impozit la ţiţeiul şi la gazele natural din producţia internă
sunt obligaţi să se înregistreze la autoritatea fiscală competentă, conform dispoziţiilor legale în materie.
Agenţii economici au obligaţia să calculeze accizele şi impozitul la ţiţeiul si la gazele naturale din
producţia internă, după caz, să le evidenţieze distinct in factură şi să le verse la bugetul de stat la termenele
stabilite, fiind răspunzători pentru exactitatea calculului şi vărsarea integrală a sumelor datorate.
Obligaţiile plătitorilor de accize
Plata accizelor la bugetul de stat
(1) Accizele se plătesc la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care
acciza devine exigibilă.
(2) În cazul importului unui produs accizabil, care nu este plasat intr-un regim suspensiv, prin
derogare de la alin. (1), momentul plăţii accizelor este momentul înregistrării declaraţiei vamale de import.
Depunerea declaraţiilor de accize
Orice antrepozitar autorizat are obligaţia de a depune la autoritatea fiscală competentă o declaraţie de
accize pentru fiecare lună În care este valabilă autorizaţia de antrepozit fiscal, indiferent dacă se datorează
sau nu plata accizei pentru luna respectivă.
Declaraţiile de accize se depun la autoritatea fiscală competentă de către antrepozitarii autorizaţi până
la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declaraţia.
Plătitorii au obligaţia să ţină evidenţa accizelor şi a impozitului la ţiţeiul şi la gazele naturale din
producţia internă, după caz, conform prevederilor din norme.
Decontările intre agenţii economici
Decontările între agenţii economici, furnizori de produse accizabile, şi agenţii economici,
cumpărători ai acestor produse, se vor face integral prin unităţi bancare.
Nu intră sub incidenţa prevederilor de mai sus:
a) livrările de produse supuse accizelor către agenţii economici care comercializează astfel de
produse în sistem en detail; .
b) livrările de produse supuse accizelor, efectuate în cadrul sistemului de compensare a obligaţiilor
faţă de bugetul de stat, aprobate prin acte normative speciale. Sumele reprezentând accizele nu pot face
obiectul compensărilor, dacă actele normative specifice nu prevăd altfel.
Întârzieri la plata accizelor
Întârzierea la plată a accizelor cu mai mult de 30 de zile de la termenul legal atrage revocarea
autorizaţiei antrepozitarului autorizat şi închiderea activităţii până la plata sumelor restante.

Exemplul 1
1. Evidenţierea în contabilitate a accizelor calculate şi datorate se efectuează după cum urmează:
635" Cheltuieli cu alte = 446/ "Alte impozite, taxe - cu sumele calculate conform
impozite, taxe şi vărsăminte şi vărsăminte asimilate" - prevederilor legale
asimilate" analitic distinct
2. Pentru reflectarea în contabilitate a accizelor calculate pe baza cotelor procentuale aplicate asupra
preţurilor maxime de vânzare cu amănuntul declarate se efectuează articolul contabil:
635 "Cheltuieli cu alte = 446/ "Alte impozite. Taxe - cu sumele reprezentând
Impozite, taxe şi vărsăminte şi vărsăminte asimilate" - accizele procentuale
asimilate" analitic distinct
3. Pentru reflectarea în contabilitate a accizelor datorate, in cazul agenţilor economici care
beneficiază de exercitarea dreptului de deducere a accizei aferente materiei prime introduse în prelucrare,
se efectuează articolul contabil:
 635" Cheltuieli cu alte = 446/ "Alte impozite, taxe - cu sumele reprezentând
impozite, taxe şi vărsăminte şi vărsăminte asimilate" - accizele datorate
asimilate" analitic distinct
4. Pentru reflectarea în contabilitate a impozitului la titeiul şi la gazele naturale din producţia internă
se efectuează articolul contabil:
635 "Cheltuieli cu alte = 446/ "Alte impozite, taxe
impozite, taxe şi vărsăminte şi vărsăminte asimilate"-
asimilate" analitic distinct

