Sunteți pe pagina 1din 2

Deceniul 1980[modificare 

| modificare sursă]
Abia în 1981 Burkinshaw a fost răsplatit cu un trofeu, FA Cup (Cupa Angliei) învingând
pe Manchester City cu 3-2 într-o rejucare, meci în care Ricardo Villa a înscris un gol memorabil.
Tottenham și-a păstrat trofeul și în anul următor, învingând tot într-o rejucare pe QPR. În acel sezon
echipa s-a bătut pe patru planuri, însă la finalul sezonului a trebuit să se mulțumească cu poziția a
patra în campionat, primul loc fiind ocupat de Liverpool. În Cupa Ligii a ajuns în finală fiind egalată în
ultimele 3 minute de același Liverpool și fiind înfrântă în prelungiri. În Cupa
Cupelor Europene Tottenham a pierdut în fața Barcelonei la un singur gol (1-1 pe White Hart Lane și
0-1 în Spania).
În 1982 clubul a fost cumpărat de latifundiarul Irving Scholar. Provocarea majoră pentru Scholar a
fost să refacă stabilitatea financiară a clubului, deoarece construcția Tribunei Vestice (West Stand)
adusese clubul aproape de faliment.
În sezonul 1985-1986, David Pleat de la Luton Town a fost numit manager. Jucând cu 5 oameni la
mijloc (Hoddle, Ardiles, Hodge, Paul Allen, Waddle), care îi furnizau mingi prolificului atacant Clive
Allen, Tottenham s-a luptat pe toate fronturile. Însă Spurs a fost învinsă într-o rejucare în semi-finala
Cupei Ligii cu Arsenal Londra după două egaluri în cele două manșe. În FA Cup (Cupa Angliei), deși
Tottenham era clar favorită în fața celor de la Coventry – care juca prima finală din palmaresul său –
a suferit o înfrângere cu 3-2.
Terry Venables a fost succesorul lui Pleat care a clasat echipa pe poziția a treia în sezonul 1989-
1990 și a câștigat FA Cup în 1991. Noua echipă includea jucători importanți care au avut prestații
excelente pentru echipa națională a Angliei, care a ajuns în semi-finala Campionatului Mondial
din 1990: Gary Lineker și Paul Gascoigne.

Deceniul 1990 / „Era” Premier League[modificare | modificare sursă]


În 1990, o eroare făcută pe piața imobiliară l-a lăsat pe Irving Scholar aproape falimentar, acesta
fiind nevoit să vândă clubul. Venables și-a unit forțele cu omul de afaceri Alan Sugar și au cumpărat
Tottenham Hotspur PLC (Public Limited Company) plătind și datoriile clubului care ajungeau la 20
milioane de lire sterline, o partea din acești bani provenind din vânzarea vedetei Paul Gascoigne.
După ce a câștigat promovarea cu WBA, fosta stea Ossie Ardiles devine managerul clubului
în 1993. Ardiles a transferat trei jucători scumpi: atacantul german Jürgen Klinsmann și duo-
ul românesc Gheorghe Popescu și Ilie Dumitrescu formând astfel "Celebrul Cinci": Teddy
Sheringham și Klinsmann în față, Nick Barmby imediat în spate, Darren Anderton pe dreapta și Ilie
Dumitrescu pe stânga. Până la urmă aceste transferuri nu au adus performanțele dorite la
Tottenham, Ardiles fiind concediat în 1994.
Ardiles a fost înlocuit cu fostul manager de la QPR, Gerry Francis. Tottenham a urcat pe poziția a
șaptea în campionat ajungând în semi-finalele FA Cup, unde au fost învinși cu 4-1 de Everton.
Sezonul 1996-1997 a găsit-o pe Tottenham pe poziția a zecea. Atacantul Teddy Sheringham a fost
vândut la Manchester United din cauza neînțelegerilor contractuale. În noiembrie 1997, cu echipa în
pericol de retrogadare, Francis a fost concediat. Christian Gross a fost numit ca manager, acesta
readucându-l la echipă pe Jürgen Klinsmann, care s-a dovedit un jucător cheie în salvarea de la
retrogadare.
George Graham a fost angajat să conducă echipa înainte de sezonul 1998-1999. În ciuda criticilor
vehemente venite din partea fanilor, în primul sezon ca manager acesta a obținut o poziție sigură în
clasament și a câștigat Cupa Ligii împotriva lui Leicester City pe Wembley.
Glenn Hoddle a preluat echipa în aprilie 2001, care se afla pe locul 13 în Premier League. Primul
său meci a fost o înfrângere într-o semi-finală împotriva rivalei Arsenal Londra. O altă umilință a fost
atunci când căpitanul Sol Campbell a semnat cu Arsenal Londra pe baza "regulei Bosman" (la
expirarea contractului, fără nicio primă de transfer). Cu fonduri limitate, Hoddle și-a îndreptat atenția
spre jucători cu experiență ca Teddy Sheringham, Gus Poyet sau Christian Ziege.
Robbie Keane se pregătește să execute un penalty

În mai 2004, Tottenham l-a numit pe antrenorul Franței, Jacques Santini ca manager principal, cu


Martin Jol în postul de asistent-manager și Frank Arnesen ca director sportiv. Santini și-a dat
demisia într-un mod bizar doar după 13 meciuri și a fost schimbat cu Martin Jol.
Sezonul 2005-2006 s-a dovedit unul foarte bun pentru Tottenham. Echipa a stat 6 luni pe locul 4 în
clasament, pe care l-au pierdut în ultima etapă în favoarea rivalilor de la Arsenal Londra, după o
înfrâgere suferită în meciul cu West Ham United. Meciul a fost controversat, 10 jucători de la
Tottenham având probleme misterioase cu stomacul, la timpul respectiv presupunându-se că a fost
vorba de o intoxicație alimentară.