CURSUL VI.

CONTINUTUL ACTELOR CONSTITUTIVE. ÎNMATRICULAREA

SOCIETĂŢILOR COMERCIALE.

Actul constitutiv trebuie să conţină următoarele menţiuni:

 identificarea asociaţilor persoane fizice şi identificarea persoanelor juridice (

dacă asociaţii sunt persoane juridice);
 denumirea societăţii şi forma acesteia (fie societatea în nume colectiv, sau în
comandită simplă, cu răspundere limitată, fie în comandită pe acţiuni, sau
societate pe acţiuni);
 obiectul de activitate al societăţii, cu precizarea domeniului şi a activităţii
principale, conform CAEN (Clasificarea activităţilor din economia
naţională);
 durata societăţii, care poate să fie determinată sau nedeterminată;
 sediul social;
 capitalul social subscris şi vărsat;
 administrarea societăţii (identificarea persoanelor care au puteri de
reprezentare si de administrare a societăţii, puterile acordate acestora şi
modalitatea în care le vor exercita – separat sau lucrând împreună);
 conducerea societăţii (se va insera în actul constitutive modalitatea de
constituire a Adunării Generale a Asociaţilor (Acţionarilor), modul de
adoptare a deciziilor de către aceasta şi de exercitare a dreptului la vot a
asociaţilor sau acţionarilor;
 controlul societăţii realizat de asociaţi sau, după caz, de cenzori sau auditori
financiari;
 participarea fiecărui asociat (acţionar) la beneficii şi pierderi; drepturile şi
obligaţiile asociaţilor (acţionarilor);
 modul de dizolvare şi de lichidare a societăţii.

Procedura de înmatriculare a societăţilor comerciale

Înmatricularea unei societăţi comerciale va fi realizată de către directorul
registrului comerţului în a cărui rază teritorială are avea sediul societatea
comercială.
Fondatorii, administratorii societăţii sau o altă persoană împuternicită de
aceştia (de exemplu un avocat) completează cererea de înmatriculare şi o depun la
oficiul registrului comerţului, în termen de 15 zile de la data încheierii actului
constitutiv.
Cererea de înregistrare a societăţii comerciale va fi însoţită de următoarele
acte:

1. Actul constitutiv;
2. Documentul care atestă dreptul de folosinţă asupra spaţiului cu destinaţie de
sediu social;
3. Dovezile privind efectuarea vărsămintelor aporturilor subscrise de asociaţi la
capitalul social;
4. Actele privind proprietatea pentru aporturile în natură subscrise şi vărsate la
constituire; în cazul în care printre acestea se afla şi imobile, certificatul
constatator al sarcinilor de care sunt grevate (copii certificate);
5. Declaraţiile date pe propria răspundere, după caz, de către
fondatori/administratori/cenzori sau persoane fizice reprezentante ale persoanei
juridice numită administrator sau cenzor, din care să rezulte că îndeplinesc
condiţiile legale pentru deţinerea acestor calităţi.

De asemenea, se vor depune şi declarații tip, cereri (disponibile pe site-ul

Registrului Comerțului), specimenele de semnătură ale reprezentanţilor societăţii,
copii după actele de identitate ale asociaților, administratorilor, cenzorilor sau
auditorilor persoane fizice. Persoanele care reprezintă societatea comercială (adică
administratorii) sunt obligate să depună la oficiul registrului comerţului
specimenele de semnătură, la data depunerii cererii de înregistrare, dacă au fost
numiţi prin actul constitutiv, iar cei aleşi în timpul funcţionării societăţii, în termen
de 15 zile de la alegere.În situaţiile în care actul constitutiv nu cuprinde menţiunile
prevăzute de lege ori cuprinde clauze prin care se încalcă o dispoziţie imperativă a
legii sau când nu s-a îndeplinit o cerinţă legală pentru constituirea societăţii,
cererea de înmatriculare a societății va fi respinsă, în afară de cazul în care asociaţii
remediază aceste neregularităţi. Rezoluţia de respingere poate fi atacată cu
plângere la instanţa judecătorească.
Dacă, în urma examinării cererii, directorul oficiului registrului comerţului se
constată că sunt îndeplinite condiţiile privind înregistrarea societăţii, directorul va
autoriza constituirea societăţii şi va dispune prin rezoluţie înregistrarea
(înmatricularea) ei în registrul comerţului.
Concomitent cu procedura înmatriculării societăţii are loc şi procedura
autorizării funcţionării societăţii comerciale, potrivit legii nr. 359/2004 republicată
şi modificată.
Prin autorizarea funcţionării se înţelege asumarea de către societatea
comercială, a responsabilităţii privind legalitatea desfăşurării activităţii declarate.
Este vorba de respectarea legislaţiei specifice în domeniul prevenirii şi stingerii
incendiilor, sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului şi protecţiei muncii etc.
Procedura de autorizare a se desfăşoară prin intermediul biroului unic din
cadrul oficiului registrului comerţului.
La depunerea cererii de înmatriculare a societăţii, solicitantul depune şi
declaraţia –tip de proprie răspundere din care să rezulte, după caz, că:
a) societatea comercială nu desfăşoară, la sediul social sau la sediile
secundare, activităţile declarate, o perioadă de maximum 3 ani;
b) societatea comercială îndeplineşte condiţiile de funcţionare prevăzute de
legislaţia specifică în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului şi
protecţiei muncii, pentru activităţile precizate în declaraţia-tip.
Declaraţiile tip pe propria răspundere se înregistrează în registrul comerţului
şi sunt transmise, în copie, autorităţilor publice competente (de pildă, direcţiile de
sănătate publică teritoriale, inspectoratele teritoriale de muncă etc.)
Societatea dobândeşte personalitate juridică de la data înmatriculării ei în
registrul comerţului. Acesteia i se va elibera certificatul de înregistrare care
conţine o serie de menţiuni, printre care numărul de ordine în registrul comerţului
şi codul unic de înregistrare (atribuit de Ministerul Finanţelor Publice).
Constituirea societăţii comerciale trebuie adusă şi la cunoştinţa celor
interesaţi prin publicarea înmatriculării acesteia în Monitorul Oficial.

