Ministerul Educației, Culturii și Cercetării

Universitatea de Studii Europene din Moldova

Facultatea de Drept
Catedra Drept Public

Lucru Individual
La disciplina: Istoria Dreptului Românesc
Tema: Adoptarea Constituţiei RSSM din 1978.Trăsăturile ei
esenţiale.

A efectuat:
Strîmbanu Marina, grupa 101, anul 1(¼)
Conducător științific:
Lupașcu Zinaida, Conferențiar universitar, Doctor în drept

Chișinău 2021

1
Cuprins:
1. Introducere
2. Definirea Constituției
3. Scurt istoric
4. Structura Constituției din 1978
5. Izvorul Constituției din 1978
6. Concluzie
7. Bibliografie

2
Introducere.
Republica Moldova, în evoluția sa constituțională de după 1918, de când pentru prima dată pe
teritoriul statului a început să fie aplicată o constituție – Constituția României din 1866, a parcurs
etapa trecerii exprese de la o constituție monarhică la o constituție socialistă.
Fiind Legea Supremă a statului, Constituţia sintetizează procesele democratice și exprimă
concepţia statului asupra relaţiilor social-politice, așează relaţiile economice pe traversele
economiei de piaţă, statuează drepturile, libertăţile și îndatoririle fundamentale ale omului și
garanţiile acestora.
Societatea are nevoie de Constituţie în calitate de instrument al integrării sociale, care să
funcţioneze realmente, prin spiritul și fiecare literă a sa. Consacrând valorile politice, ideologice
și morale sub semnul cărora este organizat și funcţionează sistemul politic, Constituţia reprezintă
garanţia esenţială a ordinii de drept și urmărește instituirea unui echilibru politic și a armoniei
sociale.
Prin recunoașterea și respectarea demnităţii umane, a drepturilor și libertăţilor fundamentale, prin
garantarea supremaţiei legii, statuarea separaţiei și echilibrului puterilor, a eligibilităţii și
răspunderii autorităţilor, a independenţei autorităţii judecătorești, Constituţia este un model
dinamic general al acestui sistem de valori și are menirea de a garanta progresul stabil al societăţii.
Succesul acestei misiuni depinde de claritatea expunerii acestor valori în Constituţie, de
viabilitatea lor în societate și de asigurarea supremaţiei Constituţiei la toate nivelurile vieţii sociale.
Constituţia nu reprezintă un privilegiu al statului, ea aparţine fiecărui om, ordonând viaţa lui
socială. Rolul justiţiei constituţionale constă în asigurarea respectului pentru Constituţie, pentru
principiile democratice și drepturile fundamentale în consolidarea democraţiei și progresului
social. Situată în vârful piramidei tuturor actelor normative, Constituţia servește drept reper decisiv
pentru aprecierea validităţii tuturor actelor și faptelor juridice.
Este firesc ca orice societate de oameni, organizată în stat, să-și instituie o bază legislativă care
ar reglementa relațiile politice, social-economice și culturale, etnice și de altă natură, ca mai apoi
ideile și principiile normative să fie sistematizate într-o Lege Fundamentală – Constituția statului
respectiv, care cuprinde sub aspect normativ întreaga organizare de stat.

3
Definirea Constituției
Constituţia statului este numită şi legea fundamentală, legea legilor, legea de bază, care reprezintă
temelia de referinţă pentru toate aspectele vieţi sociale, economice, politice şi juridice ale
poporului, în conformitate cu valorile fundamentale pe care statul le promovează şi le apără. De
aici rezultă că Constituţia este un sistem închegat de norme juridice, investite cu forţă juridică
supremă faţă de alte acte normative.
Acest act suprem ( Constituția) în stat reprezintă sau trebuie să reprezinte cea mai importantă
manifestare de voinţă a întregului popor, care este deţinătorul (suveranităţii) puterii politice în
urma autodeterminării politice în stat. În Constituție sunt consacrate principiile fundamentale ale
întregii vieţi a societăţii, în conformitate cu valorile fundamentale pe care statul le promovează şi
apără.

