ANUL XIV

... -..... UNICUL ORGAN SURDO-PEDAGOGIC DIN ȚARĂ

Dir.: V. D.-LEOFDA — Redacția și administrația: Abonament pe an Lei 2.000. •—Pentru Instituții Lei 10.000
Calea 13 Septembrie Nr. 221 — București Apare lunar
Pentru Sprijin Lei 5.000

Drum bun, la Moscova. Capitala României are nevoe de un

De pe urma marelui cata­ muților din București va pleca
Institut de educarea surdo-mutilor 9

clism, care a sguduit din înche- la Moscova peste puțin timp,

Trăim vremuri grele de refacere Până azi nimic !
eturi întreg globul pământesc, spre a face legătura cu institu­ după zdruncinul unui răsboi ce
statisticele înregistrând peste tele și cu viața socială a surdo- Știm cu toți, cât de necesară este
ne-a fost pe nedrept impus.' învățătura pentru această categorie
40 milioane de morți și arun­ muților de acolo. Această vizită . Astăzi, după îndelungate sufe­ de oameni, care nu se poate pună
când în mizerie milioane și mi­ va fi organizată în cadrul AR- rințe când — în sfârșit .— pacea în contact cu realitatea decât prin
lioane de suflete, oamenii lumi­ LUS-ului, iar delegația se com­ s’a coborît pe pământ și nădejdea cârte.
nați în pornirea lor spre o paci­ pune din : d-na Mandiuc, direc­ de viață mai bună începe să în- Déas omenea, pentru a se pune
ficare absolută nu neglijează toarea institutului de surdo­ mugureze în .noi, ne gândim la re­ metodele acestora în rând cu pro-
facere..! . greșul pedagogiei, avem nevoe de
nici un amănunt pentru a veni mute, d. Gh. V. Constantinovici,
efectiv în ajutorul semenilor institutor la Institutul de sur- Unii se gândesc la refacerea că- un local spațios cu laboratoare
mmubui distrus de urgia îngrozi- cum sunt înzestrate mai toate in-
lor. Și am văzut cum, abia în­ do-muți București, Ion Săndu- torului cataclism ce a trecut, alții, stitutele de surdo-muți din marile
cetând respirația diavolească a lescu profesor la școala de Orbi cu toate ca și >ei au avut de suferit, capitale de stat.
uraganului pustietor, la început Regina Elisabeta, Ion Petre- merg mai departe refac și icreiază Capitala țării noastre poate
încercări timide și nesigure, a- scu președintele societății de noui așezăminte pentru cultura și primi cu mândrie price vizită din
poi din ce în ce mai înfiripate, surdo-muți și d. G. Cărare, scri­ progresul omenirii. afară în marile ei sanctuare de
pentru ca după 6 luni numai itor și ziarist. Peste tot vezi o întrecere de cre- cultură nnmni m.nâ noastre
iare de noui 'laboratoare pentru așezăminte din calea Griviței și
delà încheierea păcii, să asis­ Delegația va fi condusă de cultura umană și spirituală.
tăm astăzi la acel spectacol de d. Dimitriu-Leorda, sculptor și
00a din calea Moșilor, nu pot.
Numai în 'învățământul surdo- Noi, dacă am merge la Sofia (de
refacere generală, care ne toni­ profesor la școala de surdo­ muților nu se vede nici un progres, exemplu) am rămâne impresionați
fică optimismul nostru toate mute, din inițiativa căruia s’a din contra, școala acestora, rămâ­ de ceiace au pultut face acest. Si.it
speranțele, galvanizând ener­ organizat această vizită pentru ne în urmă. pentru surdo-muți: capitala Bul­
giile spre mai bine. a se constata și evidenția stă­ S a arătat în diferite mamorii gariei are o școală destul de impu­
Pentru repararea și redresa­ rile educative în țara vecină, numărul enorm de surdo-muți din nătoare și un pro ect pentru con­
țara noastră și după congresul in­ struirea unui nou local modem.
rea tuturor ororilor priciniuite despre care se spune că a ajuns» ternațional delà Paris unde s’a des-
de îngrozitorul abator de oa­ la un grad mare de desvoltare. Art când ,a>vem în truntea învă­
bătut această problemă, fiind de țământului de surdo-muți pe d.
meni, elitele reprezentative ale Dacă ne amintim de succese­ foiță unii din cei mai va'jaroși pro­ Radu Andrei mșpector general și
științei, a literelor, oamenii lu­ le dobândite de reprezentanții fesori ai Franței: d-nii B. ThoUon, directorul Instit. de surdo-muți
minați care mânuiesc condeie, organizațiilor de surdo-muți în Herman, Xeridat și alții, care au din Calea Griviței, un om nou, ac­
întovărășiți de munca fără de anii ce au p ecedat războiul, la stăruit cu prestigiul lor științific tiv, perseverent și plin de iniția­
preget și cumințenia acelora Paris la Berlin s’au la Congre­ asupra acestei probleme. tivă, ne punem nădejdea ca prin
care mânuiesc ciocanul, și-au sul international delà Stock­ La înapoerea , mea în țară am el se va atinge scciçul, săvârșind și
dat mâna pentru salvarea civi­ holm din 1939. suntem convinși crezut că guvernul de atunci — fapta de cea mai înaltă morală și
lizației compromise.
1937 — va soluționa problema cre­ înălțare: înzestrarea capitalei cu
că delegația d lui prof. Dmi- ierii unui institut în București în
un institut .de educarea surdo-mù-
Și au apărut în Statele mari, triu-Leorda va înregistra și la măsură în care onoarea unui stat țilo.r.
care tutelează, înlesnind evo­ Moscova succesul pe care îl civilizat o permitea. V. D.-LEORDA
luția spre mai bine a celor mici, dorim.
într’o largă măsură, institute,
REDACȚIA
școli de toate categoriile, așe­
zăminte de educație și de reedu­
care, industrii și continuă să
prindă consistență întreg an­
Dușmanul florilor
Anunțăm cu o deosebită satis­ Sfânt lucru e umbra de copac grădina din fața casei, unde florile,
grenajul ce concretizează aspi­ facție, că prietenul și colaborato­ într’un loc pustiu și multă grijă cu toată arșița și pământul ne­
rațiile întregului suflu uman rul nostru „UNUS” care s’a întors trebue după ce l-ai sădit să-l vezi prielnic, ajunseseră să se desprindă
spre mai bine. din străinătate unde a făcut o va~ înălțat, când l-ai pus în calea ne­ și să cucerească tot locul.
O atenție deosebită pe care sta ancheta (psihologică, răspun­ milostivele vânturi de șes. Sub grija miloasă a mâinii ce le
o dau statele mari celor bete- Dar sunt gospodari îndărătnici și răsădise ele robiseră tot cuprinsul
stăruitori care știu să prețuiască o Și nemai fiind la largul lor în stra­
șugiți de pe urma războiului și zând unui mandat a unor foruri floare cât și un spic de grâu, un
din nenorocire sunt atâția, face superioare științifice, anunță pe ci­ iuri, urcaseră scările străvechi de
titorii „Răsăritului ” că începând copac ca și pe un bun prieten. piatră, luaseră cerdacul cu asalt
ca amarul vieții să le fie înpu- Și așa era și d-na Vuia.
