PARTEA GENERALA

1. Care este obiectul DIP

 solutionarea conflictului de legi
 ce este conflictul de legi: a zis ca vrea sa ii zic si din punct de vedere metaforic ce e
(Raspuns: "o intrebare")
 ce este norma conflictuala
 la ce da nastere elementul de extraneitate
 care este corelatia dintre DIP si DCI: ce e aia corelatia? Vrea sa-i explici concret, eventual
sa-i dai un exemplu cu un contract de vanzare cumparare incheiat intr o firma RO + una
straina si sa-i zici cand si daca intervine DIP si cand vine DCI. M-a intrebat sa-i dau
exemplu pt un raport juridic de DCI. Cand am inceput sa-i dau exemplu pt corelatie cu
contractul, am zis ceva de "raport juridic cu element de extraneitate" si m-a intrebat ce
fel de raport si i-am zis de DCI (asta voia sa auda, ca ambele sunt cu element de
extrainetate deci trb sa specifici de ce fel).
 M-a mai intrebat ce fel de conflicte cunosc: in spatiu, timp si spatiu, mobil, de
competenta (m-a intrebat ce inseamna in concret). 

2. definitia si continutul normei conflictuale:

 accent pe diferenta de nominalizare a normei conflictuale. Facand abstractie de
sinonimia notiunilor, a insistat sa-i explic de ce, pe langa denumirea de "norma de
trimitere", norma conflictuala se mai numeste si "norma de fixare". In afara de explicatia
simpla din carte nu i-am spus altceva, insa dumnealui dorea sa auda ceva mai mult legat
de acest termene. Probabil ar trebui verificata cartea domnului Sitaru.
 A insistat sa-i explic ce este punctul de legatura, in afara de faptul ca acesta
materializeaza legatura din norma conflictuala.

3. Sistemul de drept căruia îi aparține norma conflictuală:

 sistemul de drept al instantei sesizate. Pt ca legea asta o cunoaste judecatorul.
 Ce e lex fori.
 Ce inseamna exceptie de la regula asta? Ca instanta nu va aplica normele
conflictuale din propriul sistem de drept. Un exemplu de exceptie. Am zis despre
retrimiterea de gradul I, am explicat-o si ca e aparenta. De ce e aparenta? Aici important
era faptul ca initial tot normele conflictuale din sistemul de drept al instantei au trimis la
sistemul de drept care retrimite (nu conteaza unde retrimite acesta) și tribunalul arbitral
ad-hoc- aici i-am dat explicația din carte, dar nu a părut prea mulțumit)
 Trebuie neapărat să spuneți că instanța aplică norma conflictuală. Va întreba: cum
reformulați întrebarea mai personificat?

4. Comparație între norma de aplicație imediată și norma conflictuală:

 ce face norma conflictuala, ce inseamna conflict de legi
 exemplu la norma de aplicație imediata:  cel reglementat de legea 105/1992 cu
casatoria confesionala in strainatate. Casatoria cetateanului roman aflat in strainatate
poate fi incheiata doar in fata agentului diplomatic sau autoritatilor competente. M a
intrebat care este legea aplicabila formei casatoriei. Pe cine intereseaza ca norma de
aplicatie imediata apartine lex fori: Raspunsul trebuia sa arate ca in cazul asta, casatoria
se incheia valabil in tara straina, dar nu era recunoscut in Romania.
 de ce facem o comparatie: se aseamănă si exista riscul sa fie confundate. Apoi i am spus
care sunt diferentele si asemanarile.

5. Calificarea și conflictul de calificări

 de ce facem calificarea, nu in functie de ce lege facem, ci de ce o facem - raspunsul pe
care il voia era ceva de genul: pentru ca avem mai multe legi conflictuale aplicabile; in
functie de calificarea pe care o dam...daca calificam notiunea ca fiind de capacitate sau
de forma..etc )

6.legea de pe care se face calificarea:

 regula (dp lex fori)
 def calificarii
 de ce se fac calificarea: pt identificarea NC, pt ca avem mai multe NC, ex cu prescriptia,
pt ca nu cunoastem NC
 scopul ei: facem calificarea pentru a vedea care norma conflictuala din sistemul de drept
al forului se aplica efectiv in acel caz.
 mi-a spus sa aplic mecanismul in speta cu testamentul olandezului. Ceea ce vrea sa auda
e ca indiferent de cum ar fi calificat instanta franceza notiunea de testament olograf, ar
fi aplicat propriile norme conflictuale, in calitate de instanta sesizata. 