Scurt istoric.
Sub președinția lui Leonid Ilici Brejnev , la 23 mai 1977, Comisia constituțională a Sovietului
Suprem al URSS, la ședința sa, a examinat proiectul noii Constituții a URSS, a aprobat-o practic
și a decis să intre în prezidiul Sovietului Suprem al URSS cu propunerea de a publica proiectul
pentru discuții naționale. Subcomitetul editorial și secretariatul format din comisie au fost
instruiți să asigure examinarea și sinteza comentariilor și amendamentelor care vor fi primite în
timpul discuției naționale a proiectului și să prezinte o propunere Comisiei constituționale.
Realizările remarcabile ale socialismului real, principalele sarcini și scopuri ale unei construcții
comuniste ulterioare au fost profund dezvăluite în deciziile istorice ale Plenului Comitetului
Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS), desfășurat la 24 mai 1977, care a
aprobat proiectul noii legi fundamentale a statului sovietic. La 27 mai 1977, Prezidiumul
Sovietului Suprem al URSS, după audierea și discutarea raportului președintelui Comisiei
constituționale L.I. Brejnev, a adoptat Decretul „Cu privire la proiectul de Constituție al URSS”.
Aprobând practic proiectul reprezentativ, Prezidiumul Sovietului Suprem al URSS a decis să îl
publice pe 4 iunie 1977 în toate ziarele centrale, republicane, regionale și să convoace o sesiune
extraordinară a Sovietului Suprem al URSS în octombrie 1977 pentru a lua în considerare
proiectul noii Constituții. Discuția la nivel național a proiectului noii Constituții a durat aproape
patru luni. La 3 octombrie 1977, Plenul Comitetului Central al PCUS a discutat și a aprobat în
esență proiectul de Constituție cu completări, modificări și clarificări și l-a supus sesiunii
extraordinare a Sovietului Suprem al URSS pentru examinare. A șaptea sesiune extraordinară a
Sovietului Suprem al URSS a celei de-a noua convocări a avut loc în perioada 4-7 octombrie
1977 cu un raport „Despre proiectul de Constituție (Legea fundamentală) a Uniunii Republicilor
Socialiste Sovietice și rezultatele discuției sale la nivel național", la sesiune a participat
secretarul general al Comitetului central al PCUS, președintele prezidiului sovietului suprem al
URSS, președintele Comisiei constituționale Leonid Brejnev. La 7 octombrie 1977 Sovietul
Suprem al URSS, votând fiecare secțiune separat, a aprobat în unanimitate noua Constituție a
Uniunii Sovietice. Sovietul Suprem, în numele poporului sovietic și exprimându-și voința