ținat, mulțî putând să câștige din numărul viitor va continua parcă,
In jurul casei străvechi unde-i aciuiaseră și pe marginile ferestrelor se
existența dintr’o meserie pe marele său reportaj asupra surdo- aciuiase Dumnezeu, se făcuse un cuprinseră, până și odăile toate le
care țechnica modernă le dă muților sub bombardament. năvălind
rai de grădină. Dincolo de gardurile biruitoare, în pale multicolorepretutindeni
posibilitatea s’o exercite. uii, plană și tristă ca o pustă, mo­ mese, în vase delicate lângă oglinzi, pe
In coloanele acestui ziar nu »:♦ șia se întindea fără o umbră de în complicate răvare și glastre
copac, fără un adăpost răcoritor,
odată am consemnat numeroa­
In dorința de a informa cititorii pomi îndărătul casei însă, în livada de dealungul zidurilor.
sele îmbunătățiri, care s’au a- roditori, vântul de primăvară Era o năvală parfumată, o in­
dus traiului numeroșilor surdo- noștri asupra tuturor problemelor trecând, amestecă florile albe de cursiune amestecată cu neamuri,
muți din marea noastră vecină w legătură cu viața sufletească și măr, cu trandafiriile flori de pier­ un norod fantezist ce-și 'împlân­
și prietenă Uniunea Sovietică, culturală a sur do-muților, vom pu- sic, Cireșii și vișinii fulguiau și ei, tase stegulețe colorate din straturi
arătând gradul de desvoltare la lica în numărul cel mai apropiat și ca o plutire de fluturi albi ră­ Și până în înaltul streșinilor.
un ștudiu asupra mimicii în tea­ tăcim pretutindeni. Nucii verzi, ce Fiecare tremurându-și steagul ei
care s’a ajuns prin procedee tru', datorit unei cunoscute pene
cu totul noui, ce au stârnit ad­ nu 'îndură iarbă sub adăpostul stre- colorat, voia să spună par’că de pe
mirația și interesul general.
din lumea teatrului. șinei lor umbroase, îmi răspândeau ee tărâmuri vine, din ce îndepăr­
Este vorba de marele tragedian. mirosul lor amar. Lăur.usca drăgos- tate locuri, din care dumbrave, și de
Pentru cunoașterea cât mai Aureii Ghitcscu societar, și fost di­ titoare își întindeau vițele pe gar­ peste care oceane a venit, sămânță
apropiată a vieții surdo-muți- rector al teatrului național din Iași duri și un zbor scânteietor de al­ infimă adusă și scuturată de pe
lor în URSS putem astăzi face care face o emoționantă spovedi bine^ alerga fără astâmpăr. aripa unei păsări în migrațiune, ori
cunoscut cititorilor noștri că o nie din lunga .sa carieră artistică Cărări albe, prunduite, ca vadu­ de răscoala cine știe a cărui uragan,
delegație de profesori ai surdo- asupra mimicei. rile de izvoare din care apa a secat, ridicat de cine știe ce pădure vir­
șerpuiau sub ramuri și te duceau în gină.
 2 RĂSĂRITUL NOSTRU

Amestecul de rase însă, trăia li­ la moartea ei imperiul. Pas cu pas Carnet medical
niștit și fără discordie, ca într’o a luptat să-și păstreze și să-și în­
mulțească' minunatul ei norod și
Vuia își iubia supusele și le împăr- coloratele stegulețe au fâlfâit pre-
ția de o viață ori pumnul de ță- tutinaeni până ce a închis ochii.
rână neagră de pădure, care priește Dar într’o zi Domnul Vuia a sfâr­
Despre Lumbago
Și învie răsadul. șit singur. Moderna și rustica Sa- (Durerea de șaîe)
O sumă de grădinari o ajutau în cuntală a pornit spre alte raiuri și
această migăloasă și necurmată atunci ceeace trebuia să se întâm­ Una din cele mai frecventate Această manevră se repetă
grijă, fără de care florile nu pot să ple s’a întâmplat. afecțiuni, întâlnite mai ales în timp de 10 până la 30 minute cu
trăiască, îngreuind astfel peste mă­ Din casă au fost gonite întâi ne ­
sură bugetul acestei mici republici trebnicele, dm jer ești au fost expul­ sezonul friguros șl umed, este atențiunea necesară ca să au se
ce nu era pe placul stăpânului, și zate, văduv a rămas parmaiâcul durerea de șrf.e, numită în ter­ provoace arsuri.
meni medicali, Această măsură primitivă, rea-
care medita în umbră, zi și noapte cerdacului, azi s’a năruit un răvar cunoaște precis lumbago. origina ei.
Nu se
lizează nu fel de bae de vapori
a lovitură de stat. și mâine altul, triste s’au desprnis
După unii durerea pare să fie (aburi), locală, care aduce de
Domnul Vuia era un om pozitiv perdele de glicine și de salcâm din de natură reumatismală (un reu- cele mai multe ori o ușurare
inamic născut al formelor mires­ înaltul streșinilor și apoi când și
tism al mușchilor delà șale) după imediată. Efecte remarcabile pot
melor și locurilor. Adevărata îm­ gurile au sfârșit prin a se astupa aiii, ea ar proveni din alte dife­ aduce și compresele sinapizate,
părăție se întindea dincolo de gar­ toate au murit. Grădinarii a-u fost
rite cauze. cu muștar.
duri pentru dânsul. Acol-o era rodul dați afară, serele s’au prefăcut în Lumbago este o boală care vine Ca medicațiune externă, se
cel mare și pânea cea de toate hambare și vântul dogoritor al șe­ prescriu fricțiuni cu salicilat de
sului s’a ridicat și a pătruns pretu­ repede în urma unei răceli,
zilele. tindeni Vuiau copacii cu desnă- (curent de aer), după o sforțare metyi, alcool camforat, cu dife­
Ș așa pe zi ce grădina se făcea dejde parcă, dar nimeni nu-i auzia. violentă sau după o mișcare ra­ rite balsamuri sau aplicațiuni de
tot mai frumoasă, pe atât creștea Nevăzută s’a strecurat omida, și-a pidă de sucire sau îndoire a cor­ ventuze uscate, puncte de foc,
Și ura acestui om primitiv contra întins din pom în pom cuiburile ei pului sau ventuze scarificate (cu sân­
nevinovatului norod albe, din creangă în creangă mreaja De multe ori însă, apare fără ge) pe regiunea lombelor.
Când venia plictisit și plin de ei diafană, din mlădiță firul ei stră­ nici o scuză evidentă. Toate aceste metode sunt însă
trudă, de pe câmpuri, unde îl îrdea lucitor. Una după alta florile au Artriticii, reumaticii și gutoșii, foarte greu de pus în practică
soarele dogoritor el nu știa să pre-r murit împrăștiindu-și fiecare mi­ da un contingent mare de sufe­ din primul moment, fiindcă bol­
țuiască răcoritoarea umbră ce i-o reasma lor ca un blestem, una după rinzi de lumbago. navul le refuză sub motiv că
întindea un platan ori un nuc, nu alta osânditele la moarte râvnind Oricare ar fi cauza, durerea de mișcările pe care e obligat să le
știa să se îmbete de liniștitoarele după lacrima de apă, și-au plecat șale nu se observă decât la a- facă, îi exagerează durerile.
miresme ce i le cădelnițau florile drăgălașele capete și s’au scuturat. dulțl, între vârsta de 30 și 50 Ca medicațiune internă, se re­
Față de năvala aceasta bizară, de ani. ’ Nu se prea întâlnește la comandă suferindului să bea
Ca un jar a trecut soarele peste copii și este foarte rară la bă­ ceaiuri multe și calde, să ia anal­
erupția acestei biruitoare a eflo- brazde și frageda iarbă a rămas ca trâni. Femeile suferă mai puțin gezice (antipirină, piramidon
resceneți, el -punea în cumpănă ba­ tutunul de galbenă. lumbago. Bărbații însă, mai etc.).
