Tema 3. Echilibrul acido-basic. Eritrocitele. Anemiile.

Grupele sangvine şi Rh-factor.

Studiu individual
Consultând cursul „Fiziologia sângelui”, un dicţionar medical şi alte materiale recomandate
în bibliografie, răspunde la următoarele cerinţe:
1. Defineşte termenii: puncţie venoasă, flebotomie, garou, probă de sânge hemolizată,
hemostază.
2. Identifică: o soluţie izotonă din organismul uman şi o soluţie izotonă, produsă artificial.
3. Asociază termenii: hemoconcentraţie şi hemodiluţie, cu termenii: deshidratare, vărsături,
transpiraţii, poliurie, ingestie de lichide în exces, volemie crescută.
4. Explică de ce sexul idividului influenţează numărul fiziologic de hematii. Aplică această
explicaţie la perioada prepubertară şi postclimacterică.

SARCINA 1
Indică mecanismele de apărare împotriva variaţiilor H+:
 Sistemele tampon ale organismului
Rolul plamânilor in echilibru acido-bazic
Rolul rinichilor in echilibru acido-bazic

Scrie Ecuaţia Henderson-Hasselbalch

HCO 3
pH = pKa + log H 2 CO 3 unde :

-pKa = constanta de disociaţie a acidului carbonic

-HCO3 = concentraţia de bicarbonat plasmatic
-H2CO3 = concentraţia de acid carbonic în sângele arterial
24 20
pH = 6,1 + log 1,2 = = 6,1 + lg 1

Probleme de situaţie:
a. pH 7.3
pC02 30 mm Hg
p02 95 mm Hg
HC03 14 mEq/L
Diagnoza_Acidoza metabolică
Cauzele_cetoacidoza diabetică (DZ tip I), medicamente care se transformă în
acizidiareeseveră,insuficienţă renală cronică.
pH
7.6
pC02 20mmHg
p02 95mmHg
HC03 18 mEq/L
Diagnoza_Alcaloza respiratorie
Cauzele_stări însoţite de hiperventilaţie:anxietate, atac de panică,febră, frison
în timpul naşterii
c. pH 7.2
pC02 80 mm Hg
 p02 70 mm Hg
HC03 30 mEq/L
DiagnozaAcidoza respiratorie __________
Cauzele_scăderea ventilației alveolare(deprimarea centrilor derebrali ai
respirației,obstrucții ai căilor respiratorii,rigiditatea peretelui
toracic)____________
d. pH 7.6
pC02 48 mm Hg
p02 70mmHg
HC03 44 mEq/L
DiagnozaAlcaloza metabolică____
Cauzele vărsături severe, hipokaliemii severe (exces de diuretice), ingestia
exagerată de substanţe alcaline în suferinţele gastrice cronice___________
e. pH 7.1
PC02 55 mm Hg
HC03- 20 mEq/L
DiagnozaAcidoza respiratorie____________
Cauzele cetoacidoza diabetică (DZ tip I), medicamente care se transformă în
acizi
diaree severă,insuficienţă renală cronică_____________________
SARCINA 2
1. Enumeră substanţele folosite ca anticoagulanți.
Antitrombina II , Heparina , Fifrele de fibrină___________
2.Cum se obţine plasma şi serul din probele de sânge?
Plasma sanguină se obţine prin centrifugarea sângelui proaspăt recoltat pe
anticoagulant, timp de zece minute la 3000 de turaţii/minut. Supernatantul
obţinut este constituit din plasma sanguină, iar sedimentul, din elementele
figurate.Serul sanguin se obţine prin centrifugarea sau decantarea sângelui
proaspăt recoltat fără substanţă anticoagulantă, după ce a fost lăsat să se
coaguleze la temperatura camerei timp de 30 – 60 de minute.
3. Defineşte Hematocritul.
Hematocritul este procentul volumic ocupat de eritrocite in volumul sanguin
4.Notează valorile corecte pentru hematocrit în dependenţă de vârstă şi sex.
Valori normale: 47 ± 5% la bărbaţi 42 ± 5% la femei
Barbați Femei
18 ani + 40-52% 35-47%
11 ani - <18 ani 37-48% 34-44%
5 ani - <11 ani 35-44% 35-44%
1 an- <5 ani 31-44% 31-44%
6 luni - <1 an 31-41% 31-41%
3 luni- <6 luni 29-41% 29-41%
2 luni - <3 luni 28-41% 28-41%
31 zile- <2 luni 33-54% 33-54%
0 - <31 zile 42-64% 42-64%