4
suverană, și-a anunțat Declarația privind adoptarea Constituției și punerea sa în aplicare. Au fost
adoptate Legea privind declararea zilei de 7 octombrie - ziua adoptării Constituției a URSS - zi
de sărbătoare națională și Legea privind procedura de adoptare a Constituției a URSS.
Adoptarea noii Constituții a URSS, acele schimbări din viața poporului moldovenesc de la
adoptarea Constituției RSS Moldovenești din 1941 au necesitat dezvoltarea și adoptarea unei noi
Constituții a RSSM, aducându-l în conformitate cu actuala lege fundamentală a țării.
Pregătirea proiectului noii Constituții a RSS Moldovenească a fost efectuată sub conducerea
directă a Comitetului Central al Partidului Comunist din Moldova, a altor organe de partid ale
republicii, pe baza deciziilor din mai, octombrie și decembrie ( 1977) Planurile Comitetului
central al PCUS, cu privire la prevederile noii Constituții a URSS, lucrările secretarului general
al Comitetului central al PCUS, președinte al prezidiului sovietului suprem al URSS L.I.
Brejnev. Actul juridic care a pus bazele activității organizatorice privind crearea unei noi
Constituții a Republicii a fost rezoluția Consiliului Suprem al RSSM „Cu privire la pregătirea
unui proiect al noii Constituții a Republicii Socialiste Sovietice a Moldovei” datată 14 iulie 1977.
Sovietul Suprem al Republicii a format o Comisie constituțională formată din 45 de persoane sub
reprezentarea adjunctului său, prim-secretar al Comitetului central al Partidului Comunist din
Moldova Ivan Ivanovici Bodiul.
Pe parcursul celor nouă luni de activitate, Comisia constituțională și grupurile de lucru ale
acesteia au studiat și aplicat creativ experiența creării Constituției RASSM din 1925 și 1938,
Constituției RSSM din 1941, elaborarea proiectelor de constituții ale altor republici fraterne,
state socialiste străine. Comisia s-a bazat și pe legislația constituțională a republicii din ultimii
10-15 ani. La 21 martie 1978, proiectul noii Constituții a RSS Moldovenească a fost publicat în
presă pentru discuții publice. În cadrul proiectului, dispozițiile teoretice și legale, ideile și
principiile stabilite în noua Constituție a URSS au fost specificate în raport cu condițiile RSSM.
El a păstrat continuitatea ideilor, principiilor și o serie de prevederi ale Constituției URSS din
1936 și ale Constituției RSSM din 1941. Proiectul Legii de bază a RSSM a consolidat
principalele dispoziții ale statului socialist și ale sistemului economic care decurg din Constituția
URSS. Aceasta reflecta pe deplin toate drepturile și libertățile democratice ale cetățenilor
sovietici, proclamate în Constituția URSS din 1977, toate condițiile prevăzute în aceasta pentru
dezvoltarea liberă și completă a individului. Luând în considerare rezultatele discuției naționale,
proiectul de Constituție al RSSM a fost examinat la 11 aprilie 1978 la o ședință ordinară a
Comisiei constituționale a sovietului suprem al republicii. Comisia a aprobat proiectul de
Constituție a RSSM cu clarificări, adăugiri și modificări aduse textului acestui document în
timpul discuției sale la nivel național și a prezentat proiectul la prezidiul Sovietului Suprem al
RSSM, astfel încât acesta să fie apoi supus examinării la cea de-a opta sesiune extraordinară a
Sovietului Suprem al celei de-a noua convocări a RSSM. La 12 aprilie, sub președinția
președintelui prezidiului sovietului suprem al RSSM Chiril Iliașenco, a avut loc o ședință a
prezidiului sovietului suprem al RSSM. Acesta a ascultat raportul primului secretar al
Comitetului central al Partidului Comunist din Moldova, I.I. Bodiul, cu privire la rezultatele
discuției la nivel național a proiectului noii Constituții a RSSM. Prezidiul Sovietului Suprem al
RSSM a aprobat proiectul de Constituție a RSS prezentat de Comisia Constituțională, revizuit și
completat ținând cont de propunerile primite în timpul discuției sale la nivel național. Proiectul a

5
fost supus examinării la o sesiune extraordinară a Sovietului Suprem al RSSM. La 13 aprilie a
avut loc un plen extins al Comitetului Central al Partidului Comunist din Moldova. Sesiunea
plenară a ascultat raportul președintelui Comisiei Constituționale a Sovietului Suprem al RSSM
I.I. Bodiul „Cu privire la proiectul de Constituție al RSSM și rezultatele discuției sale la nivel
național” și a aprobat proiectul prezentat de această comisie, cu completări și amendamente
aduse acestuia în conformitate cu această discuție la nivel național.
La 14 aprilie 1978, cea de-a opta sesiune extraordinară a Consiliului Suprem al RSS a celei
de-a noua convocări și-a început activitatea la Chișinău. Deputații au aprobat în unanimitate
ordinea de zi a ședinței: „Cu privire la proiectul de Constituție a RSSM”. Ședința a ales, de
asemenea, în unanimitate o Comisie editorială pentru pregătirea textului final al proiectului de
Constituție al RSSM format din 67 de persoane, prezidat de deputatul I.I. Bodiul. Pe 14 aprilie a
avut loc o ședință a Comisiei de redactare pentru a pregăti textul final al proiectului de
Constituție al RSSM. Având în vedere modificările și completările primite în timpul sesiunii,
comisia a adoptat recomandări cu privire la acestea. Ea a decis în unanimitate să prezinte textul
proiectului cu modificările și completările propuse spre aprobare de către Sovietul Suprem al
RSSM. La 15 aprilie 1978, la o ședință ordinară a sesiunii Sovietului Suprem al RSSM,
președintele acestuia a făcut o prezentare cu privire la rezultatele activității Comisiei editoriale.
El a raportat sesiunii că toți deputații care au luat cuvântul au aprobat proiectul de Constituție
prezentat spre dezbatere de către Sovietul Suprem al republicii, iar Comisia Editorială propune
aprobarea textului proiectului cu completările și modificările aduse acestuia în timpul discuției la
sesiune și să proclame adoptarea noii Constituții a RSSM. Consiliul Suprem, prin vot deschis, a
adoptat în unanimitate preambulul, fiecare secțiune și, în general, întreaga Constituție a RSSM.
Apoi, cu aceeași unanimitate, a fost adoptată Declarația Sovietului Suprem al RSSM „Cu privire
la adoptarea și anunțarea Constituției a RSSM”. În ea se proclamă: „Sovietul Suprem al RSSM,
acționând în numele poporului RSS Moldovei și exprimând voința suverană, adoptă Constituția a
RSSM și anunță intrarea sa în vigoare la 15 aprilie 1978” . Sovietul Suprem al Republicii a
adoptat, de asemenea, Legea „Cu privire la procedura de adoptare a Constituției a RSSM”.