nul socotia cât costă grădinari, cât De ce muriau însă și se năruiau de ales muncitorii expuși la frig și Cum însă în majortatea cazu­
costă serile, cât gurile de apă care toate, de ce zâmbetul batjocoritor umezeală, la munci grele și la rilor, durerea de șale este pro­
împrăștiau zilnica ploae binefăcă­ înfloria tot mai mult pe buzele surmenaj muscular, se îmbolnă­ babil de origine reumatismală se
toare. d-lui Vuia. Ca de-o faptă mare se vesc mai des de lumbago. preferă medicamentele derivate
Era un om, pe care desigur po­ bucura de năruirea unei lumi, par­ Simptomul principal este o din acid salicilat, sub diversele
veștile biblice nu-l încântaseră nici tea aceia demonică ce tăinuește în durere vie, paroxistică localizată, ]or forme, fie aspirină, salicilat
odată, o ființă ’in sufletul căreia unele suflete, se ridica tot mai bilateral, la nivelul regiunei lom­ de sodiu saliplrină etc.
minunata legendă a raiului pierdut, mult la suprafață și cât a trăit în­ bare (șale). Se pot injecta intramuscular,
după care plângem cu toții, nu-i chis în eg oismul lui sălbatic o mână Această durere survine brusc în masseie lombare, în punctele
lăsase nici o nostalgie. Și în afară de ajutor n’a vrut să dea natúréi și atinge repede maximum de in­ dureroase, soluiuni de salicilat
de aceasta, nici pământul nu-l iubia Un gând de bunăvoință n’a avut tensitate. Ea este penetrantă, ar­ de sodiu 0.05 etgr. p. 1 cmc., o
nu cunoștea ce e recunoștința aceia, pentru ea. zătoare, adâncă și așa de mare de acid salicilat 10% sau
ce o cunosc unii, pentru cel ce te închis în casă și bolnav, un cu­ încât bolnavului îi vine să țipe. soluție alte multe preparate. Atophonyl
hrănește. Pământul pentru el era vânt avea acum pentru toate, când In majoritatea cazurilor, sta­ Camphro-Saiyl etc., care se gă­
un element de producție și sămânța i se anunță că s’a dărâmat ceva ori rea generală este proastă. sesc gata în comerț.
era banul pe care îl îngropa, aștep­ că alt lucru amenință ruina.: Bolnavul are fața tristă, de o In unele părți mai ales la țară
tând ca să se urce în vârful spicului — „Cui i-o trebui, ș ’o face ” . paloare cadaverică, uneori are se întrebuințează, cu succes în­
și de acolo în buzunarul lui. Și cu acest cuvântul a trăit vână senzațiuni de greață, amețeli și țepăturile de albine sau viespe a
îndărătnicia însă și stăruitoare la moarte. chiar leșinuri. Durerea nu se pro­ căror toxine pare să provoace o
minunata femeie și-a păstrat până D. ANGHEL pagă la părțile vecine, dar se reacție favorabilă în organism,
agravează la cea mai mică miș­ grăbind vindecarea.
care a bolnavului, care este astfel Plecând delà acest fapt, un
obligat sau să rămână vreme în­ laborator din Germania a lansat
delungată în poziiia în care l’a un preparat numit Imenîu, în
surprins criza lombară, sau să fiole mjectbile, care conțin otra­

Cimitirul florilor stea întins, pe spate, cu fața în va provenită din înțepătura de

sus. albine si cu care medicii nemți
Foarte rar se întâmplă ca du­ obțin rezultate foarte bune în
rerea de șale să fie însoțită de tratamentul sciaticei și al crizei
Totuși, numai ei își mai păstrea ­ fenomene febrile, afară doar de de lumbago.
O dimineață tristă de toamnă.... cazul când ea apare odată cu mijloc simplu și comod de
A căzut pentru prima oară bru­ ză vioiciunea. Zâmbitori parcă, starea gripată, sau este secun­ a Un calma durerile cele mai atroce
ma în noaptea aceasta... Negurile privesc cu milă la tufănica ofilită
Un mănunchi de romanițe se dară unei alte maladii. In cazuri într ’o criză acută de lumbago,
plutesc dealungul șesurilor, ridi- de lumbago primitiv, nu se ob­ sunt băile calde (39 grade) cu
cându-se ca niște trâmbe, deasupra leagănă, desmerdând o garofiță
servă mai nici odată altă semne terebentină (câte 1—3 Unguri de
pădurii. Zările se deschid către ră­ bolnavă...
sărit, senine, îmbujorând lanurile Peste tot e jale, plânset. Parcă generale. exentă de terebentină pentru o.
Boala evoluiază, ameliorându- ’ făcute la 2—3 zile.
de păpușoi, cu frunzișul veșted, mă găsesc într’un cimitir al flori­ se din ce în ce, până la dispari- bae) Când durerile sunt însă prea
scorțos. lor.
Deasupra codrului răsare soarele Și cât de frumoși sunt tranda­ tiunea complectă a durerii, și se rebele și nu cedează la nici unul
termină în 8—10 zile prin vinde­ din mijloacele indicate mai sus,
eu raze călduțe stâmpărate; iar pe­ firii în dimineața aceasta. care. Uneori, afecțiunea durează trebue să recurgem la injecțiu-
ste livezile pustii, arse ca de foc, M ’așez pe un trunchi de fag și
mai mult, durerea de șale putân-
sclipesc acele de ghiață topindu-se caut întrebător în juru-mi. Un par­ du-se prelungi mai multe luni nile In
de morfină sau pantopon.
cazurile de lumbago cronic,
în culori viorii... Frunze bolnave fum neobișnuit de dulce e împrăș ­ fără întrerupere, și atunci se
se desprind din ramuri colindând tiat în toată grădina. E parfumul poate afirma că avem un caz de bolnavul trebue tratat și general,
leneșe necuprinsul, ca niște gân­ florilor care mor... w nu numai local.
Mă gândesc la belșugul de viața, lumbago cronic. Se recomandă hidroterápia,
duri ostenite... Cum se tratează o criză de băi medicamentoase sulfuroase
Peste vârfuri depărtate, trec în la minunăția d-e astă-va.râ. Cum se
duc toate, om și păsări, fiori și lumbago? (câte 60 grame de pucioasă Ia
stoluri prigorii călătoare. Cea dintâi măsură ce trebue fiecare bae).
Am ieșit până în zori din casa, cânt; toate ’s fum...
să rătăcesc prin grădină. Mă scol și mă aolec să rup un luată într’un caz de criză acută
de lumbago, este de a culca bol­
Se va lua fie pe cale internă,
In fiecare dimtr.eață obișnuesc trandafir, pe cel mai tânăr, pe cel navul în pat, imobilizându-1 în­ fie prin injeciuni, sulf, iod, ar­
senic și preparate apoterapice
să stau de vorbă cu florile; dar mai mai frumos. Când m’apropii, vă.d tr’o poziție cât mai convenabilă (glanduraiej. Electroterapia ocu­
ales cu trandafirii roșii, catifelați un flutur cu aripioarele arămii,
ca obrazul unei fecioare. prins în mijloc. întind mâna să-l și cât mai puțin dureroasă. De­ pă un loc important în capitolul
altfel suferindul singur își ia po­
Ah, florile. Au și ele graiul lor, prind, să-l -alint, rămân însă cu un ziția, care-i convine mai bine, terapiei durerilor de șale.
praf ca de aur pe mână... Nu mai culcat pe spate, într’un complect Se pot face, ultra-yioiete dia-
mângâerile lor dulci.. termie, cruenți faradici. curenți
Frunze moarte, colindă cărările mișca sărmanul.