5.Completează valorile corespunzătoare hematocritului în tabelul următor:

 Tab.5.12

Normovolemie Normocitemică
volumul normal de sange Ht=45
Oligocitemică
Ht=35
Poligocitemică
Ht=58
Hipervolemie Normocitemică
volumul crescut de sange Ht=45
Oligocitemică Ht=35

Poligocitemică Ht=58

Hipovolemie Normocitemică
volumul scazut de sange Ht=45
Oligocitemică
Ht=35
Normocitemică
Ht=48
 SARCINA 3
1. Eritrocitoza, definiţia, cauza, tipurile.
Eritrocitoza este o creștere a globulelor roșii din sânge.
Eritrocitoza primară. Acest tip este cauzat de o problema cu celule
din măduva osoasă, unde sunt produse RBCs. Eritrocitoza primar
este uneori moștenită.
Eritrocitoza secundară. O boală sau utilizarea anumitor
medicamente poate provoca acest tip.
O cauză a eritrocitoza primare este policitemia vera. Această
tulburare face ca măduva osoasă produc prea multe RBC-uri.
Sângele tău devine foarte gros, ca rezultat.
Cauzele eritrocitoza secundare includ: fumat, lipsa de oxigen, cum
ar fi de boli pulmonare sau fiind la altitudini ridicate,tumori,
medicamente, cum ar fi steroizi și diuretice
2. Eritropenia, definiţia, cauza, tipurile.
Scădere considerabilă a numărului globulelor roșii din sânge.
Policitemie primară: policitemia vera; policitemia primară
familială.
Policitemie secundară: eritrocitoza fiziologică/hipoxică, eritrocitoza
nefiziologică.
Policitemie idiopatică.
Cauzele eritroăeniei este insuficienta cardiacă ,boli pulmonare.
3. Anemia, definiţia
Defect al eritrocitelor - pierderea prea rapidă sau producţia prea
lentă a acestora.
4. Completează tabelul ce urmează.
Tab.5.13

