Teste Simu

Diagnosticul diferențial în sindromul de condensare pulmonară
1. Debutul brusc cu tuse seacă, ulterior expectoraţie, des spută ruginie, durere pleuretică,
frisoane, febră până la 40 C, semne clinice de condensare pulmonară cu matitate, crepitaţie şi
suflu tubar sunt caracteristice pentru:
A. - pneumonia francă lobară
B. - bronhopneumonie
C. - pneumonia interstițială
D. - pneumonia la persoanele cu imunitatea compromisă
E. - iInfiltratul pulmonar eozinofil
2. Opacitatea omogenă pe clișeul radiologic al plămânilor, de intensitate subcostală, bine
delimitată, cu topografie lobară sau segmentară este caracteristică pentru:
D. - pneumonia la persoanele cu imunitatea compromisă
E. - infiltratul pulmonar eozinofil
3. Pneumonia francă lobară cel mai frecvent este cauzată de:
A. - Klebsiella pneumoniae
B. - Streptococcus pneumoniae
C. - Legionella pneumophila
D. - Pneumocystis jiroveci
E. - Streptococcus pyogenes
4. Pneumonia cu Pneumocystis jirovecii se întâlnește mai frecvent la subiecții cu:
A. - SIDA
B. - diabet zaharat
C. - insuficiență renală cronică
D. - insuficiență cardiacă
E. - bronhopneumopatie obstructivă cronică
5. Ce tumoare se dezvoltă intrabronşic, nu produce o imagine proprie vizibilă radioscopic,
este foarte vascularizată, sângerează uşor şi poate produce hemoptizie?
A. - hamartomul
B. - adenomul bronşic
C. - fibromul
D. - miomul
E. - lipomul
6.
1
6. Imaginea radiologică este caracteristică pentru:
A. - bronhopneumonie
B. - pneumonia interstițială
C. - pneumonia franca lobară
D. - pneumonia atipică
E. - tuberculoza pulmonară infiltrativă
7. Aflarea într-un spațiu cu aer condiționat sau la piscină poate cauza pneumonii predominant
prin:
A. - anaerobii
B. - bacilii Gram negativi
C. - Chlamydophila psittaci
D. - virusuri
E. - Legionella spp
8.

A. - pneumonie francă lobară
2
C. - abces pulmonar
D. - tuberculoză fibro-cavitară
E. - edem pulmonar
9. Infiltratul pulmonar localizat în părţile apicale şi posterioare ale plămânului se întâlnește
mai des în:
D. - tuberculoza pulmonară
E. - infiltratul pulmonar eozinofil
10.

C. - pneumonie interstiţială (atipică)
D. - abces pulmonar
E. - tuberculoză fibro-cavitară
11. Radiologic: opacitate sau opacităţi de dimensiuni diverse, rău delimitate, în unul sau
ambii câmpi pulmonari sunt caracteristice pentru:
C. - abcesul pulmonar
D. - tuberculom
E. - revărsatul pleural
12. Factorul ce prezintă o asociaţie polimicrobiană, este caracteristic pentru:

3
C. - infiltratul pulmonar eozinofil
D. - tuberculom
E. - atelectazia pulmonară
13.
13. În imagine este prezentat clișeul radiologic al unui pacient cu:

C. - abcese pulmonare multiple
D. - pneumonie interstițială
E. - infiltrat pulmonar eozinofil
14.

B. - pneumonia interstițială
C. - pneumonia franca lobară
D. - pneumonia atipică
E. - tuberculom
4
15.

A. - abcesul pulmonar
B. - pneumonia franca lobară
C. - tuberculoza miliară
D. - adenomul bronșic
E. - tuberculom
16.
16. Imaginea radiologică este suspectă pentru:

A. - abcesul pulmonar
B. - infarctul pulmonar
E. - tuberculom
5
17. Junghiul toracic este caracteristic pentru:
B. - pneumonia francă lobară
E. - tuberculom
18. Ralurile crepitante în plămâni sugerează:
A. - alveolită
B. - astm bronșic
C. - bronhopneumopatie obstructivă cronică
D. - adenom bronșic
E. - tuberculom
19. Сavitatea cu conţinut hidroaeric şi nivel de lichid în imaginea radiologică este
caracteristică pentru:
B. - carcinomul bronșic
C. - abcesul pulmonar
D. - eozinofilia pulmonară
E. - sarcoidoză
20. Pneumonia cu evoluție severă la pacienţii cu imunosupresie profundă, de exemplu la cei
cu SIDA (sindromul imunodeficienței umane dobândite), cel mai de e cauzată de:
A. - Haemophilus influenzae
B. - Moraxella catarrhalis
C. - Pneumocystis jirovecii
D. - Chlamydophila psittaci
E. - Staphylococcus aureus
21. Cancerul bronho-pulmonar cel mai des (în mai mult de 90%) are punct de plecare în:
A. - celulele bronşice
B. - celulele parenchimului pulmonar
C. - celulele vaselor limfatice
D. - celulele vaselor sangvine
E. - celulele traheei
22. Sindromul de condensare pulmonară apare când aerul din alveole este înlocuit de:
A. - lichid şi fibrină (în pneumonie)
B. - sânge (infarctul pulmonar)
C. - ţesut conjunctiv (pneumoscleroză)
D. - ţesut tumoral (tumori maligne sau benigne, metastaze)
E. - lichid pleural (revărsat pleural)
23. Sindromul de condensare pulmonară în pneumonia francă lobară se manifestă prin:
A. - dispnee de tip polipneic, intensitatea căreia poate varia de la absenţa ei până la
manifestare foarte pronunţată
6
B. - dispnee expiratorie, intensitatea căreia poate varia de la absenţa ei până la
manifestare foarte pronunţată
C. - accentuarea transmiterii vibraţiilor vocale în zona afectată (accentuarea
freamătului pectoral)
D. - submatitate sau matitate în zona afectată
E. - suflu tubar, bronhofonie accentuată, raluri crepitante
24. Indicați cauzele posibile de dezvoltare a infiltratului pulmonar eozinofil:
A. - invaziile parazitare
B. - acţiunea medicamentelor şi altor substanţe chimice
C. - astmul bronşic
D. - bronhopneumopatia obstructivă cronică
E. - afecţiunile sistemice ale ţesutului conjunctiv
25. Cele mai frecvente organe în care metastazează cancerul bronho-pulmonar sunt:
A. - creierul
B. - oasele
C. - ficatul
D. - suprarenale
E. - miocardul
26. Pneumonia interstiţială (atipică):
A. - se caracterizează prin afectarea interstiţiului pulmonar (infiltrate celulare) cu
interesarea slabă a alveolelor (exsudat alveolar)
B. - mai des este cauzată de Streptococcus pneumoniae
C. - mai des este cauzată de micoplasmă, clamidii, rikketsii, virusuri
D. - de regulă afectarea pulmonară este unilaterală
E. - de regulă afectarea pulmonară este bilaterală
27. Agenții etiologici potențiali ai pneumoniei la alcoolici sunt:
A. - Streptococcus pneumoniae
B. - anaerobii
C. - bacillii Gram negativi (mai frecvent Klebsiella pneumoniae)
D. - Staphylococcus aureus
E. - clamidiile
28. Radiografia pulmonară în tuberculoză poate să prezinte:
A. - infiltrat sau infiltrate
B. - opacităţi nodulare mai mult sau mai puţin confluente
C. - cavităţi (caverne)
D. - opacităţi liniare dispuse peri- şi infrahilar
E. - hipertransparență pulmonară
29. Semnele clinice de diagnostic ale emboliei pulmonare sunt:
A. - dispnea, polipnea, tusea, hemoptizia
B. - bradicardia, sincopa, anxietatea
C. - simptomele congestive cardiace drepte
D. - simptomele congestive cardiace stângi
E. - palpitațiile, tahicardia și anxietatea
7
30. Diagnosticul de tromboembolism pulmonar poate fi confirmat prin:
A. - angiografie pulmonară prin tomografie computerizată
B. – creșterea nivelului fibrinogenului seric
C. - scintigrafie pulmonară de ventilație-perfuzie
D. – creșterea proteinei C-reactive
E. - electrocardiografie
31.
32. În imaginea morfopatologică sunt prezentate:

A. - Nr. 1 = pneumonie francă lobară
B. - Nr. 1 = bronhopneumonie
C. - Nr. 1 = Infiltrat pulmonar eozinofil
D. - Nr. 2 = bronhopneumonie
E. - Nr. 2 = pneumonie francă lobară
33. Pneumoniile la persoanele cu cavitatea bucală nesanată și în aspirația masivă (dereglări de
conștiință) sunt cauzate predominant de:
A. - anaerobii
B. - bacilii Gram negativi
C. - Chlamydophila psittaci
D. - virusuri
E. - rikketsii
34. Infiltratul pulmonar eozinofil:
A. - poate evolua asimptomatic şi fi o descoperire radiologică
B. - poate evolua cu febră, indispoziţie, cefalee, transpiraţii nocturne, tuse, spută gălbuie,
dispnee, semne fizice de condensare pulmonară
8
C. - poate evolua cu febră, tuse, hemoptizie sau spută ruginie, dispnee, semne fizice de
condensare pulmonară
D. - se manifestă radiologic prin opacităţi pulmonare rău delimitate, de intensitate
moderată, migratoare
E. - se manifestă prin eozinofilie în sângele periferic
35. Ce maladii frecvent se manifestă prin hemoptizie?
B. - bronhopneumonia
C. - carcinomul bronșic
D. - tromboembolismul pulmonar
E. - tuberculoza pulmonară
36. Pneumonia interstiţială (atipică) mai des este cauzată de:
A. - micoplasmă
B. - clamidii
C. - rikketsii
D. - virusuri
E. - bacili gram negativi
37. Tuberculoza pulmonară, în funcție de formă, se manifestă radiologic prin:
A. - infiltrat sau infiltrate pulmonare
B. - opacităţi nodulare mai mult sau mai puţin confluente
C. - cavităţi (caverne)
D. - opacitate omogenă, de intensitate subcostală, bine delimitată, cu topografie lobară
E. - hipertransparență pulmonară
38. Carcinomul bronșic poate să se manifeste clinic prin:
A. - tuse
B. - hemoptizie
C. - durere toracică
D. - dispnee
E. - raluri crepitante
39. Carcinomul bronșic metastazează mai frecvent în:
A. - pericard
B. - creier
C. - oase
D. - ficat
E. - suprarenale
40. Cauzele infiltratului pulmonar eozinofil pot fi:
A. - invaziile parazitare
B. - acţiunea unor medicamente sau substanţe chimice
C. - astmul bronşic
D. - afecţiunile sistemice ale ţesutului conjunctiv
E. - tromboembolismul pulmonar
41. Tusea seacă sau cu expectoraţie mai mult de 3 săptămâni și hemoptizie ne sugerează:
9
B. - carcinom bronșic
C. - tuberculoză pulmonară
D. - eozinofilie pulmonară
E. - sarcoidoză
42. Care sunt factorii de risc pentru cancerul bronho-pulmonar?
A. - consumul excesiv de alcool
B. - fumatul
C. - asbestul
D. - vârsta mai mare de 50 ani
E. - hipercolesterolemia
43. Dereglarea de tip restrictiv a ventilației pulmonare apare în:
A. - astmul bronșic
B. - fibroza pulmonară idiopatică
C. - pneumonie
D. - silicoză
E. - bronhopneumopatie obstructivă cronică
44. Pneumonia nosocomială cu debut tardiv mai des este cauzată de:
A. - Mycoplasma pneumoniae
B. - bacili Gram negativi
C. - Streptoccocus pneumoniae
D. - Pseudomonas aeruginosa
E. - Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA)
45. Pneumonia cu Pseudomonas aeruginosa se caracterizează prin:
A. - evoluţie ușoară
B. - evoluţie gravă
C. - tendinţă spre diseminaţie şi abcedare
D. - tendinţă spre complicaţie cu piopneumotorax
E. - vindecare rapidă
46. Pneumonia cu Klebsiella pneumoniae şi alţi bacili gram negativi:
A. - cauzează pneumonii cu evoluție usoară
B. - cauzează pneumonii deosebit de grave
C. - evoluează cu tendinţă la supuraţie, necroză şi cronizare (abcese, bronşiectazii)
D. - are un aspect radiologic ce constă din opacităţi multilobulare confluente cu
microclarităţi (abcese) în interior şi localizare frecventă în lobul superior drept
E. - are un aspect radiologic asemănător cu cel din bronhopneumonia uzual
47. În pneumonia cauzată de bacili gram negativi:
A. - complicaţiile sunt rare
B. - complicaţiile sunt frecvente
C. - letalitatea este mică
D. - letalitatea este de 20-50 %
E. - aspectul radiologic constă din infiltratele (opacităţi) confluente ce se necrotizează
din prima zi
10
48. Pneumoniile micotice apar pe fond de:
A. - avitaminoză
B. - tratament antibacterian de durată
C. - terapie de durată cu citostatice
D. - tratament de durată cu doza mari de statine
E. - intoxicație cu ciuperci
49. Prin ce se caracterizează pneumonia cu Pneumocystis jiroveci?
A. - prin dispnee şi tuse neproductivă care durează mai multe săptămâni, febră,
adenopatii generalizate
B. - are o evoluţie gravă şi pronostic rezervat
C. - are o evoluţie ușoară și pronostic favorabil
D. - radiologic – anomalii variabile: infiltrate interstiţiale difuze bilaterale, noduli
pulmonari, formaţiuni chistice, caverne, pneumotorax etc.
E. - radiologic – opacitate omogenă, de intensitate subcostală, bine delimitată, cu
topografie lobară sau segmentară
50. Infiltratul pulmonar eozinofil se caracterizează prin următoarele:
A. - poate evolua asimptomatic şi fi o descoperire radiologică
B. - poate evolua сг febră, indispoziţie, cefalee, transpiraţii nocturne, tuse, spută gălbuie,
dispnee
C. - radiologic – opacitate omogenă, de intensitate subcostală, bine delimitată, cu
topografie lobară sau segmentară
D. - radiologic – prin opacitate sau opacităţi pulmonare rău delimitate, de intensitate
moderată, migratoare
E. - eozinofilie în sângele periferic
51. Pneumonia cu Legionella spp este favorizată de:
A. - vârsta până la 40 de ani
B. - contactul cu sisteme de condiționare a aerului
C. - contactul cu apa din piscine
D. - bolile cronice insotite sau nu de imunodeficiență
E. - sexul feminin
52. Despre pneumonia comunitară sunt adevărate urmatoarele:
A. - sunt dobândite în afara spitalului
B. - survin la pacienții ce nu au fost spitlizați cu 14 zile înainte de debutul pneumoniei
C. - debutează la mai mult de 72 de ore după momentul internării
D. - apar la persoane ce au fost internate pentru altă boală
E. - debutează în primele 48 de ore după spitalizare
_______________________________________________________________________
Diagnosticul diferențial în sindromul bronhoobstructiv