într’un joc bizar. Ghergini arunca­ Murise sărutând un trandafir.... repaos. In cazuri când nu avem alt­ pie profundă.
de înaltă frecvență și radiotera­
te prin colțuri, mă privesc 'înlăcră- Atunci m ’-am -depărtat zicând în ­ ceva mai la îndemână, până Ia In formele cronice, rebele și
mate. Zorele cățărate pe sfori în­ durerat: așa se sting cei ce luoesc venirea medicului, se poate apli­ diformate, se recurge șl la inter-
tinse, plâng cu -poleuțele sdrențui- ^orí'e ' IULIAN IONESCU ca pe regiunea șalelor, comprese vențiuni chirurgicale.
te, iar într’un ungher pitit sub nve­ umede și calde (șervete muiate
rișorul verde, se leagănă bolnav în apă fierbinte și acoperite cu
un firicel de roman, visător ca un un șervet uscat, sau cataplasme
poet... Felurile vițiului sunt nenumărate. calde de făină de in, schimbate
Mă apropii de raiul trandafirilor Urmarea este una ș> aceeași : scârba de din două ore în două ore.
Frunzișcarele lor sunt pudrate de tine însuți. Seneca Se recomandă deasemenea^ să
bruma care nu i-a ocrotit. se acopere regiunea dureroasă cu
Raze călduțe coboară de sus. pre- comprese de flanelă muiate în
făcând bruma în stropi de apă. Pi­ Sunt viții cari nu se țin decât prin oțet încălzit și sa se treacă pe
cături de rouă cad, mișcând frun * altele și cari scoțând trunchiul se scot deasupra cu ferul de călcat, fier­
zele încă verzi. E plânsul tranda­ și eîe, ca niște ramuri. p al binte, până se usucă compresele.
firilor. Și ce trist plâng florile !

Voiu încerca a da câteva lămuriri
și indicațiuni. în privința acestor mij­
loace. Deaceea luați și înțepați cu un
ac o hârtie. Observați că ați Obținut
pe ea câteva puncte în reliât In felul
acesta, scriu și citesc orb.i, dar pe
hârtie mai groasă, pentruca relieful
punctelor să fie mai pronunțat și mei
rezistent la pipăit, căci altfel punctele
s’ar toci prea repede. Pentru a scoate
aceste puncte, orbii se servesc de o
placă metalică, dreptunghiulara, de
mărime convenabilă, care are in
țitne pe una din părți n-ște ?ant^eJ®’
în care iese punctele în relief pe foaia
de hârtie, așezată deasupra ace^ei
plăci Pe parte cu acele șănțulețe. Un
cadru de lemn ori de metal, prins cu
două balamale de partea de sus a
plăci, menține foaia așezata co aj^
torul unor cuișoare, spre a nu se de
plasa din locul ci. ° . rigl?ta’
poate fi mișcată pe cadru de sus
jos, ori vice versa dupa voie, ș care
poate să fie fixată pe q°ad™cucX
toral celor două cuișoare delà cape
te e ei introducându-le în găurile din
dreapta și din stânga acestui cadru,
permite a ține rândul drept și a
Ere literă „Bra-e” îmr una œ
căsuțele dreptunghiulare, ta. care este
tăiată această rigæta și dls;Pu®®t
două sau trei șiruri, cu o sula rotun
& la vM âpre a ™
tare hârtia. Fuecare căsuță cores
punde în sens vertical la trei șanța
tete depe placa în chestiune, așa ca
în fiecare din aceste
face maximum șase puncte adica trei
pe dreapta și alte trei pe staaga’ t
Dat fiindcă relieful iese pe P
dedesubt a hârtiei, urmează œ 1 -
terele se scriu invers de cum se «
lese și ca atare orbii sun*
scrie delà dreapta spre steag , căci
introducând forma cu reliefulin sus,
oe care citesc cu degetele, vor citi
delà stânga la dreapta, dar desigur
Punctele acestea, în mici grupe
delà 1—6 și rânduite in anumite i
furi și poziții unele de altele in sp -
țiul uniform al f-ecărei căsuțe, c
stitue literele, semneie de punctua­
ție cifrele, notele muzicale și once
semne de care onbi .au trebuința
pentru scr-erea lor, fie cuvinte, fi
^sTrierea aceasta a „fost născocită
de francezul „Braille”, care a , îndestulătoare în privința receptivită­
tn Drima jumătate a sec. Xix-iea-
El însuși era orb și învățat a scrie
și a ceti cu ajutorul pipăitJ.ui ca
elev la .institution Royale des Jeu­
nes Aveughs“ delà Paris, dar ou li­
tere latine obișnuite scoase m reaex.
Acest fel de scriere fusese inven­
tată de filantropinistul Valentin
Haüy care, în a doua jumătate a
veacului al XVUI-lea, fiind cea din­
tâi .școală de orbi din Franța și
chiar din lume. El a fost primul pe­
dagog care a înțeles că instrucț.a și
cultura pentru orbi sunt balsamul
vieții, darul cel mai de preț, care
singure pot să rid.ee vălul neputin­
ței și al ignoranței la_ care erau
condamnați de soartă până atunci.
Mai târziu. Valentin Haöy a fost in­
vitat în Prusia și în Rusia, unde a
dat directive, a inițiat și a pus ast­
fel bazele institutelor de orbi de a
acolo. Cu toate acestea el a îndurat
multe mizerii de ordin moral' și ma­
terial în cele din urmă pretutindeni,
pe unde a uimblat și pe unde, a
căutat să facă numai bine.
Toți cei care începuseră a se ocupa
de educația orbilor, au constatat că
scrierea și citirea cu litere latine,
majuscule în relief, prezintă greutăți
toarte mari, deoarece orbii^ scriau și
citeau cu multă încetineală parve-
nind îa aceasta d’abla cei adulți, după
mult timp și mult exercițiu. Apoi
literele trebui >u făcute^ destul de
mari, pentruca să poată fi distinse
unele de altele prin pipăit, fiind ne-
voiți a deosebi, diferitele linii, ce
intrau în compunerea fiecăreia spre
a tfi aperoepute. Deaceea unii au
recurs la alcătuirea de alfabete ad-
hoc întrebuințând linii și puncte.
Nici cu aceste încercări nu s’a reușit
a scăpa pe orbi de inconvenientele
semnalate. Prin experiențe personale
și îndelungate, Braille a găsit că
punctul este cel mai tangibil și cel
mai perceptibil prin simplicititea lui
absolută și că mai multe puncte pot
fi apercepute simultan chiar ca po­
ziție, ca distribuție și aranjament_prin
trecerea degetului o singură dată, pe
deasupra lor. Iată dar, cum un orb
spre deosebire de toți înaintași de
până atunci, care erau toți cu vedere,
Braille a înțeles și s’a convins de
toate consecințele binefăcătoare și
de cea mai mare utilitate pentru orbi
ale extraordinarei sale descoperiri și
a întocmit, datorit spiritului său ge­
nial, un sistem de scriere complet,
bine înch-gat și rațional construit,
©are corespunde tuturor necesităților,
RĂSĂRITUL NOSTRU
In chestia educației
orbilor din România
(Urmare și sfârșit)
fără nici un fel de lacună și care
permite orbilor de a scrie și a ceti
cu aceeași repeziciune și ușurință,
cu aceeași corectitudine și siguranță
ca cei cu vedere, uneori surprinzător.