Tipul anemiei Cauza anemiei Mecanismul de producere

Anemia aplastică Radiatia gamma
Radioterapia in exces
Substante chimice
industriale
Anemia megaloblastică Vit.B12 Eritrobarii nu pot polifera suficient de
Factorul intrisec din rapid pentru a forma un numar normal
maduva osoasă, de eritrocite,hematiile formate sunt in
Acid folic majoritate supradimensionale,cu
forma bizara si au membrana celulara
fragilă.
Anemia hemolitică 1.Sferocitoza ereditară 1.hematiile sunt foarte mici si
2.Siclemie sferice,neavând forma tipică de discuri
3.Eritroblastoza fetală biconcave.Aceste celule nu pot rezista
la forte de compresiune.
2.eritrocitele au tip anormal de
hemoglobină S ,cand aceasta este
 expusa la concentratii scazută de O2,
ea precipita in interior sub forma de
cristale.
3.hematiile Rh+ ale fatului sunt
atacate de catre anticorpii mamei Rh-.
Acesti anticorpi induc scaderea
rezistentei celulelor.
Anemia hemoragia acută Pierderea de lichid intravascular duce
posthemoragică ruptură de varice la scăderea tensiunii arteriale, cu riscul
esofagiene, de colaps vascular și deces. Există o
ulcere perforate serie de mecanisme compensatorii:
neoplasm tahicardie, devierea irigației sangvine
sarcină extrauterină ruptă spre organele vitale, creșterea
eliberării de oxigen în țesuturi.
Acestea asigură că la o pierdere rapidă
de sânge de circa 20-30% din volumul
circulant, organismul poate funcționa
în continuare. Când sângerarea atinge
40% din volumul sangvin total,
mecanismele compensatorii nu mai
sunt suficiente, cordul nu mai primește
suficient oxigen pentru un travaliu
crescut și începe instalarea șocului.
SARCINA 4
1. Care sunt tipurile de hemoglobină cunoscută, începând cu viaţa embrionară?
Hb + O2 - oxihemoglobina HbO2
Hb + CO2 - carbhemoglobina HbCO2
Hb + CO - carboxihemoglobina HbCO
Methemoglobina – Hb în combinaţie cu metalele grele, oxidanţi
puternici care Fe2+ → Fe 3+
2. Care sunt valorile normale ale concentraţiei sanguine a hemoglobinei?
16 ± 2 g% la bărbaţi
14 ± 2 g% la femei
3. Care este capacitatea de fixare a O2 de către Hb (în condiţii de completă oxigenare)?
Forma combinata cu Hb reprezinta 95% din cantitatea totala de O2
transportata de singele arterial, iar in conditii de efort poate ajunge la 99%.
Datorita Fe divalent, Hb se combina foarte rapid cu O2 (mai putin de 0,1sec),
fiecare dintre cei 4 atomi de Fe2+ ai gruparilor hem putind fixa o molecula de
O2. Fixarea si transportul O2 de catre Hb are loc fara interventie enzimatica
si fara modificarea valentei fierului, fiind un proces de oxigenare si nu de
oxidare. In interactia O2-hem, este vitala proximitatea lanturilor globinice,
histidina fiind aa-ul esential care se leaga de Fe2+ si doneaza sarcinile
negative care stabilizeaza legatura Fe2+ - O2. Histidina este esentiala si
pentru transmiterea catre restul tetramerului de Hb “informatia” despre
legarea sau desprinderea unei molecule de O2 de/de pe Fe2+.
4. Care sunt variaţiile patologice ale concentraţiei de hemoglobină?
Hemoglobinopatiile sunt mutații la nivelul lanțului globinei, cele mai des
întâlnite fiind anemia falciformă (siclemie) și talasemie; tot în cadrul
globinopatiilor sunt și porfiriile, caracterizate de erori în sinteza hemului.
La nivel mai mic se pare că hemoglobina A se combină cu glucoza, pe care o
leagă într-un anumit situs, formînd compusul HbA1c (hemoglobina
glucosilată, sau glicată). Pe măsură ce concentrația glucozei crește , procentul
de HbA trasnformată în HbA1c crește și el. La diabetici, unde glucoza are
valori foarte mari, și compusul tinde către valori mari, procentul său fiind
reprezentativ pentru nivelul glucozei sanguine datorită timpului de viață a
hematiilor 50-55 zile.
5. Explică variaţiile fiziologice ale concentraţiei hemoglobinei în funcţie de vârstă şi sex.
Bărbații și femeile au valori medii diferite ale hemoglobinei în sănătatea
sângelui venos - femeile au un nivel mediu cu aproximativ 12% mai mic decât
bărbații. Este probabil un efect direct al hormonilor sexuali, atât estrogeni cât
și androgeni, asupra eritropoiezei. Cu toate acestea, deoarece nu există nicio
diferență între nivelurile de eritropoietină între sexe, acest efect are loc cel mai
probabil la rinichi, mai degrabă decât la măduva osoasă. Dilatarea
androgenilor si ostrogenilor constrâng microvasculatura renală: dilatarea și
vasoconstricția în vase sub 300 microni în diametru, respectiv, cresc și scad
hematocritul din sânge în arteriole, capilare și venule, modificând eliberarea
de oxigen pe unitatea de masă a celulelor roșii și oferind un mecanism pentru
variația masa de celule roșii fără modificări compensatorii în eritropoieză.
6. Explică variaţiile concentraţiei hemoglobinei în funcţie de altitudine.
S-a dovedit că concentrația hemoglobinei (Hb) și a hematocritului (Hct) cresc
în termen de 24 de ore de la expunerea la altitudine. Stimularea producției de
celule roșii din sânge are loc deoarece celulele sensibile la PO2 din rinichi
stimulează eliberarea de eritropoietină.
Nivelurile mai mici de oxigen la altitudine stimulează eritropoetina ducând la
creșterea globulelor roșii sau a hematocritului. Acest lucru permite în mod
eficient să fie transportat mai mult oxigen la țesuturi. ... Aceasta stimulează
eritropoietina, crescând astfel hematocritul (numărul de globule roșii).
7. Explică modificările concentraţiei hemoglobinei produse de efortul fizic.
În plus, scăderea pH-ului și creșterea temperaturii deplasează curba de
disociere a oxigenului pentru hemoglobină spre dreapta în exercitarea
mușchiului. ... Creșterea fluxului de sânge către mușchi necesită o creștere a
debitului cardiac, care este în proporție directă cu creșterea consumului de
oxigen.
8. În ce situaţii concrete se recomandă determinarea concentraţiei hemoglobinei la un pacient?
Înainte de operație, anemie,transfuzie de singe
9. Ce modificări temporare ale parametrilor eritrocitari crezi că au loc în orele, care urmeză după
ce se donează o unitate (500 ml) de sânge?
