Sunteți pe pagina 1din 2

Juventus Torino 

(din latină: iuventus – tânăr, AFI pronunție în italiană: /juˈvɛntus/), cunoscut


ca Juventus și în limbajul cotidian ca Juve (pronunție în italiană: /ˈjuːve/),[2] este un club de fotbal
profesionist cu sediul în Torino, Piemont, Italia. Clubul este al treilea cel mai vechi din țară, iar cea
mai mare parte a istoriei sale, cu excepția sezonulului 2006–07 a jucat în prima divizie italiană
(cunoscută sub numele de Serie A din 1929).
Fondat în 1897 ca Sport Club Juventus de un grup de tineri studenți torinezi,[3] printre care era și
primul lor președinte, Eugenio Canfari, și fratele său Enrico;[4][5][6] echipa este condusă de Familia
industriașă Agnelli din 1923, acesta constituind cel mai vechi parteneriat sportiv din Italia, făcând
astfel Juventus primul club profesionist din țară.[7][8]
De-a lungul timpului, clubul a devenit un simbol al italianità pentru națiune („Italienitate”),[9][10][11],
datorită tradiției lor de succes, dintre care unele au avut un impact semnificativ în societatea italiană,
în special în 1930 și primul deceniu de după război;[12] și politica ideologică și originea socio-
economică a simpatizanților clubului.[13] Acest lucru se reflectă, printre altele, în contribuția clubului
la echipa națională, neîntreruptă din a doua jumătate a anilor 1920 și recunoscută ca una dintre cele
mai influente din fotbalul internațional, care a avut un rol decisiv în triumful la Campionatul
Mondial din 1934, 1982 și 2006.[14][15]
Numărul de suporteri este mai mare decât al oricărui club de fotbal italian și unul dintre cele mai
mari la nivel mondial. Susținerea pentru Juventus este larg răspândită în întreaga țară și în
străinătate, în special în țările cu o prezență semnificativă a imigranților italieni.[16][17] Legendele
bătrânei doamne sunt:
Andrea Pirlo,Gianluigi Buffon, Roberto Baggio etc.

Cuprins

 1Istorie
o 1.1Fondarea
o 1.2Numele
o 1.3Dominația din campionat
o 1.4Stagiul european
 2Juventus Stadium
 3Lotul actual de jucători
o 3.1Jucători împrumutați
 4Palmares
o 4.1Titluri naționale
o 4.2Titluri europene
o 4.3Titluri internaționale
 5Istoric antrenori
 6Note
 7Referințe
 8Bibliografie
 9Legături externe

Istorie[modificare | modificare sursă]
Fondarea[modificare | modificare sursă]
Juventus a fost fondată sub numele Sport Club Juventus în 1897 de către elevii liceului Massimo
D'Azeglio din Torino, însă a fost redenumit Football Club Juventus doi ani mai târziu. Bianconeri au
luat naștere de la o idee a unor tineri de 14-17 ani. Cei 12 copii care au format Juventus sunt:
Gioacchino Armano, Alfredo Armano, Enrico Canfari, Eugenio Canfari, Francesco Daprà, Domenico
Donna, Carlo Ferrero, Luigi Forlano, Luigi Gibezzi, Umberto Malvano, Enrico Piero Molinatti,
Umberto Savoia și Vittorio Varetti.[necesită  citare]
Clubul s-a alăturat Campionatului Italian în 1900 purtând tricouri roz și șorturi negre[necesită  citare],
echipamentul inițial al echipei. Juventus a câștigat primul campionat în 1905, perioadă în care jucau
pe stadionul Velodromo Umberto purtând un echipament cu dungi albe și negre, echipament pe care
clubul îl folosește și în prezent.
În urma unor neînțelegeri s-a produs o ruptură în clubul Juventus, o parte din staff dorea mutarea
echipei în afara orașului Torino. Președintele Alfredo Dick a fost nemulțumit și astfel a luat decizia
de a pleca și astfel a fondat un nou club, intitulat AC Torino.[18]

Numele[modificare | modificare sursă]
 1897 - Sport Club Juventus
 1899 - Foot-Ball Club Juventus
 1936 - Juventus
 1943 - Juventus-Cisitalia
 1945 - Juventus Football Club
Dominația din campionat[modificare | modificare sursă]
Edoardo Agnelli, deținătorul Fiat, a ajuns conducătorul clubului în 1923. Acesta a contribuit la
câștigarea celui de-al doilea campionat în 1925–26, echipa învingând pe Alba Roma cu scorul final
12-1.[necesită  citare] Marcatorul principal al sezonului a fost Antonio Vojak. Anii 30 s-au dovedit a fi o
perioadă de glorie a clubului Juventus, acesta câștigând 5 titluri consecutive din 1930 până în 1935.
Cele mai multe din ele au fost câștigate atunci când era antrenor Carlo Carcano. Tot în această
perioadă au activat la club jucători ca: Raimundo Orsi, Luigi Bertolini, Giovanni Ferrari și Luis Monti.
[necesită  citare]

După aceasta Juventus a avut un nou stadion, Stadio Comunale, deși din 1935 până în 1940 nu au
reușit să redevină echipa dominantă din Italia, necâștigând niciun campionat în această perioadă. În
1958, Juve a devenit primul club din Italia care a câștigat 10 titluri și a început să poarte o stea pe
emblemă. În acelasi sezon Omar Sivori a devenit și primul jucător de la club care a reușit să câștige
titlul de Cel mai bun jucător european al anului.[necesită  citare] În sezonul următor Juventus a înfrânt
pe Fiorentina și astfel a reușit prima dublă din istoria clubului câștigând atât campionatul cât și cupa.
Boniperti s-a retras în 1961, devenind cel mai bun marcator al clubului cu 182 de goluri în toate
competițiile, record care a rămas nedoborât timp de 45 de ani.[necesită  citare] În deceniul următor,
Juventus a câștigat titlul doar o singură dată în 1966-1967. Însă în anii 70 clubul torinez și-a
consolidat statutul de mare putere a fotbalului italian câștigând campionatul în sezoanele 1971–72 și
1972–73 cu jucători ca Roberto Bettega, Franco Causio, José Altafini. De-a lungul deceniului au mai
câștigat campionatul de 2 ori.