Acest sistem poartă și astăzi, după
un veac denumirea de sistemul
„Braille”, căci s’a dovedit infailibil și
s’a impus astfel atențiunii interna­
ționale, încât din 1855, eil a fost re­
cunoscut și adoptat de toate școlile
și așezămiatele de orbi din lume cu
foarte mici și neînsemnate modifi­
cări în privința unor sunete caracte­
ristice celorlalte limbii al diferitelor
naționalități, care nu se află în limba
franceză. Nimeni însă n’a îndrăznit,
a se depărta prea mult nici pentru
așa ceva de logica sistemului, chiar
cei ce au veleități de diferențiere.
In legătură cu acest sistem și ca
un fel de corolar al său, Braille a
inventat instrumentele necesare, adi­
că aparatele respective de scris și
de calculat, care înlesnesc și fac po­
sibilă orbilor practica și folosința lui
în cele mai bune condițiuni. Aceste
aparate mult superioare oricăror
produse similare, care n’au putut fi
întrecute întru nimic, randamentul
lor fiind cel mai eficace. Ba dimpo­
trivă. Acele produse au fost întot­
deauna inferioare și desavantagloase
pentru orbi, fie ca principiu fie ca
construcție, fie ca folos practic- Placa
de scris ,.Braille“ mai oferă și altă
binefacere, pentru că orbii pot să
posrte cu ajutorul ei corespondență
scrisă în negru cu văzătorii, deoarece
ei pot să scrie pe hârtie depe ea cu
creionul literele latine majuscule în
căsuțele rigletei, care le ține direcția
rectilinie. In acest mod școlarii fără
vedere '/}i scriu tezele atunci când
se prezintă la examene de curs se­
cundar sau universitar, împreună cu
cei cu vedere.
tot ce au de învățat și de știut prin
ei însuși, prin simțurile și mijloacele
lor fie oricât de rudimentare, de ne­
ții lor de greu a parveni la rezultate
mal precise și mai determinate.
Astfel în preumblările ori excursi-
unile lor ei observă câmpia sub toa­
te aspectele ei, cu configurația tere­
nului cu văile eventuale ce s’ar în­
tâlni, cu apele, ce curg ori staționea­
ză prin ele sub formă de lacuri, ^bălți
și băltoace (smârcuri), icu stufăriile
lor, să intre prin ele unde și dacă
se poate, să se scalde și să înoate,
dacă știu, să examineze cum sunt
șanțurile pentru scurgerea apelor delà
ploi și cum e așternută zăpada în
timpul iernii, cărările și drumurile
de pământ, șoselele și căile ferate,
chiar și trenurlie cu vagoanele și lo-
cccntiva, întâmplător garate în stații
pentru mai multă vreme ori să le
audă în plin mers ; aratul semănătu­
rilor și atâtea munci agricole, cui
uneltele și mașinele ce se întrebuin­
țează ca și secerișul, treeratul, cule­
sul de porumb, de vie, de pomi fruc­
tiferi, etc., participând unde și când
e cu putință, cositul și adunatul fâ­
nului, la bostănării și grădinării de
zarzavaturi, căratul bucalelor, etc.,
cu căruțele și carele, pășunatul vaci­
lor, cailor și oilor, a deosebi ierbu­
rile, buruienile și mărăcinii ce cresc
prin locuri necultivate, florile de
câimip și tot felul de păsări sălbatice
ca ciocârlii, grauri, ciori, etc. ; ce își
caută hrana pe câmp și pe care le
aud cântecul ori croncănitul sau le
prind cineva dându-le, etc-, apoi de
pădure unde descoperă diferiți co­
paci, copăcei și tufe, la cari pot face
atâtea constatări interesante (pentru
ei : animalele sălbatice, cu ascunzi­
șul lor prin scorburi sau gropi,cu
mai multe ieșiri ca și cele d:pe câm­
pie, păsărelele cântătoare, care le
desfstă urechea prin ciripitul și
viersul lor, poste al căror cuibiri,
pot să dea uneori, când se urcă prin
copaci, de unde rup rămurele ori
adună fructe, cum este ghinda ste­
jarului, băgată jumătate într’o cap­
sulă, când e crudă, sau conul bra­
dului. etc., dar pe care le pot găsi
căzate și pé jos.
Și încă câte investigații, nu mal
pot să facă orbii prin hoinărel.le lor.
prin asemenea meleaguri, unde sunt,
atâtea de învățat, chiar și pentru
acei cari văd, fie în excursiile școla­
re fie în atâtea ocazii în tovărășia
părinților ori a altor persoane din
familie sau a cunoștințelor, cu care
se pot deplasa.
Dar în curțile și grădinile delà
sate, ca și delà orașe, unde orbii au
I. D. SÄNDULESCU
Institutor specialist București
contact și pot umbla cu fel de fel de
animale domestice : cal, vacă, bou.
oaieè capră, etc. ; tot so.ul de păsări
de curte ca găini, rațe, gâște, curci,
bibilici, etc. ; a se cățăra prin pomi
duipă friete, cum și de a așeza co­
livii pentru prins păsărele, ca sti-
cleți scatii, etc. ; a culege și a uda
legumele și florile, a face anume să­
pături, ori a căra pământ, gunoaie,
vreascuri și câte altele.
Să nu opriți pe copiii orbi delà
nici un joc și amuzamente copilărești,
ce aceștia s’ar angaja cu cei eu ve­
dere, chiar când ei se depărtează de
casă, ci să-i povățuiți sau să ie in­
terziceți anumite lucruri, când între­
prinderea lor, sr fi prea riscată, ame­
nințați de primejdii, adică să proce­
dați așa cum a-ți proceda cu cei ce
văd. Nici munții, cu urcușul și co-
borîșul lor, cu potecile și văile lor.
cu codrii și luminișurile lor nu lasă
indiferenți pe orbi ! Călăr.tul cu cai
fără năravuri și obișnuiți prin ace e
părți însoțiți de inși, care ie dau toa­
te lămuririle necesare care le servesc
drept călăuze, nu trebie să le fie
străine, ca și mersul cu bicicleta prin,
anumite locuri fără obstacole, pe
unde orbii pot umbla singuri , ase­
menea înotul pe ape, unde cunosc
poziția și adâncimea locului.
In fine, dacă văzătorii, prin faptul
că văd au ocazie, să învețe la fiecare
pas, să-și îmbogățească capitalul de
cunoștințe cu noi achiziții de prin
atâtea locuri, pe unde umblă, orbilor
cari n’au această posibilitate din
cauza infirmității, trebue să li se
înlesnească aceasta prin toate mij­
loacele să fie duși prin cât mai multe
locuri, unde să li se arate tot felul
de obiecte, de făpturi și de situații,
chiar dintre cele mai d.ficile, pentru
a-și spori și a-șî completa sau mai
de grabă a-și satisface cerințele psi­
hice și fizice, care dacă rămân ne­
satisfăcute aduc o mulțime de ano­
malii în viața orbilor. Cu cât aceș­
tia vor fi mai îndrumați și tentați
de a se mișca, de a cerceta șl de
a-și însuși prin exerciții numeroase
și repetate, dar făcute oi rost, lumea
sub toate aspectele ei, cu atât ei vor
căpăta mai multe indicațiuni, lămu­
riri, deprinderi, dexterități, curaj,
Inițiativă, îndemn, energie, siguranță
și mai cu seamă încredere și prețuire
în forțele și capacitatea propriei lor
persoane. Aceasta înseamnă cea mai
mare cucerire a orbilor, idealul lor,
care de altfel a fost, este și va fi
Idealul de înălțare, de progres șl
propășire al întregii omeniri, căci
până nu te cucerești pe tine însuți,
nu poți deveni nici bun ereștin, nici
cetățean luminat și conștient al țării
tale, nici membru adevărat al socie­
tății românești în genere, nici om de
acțiune și întreprinzător, nici execu­
tant ori conducător priceput și desă­
vârșit în orice ramură de activitate,
nici cunoscător și cercetător desăvâr­
șit și obiectiv al lumii, din orice
punct de vedere ar fi privit.