7. Retrimiterea în dreptul român

 conflict negativ de nc + nc a forului trimite la intregul sistem de drept strain, deci inclusiv
la nc ale sale
 ce este conflictul negativ de nc, daca exista conflict pozitiv de nc, cum se solutioneaza
acesta, in ce situatie nu ar exista conflict (cand nc ale sistemelor de drept aplicabile au
acelasi punct de legatura + un exemplu)
8. Titlul cu care se aplică dreptul străin în România
 de ce se aplica ca element de drept, de ce a ales legiuitorul sa reglementeze asa? Ca sa ii
usureaza situatia strainului care, intr-un eventual proces, nu trebuie sa faca singur proba
dreptului strain. 
 ce este elementul de fapt, dar nu a vrut o definitie, ci a vrut sa i spun ca in cazul
elementului de fapt instanta nu poate face proba si nu-l poate invoca
 de ce ar alege unele state sa considere dreptul strain ca element de fapt: ca sa
degreveze instantele de povara probei.
 care e interesul statului in a alege ca dreptul străin sa se aplice ca element de drept: pt a
fi mai atractiva legea instanței sesizate pentru cei care introduc o acțiune in fața
acesteia, știind ca li se va ușura sarcina probei, spre deosebire de statele in care aplica
dreptul străin ca element de fapt, unde întreaga proba ii incumba persoanei interesate
 legiuitorul roman a ales ca dreptul strain sa se aplice cu titlu de element de drept pt ca
asa ofera siguranta cetateanului strain ca sistemul romanesc ofera aceeasi putere legii
straine (cand este incidenta) ca legii romane si il stimuleaza sa vina in ro. Sa faca
investitii stiind ca este protejat in acest fel

9. Căile de atac în cazul greșitei aplicări/interpretări a legii străine

 intrebarea incuietoare a fost despre elementul de fapt si elementul de drept - raspunsul
era la pag. 46 si 47 din carte la Cui incumba sarcina probei)
 de ce sunt aceleasi ca in cazul gresitei aplicari/interpretari a legii interne (pt ca legea se
aplica cu titlul de element de drept)
 de ce RIL ul nu poate fi folosit (scop diferit + oricum nu ar mai putea afecta litigiul în
discuție).
 cum ajungem să folosim o cale de atac? prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești (nu
dorește să prezentați tot parcursul, nu porniți de la deducerea unui proces privind un
raport juridic cu element de extraneitate în fața instanțelor române etc.)

10. Proba legii străine și imposibilitatea de probare a legii străine

 De ce facem proba legii straine? Pt ca nu ii stim continutul. "pentru a dovedi existența si
conținutul acesteia"
 In rest intrebari normale din curs de ex cu ce titlu aplicam legea straina
 de ce mijlocul direct de probare, care consta in culegerile de jurisprudența, este atat de
important si raspunsul corect era: "pentru ca exista sisteme de drept in care
jurisprudența reprezintă principalul izvor de drept, cum e dreptul anglo-saxon"
14. Caracterele ordinii publice DIP Trebuie explicat fb caracterul de excepție de la regula. Cum
se invocă ca o excepție de procedura. Ce e excepția in concret si ce face judecatorul.

15. Comparație între ordinea publică de DIP și ordinea publică de drept intern.

 daca sunt doua ordini diferite

 de ce ordinea publica de drept international privat are o sfera mai restransa decat
ordinea publica interna

16. Sfera ordinii publice în cazul conflictului de legi în spațiu și a conflictului de legi în timp și
spațiu.

 M-a intrebat ce e ordinea publica, ce face ea

 intre ce se naste conflictul
 limitele pe care le impune ordinea publica in ambele situatii de conflict
 definiția fiecărui tip de conflict și exemple pentru fiecare in parte. 
 care este relevanța ordinii publice de drept privat roman in cadrul conflictelor (voia sa
precizezi ca problema respectării ordinii publice intervine doar dacă una dintre părțile
raportului juridic are cetățenie română sau dacă raportul respectiv se naște pe teritoriul
României)
 sfera ordinii publice in cadrul conflictului in timp și spațiu este mai restrânsă, întrucât se
cere doar recunoașterea efectelor unui raport juridic născut pe teritoriul altui stat, astfel
ca raportul a trecut deja prin filtrul legiuitorului din statul respectiv (fiecare stat are
propria lui ordine publica) și nu este necesar sa se cenzureze din nou ce s-a cenzurat
deja in statul străin.
 Care sunt partile in cazul conflictului de legi in timp si spatiu? Legea susceptibila de a se
aplica in statul unde s-a nascut raportul juridic si legea susceptibila de a se aplica in
statul in care se cer recunoscute efectele
 A insistat enorm pe sfera ordinii publice, pe motivul pentru care difera si a cerut sa ii
explic pas cu pas exemplul din carte referitor la casatoria cu un poligam 