1. În diagnosticul diferențial al bronhopneumopatiei obstructive cronice și astmului bronșic
poate fi utile următoarele investigații:
11
A. - testul de bronhodilataţie
B. - testul de bronhoconstricție
C. - testul de mers pe jos timp de 6 minute
D. - scara Borg
E. - indicele fumătorului
2. Respirația aspră cu expir prelungit, cu raluri uscate ronflante şi sibilante sunt semne de:
A. - condensare pulmonară
B. - obstrucție bronșică
C. - inflamație bronșică
D. - hodrotorax
E. - inflamație alveolară
3. În baza cărei investigații putem evalua severitatea astmului bronșic?:
A. - hemoleucograma
B. - valoarea volumului expirator maxim în prima secundă
C. - radiografia toracică
D. - analiza sputei
E. - electrocardiograma
4. Dispneea inspiratorie este caracteristică pentru:
B. - bronhopneumopatia obstructivă cronică
C. - mucoviscidoză
D. - alveolită
E. - carcinomul bronșic
5. Ce investigație permite diferențierea astmului bronșic și bronhopneumopatiei obstructive
cronice?
A. – radiografia torcelui
B. - spirografia
C. - tomografia computerizată
D. - rezonanța magnetică nucleară
E. – ultrasonografia toracelui
6. Pentru astmul bronșic este caracteristică:
A. – obstrucția bronșică ireversibilă
B. - obstrucția bronșică reversibilă
C. - dereglarea restrictivă ireversibilă a ventilației pulmonare
D. - dereglarea restrictivă reversibilă a ventilației pulmonare
E. - dereglarea mixtă a ventilației pulmonare
7. Pentru bronhopneumopatia obstructivă cronică este caracteristică:
A. - obstrucția bronșică ireversibilă
B. - obstrucția bronșică reversibilă
C. - dereglarea restrictivă ireversibilă a ventilației pulmonare
D. - dereglarea restrictivă reversibilă a ventilației pulmonare
E. - dereglarea mixtă a ventilației pulmonare
12
8. Expectorația de spută în cantitîți mari este caracteristică pentru:
A. - bronhopneumopatia obstructivă cronică
B. - astmul bronșic
C. - bronșiectazii
D. - piopneumotorax
9. Sputa vâscoasă, gelatinoasă, albicioasă este caracteristică pentru:
C. - bronșiectazii
D. - piopneumotorax
10. Pentru ce maladie este caracteristică hemoptizia?
C. - carcinomul bronșic
D. - piopneumotoraxul
E. – fibroza pulmonară idiopatică
11. Cauza hipertensiunii pulmonare precapilare poate fi:
A. - cordul pulmonar cronic
B. - hipertensiunea arterială esențială
C. - hipertensiunea arterială secundară
D. - bronhopneumopatia obstructivă cronică
E. – revărsatul pleural
12. La ce vârstă se dezvoltă mai deы bronhopneumopatia obstructivă cronică?:
A. - mai mică de 30 de ani
B. - 20 – 30 ani
C. - 15 – 20 ani
D. - mai mare de 40 ani
E. - 30 – 40 ani
13. Testul spirometric pentru bronhodilatație se face cu:
A. - beta2-adrenomimetice
B. - beta2-adrenoblocante
C. - metilxantine
D. - anticolinergice
E. - acetilcisteină
14. Diagnosticul sindromului bronhoobstructiv se face prin:
A. - bronhoscopie
B. - bronhografie
C. - spirometrie
D. - radiografie pulmonară
E. - tomografie computerizată
13
15. Diagnosticul reversibilității sindromului bronhoobstructiv se face prin:
A. - testul de mers de 6 minute
B. - spirometrie și testul cu beta2-adrenoblomimetice
C. - bronhoscopie
D. - radiografie pulmonară
E. - tomografie computerizată
16. Indicați criteriile de diagnostic ale stării de rău astmatic:
A. - criza de astm bronșic e însoțită de hipotensiune arterială
B. - bradicardia
C. – accesul de astm bronșic se dezvoltă pe fundal de febră
D. - criza de astm bronșic durează peste 24 ore
E. – bolnavul este dependent de corticosteroizi
17. Pentru astmul bronșic sunt valabile următoarele devieri ale indicilor ventilației
pulmonare:
A. - creșterea volumului expirator maxim în prima secundă
B. - scăderea volumului expirator maxim în prima secundă
C. - creșterea capacității vitale pulmonare
D. - scăderea capacității vitale pulmonare
E. - scăderea capacității pulmonare totale
18. Starea de rău astmatic este condiționată de:
A. - întreruperea tratamentului cu corticosteroizi
B. - contact cu alergeni
C. - insuficiența acută a ventriculului drept
D. - infecții virale respiratorii acute
E. – folosirea abuzivă a beta2-adrenomimeticelor
19. Imaginea radiologică este a unui pacient cu:
A. - sindrom de condensare pulmonară
B. - bronhopneumopatie obstructivă cronică de tip emfizematos
C. - cord pulmonar cronic decompensat
D. - astm cardiac
E. - atelectazie pulmonară
14
20. Imaginea radiologică este:
A. - a unui bolnav cu pneumonie francă lobară
B. - a unui subiect sănătos
C. - cord pulmonar cronic decompensat
D. - a unui bolnav cu astm cardiac
E. - a unui bolnav cu atelectazie pulmonară
21. Ce diagnostic ne sugerează poziția pacientului şezândă, cu mâinile fixate de marginea