Iată cum trebue procedat și cu
orbii pentru a-i emancipa intelectua-
licește. pentru a-i cultiva și a-le
putea stimula voința șl .simțirea,
pentru a-i face capabili de a-și asi­
mila tot felul, de cunoștințe și de­
prinderi indispensabile vieții, de a fi
productivi și a trăi prin munca lor
cim și de a cunoaște și a-și explica
diferitele fenomene ale naturii, în
mijlocul căreia trăim ca și măreția
și puterea lui Dumnezeu, care a
creiat și guvernează tot ce există, ce
se vede și nu se poate vedea, uni­
versul. în toată splendoarea lui.
A-i ține pe lângă cssă sau pa
lângă zidurile școlii și numai în școa­
lă, unde-i putem îndopa mai mult
ori mai puțin cu teorii sau chestiuni
aride și abstracte pentru ei, din pri­
cină că nu li se dă putință de a in­
tui lumea externă, de a cunoaște și
a experimenta prin ei însuși atâtea.
lucruri, precum și situații mai com­
plicate, este un păcat și o greșeală
de neiertat. Deaceea cri care educa­
tor și conducător de institut pentru
orbi, ca și părinți, care au copii orbi,
der care nu sunt conștienți și pă­
trunși de această necesitate, adică de
a pune pe orbi în ccndițiunile cele
mai potrivite de a cunoaște lumea
In România sistemul „Braille“ a
fost introdus de d. Tasu, care a în­
vățat ca elev Ia , Institution Nationa­
le des Jeunnes Aveugles“, delà Paris^
Revenit în țară el a reușit să deter­
mine minist. „Instrucțiunii Publice"
de atunci, care s’a arătat larg înțe­
legător în chestiunea necesității edi-
cației orbilor și astfel s’a pus bazei»
primului început de învățământ pri *
înfințarea unei clase de orbi pe lângă
orfelinatul de copii cu vedere delà
Focșani, unde era și o secție de
surdo-muți. Pentru acești copii orbi,,
d. Tassu, care a fost cel dincâi das-’
căi de orbi delà noi, a adaptat și a
aranjat primul alfabet „Braille“ po­
trivit cu cerințele Lmibii șj ortogra­
fiei româneșci, respectând economist
sistemului, însă dând o altă semnifi-
ce.e suprimate în 1904 d.n allaoetul
original francez și anume pentru
vocalele și consoanele noastre deri­
vate I— â, î. ș, ț — cum și pentru
cele Supremate în 1904 din alfabetul
românesc pentru cei cu vedere de
către „Academia Română“ și care
sunt : è, é, ê, I, ö, û ; dar păstrând
ord nea tuturor literelor așa cum era
stabilită de Braille în alf.betul' său.
Toate institutele de orbi de mai
încoace depe întreg cuprinsul țării
noastre au acceptat acest alfabet,
care și-a evidențiat . temeinica lui
întocmire, iar astăzi, el este folosit
de toți orbi delà noi, pentru nevoile
lor culturale și de fiecare zi. Oricare
lucrare literară, didactică, științifică
Șt muzicală se poate transcrie cu
mâna în relief-punctat ori să fie im­
primată în tipografia orbilor specială
și pusă astfel la d.spoziția orbilor.
Iu felul acesta, unii dintre ei, ca și
Institutele acestora posedă biblioteci,
cu multe sute de volume, care le poa­
te satisface pe cât cu putință exi­
gențele lor culturale prin lecturi di­
recte și personale. In fine cultura
lor, chiar când e vorba de cea supe­
rioară, este foarte mult înlesnită prin
faptul că ei îșj pot lua singuri notițe
în ceeace privește chestiunile mai
greu de reținut de memorie ori asu­
pra cărora au de reflectat mai mult
sau își transcrie în întregime unele
cărți, ce vor să le studieze mai cu
temeiu, cum procedează elevii orbi,
care urmează cursul secundar ca
pregătiți în partie ilar, fără a mai’
discuta folosul enorm, ce-1 au în pri­
vința învățământului elementar-pri-
mar marea majoritate a orbilor că­
rora le-a fost cu putință așa ceva
numai grație acestui fel de a scrie șl
a ceti și căruia se ditorește deci e-
manciparea morală și materială a or­
bilor de pretutindenea.
Și acum, iată alfabetul adaptat șl
întrebuințat în prezent la noi pentru
limba românească : precum șl sem­
nele de punctuație ca și semnele de
cifre și de experiență :
•: :: u :: :: ;>
k. e m n O
1 r & t
•• .. 4.1
r •; •f
u V •“ Ï 1 V O. «x ț aV-
tf î: £• s; fi ? •• «
i ; : • • o - » * 7
Literele marj se obțint scriind îna­
intea fiecărei litere mici, semnul
majuscil. Așa avem:
•• ... . ... ț..j
.... p
A *6 c E p
:fJS
•••»,
V ”l ’A’ *N ”o* ”p* ■«?' r’
I* »?
»••• îî.î-
‘Ü* ”x ’Y’ î. y
Ț vi’
De asemenea cele 10 semne de ci-
fră se obțin din primele 10 semne
adică litere ele alfabetului, punându-
6e înaintea fiecărui, semnul numeric,
6pre a se deosebi de litere, iar când
două sau mai multe dintre ele for­
mează un număr, se pune semnul nu»
meric numai la prima cifră din grupul
lui astfel ;
‘ Ál-"’ ’Vsm'
A .. *: :: ;î -
■-+- - x ; =. > < aT"
In privința muztco-graifiei fee în­
trebuințează aceleași semne ale sis­
temului „Braille“, dar care bine înțe­
les că iau o altă semnificație adecva­
tă scopului. Portativele sunt~ supri­
mate pentru fiecare octavă, făcându-
se astfel posibilă scrierea și cetirea
muzicei de către aceștia. Exemplul
ce urmează va fi edificator :
3?; ií
(Continuare in pag. 4~a)
 4 RSÄRITUL NOSTRU

In chestia educației orbilor ȘTIE TOT!..