38. Recunoașterea drepturilor dobândite în străinătate. A solicitat sa reformulez subiectul.

Raspunsul era conflictul de legi in timp si spatiu. Definitia conflictului si cum se deosebeste de
conflictul in timp si sa dau exemple de la ambele conflicte de legi. Abia apoi am spus conditiile
de recunoastere.

18. Condițiile fraudei la lege

 de ce trebuie sa fie un mijloc de dip privat licit

  La prima conditie si anume existenta manifestarii de vointa a partilor in sensul deplasarii
punctului de legatura, m-a intrebat care parti, iar raspunsul era ca poate fi si doar o
parte. 

19. Sancțiunea fraudei la lege

 cand/de ce intervine inopozabilitatea/nulitatea actului

20. Domeniile de aplicare a fraudei la lege și modalitățile legale de reprimare a acesteia.

 raspunsul pe care il asteapta este ca se va aplica aceeasi lege, indiferent cum se schimba
punctul de legatura mobil.
 Unde intalnim frauda? In raporturile juridice carora li se aplica norme conflictuale cu
punct de legatura mobil
 enumerat cele 4 domenii din carte + exemple
 prevederile prin care e reprimata nu se refera la sanctiuni, ci la faptul ca in unele
domenii legiuitorul a observat ca frauda se regaseste frecvent, asa ca a reglementat
niste masuri pt prevenirea fraudei (v. art. 2639, 2617 C.civ.)
 in sala am fost toti intrebati desi nu era subiectul nostru care sunt masurile represive la
frauda la lege: raspunsul care i-a placut a fost ca: legiuitorul si-a dat seama care sunt
punctele mobile pe care partile pot sa le schimbe cu usurinta si tocmai acolo a
reglementat mai drastic: ex sediul real, forma actului. Nota BENE la divort nu mai e ok! a
se vedea in carte cu legea 105 + s-a liberalizat in dr romanesc. si ca asta s-a facut si prin
oferirea posibilitatatii partilor de a alege legea aplicabila divortului (una dintre cele 4)

21. Efectele fraudei la lege.

22. Comparație între frauda la lege și ordinea publică de drept internațional privat.

 am inceput sa zic de deosebiri (conventie a partilor, unde m-a intrerupt si mi-a zis sa dau
exemplu de frauda la lege la act unilateral - dupa ce mi-am dat seama ce prostie am
spus cand am zis donatia, am rectificat si am zis testamentul, a zis ca nu se poate la
testament, pana la urma am zis de sediul social al unei societati; a acceptat exemplul,
dar ar fi vrut sa auda schimbarea cetateniei)
 care e rolul instantei la frauda si ordine
 ce au cele doua in comun: inlocuirea unui sistem cu un altul, cu detaliile necesare;

23. Comparație între frauda la lege și simulație

 care este scopul comun al celor 2 institutii? Ambele inlatura de la aplicare un sistem de
drept/ o lege.
  Mi s-a cerut un exemplu de simulație prin care să se înlature de la aplicare o lege: o
donatie deghizata in vanzare nu mai trebuie sa respecte conditiile cerute de lege in cazul
donatiei.
 Care este deosebirea semnificativa intre cele doua, mi s-a cerut in concret exemplul din
carte cat priveste stabilirea sediului persoanei juridice in strainatate: la frauda este o
operatiune concreta, se stabileste in mod real sediul in strainatate pt a se sustrage de la
aplicarea legii, in timp ce la simulatie este o operatiune fictiva, se stabileste in mod fictiv
sediul in strainatate, dar el in realitate exista in statul initial. 