Exemplul 2
O societate comerciala importa 1.000 de sticle de parfum, avand pretul extern 100 € fiecare.
Cheltuielile cu transportul pe parcursul extern sunt în sumă de 1.200 €, iar cheltuielile cu asigurarea pe
parcursul extern sunt în sumă de 400 €. Taxa vamală este stabilită la 25%, comisionul vamal este de 0,5%
şi acciza de 35%. Cursul de schimb este 1 € = 4 lei.
Care este valoarea accizei ?
Baza de impozitare a accizei = valoarea în vamă + taxa vamală + comisionul vamal
Valoarea în vamă = (preţul extern x cantitatea importată + cheltuielile de transport pe parcursul
extern + asigurarea pe parcursul extern) x cursul de schimb = (100 x 1.000 + 1.200 + 400 x 4 = 406.400 lei
Taxa vamală = 25% x valoarea în vamă = 25% x 406.400 = 101.600 lei
Comisionul vamal = 0,5% x valoarea în vamă = 0,5% x 406.400 = 2.032 lei
Baza de impozitare a accizei = 406.400 + 101.600 + 2.032 = 510.032 lei
Acciza = 510.032 x 35% = 178.511 lei

Exemplul 3
O societate comercială produce o cantitate de 1.000 litri whisky, cu o concentraţie alcoolică de 58%.
Acciza unitară este 465,35. Cursul de schimb este 1 euro = 4 lei.
NOTĂ:

Pentru alcoolul etilic, acciza se calculează după formula:

A= C___ x K x R x Q
100 100
unde:
A = cuantumul accizei
C = concentraţia alcoolică exprimată în procente de volum;
k = acciza specifică;
R = cursul de schimb leu/euro;
Q = cantitatea (în litri).

A= 58 x 465,35x 4 x 1.000 = 10.796 lei

100 100

Exemplul 4
O societate comercială produce o cantitate de 1.000 sticle vin spumos, cu o capacitate de 1 litru/sticlă.
Acciza unitară 34,05. Cursul de schimb este de 1 euro = 4 lei.
NOTĂ:
Pentru vinuri spumoase, băuturi fermentate spumoase şi produse intermediare acciza se calculează
după formula:
 A= K x R x Q,
100
unde:
A = cuantumul accizei K = acciza unitară;
R = cursul de schimb leu/euro;
Q = cantitatea (în litri).

A = 34,05 x 4 x 1.000 = 1.360 lei

100

Exemplul 5
O societate comercială produce o cantitate de 3.000 sticle de bere, cu o capacitate de 0,5 litri/sticlă, cu
10 grade Plato. Capacitatea de producţie a societăţii este de 75.000 hl/an. Acciza unitară este 0,74. Cursul
de schimb este 1 euro = 4 lei.
NOTĂ:
Pentru bere, accizele se calculează după formula:

A=Cx KxR x Q,
100

unde:
A = cuantumul accizei;
C = numărul de grade Plata conţinute; K = acciza unitară;
R = cursul de schimb leu/euro;
Q = cantitatea (în litri).

A = 10 x 0,74x4 x 3.000x0,5 = 420 lei

100
Gradul Plato reprezintă greutatea de zahăr exprimată în grame, conţinută în 100 g de soluţie măsurată
la origine la temperatura de 200/40C.