Structura Constituției.
În structura sa, Legea fundamentală a RSSM din 1978 diferă în multe privințe de Constituția
RSSM din 1941. Este formată din preambul și 10 secțiuni împărțite la rândul lor în 19 capitole și
172 de articole. În Constituția actuală a Moldovei sovietice din 1978, vedem noi capitole
dedicate problemelor care anterior erau în afara domeniului reglementării constituționale cum ar
fi: „Dezvoltare socială și cultură”, „Politica externă și protecția patriei socialiste”, „Avocatul
poporului”, „Planul economic de stat și dezvoltarea socială”. Secțiunea „Justiție, arbitraj și
supravegherea procurorului” este de asemenea nouă.
Aspectul secțiunilor și capitolelor din Legea fundamentală a fost modificat semnificativ,
multe dintre prevederile constituționale anterioare au fost extinse și concretizate. Actuala
Constituție a RSSM reflectă modelul de îmbunătățire constantă a mecanismului de reglementare
socială a relațiilor sociale socialiste. Mandatele Sovietului Suprem al republicii au crescut de la

6
patru la cinci ani, cele locale - de la doi la doi ani și jumătate. A fost clarificată reglementarea
statutului juridic al sovietului suprem al RSSM, prezidiului său, Consiliul de Miniștri al
republicii, organele centrale și locale ale administrației sectoriale (cu eliminarea din Constituție a
listei uniunilor-republicane și ministere republicane). Legea fundamentală a Republicii dezvăluie
mai detaliat competența Prezidiumului Sovietului Suprem al RSSM ca organism permanent al
Sovietului Suprem.
Pentru prima dată, Constituția (articolul 112) definește statutul comisiilor permanente ale
Sovietului Suprem al RSSM, care sunt chemate să joace un rol important în examinarea
preliminară și pregătirea problemelor legate de jurisdicția Supremului Sovietic, pentru a promova
implementarea actelor legislative și controlul asupra respectării lor. Constituția din 1978
definește mai pe deplin puterile Consiliului de Miniștri al RSS Moldovenească - organul
executiv suprem și administrativ, puterea de stat a republicii.
Structura Constituției:
Titlul I ,,FUNDAMENTELE ORDINULUI SOCIAL ŞI POLITICA RSSM” este format
din 4 capitole, 30 articole:
- Capitolul 1 ,, Sistemul Politic” (art.1-9)
- Capitolul 2 ,, Sistemul Economic” (art.10-18)
- Capitolul 3 ,, Dezvoltarea sociala și cultura” (art.19-27)
- Capitolul 4 ,,Politica externă și apărarea patriei socialiste “ (art,28-30)

Titlul II ,, STATUL ȘI PERSONALITATEA “ cuprinde 2 capitole, 37 articole:

- Capitolul 1 ,,Cetățenie a RSSM. Egalitatea cetățenilor “ (art.31-36)
- Capitolul 2 ,, Drepturile, libertățile și obligațiile fundamentale ale cetățenilor din RSSM“
(art.37-67)

Titlul III ,,STRUCTURA NAȚIONAL STATALĂ ȘI ADMINISTRATIV TERITORIALA A

RSSM” cuprinde 2 capitole, 11 articole:
- Capitolul 1 ,, RSS moldovenească - o republică a uniunii în URSS” ( art. 68-75)
- Capitolul 2 ,, Structura administrativ-teritorială a RSSM” (art.76-77)