31. Conflictul mobil de legi def. exemple concrete pentru fiecare dintre cele 4 situatii

33. Legea aplicabilă căsătoriei

34. Legea aplicabilă relațiilor patrimoniale dintre soți

 corelatia intre "efectele patrimoniale ale casatoriei" si regimurile matrimoniale, a

insistat destul de mult; de ce are legatura cu subiectul si regimurile matrimoniale.
 M a intrebat la ce se refera subiectul, i am zis ca la efectele casatoriei, i-a placut.
 Pe langa legea aplicabila aici voia sa ii povestesc si despre regimurile matrimoniale ce le
ce aplica lor.
 Trebuie sa stiti bine si diferentele dintre regulamentele comunitare ca poate intreba si
chestii care nu au legatura cu subiectul.

35. Legea aplicabilă divorțului

 ce e divortul
 daca mi se pare bine ca partile pot alege una din cele 4 legi: partile pot alege legea
aplicabila datorita faptului ca s a liberalizat in sensul ca partile au posibilitatea de a alege
si autoritatea care sa pronunte divortul (notar, instanta judecatoreasca sau ofiterul de
stare civila)
 A vrut sa știe sursa reglementării (Regulamentul Roma III), diferenta ca tip de
reglementare intre Roma I și II pe de-o parte și Roma III pe de altă parte (dintre cele 3
regulamente, doar Roma III conține norme de competență)
 legile pt care soții pot să opteze (exprimate complet și în ordinea lor).
 corelatia dintre NCC si Roma III in acest domeniu. Raspuns: Roma III reitereaza in
totalitate dispozitiile prevazute in NCC. Aceasta pentru ca si NCC a preluat dispozitiile
din Proiectul care a stat la baza regulamentului. Rezulta ca reglementarile sunt identice,
dar a insistat foarte mult sa precizez motivul.

36. Legea aplicabilă filiației copilului din afara căsătoriei:

  ce e filiatia
 exemplu de actiune (act in stabilirea paternitatii)
 de ce prezinta importanta (in cazul meu, instanta trebuie sa identifice lg aplicabila, pt ca
tatal si copilul pot avea cetatenii diferite)
 Ce problemă ar putea aparea în cazul filiației? R: De exemplu, copilului i-ar putea fi
schimbată cetățenia. Î: Păi și care e problema? Voia să îi răspund că ar putea apărea un
conflict de legi. Mi-a spus să creez un conflict de legi. R: În cazul acțiunii în stabilirea
paternității, copilul și tatăl au cetățenii diferite.
 Care este legea? Care este relevanta? Care este raportul de drept international aici? De
ce este important?

37. Adopția:

 Mi-a cerut sa explic de ce trebuie indeplinite cumulativ conditiile: pt a oferi protectie

sporita adoptatului si trb sa dai rpd tu un exemplu inainte sa intrebe ceva
 a vrut doua exemple pentru:

a) prevedere din legea adoptatorului, restrictiva pentru adoptator, dar totusi benefica pentru
adoptat
b) prevedere din legea adoptatului, restrictiva pentru adoptat, dar totusi benefica pentru el: in
l. Adoptatului copilul poate sa fie adoptat doar peste 3 ani si in legea adoptatorului sa fie peste
12 ani. Aici urmeaza intrebarea: asta nu poate sa fie interpretat ca o piedica impotriva adoptiei
(nu e mai bine sa il ajuti sa fie adoptat)? nu, ne imaginam ca in statul adoptatorului se practica
transplanul ilegal de organe si legiuitorul a simtit ca o varsta mai mare a copilului va ingreuna
procesul.

39.Recunoasterea hotararilor pronuntate in strainatate:

 diferența esentiala intre regulamentul 44 si NCPC.

 condițiile din NCPC.

39. Legea aplicabilă vânzării: m-a intrebat destul de mult despre criteriul controlului- despre
conv de la washington si sa explic in concret in fata icsid-ului cum se aplica acest criteriu.
raspunsul era ca o peroana juridica de nationalitate romana (un SRL de ex care apartine de
Ferrari Uganda- dar trebuie neaparat sa aiba pers juridica), desi nu poate introduce la ICSID o
actiune impotriva statului roman (doar investitorii straini pot face asta), se poate dovedi ca de
fapt societatea romana este controlata de societatea Ferrari Uganda care are alta nationalitate
decat cea romana si atunci poate fi subiect de sesizare a ICSID-ului. este situatia unui grup de
societati. sper ca am fost coerenta.
(aici a intrebat care este actul care reglementeaza contractul...Roma I si apoi a intrebat de ce
exista acest regulament..raspunsul era pentru o reglementare unitara a NC europene)

PARTEA SPECIALA

40. Norma conflictuală privind statutul persoanei fizice

41. Legea aplicabila capacitatii persoanei fizice

 cetatenia, de ce s-a ales cetatenia ca punct de legatura, argumente in favoarea acestei

alegeri
 de ce legiuitorul nostru a ales drept punct de legatura cetatenia si nu resedinta. Daca ma
intrebati pe mine, ar fi mai ok resedinta, ce a fost in mintea legiuitorului? Eu i-am zis ca a
dorit sa ofere mai multa protectie cetatenilor sai, ca resedinta e mai usor de schimbat
etc. A fost ok nu m-a corectat aici.