Exemplul 6
O societate comercială produce o cantitate de 5.000 pachete de ţigarete (în fiecare pachet sunt câte 20
de ţigarete). Preţul maxim cu amănuntul declarat de societatea comercială este 3 lei/pachet. Acciza
specifică (Al) este de 9,10. Acciza ad valorem (A2) este de 30%. Cursul de schimb este 1 euro = 4 lei:
• Cota procentuală se aplică asupra preţului maxim de vânzare cu amănuntul declarat.
NOTĂ:
Pentru ţigarete, accizele se calculează după formula:
Total acciză datorată = A 1+ A2 unde:
A1 = acciza specifică;
A2 = acciza ad valorem;
A1 = K1 x R x Q1;
A2 = K2 x PA x Q2;
în care:
K1 = acciza unitară;
K2 = acciza ad valorem;
R = cursul de schimb leu/euro;
PA = preţul maxim de vânzare cu amănuntul;
Q1 = cantitatea exprimată în unităţi de 1.000 bucăţi ţigarete;
Q2 = numărul de pachete de ţigarete aferente lui Q1
 A1 = K1 x R x Q1 = 9,10 x 4 x 5.000 x 20/1.000 = 3.640 lei
A2 = K2 x PA x Q 2= 30 x 3 x 5.0001100 = 4.500 lei
A = A1 + A2 = 3.640 + 4.500 = 8.140 lei.

ALTE PRECIZĂRI:
Pentru ţigarete, acciza datorată este egală cu suma dintre acciza specifică şi acciza ad valorem, dar
nu mai puţin de 19,92 euro/1.000 de ţigarete, care reprezintă acciza minimă. Când suma dintre acciza
specifică şi acciza ad valorem este mai mică decât acciza minimă, se plăteşte acciza minimă.

Exemplul 7
Un autoturism de teren nou, cu o capacitate cilindrică de 2.250 cmc este importat la preţul de 12.000
euro. Cheltuielile de asigurare pe parcurs extern sunt de 320 euro . Să se determine acciza care trebuie
plătită dacă din documentaţia maşinii reiese ca maşina prezintă un grad normal de poluare, iar la vamă se
plăteşte o taxă vamală d 15% şi un comision vamal de 0,5%. Cursul de schimb este 1 euro = 4 lei.
Autovehiculul are:
a) motor diesel;
b) motor cu benzină.
NOTĂ:
Cota procentuală a accizei pentru autovehiculul cu motor diesel este de 4%.
Cota procentuală a accizei pentru autovehiculul cu motor cu benzină este de 8%.
Valoarea în vamă = (12.000 + 320) x 4 = 4.928 lei
Taxa vamală = 15% x 4.928 = 7.392 lei
Comision vamal = 0,5% x 4.928 = 246 lei
a) Cota procentuală a accizei este de 4%
Acciza = (49.280 + 7.392 + 246) x 4% = 2.277 lei
b) Cota procentuală a accizei este 8%
Acciza = (49.280 + 7.392 + 246) x 8% = 4.553 lei

Exemplul 8
Un agent economic importă următoarele:
- 1 tonă cafea solubilă
- 3 tone cafea prăjită
- 2.000 pachete ţigarete (20 ţigarete/pachet), preţul de vânzare maxim declarat 3,20 lei/pachet
- 1 tonă tutun destinat fumatului
Cursul valutar 1 euro = 4 lei.
Să se determine accizele datorate bugetului de stat pentru importul efectuat pe fiecare tip de produs şi
pe total import.
NOTĂ:
Conform legislaţiei în vigoare la data rezolvării problemei, produsele importate de agentul
economic au accize stabilite diferit:
- cafea solubilă 4 euro/kg
- cafea prăjită 1.000 euro/tonă
- ţigarete 9,10 euro/1.000 ţigarete + 30%
- tutun destinat fumatului 29,51 euro/kg
Acciza pentru cafea solubilă = cantitate (kg) x acciza (euro/kg) x cursul valutar (lei/euro) = 1t x 1.000
kg/t x 4 euro/kg x 41eileuro = 16.000 lei
Acciza pentru cafea prăjită = cantitate (t) x acciza (euro/t) x cursul valutar (lei/euro) = 3t x 1.000
euro/t x 4 lei/euro = 12.000 lei
Acciza pentru ţigarete = acciza specifică + acciza ad valorem
 Acciza specifică = K1 x R x Q 1 = 9,10 x 4 x (2.000 x 20)11.000 ţigarete = 1.456 lei
Acciza ad valorem = K2 x PA x Q 2= 30 x 3,20 x 2.000 = 1.920 lei
Acciza pentru ţigarete = 1.456 + 1.920 = 3.376 lei.
Acciza pentru tutun destinat fumatului = Q x K x R = I t x 1.000 kg/t x 29,51 euro/kg x 4 lei/euro =
118.040 lei
Acciza totală pentru importul efectuat = 16.000 + 12.000 + 3.376 + 118.040 = 149.416 lei.