Titlul IV ,, CONSILIILE DEPUTAȚILOR RSSM ȘI ORDINEA ALEGERII LOR”, este format

din 3 capitole, 19 articole:
- Capitolul 1 ,, Sistemul și principiile de activitate ale consiliilor deputaților populari”
(art.78-83)
- Capitolul 2 ,, Sistemul electoral” ( art.84-91)
- Capitolul 3 ,,Avocatul poporului” ( art.92-96)

7
Titlul V ,,ORGANE SUPERIORE ALE AUTORITĂȚILOR DE STAT ȘI ADMINISTRAREA
RSSM”, conține 2 capitole și 27 articole:
- Capitolul 1 ,,Sovietul Suprem al RSSM”, (art. 97-114)
- Copitolul 2 ,, Consiliu de miniștri a RSSM”, (art. 115-123)

Titlul VI ,,ORGANE LOCALE ALE AUTORITĂȚILOR DE STAT ȘI ADMINISTRAREA

RSSM” conține 2 capitole, 15 articole:
- Capitolul 1 ,,Consiliile locale ale deputaților populari” (art.124-131)
- Capitolul 2 ,,Comitetele executive ale consiliilor locale” (art.132-138)

Titlul VII ,, PLANUL DE STAT PENTRU DEZVOLTAREA ECONOMICĂ ȘI SOCIALĂ A

RSSM ȘI BUGETUL DE STAT AL RSSM” conține 2 capitole, 11 articole:
- Capitolul 1 ,, Planul de stat pentru dezvoltarea economică și socială a RSSM” (art.139-
144)
- Capitolul 2 ,, Bugetul de stat al RSSM” (art.145-149)

Titlul VIII ,, JUSTIȚIE, ARBITRAJ ȘI SUPRAVEGHERE PROSECUȚIONALĂ“ cuprinde 2

capitole, 17 articole:
- Capitolul 1 ,, Curtea și arbitrajul” (art.150-162)
- Capitolul 2 ,,Procuratura” ( art.163-166)

Titlul IX ,, STEMA, TRICOLORUL, IMNUL ȘI CAPITALA RSSM” , conține un capitol, 4

articole (art.167-170)

Titlul X ,, EFECTUL CONSTITUȚIEI RSSM ȘI PROCEDURA DE MODIFICARE” , conține

un capitol, 2 articole (art.171-172).

În capitolul I se declară că „toată puterea în RSSM. aparține poporului, care o exercită prin
Sovietele de deputați ai norodului. În art. 10 se menționa că „baza sistemului economic al RSSM
o constituie proprietatea socialistă sub formă de proprietate de stat, cooperatist – colhoznică și a
altor organizații obștești, ne menționând că această proprietate a provenit din lichidarea
proprietății private. În art. 13 Constituția amintește și proprietatea personală, care se extindea
asupra obiectelor de întrebuințare curentă, casă de locuit și economiile provenite din muncă.

8
Păstrând sistemul sovietelor, Constituția a păstrat și principiul unicității și supremației sovietelor,
negând ca și mai înainte principiul separației puterilor.
Capitolul VIII al Constituţiei este destinat nemijlocit unor instituţii juridice precum Judecătoria
Supremă, judecătoriile norodnice (raionale), Procuratura şi Arbitrajul. Articolul 160 al
Constituţiei de la 1978 este destinat instituţiei asistenţei juridice sau avocaturii. În conformitate
cu Constituţia URSS şi Constituţia RSSM sarcina principală a avocaturii RSSM consta în
acordarea de asistenţă juridică cetăţenilor şi organizaţiilor. Instanțele judecătorești erau formate
în baza principiului egalității judecătorilor și asesorilor norodnici și la arbitrajul de stat, care
putea soluționa litigiile de natură economică dintre întreprinderi, instituții și organizații.
Procuratura era investită cu atribuția de supraveghere supremă asupra executării stricte și
uniforme a legilor.
O instituţie de drept, probabil, cu cel mai mare impact asupra populaţiei în perioada dată a fost
procuratura. Conform Constituţiei acestei instituţii i s-a rezervat un capitol aparte( Titlul VIII,
Capitolul 2), în care se stipulează că „Supravegherea supremă asupra executării stricte şi
uniforme a legilor de către toate ministerele, comitetele de stat şi departamentele,
întreprinderile,... pe teritoriul RSSM este înfăptuită de Procurorul General al URSS, precum şi de
Procurorul RSSM şi procurorii inferiori, care sunt subordonaţi Procurorului General al URSS”
(art.163). Totodată organele Procuraturii îşi exercită împuternicirile independent de orice organe
locale, fiind subordonate numai Procurorului general al URSS.
Se prevedea cetățenia dublă: fiecare cetățean al RSSM este cetățean al URSS. Se declară în fața
legii a tuturor cetățenilor RSSM, egalitatea în drepturi indiferent de rasă, naționalitate, sex,
studii, religie, limbă etc.