Nerespectarea termenului legal de înmatriculare a societăţii

Dacă fondatorii sau reprezentanţii societăţii nu au cerut înmatricularea
acesteia în termenul prevăzut de lege, adică 15 zile de la data încheierii actului
constitutiv, oricare asociat poate cere oficiului registrului comerţului efectuarea
înmatriculării, trebuind să îi notifice însă în prealabil în acest sens, prin scrisoare
recomandată sau notificare după ce, prin notificare sau scrisoare recomandată, iar
aceştia nu s-au conformat în cel mult 8 zile de la primire.

Nulitatea societăţii comerciale

Anumite neregularităţi ale constituirii societăţii comerciale, constatate după
înregistrarea societăţii în registrul comerţului, pot duce la nulitatea societăţii.
Aceste neregularităţi pot privi atât actul constitutiv, cât şi nerespectarea
formalităţilor de înregistrare (înmatriculare) a societăţii comerciale.
Nulitatea unei societăţi înmatriculate în registrul comerţului poate fi
declarată de tribunal numai în situaţiile prevăzute expres de lege (articolul 56 din
legea 31/1990 republicată şi modificată), la solicitarea oricărei persoane interesate.
Situaţiile în care intervine nulitatea unei societăţi comerciale sunt:
  lipseşte actul constitutiv sau nu a fost încheiat în formă autentică, în situaţiile
prevăzute de lege;
 toţi fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii societăţii;
 obiectul de activitate al societăţii este ilicit sau contrar ordinii publice;
 lipseşte rezoluţia de înmatriculare a societăţii;
 lipseşte autorizarea legală administrativă de constituire a societăţii;
 actul constitutiv nu prevede denumirea societăţii, obiectul său de activitate,
aporturile asociaţilor sau capitalul social subscris;
 s-au încălcat dispoziţiile legale privind capitalul social minim, subscris şi
vărsat;
 nu s-a respectat numărul minim de asociaţi, prevăzut de lege.
Dacă tribunalul pronunţă o hotărâre definitivă prin care declară nulitatea
societăţii, aceasta încetează fără efect retroactiv şi intră în lichidare. Aceasta
înseamnă că efectele declarării nulităţii societăţii comerciale se vor produce doar
pentru viitor, declararea nulităţii societăţii neaducând atingere actelor încheiate
până atunci în numele acesteia.
Hotărârea judecătorească prin care a fost declarată nulitatea societăţii
comerciale este comunicată şi registrului comerţului şi este publicată în Monitorul
Oficial al României, pentru ca terţele persoane să ia cunoştinţă despre acest lucru.
În cazul declarării nulităţii, asociaţii răspund pentru obligaţiile sociale
(adică obligaţiile societăţii comerciale) până la acoperirea acestora în conformitate
cu prevederile legii.
Astfel, conform articolului 3 din legea 31/1990, obligaţiile societăţii
comerciale sunt garantate cu patrimoniul acesteia.
1.Asociaţii în societatea în nume colectiv şi asociaţii comanditaţi în
societatea în comandită simplă sau în comandită pe acţiuni răspund nelimitat şi
solidar pentru obligaţiile sociale. Însă creditorii societăţii comerciale sunt obligaţi
să urmărească în primul rând patrimoniul societăţii comerciale, răspunderea
nelimitată şi solidară a acestor asociaţi fiind una subsidiară.
2.Acţionarii, asociaţii comanditari, precum şi asociaţii în societatea cu
răspundere limitată răspund numai până la concurenţa capitalului social subscris.

Note bibliografice:

1.Angheni, S., “Drept comercial. Profesioniştii-comercianţi, editura C. H. Beck, Bucureşti, 2013;

2. Cărpenaru, St. D., “Drept comercial român conform noului Cod civil”, editura Universul Juridic,
Bucureşti, 2012;
3. Mihăilă,S., Dumitrescu, A.-D., “Drept comercial român, editura C. H. Beck, Bucureşti, 2013.