din România Fân'.că Petroiu nu era un băiat n’a crezut — dar cu timpul i-a
(Continuare din pag. 3-a) rău, el dimpotrivă: un băiat tare intrat în cap Că e adevărat.
bun. Un singur lucru a greșit el Viața pentru el devenise chin. In
Pentru a calcula și a face cele pa­ zestrați de natură cu însușiri mai în viață : că s’a însurat. Și a plătit
tru operațiuni — adunare, scădere, puțin dornice, mai sărace, ori când fiecare clipă o spiona pe neva­
înmulțire și împărțire — orbii se cam scump afacerea asta. Dar stă-sa, care, la dreptul vorbind,
împrejurările de viață de acasă au numai prietenul lui, Ionel Popa
servesc de niște cuibări cu volumul fost mai vitrege cu ei nu trebue să cam dădea de bănuit. Era cochetă
de 1 cm.3, pe ale căror fețe sunt în mire pe nimeni faptul, că influența la nenorocit. Da ! El și numai el, tot timpul, rujată, parfumată,
relief cele 10 semne de cifre de 1—10 mijloacelor și metodelor educative că i-a tot vorbit, mereu că-i bine cu unghiile văpsite. Dacă era
alcătuite d’n unul, două trei și maxi­ este aproape nulă asupra lor. Din însurat, că te aduni de pe dru­ femeie cinstită, ce nevoie avea
mum 4 puncte. Nedumeriți veți zice : potrivă, ce ușor și cu bine merg toa- muri și însfârșit că intri în rând
„cum se poate că numd pe 6 fețe ale te, când acești elevi orbi mai provin
să-și boiască unghiile, să se par­
cu oamenii. fumeze? Lui nu-i trebuia o ase­
cubului să fie zece semne de cifră“ ? din medii. în care au avut norocul
Da, e perfect exact. Cifre'e și ‘lite­ să fie înțeleși, care au fost lăsați
Azi așa. mâ’ne așa până când menea femeie. Lui îl trebuia o
rele în alfabetul orbilor nu depind sa se mște -liber, fără prea multă s’a hotărît: se va însura. Și în­ femeie gospodină, care să mun­
de numărul punctelor, ce intră în constrângere, prin toate părțile, prin tr’o bună zi s’a prezentat la ușa * cească alături de el, nu așa cum
compunerea fiecăruia, ci de poziția și toate locurile, pe unde și-au petre­ domnului Ion Papură, a bătut, a era dumneaei: cu pension, cu
de raportul ce există între ele de cut primii ani aț vieț-i, unde cei sub intrat și i-a spus așa: „permanent“ la cap și cu ardei
locul pe care îl ocupă în spațiul uni­ a căror grijă înțelegătoare î-a-u cres­ — Domnule Papură, mă cunoa­
form destinat pentru fiecare literă cut le-au dat o creștere normală ca la -coadă, vorba românului. Dar
«au cifră. Aceste cuburi, înșir'te și șteți, nu ? ce era să mal facă acum? N’avea
si celor cu vedere, permițându-le și — Da domnule Petroiu ! Dar ce
așezate în căsuțele cubice depe o îmb.indu-i uneori, «să participe la decât să aștepte... Că pe nevastă
placă de lemn ori de metal, formea­ jocurile sau la trebile obișnuite, să te aduce la mine ? o aduci în casă cu lăutari, dar
ză numere, care dispuse cam l'a fel umble chiar hoinar din când în — Păi ceva foarte simplu, îmi n’o poți isooate pe urmă decât
cu cei eu vedere, pot calcula cu toa­ când,dar totuși urmăriți, să între­ place fata dvs., pe duduia Pe- cu popă.
tă precizia și destul de repede. Cu prindă diferite acțiuni copilărești, truța și am venit să v’o cer în
modul acesta, orbii pot lucra orice din care se pot alege cu multe infor­ într’o zi Se hotărăște să se
fel de probleme de aritmetică și de
căsătorie. convingă. Și pretextând că e tri­
mații intuitive de mare preț pentru1 — Știu emule: eu.n’am nimic
geometrie, oricât de complicate. La mai târziu ș-i hotărîtoare pentru dez­ mis în provincie pentru o ches­
algebră și trigonometrie îmă, unde voltarea lor spirituală și trupească. contra. Dar fata vrea? tiune de serviciu, își împochetea-
formulele și caleu'ele cunrînd și li­ Grație acestor împrejurări, entai deci­ Și a vrut fata, mai ales că Fă- ză cele necesare într’un mic gea­
tere, poate întrebuința mai cu folos sive pentru educația orbilor decât nlcă era și băiat drăguț. Două mantan și o întinde spre gară.
aparatul german la care se pot intro­ pentru cei cu vedere învățământul săptămâni mai târziu Fănică al
duce litere odată cu cifrele arabice acestora a putut să fie promovat nostru împreună cu viitoarea so­ După vre-o oră însă revine a-
în relief, cu care se lucrează aci, eu pana astăzi cu destul succes, și, nu ție, roșie de emoție, cu cei doi casă și găseșe pe nevastă-sa, cu
toate că mânuirea acestui aparat e' rareori, cu rezultate surprinzătoare. cine credeți? Cu prietenul lui,
mai înceată ca a cubaritmului, din Sa sperăm însă că pe viitor, pentru nași juca „Isaia-dănțuește“ în Ionel Popa. Dar înainte de a in­
pricină că fiecare cifră, eventual li­ o mai bună organizare șj îndrumare biserica Sfânta Mina. tra în casă l-a primit dânsa..
teră. care nu-s uniforme, adică nu a acestui învățământ se vor lua mă­ Așa s’a întâmplat căsătoria lui — Ce-i cu tine ? Ai pierdut tre­
cuprinde fiecare bucată toste sem­ surile și aplica principiile corespun­ Fănică: simplu, scurt și limpede.
nele de cifră și de litere ca cuburile, zătoare. Dar conducătorii institutelor nul ?
Așa cum se întâmplă’ toate în
trebuesc luate și distribuite după cal­ de orbi și educatorii lor trebue să viața omului când îi e scris să — Am vrut să-l pierd, nenoro­
cul, fiecare la locul, unde se depozi­ fie totdeauna mai îndatorați și mal cite... Mă mir că mai ai curajul
tează. ou grijă pentru educația și promo ■ se întâmple. Vorba aceia: șar­
Orbii se mai serves- de hărți și de varea lor. Nu e deajuns a ne preocupa pele când i se face de cap, iese să vorbești ! Știu tot !
globuri în relief, pentru studiul geo­ de hrana și de hainele lor, de cură­ la drum! Așa și cu Fănică al Coana Petruța, s’a făcut roșie,
grafiei. pe care le deprind și le cu­ țenia și de înfrumusețarea locatori­ nostru. dar, apoi, sigură pe ea, i-a spus :
nosc d°stul de bine si de exact, deși lor acestor institute de fațade exte­ Nu știu cât timp o fi trecut, — știi tot?
Sunt mute, nerămânând loc suficient rioare grozave, cu flori -și plante dar într’o bună zi l-a pișcat și pe — Da, absolut tot !...
de a se însemna pe ele diferitele de­ agațatoare, cu tot felul de eparențe el șarpele de inimă. O scrisoare
numiri. atractive, dar lipsite de o temeinică — Da ? Bine, domnule ! Atunci
Deasemenea pot fi folo~ite cu suc­ organizare cu msunt la noi mai toate în care un binevoitor îi spunea *
dacă știi tot, spune-mi te rog ia
ces, ba chiar indispensabile tot felul aceste instituții. —- cam pe ocolite — că nevastă-sa ce an a fost descoperită Ame­
de animale, de plante, de substanțe Nu este permis șl nu trebue admis calcă alături. La început, omul rica ? !..
minerale, orffanice si anorçani-e, de vreunui educator sau conducător de
aparate și în fine de vp întreg mu­ institut, ori care ar fi el, să profite
zeu școlar, pentru a putea face să fie de anumite oportunități și de anumite
cunoscută și înțeleasă, lumea mai de­ toleranțe de a nu avea toată practica
părtată și mai rutin accesibilă orbi­ și exercițiul prin stăpânirea și mânu- mele de Radu-Vodă, după acest Vodă, care, ca prigan al Domniei,
lor de a fi intuită prin miiloacele și ’rea -desăvârșită a acestor mijloace, Radu Mihnea, un bun creștin și un căutase mântuirea în colțul de ve­
. simțurile ce sunt la îndemâna lor. ara de care nu se poste concepe și om cu apucături mari. Apoi, în chiu codru ce rămăsese la Cotro-
/Excursiile mai m’ci sau mai mari nu poate fi cineva considerat specia­ împrejurimi alți Domni ai aceluiași ceni, își făcu mira, dar armonioasa
bine orf-nimte si -conduse nu cu scop list. In astfel de cazuri, acele" per­ vrac dădură lupte și inf'pseră în
mai mult distractiv recreativ, sunt soane se fac vinovate de cel mai gro­ mănăstire, socotită pe atunci ca o
de o necesitate covârșitoare pentru zav și mai păgubitor delict pedago­ pământ mart cruci de amintire. minune a artei, într’o curățitură de
dezvoltarea și îmbogățirea intelectu­ gic, de pe urma căruia va suferi școa­ Pe când orașul trecea Dâmbovița, pădure. El înauși, când moartea
*!