42. Teoria interesului național

43. Legea aplicabilă persoanei juridice:

 aici ar fi vrut sa îi spun detaliat faptul ca este cea care guvernează statutul organic (asta
fiind legătura normei juridice, iar punctul de legătură e sediul). Ce e sediul? Unde e
sediul? (aici l-am intrebat daca se refera unde e trecut sediul si a zis ca da; i-am spus ca
in contractul de societate si a raspuns: "mda, in actul constitutiv". Ce e sediul real?
 Ce alt criteriu in afara de sediul social se mai foloseste? Criteriul controlului. Ce
inseamna criteriul controlului mai exact? Aici nu mai stiu raspunsul exact, dar era ceva
de genul: inseamna ca legea aplicabila e cea a statului unde se exercita controlul
persoanei juridice (ca acest control se materializeaza in diferite forme, cum ar fi luarea
de decizii, e altceva)
criteriul controlului – reglementat in art. 25 din Conventia de la Washinghton din 1965
pentru reglementarea diferendelor relative la investitii ratificata de Romania in 1975.
Acest art. Spune: O persoana juridica care poseda nationalitatea statului parte la care
litigiul cu privire la o investitie poate fi considerata de partile litigante ca apartinand unui
alt stat din cauza controlului exercitat asupra ei de catre interese straine. Exemplu:
asadar, o persoana juridica cu sediul pe teritoriul Romaniei, dar la care toti actionarii
sunt straini, organele de conducere sunt in strainatate (nu ne gandim la frauda la lege).
 In principiu controlul se aplica in zonele sensibile, cand statul  urmareste sa nu se
realizeze acte de persoane dintr-un stat inamic.

44. Domeniul legii aplicabile persoanei juridice

45. Statutul real al bunurilor + excepții de la aplicarea legii situarii bunurilor

46. Domeniul de aplicare a legii statutului real al bunurilor:

 ce inseamna statut = totalitatea legilor care reglementeaza bunurile

 m a intrebat daca drepturile nu sunt bunuri, dupa ce i am zis subiectul propriu-zis. I am
zis ca asa e potrivit sistemului nostru de drept, dar ca nu cunoastem reglentarea straina
si a fost multumit.

47. care e legea aplicabila creantei si legea de la dr de creatie intelectuala

17. Legea aplicabilă succesiunii

25. Legea aplicabilă condițiilor de formă ale actului juridic

26. Lex causa privind actele juridice

27. Legea aplicabilă condițiilor de fond ale actului

 de ce lex voluntatis e mai favorabila pentru parti

 ce fel de acte intra in sfera de reglementare a regulamentului Roma I

28. Limitele lui lex voluntatis:

 nu exista o reglementare; limitele sunt stabilite de principii ale dip: ordinea publica a dip
si frauda la lege; judecatorul chemat sa aplice legea poate aplica o alta lege daca este
ales un sistem de drept care nu reglementeaza raportul lor juridic.

24. Domeniul de aplicare a legii contractului

 ce e ala domeniu de aplicare+enumerarea materiilor prezentate in carte la actul juridic +

relatia dintre contract si raportul juridic = contractul e izvor pentru raportul juridic
 intrebat ce a fost in mintea legiuitorului cand a elaborat regulamentul Roma I (mda...)
Raspunsul este ca regulamentul, prin intermediul normelor conflictuale, ofera o
reglementare unitara a anumitor raporturi juridice pe teritoriul UE

29. Determinarea legii aplicabile actului juridic după criterii obiective:

  a precizat ca la subiectul asta vrea sa incepem cu distinctia dintre ceea ce reglementeaza
Roma 1 si Codul civil

30. Legea aplicabilă contractului de muncă

32. Legea aplicabilă delictului In principiu, de Roma II, care reprezintă sediul materiei și de
legile prevăzute in carte : legea locului producerii prejuciului, etc