_____________________________________________________________________________
_____
_____________________________________________________________________________
_____
10. Cum influenţează numărul de hematii valoarea concentraţiei hemoglobinei?
Culoarea roșie a sângelui se datorează proprietăților spectrale ale ionilor de
fier hemici din hemoglobină. Fiecare globulă roșie umană conține aproximativ
270 de milioane din aceste molecule de hemoglobină. Fiecare moleculă de
hemoglobină poartă patru grupe heme; hemoglobina constituie aproximativ o
treime din volumul total de celule.
11. Care sunt parametrii sanguini, care se modifică în anemii şi, care este sensul acestei
modificări?
Dimensiunea şi încărcarea cu Hb a eritrocitelor, Volumul eritrocitar mediu
(VEM), Hemoglobina eritrocitară medie (HEM), Concentraţia medie a Hb
eritrocitare (CMHbE), Diametrul eritrocitar mediu (DEM), Grosimea
eritrocitară medie (GEM).
12. Analizează şi interpretează următoarele seturi de explorări hematologice la pacienţii P1, P2 şi
P3.
P1: Nr. hematii =___ mil/mm3, Hb = ___ g %, Ht = 40 %, Nr leucocite = ___ % hematii
P2: Nr. hematii = ___ mil/mm3, Hb = ___g %, Ht = 30 %, Nr. leucocite = ___ % hematii
P3: Nr. hematii = ___ mil/mm3, Hb = ___ g %, Ht = 36 %, Nr. leucocite = ___ % hematii
_____________________________________________________________________________
_____
_____________________________________________________________________________
_____
13. Pacientă cu vârsta de ____ ani, prezintă valori ale Hb = ____ g%, Ht = ___33%, E =
___mil/mm3. Sunt valori fiziologice? Recomandă şi alte analize de laborator? Este cazul să
instituieşti vreun tratament?
_____________________________________________________________________________
_____
_____________________________________________________________________________
_____
_____________________________________________________________________________
_____
 SARCINA 5
1. Care sunt valorile normale ale V.S.H. ?
La copii 0-10mm/l ,la barbati cu varsta de până la 50 ani 0-15mm/l, barbati cu
varsta mai mare de 50 ani 0-20 mm/l,femei cu varsta pana la 50 ani 0—20
mm/l,femeile cu varsta mai mare de 50 ani 0-30mm/l
1. Enumeră factorii eritrocitari, care modifică V.S.H.
Nr. morfologic de hematii
Continutul de hemoglobină in eretrocite
1. Explică mecanismul prin care fiecare factor eritrocitar modifică V.S.H.
În condiții non-inflamatorii, concentrația de albumină plasmatică,
dimensiunea, forma și numărul de globule roșii și concentrația de
imunoglobulină pot afecta VSH. Afecțiunile non-inflamatorii care pot cauza
VSH crescută includ anemia, insuficiența renală, obezitatea, îmbătrânirea și
sexul feminin .
2. Enumeră factorii plasmatici, care modifică V.S.H.
Albuminele
Globulinele fibrinogenului
3. Explică mecanismul prin care fiecare factor plasmatic modifică V.S.H.
_____________________________________________________________________________
_____
_____________________________________________________________________________
_____
4. Explică de ce valoarea V.S.H. la bărbaţi este mai mică decât la femei.
La subiecții sănătoși VSH este mai mare la femei decât la bărbați și la ambele
sexe apare o creștere a vârstei. Este bine stabilit că creșterea patologică a VSH
se poate datora creșterii nivelului de fibrinogen. Prezentul studiu a arătat că
la subiecții normali VSH se corelează nu doar invers cu nivelul de
hemoglobină, ci și direct cu nivelul de fibrinogen. Acești doi factori explică
împreună diferența VSH între bărbați și femei și cea mai importantă parte a
creșterii raportului de vârstă . Corelația VSH și concentrația de fibrinogen la
subiecți sănătoși sugerează că variația fiziologică a ESR este determinată de
concentrația de fibrinogen precum și de nivelul de hemoglobină.
5. Explică de ce temperaturile scăzute pot modifica unele componente ale plasmei cu repercusiuni
asupra valorii V.S.H. şi vâscozităţii sângelui.
Se poate aștepta ca temperatura scăzută să crească rezistența la deformarea
globulelor roșii, dar nu se cunoaște efectul unor astfel de modificări asupra
perfuziei microcirculatorii. Volumul celular a reacționat rapid și la
schimbarea temperaturii, temperatura mai mică fiind asociată cu umflarea,
deși acest efect a fost mult redus în plasmă în comparație cu soluția tampon
salină. Rezistența crescută la deformarea celulelor roșii poate afecta
microcirculația la temperatură scăzută, nu există nicio schimbare structurală
care să inducă ocluzia mai dramatică a fluxului. Mai mult, efectul este
comparabil ca mărime cu creșterea prevăzută pentru modificările viscozității
plasmatice și sanguine.
6. Explică cum se modifică valoarea V.S.H. şi valoarea hematocritului în cazul expunerii
organismului la temperaturi crescute.
_____________________________________________________________________________
_____
 _____________________________________________________________________________
_____
7. Explică creşterea valorii V.S.H. în infecţii şi inflamaţii.
_____________________________________________________________________________
_____
_____________________________________________________________________________
_____
10. In cazul infestării organismului cu paraziţi creşterea valorii V.S.H.-ului este specifică?
_____________________________________________________________________________
_____
_____________________________________________________________________________
_____
11. Prezintă şi comentează semnificaţia clinică a valorii V.S.H. în următoarele situaţii.
A. Barbat ___ani, V.S.H.-ul __________mm/ora
_____________________________________________________________________________
_____
_____________________________________________________________________________
_____
B. Femeie ___ani, V.S.H.-ul __________mm/ora
_____________________________________________________________________________
_____
_____________________________________________________________________________
_____
12.Completează tabelul, ce urmează:
 Tab.5.14
Factorii care influenţează V.S.H.
1
2
cresc V.S.H. 3
Factori 4
eritrocitari …
1
2
scad V.S.H. 3
4
…
1
2
cresc V.S.H. 3
Factori 4
plasmatici …
1
2
scad V.S.H. 3
4
…