lui, simțirii și yoinții orbilor care do­ la ș/ elevii orbi care au avut neșan­ el înflorea până departe în lungul smulse înainte de vreme, și ai lui
bândesc o energie și o siguranță în sa șa cadă sub conducerea dezastru­ apei, aruncând tot ramuri nouă de găsiră odihna lor aici. Cu mănăs­
acțiunea lor. Aceștia trebuesc scoși oasa a acestor persoane. Nicăieri poa­ mahalale. Prin anii 1650. Constan­ tirea Cotrocenilor și cu mahalalele
Ia plimbări cât m'i des, fie la bise­ te, nu e o nevoie mai mrre ca la orbi tin Șerban a clădit pe vârful dealu­
rică, unde pot face coruri frumoase, de a ajunge la o îmbinare complectă tăbăcarilor din capătul opus, ve­
fi chiar prin împrejurimi, la câmp, si armonică într’un tot organic a Cu­ lui celui mai înalt dar cel mai de­ chiul București își ajunsese hota­
unde, pe cât e posibil, să fie lăsați a noștințelor felurite ce trebue sa do­ părtat de râu. Mitropolia, care pu­ rele ba Miazănoapte și Miazăzi La
se orienta și a cerceta singur locu­ bândească aceștia și care trebue să tea fi socotită pe acea vrCme ca o Răsărit, el n’a fost niciodată foarte
rile, însă ^suib supravegherea atentă ■le bine întrețesute î-ntre ele, într’o clădire frumoasă în ultimul sfert întins, ei s’a pierdut îndată în ««in­
și îndrumătoare a celor care îi con­ corelație cât mai statornică pentru a fii acestui secol el XVII-lea, Șerban sul semănat de căsuțe.
duc și în seama cărora se găsesc. putea face față tuturor împrejurrăilor
Orbii, înainte de orice trebue și au prilejuite de infirmitate, de mediu și
absolută nevoie să se informeze, să de cermțcde vieții care nu cruță ne
cerceteze, să experimenteze, să afle nimeni Cum oare ar fi cu putință a-
prin propriile lor mijloace, nu vor cesta, dacă educatorul nu e stăpân pe
putea ajunge cu ei niciodată la rezul­ specialitatea respectivă din toate
Curiozități din lumea largă
tatele dorite și -așteptate de aceștia punctele de vedere pshiho’ogic meto-
la emanciparea lor morală și mate­ dohgic, cultural și educativ, aplicând OMUL CU OCHII DE PISICĂ ORAȘUL UNDE SE LUCREAZĂ
rială. Să se renunțe la acele obice­ toate cu competentă și mai cu seamă, NOAPTEA
iuri și preferințe, comode pentru a- ceeace e de natură specială. Medicii specialiști din Londra
nu-me educator; și directori de insti­ Când însă acesta e înarmat și echi­
tute, care nu vor să aibă băta’e de pat cu tot ce 5 re nevoie și trebue să examinează un aaz interesant. E Am mai relatat că lodalita'tea
cap și să fie răpiți prea mult delà știe adevăratul pedagog, numai a- vorba de un anume Richard Dod­ Timbuctu din Africa este cea mai
preocupările lor patriarhale. A-eștia tunci el pornește și merge sigur la călduroasă de pe întreg globul pă­
trebue a se dedica ci tot sufletul. ținta și menirea Tui, achitându-se
ge, în etate de 31 de ani, care pre­
dupa cum este de altfel și menirea conștiincios de toate datoriile, ce-i in- zintă o particularitate curioasă. mântesc. Din acest fapt decurge o
lor, de a promova elevilor orbi o cubă misiunea sa, fără dibueli și șo­ .El vede foarte bine în întuneric, particularitate ou totul specială a
educație integrală cât mai conformă văieli, doved nd astfel că este -cu to­
cü cerințele stării lor. In caz când tul spre binale, folosul și ajutorul 'ceaace i-a atras denumirea de „o- numitului oraș. Din cauza căldurii
mal cu seamă acești elevi sunt în­ școlarilor orbi mul cu cehii de pisică”. Bufocante, la Timbuctu nu se poate
Richard a fost pus, împreună cu lucra în tmpul zilei. Toată acti­
alte persoane, într’o cameră corn* vitatea orașului este astfel con­
Dllecf întu/eicată. Și în timp ce centrată în cursul nopților.
bucureștii ceilalți nu distingeau nimic, res­
pectivul a văzut tot ce era în cdaie.
Ziua, oamenii se odihnesc, după
ce fac băi răcoritoare, pentru a pu­
tea dormi. Iar seara, se scoală, iau
Dar această însușire specială a masa și pornesc spre servicii. Sin­
începutul orașului de astăzi e ce- tuției rămășițele documentare ale
tățuia pe care Mi-rcca- Vodă o în- ochilor nu-i este de feil plăcută, gurele imobile unde se lucrează și
trecutului, — se vor fi urmat pe în timpul zilei, sunt cele ale auto­
temeiè în secolul al XlV-lea pe acelaș pământ cum era obiceiul. fiindcă în schimb Dodge nu prea
locul unde sunt .astăzi Arhivele In acest caz, biserica lui Vodă Mi­ are vederea clară în timpul zilei. rităților publice. In fiecare odaie
Statului de sigur pentru a supra- hai va fi înlocuit o alta mai ve­ Deaceia s’a adresat medicilor, în însă există frigorifere și ventila­
veghia ce se petrece în largul șes che, mergând până la timpurile toare, iar pentru fiecare grup de
speranța că aceștia i-ar putea co­ cinci funcționari, câte un duș cu
băltois ce merge până la Dunăre. îndepărtate ale întemeierii. recta privirea. Se pare însă că de­
Celelalte Curți domnești, dintre Acest vechiu sâmbure al Bucu­ fectul în cauză nu poate fi înlă­ apă adusă de cele mai multe ori cu
ca dn urmă, a Ivi Alexandru reștilor se desvoltă întâi către Sud turat. trudă și sacrificii delà mari depăr­
Ispilanfe, a dat temelii și fragmen­ tări.
Alexandru Vodă ridică, în al XVI- Deocamdată, zgomotul ce s’a Dn această cauză, fiindcă foarte
te de ziduri și palatului ce se ridică lea veac încă o nouă biserică, pe făcut în jurul lui, i-a fost de folos.
astăzi, ol Arhivelor după ce ru­ iun al doilea deal, acea biserică puțini pót suporta căldurile extra­
inele din secolul al XVlII-lea adă­ Englezul a primit din partea poli­ ordinare de acolo, orașul nu poate
ce primi, ba restaurarea ei de ne­ ției londoneze un angajament de prospera, cu toate eforturile făcute
postiseră încă delà crearea insti­ potul de fiu al întemeitorului, nu- detectivi de noaptie. de conducători.
et— 15.H1 TIPOGRAFIA „UNIVERSUL“ S.A. BUCUREȘTI STR. BREZOIANU 23—25