Exemplul 9
O rafinărie din Ploieşti livrează unei benzinării din Suceava:
- 5 tone benzină cu plumb
- 3 tone benzină fără plumb
- 7 tone motorină
Cursul valutar 1 euro = 4 lei
Să se determine cuantumul accizelor datorate bugetului de stat pentru aceste produse.
NOTĂ:
Accizele la produsele petroliere, conform legislaţiei în vigoare la data rezolvării problemei, sunt
stabilite în euro/tonă, diferit pe fiecare tip de produs.

astfel:
- benzină cu plumb 480 euro/tonă
- benzină fără plumb 425,06euro/tonă
- motorină 307,59 euro/tonă
Acciza = cantitate (t) x acciza unitară (euro/t) x curs de schimb (lei/euro)
Acciza datorată pentru benzină cu plumb = 5 t x 480 euro/t x 4 lei/euro = 9.600 lei
Acciza datorată pentru benzină fără plumb = 3 tx425,06 euro/tx41ei/euro = 5.101 lei
Acciza datorată pentru motorină = 7 t x 307,59 euro/t x 4lei/euro = 8.612 lei
Acciza totală datorată de rafinărie pentru produsele livrate = 9.600 + 5.101 + 8.612 =23.313 lei

Exemplul 10
O societate comercială realizează un import, din declaraţia vamală rezultând că au fost importate
următoarele produse:
- 20 aparate de aer condiţionat, valoarea în vamă 500 €/bucată
- 30 camere video, valoarea în vamă 400 €/bucată
- 35 combine audio, valoarea în vamă 300 €/bucată
Comisionul vamal 0,5%" taxa vamală 20% pentru fiecare categorie de produs.
Cursul valutar 1 euro = 4 lei
Să se determine accizele datorate de importator bugetului de stat pentru produsele importate.
NOTĂ:
Accizele pentru produsele importate de societatea comercială sunt stabilite procentual, la acelaşi
nivel de 20% pentru fiecare tip din produsele specificate (conform legislaţiei în vigoare la data rezolvării
problemei).
• Aparate aer condiţionat
Valoarea în vamă (lei) = 20 buc, x 500 €/bucată x 4 lei/€ = 40.000, lei
Comision vamal = 40.000 x 0,5% = 200 lei
Taxa vamală = 40.000 x 20% = 8.000 lei
Baza de impozitare accize = 40.000 + 200 + 8.000 = 48.200 lei
Acciza = 48.200 x 20% = 9.640 lei
• Camere video
Valoarea în vamă (lei) = 30 buc. x 400 €/bucată x 4 lei/€ = 48.000 lei
Comision vamal = 48.000 x 0,5% = 240 lei
Taxa vamală = 48.000 x 20% = 9.600 lei
Baza de impozitare accize = 48.000 + 240 + 9.600 = 57.840 lei
Acciza = 57.840 x 20% = 11.568 lei
• Combine audio
Valoarea în vamă (lei) = 35 buc. x 300 €/bucată x 4lei/€ = 42.000 lei
Comision vamal = 42.000 x 0,5% = 210 lei

Taxa vamală = 42.000 x 20% = 8.400 lei

Baza de impozitare accize = 42.000 + 210 + 8.400 = 50.610 lei
Acciza = 50.610 x 20% = 10.122 lei
Total acciză datorată pentru produsele importate = 9.640 + 11.568 + 10.122 = 31.330lei.

III.1.7 IMPOZITELE ŞI TAXELE LOCALE

III.1.7.1 IMPOZITUL PE CLĂDIRI