Factorii care influenţează V.S.H.

Factori Creşterea imunoglobulinelor serice
eritrocitari Cresterea VSH Mielom multiplu , distrucţii celulare
macroglobulinemie
Sistemul imunitar
Scaderea VSH Hipofibrinemie
Policitemia vera
Factori Vasculita alergică
plasmatici Cresterea VSH Vasculită necrozantă
Macroglobulinemie
Nivel redus al proteinelor plasmatice
Scaderea VSH Anemiile hemolitice
Talasemiile
 SARCINA 6
1. Următorii subiecţi au grupele sanguine:
- subiectul 1: 0, Rh D+
______________________________________________________________
- subiectul 2: AB, Rh D+
_____________________________________________________________
- subiectul 3: A, Rh D+
______________________________________________________________
- subiectul 4: A, Rh D-
_______________________________________________________________
- subiectul 5: B, Rh D+
_______________________________________________________________
Să se stabilească cui poate dona sânge fiecare dintre aceşti subiecţi.
1. În tabelul de mai jos înscrie cu DA sau NU compatibilitatea dintre donator şi primitor, în cazul
administrării de plasmă.
Tab.5.16

Pe lamele de mai jos notează serurile adăugate pe fiecare godeu. Haşurează godeurile
corespunzătoare grupelor_______ şi ______ . Argumentează de ce este aglutinare în godeul
respectiv.

_____________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________
_____________________________________________________________
Haşurează godeurile în care ai avut aglutinare la determinarea în laborator a propriei grupe
sanguine.

_____________________________________________________________________________
_______________________________________________
Dintre lamele de mai jos alege-le pe acelea, care corespund grupelor ____ şi ____.

_____________________________________________________________________________
_____
Un subiect cu grupa sanguină ___, RhD____ are nevoie urgentă de transfuzie în cantitate de
cel puţin 1 l de sânge. Ce sânge alegi ? De ce ?
_____________________________________________________________________________
_____
_____________________________________________________________________________
_____
Ce fel de imunoglobuline sunt anticorpii din sistemul Rh? Ce consecinţe are prezenţa lor?
_____________________________________________________________________________
_____
_____________________________________________________________________________
_____
În tabelul de mai jos înscrie cu DA sau NU compatibilitatea dintre donator şi primitor în sistemul
0AB şi Rh.

Tab 1