Izvorul Constituției
Art.71 ,,Jurisdicția Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești, reprezentată de cele mai
înalte organe ale puterii și administrației statului, va fi supusă:
(1) adoptarea Constituției RSS Moldovenească, introducerea modificărilor în aceasta și controlul
asupra respectării acesteia.”
Constituţia RSSM din 15 aprilie 1978 în art. 71 (1) prevedea dreptul Sovietului Suprem de a
adopta Constituţia şi de a o modifica. Deci, era vorba de o putere constituantă instituită. Însă,
puterea constituantă, fie ea de ori şi ce categorie, trebuie să primească această autorizare direct
de la popor, care este suveranul şi titularul puterii.
Constituţia RSSM din 1978, formal a fost discutată în colectivele de muncă, organizaţiile de
partid, dar nu a fost ratificată prin referendum. Deci, dreptul Sovietului Suprem de a adopta o
Constituţie nu izvora de la popor, el a fost însuşit de Sovietul Suprem, fiind de fapt o opţiune a
Comitetului Central al Partidului Comunist care, înainte de adoptarea Constituţiei de către
Sovietul Suprem, a aprobat textul Constituţiei la una din şedinţele sale.

9
Concluzie
Republica Socialistă Sovietică Moldovenească era o republică egală în cadrul Uniunii
Republicilor Socialiste Sovietice, care personifică unitatea de stat a poporului sovietic, adună toate
națiunile și naționalitățile pentru construirea comună a comunismului.
Ghidat de înaltele idealuri ale comunismului și în conformitate cu Constituția (Legea
fundamentală) a URSS, care a consolidat bazele sistemului social și a politicii URSS, a stabilit
drepturile, libertățile și îndatoririle cetățenilor, principiile de organizare și obiectivele statului
socialist al întregului popor, la 15 aprilie 1978 a fost adoptata Constituția RSSM.
Constituția din 1978 lărgea drepturile cetățenilor, adăugând la drepturile fixate în Constituția
precedentă – la muncă, învățătură, odihnă, asigurare socială – și altele noi ca: dreptul la ocrotirea
sănătății, dreptul la locuință, dreptul de a se folosi de realizările culturii, dreptul de a participa la
conducerea treburilor de stat și obștești, dreptul de a depune plângeri împotriva acțiunilor
persoanelor oficiale, organele de stat și obștești.
Constituţia RSSM din 1978 nu avea continuitate asupra noului stat suveran şi independent
apărut pe harta lumii în rezultatul autodeterminării la 27.08.1991, din acest motiv nici Parlamentul
din 1994 nu-şi putea asuma rolul de putere constituantă acordat de vechiul regim sovietic, care
promova absolut alte valori ideologice, sfidând flagrant drepturile şi libertăţile fundamentale ale
cetăţenilor

10
Bibliografie

1. Constituţia 1978: Constituţia RSSM din 15.04.1978. In: Veştile Sovietului Suprem şi ale
Guvernului RSSM, nr. 4 (Chişinău 1978).
2. KOMUNISTOV.RU
3. GUCEAC, I. Evoluția constituționalismului în Republica Moldova, Chișinău, 2000.
4. Народно-освободительное движение СССР, ПРАВИТЕЛЬСТВО СОЮЗА СОВЕТСКИХ
СОЦИАЛИСТИЧЕСКИХ РЕСПУБЛИК (ООН №557303)
5. Popa V., Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” , REFORMA
CONSTITUŢIONALĂ: IMPERATIV AL TIMPULUI .
6. Сурилов. A., История государства и права МССР (1917 - 1958). Кишинев. 1961
7. Wikipedia

11