patului, cu dispnee expiratorie, tuse seacă spasmodică şi respiraţie zgomotoasă, şuierătoare
(wheezing)?
A. - сriză de stam bronșic
B. - atelectazie pulmonară
C. - revărsat pleural
D. - Insuficiența cardiacă dreaptă
E. - astm cardiac
22. Ralurile crepitante apar în afectarea:
A. - traheii
B. - bronhiilor de calibru mare
15
C. - bronhiilor de calibru mic
D. - alveolelor
E. – interstițiului
23. Sindromul bronhoobstructiv se manifestă prin:
F. - dispnee expiratorie
G. – dispnee inspiratorie
H. - raluri uscate, ronflante şi sibilante
I. - raluri crepitante
J. - respiraţie zgomotoasă, şuierătoare („wheezing”)
24. Pentru sindromul bronhoobstructiv sunt caracteristice următoarele modificări ale
ventilației pulmonare:
F. - volumul expirator maxim în prima secundă (VEMS) este micșorat
G. - volumul expirator maxim în prima secundă este mărit
H. - indicele Tiffeneau (VEMS/Capaciatea vitală x 100) < 70 %
I. - indicele Tiffeneau (VEMS/ Capaciatea vitală x 100) > 70 %
J. - volumul rezidual este micșorat
25. Criza de astm bronşic se manifestă prin:
A. - dispnee cu bradipnee
B. – dispnee cu tahipnee
C. - raluri uscate, ronflante şi sibilante
D. - raluri crepitante
E. - respiraţie zgomotoasă, şuierătoare („wheezing”)
26. În criza severă de astm bronşic se poate constata:
A. - torace cu toate diametrele mărite
B. - fosele supraclaviculare bombate
C. - retracții intercostale (tiraj intercostal)
D. - raluri crepitante
E. - coborârea bazelor plămânilor
27. Starea de rău astmatic se manifestă prin :
A. - dispnee foarte pronunţată cu tahipnee
B. - dispnee foarte pronunţată cu bradipnee
C. - scurtarea ambelor faze respiratorii
D. - lungirea ambelor faze respiratorii
E. - discordanţă dintre respiraţia puţin zgomotoasă şi puţin şuierătoare şi severitatea
tabloului clinic
29. Hiperinflația pulmonară se manifestă prin:
A. – micșorarea tuturor diametrelor toracice
B. - mărirea tuturor diametrelor toracice
C. - coborârea bazelor pulmonare
D. - ridicarea bazelor pulmonare
E. - limitarea mişcărilor toracelui în inspir profund
30. În bronhopneumopatia cronică avansată cu insuficiență respiratorie se va constata:
16
A. – acrocianoză
B. - cianoză difuză
C. - extremități (mâini, picioare) calde
D. - extremități (mâini, picioare) reci
E. - bradicardie
31. Manifestările caracteristice ale bronhopneumopatiei obstructive cronice sunt:
A. - tusea
B. - expectorația
C. - dispnea
D. - hemoptizia
E. - stridorul
32. În sputa pacienților cu astm bronșic se va depista:
A. - eozinofile
B. - spirale Kurschmann
C. - cristale Charcot-Leyden
D. - striuri de sânge
E. - celule atipic
33. Din punct de vedere morfologic bronhopneumopatia obstructivă cronică include:
A. - emfizemul centrolobular
B. - emfizemul panlobular
C. - emfizemul paracicatricial
D. - bronsita cronică simplă
E. - bronsita cronică obstructivă
34. Radiologic emfizemul pulmonar se manifesă prin:
A. - semne de condensare pulmonară
B. - hipertransparenţă pulmonară cu siluetă cardiacă mică
C. - coborârea şi aplatizarea hemidiafragmelor cu mişcări extrem de reduse
D. - semne de dilatare a bronhiilor
E. - diminuarea desenului pulmonar în periferia plămânilor
35. Semnele clinice de hiperinflație pulmonară sunt:
A. - mărirea tuturor diametrelor toracice
B. - coborârea bazelor pulmonare
C. - limitarea mişcărilor toracelui în inspir profund
D. - limitarea mişcărilor toracelui în expir profund
E. - sunet timpanic la percuţie
F.
36. Criza de astm bronşic trebuie diferențiată de:
A. - insuficiența cardiacă stângă acută
B. - insuficiența cardiacă dreaptă
C. - aspirarea de corpi străini
D. - acutizarea bronhopneumopatiei obstructive cronice
E. - bronșita acută
37. Torace destins, fixat “in inspir”, hipersonor la percuție poate fi observat în:
17
A. - сriză severă de astm bronșic
B. - atelectazie pulmonară
C. - stadiu avansat de bronhopneumopatie obstructivă cronică
D. - insuficiență cardiacă dreaptă
E. - astm cardiac
38. Ce diagnostic ne poate sugera tusea cu o durată mai mult de 3 săptămâni?
A. - tuberculoză pulmonară
B. - pneumonie francă lobară
C. - carcinom bronșic
D. - insuficiență cardiacă dreaptă
E. - astm cardiac
39. Ralurile uscate pot fi auzite în:
B. - bronhopneumopatia obstructivă cronică
C. - revărsatul pleural
D. - bronșiolită
E. - hipertensiunea arterială pulmonară
40. Cauzele dereglării permeabilităţii bronşice sunt:
A. - spasm al musculaturii bronhiilor
B. - edem şi congestie în peretele bronhiilor
C. - hipersecreţie de mucus vâscos
D. - atrofia mucoasei bronhiilor
E. - hipertensiunea pulmonară
41. Stenoză bronşică locală poate fi cauzată de:
A. - carcinom bronșic
B. - aspiraţie de corpi străini
C. - schimbări cicatriceale posttuberculoase sau de altă geneză
E. - compresiune din afară a bronhiilor
42. În bronhopneumopatia obstructivă cronică obstrucția bronșică este cauzată de:
A. - spasm al musculaturii bronhiilor
B. - edem şi congestie în peretele bronhiilor
C. - hipersecreţie de mucus vâscos
E. - compresiune din afară a bronhiilor
43. Ce modificări ale indicilor ventilației pulmonare se vor constata în bronhopneumopatia
obstructivă cronică și hiperinflație pulmonară?
A. - volumul expirator maxim în 1 secundă (VEMS) va fi mărit
B. - volumul expirator maxim în 1 secundă (VEMS) va fi micșorat
C. - indicele Tiffeneau (VEMS/Capaciatea vitală x 100) va fi micșorat
D. - volumul rezidual va fi micșorat
E. - volumul rezidual va fi mărit
44. În tratamentul medicamentos al bronhopneumopatiei obstructive cronice se utilizează:
18
A. - antitusive
B. - beta2-adrenomimetice
C. - beta2-adrenoblocante
D. - metilxantine
E. - anticolinergice
45. Astmul bronșic controlat se caracterizează prin:
A. - absența acceselor de astm nocturne și în timpul zilei
B. - necesitatea tratamentului de urgenţă lipseşte sau este ≤ 2 episoade pe săptămînă
C. - ventilația pulmonară este normală
D. - pacientul prezintă 3 exacerbări pe săptămână
E. - activitatea fizică a pacientului este limitată
_____________________________________________________
Pleureziile
1. Care sunt afirmațiile corecte pentru revarsatele pleurale:
a) reprezintă o acumulare intrapleurală de lichid liber
b) reprezintă o acumulare intrapleurală de lichid închistat
c) reprezintă expresia afectării pleurale
d) sunt expresia a numeroase afecţiuni pulmonare şi extrapulmonare.
e) nu reprezintă expresia afecțiunilor extrapulmonare
2.Selectați rolul foițelor pleurale:

a) răspuns local la infecție
b) răspuns local la particule inhalate
c) sinteza proteinelor
d) drenajul lichidului pleural
e) raspuns al organzmului la agresiuni tumorale
3.Enumerați funcțiile cavității pleurale:

a) Permite expansiunea optimă a țesutului pulmonar
b) Asigură alunecarea ușoară a foițelor pleurale
c) Nu permite colabarea alveolelor
d) Permite colabarea alveolelor
e) Participă la schimbul de gaze
4.Enumerați căile fiziologice de drenaj a lichidului pleural:

a) Pleura viscerală
b) Pleura parietală
c) Porii diafragmali
d) Alveolele
e) Nici una nu este corectă
5. Numiți afirmațiile corecte pentru revărsatul pleural:

a) Este un transsudat
b) Este un exsudat
19
c) Este o acumulare de sânge
d) Este o acumulare de puroi
e) Toate sunt corecte
6. Selectați mecanismele de formare a revărsatelor pleurale:

a) Creşterea presiunii hidrostatice în capilarele
b) Scăderea presiunii hidrostatice în capilare
c) Scăderea presiunii oncotice plasmatice
d) Creșterea drenajului limfatic
e) Scaderea drenajului limfatic
9. Selectați cauzele transsudatului pleural:
a) Insuficienţă cardiacă congestivă

b) Ciroză hepatică decompensată vascular
c) Sindrom nefrotic
d) Pancreatita
e) Abces hepatic
10. Numiți cauzele exsudatului pleural:
a) Hipoalbuminemia
b) Sindrom de venă cavă superioară
c) Artrita reumatoidă
d) Perforatia esofagului
e) Pneumonia bacteriană
12.Selectați situațiile clinice preexistente transsudatului pleural:
a) Pneumonia fungică
b) Tuberculoza
c) Insuficiența cardiacă congestivă
d) Malnutriția
e) Cancer ovarian
14. Selectați afirmațiile corecte pentru durerea toracică în revărsatul pleural:
a) Durerea este de obicei acută, intensă

b) Localizarea durerii corespunde zonei afectate
c) Durerea este accentuată de inspirul profund si tuse
d) Durerea se calmează de imobilizarea hemitoracelui respectiv
e) Toate afirmațiile sunt corecte
15. Enumerați caracteristicile tusei în revărsatul pleural:
20
a) Tusea uscată
b) Tusea cu expectorații mucoase
c) Tusea cu expectorații muco- purulente
d) Tusea cu expectorații sangvinolente
e) Toate cele enumerate
16. Selectați afirmațiile corecte:
a) Sindromul pleural se prezintă cu matitate deplasabilă la percuție

b) Sindromul pleural este prezentat de matitate fixă la percuție
c) Sindromul pleural se poate prezenta fară modificări percutorii
d) Llimita superioară a matităţii este determinată de volumul lichidului pleural
17. Numiți fenomenele auscultative în revărstul pleural:
a) Murmur vezicular abolit

b) Murmur vezicular accentuat
c) Frotații pleurale
d) Raluri buloase mari
e) Raluri buloase medii
18.Numiți investigațiile necesare pentru diagnosticul revarsatului pleural:
a) Examenul radiologic
b) Examenul ecografic
c) Tomografia computerizată
d) Fibrobronhoscopia
e) Spirografia
19. Care sunt aspectele radiologice în revarstul pleural:
a) Opacitate bazală limitată superior de o linie cu concavitatea superior şi intern (linia

Damoiseau)
b) Opacitate a sinusurilor costo-diafragmatice
c) Deplasarea mediastinului în partea opusă în acumulari mari de lichid
d) Deplasarea mediastinului în partea opusă în acumulări mici de lichid
20. Enumerați situațiile clinice cand trebuie efectuată ecografia pleurală:
a) Revărsate pleurale cu cantitate mare de lichid

b) Revărsate pleurale cu cantitate mică de lichid
c) Colecții lichidiene închistate
d) Detectarea septurilor pleurale
e) Infiltrațiile pulmonare
21
21. Care sunt afirmațiile corecte pentru tomografia computerizată în revărsatele pleurale:
a) Este o investigație de rutină

b) Diferențiază exsudatul de transsudat
c) Precizează prezența leziunilor parenchimatoase pulmonare
d) Precizează prezența leziunilor mediastinale
e) Precizează prezența insuficienței cardiace
22. Aspectul macroscopic hemoragic al lichidului pleural este orientativ pentru:
a) Traumatizme
b) Tumori
c) Empiem pleural
d) Chilotorax
e) Insuficiența cardiacă
23. Care afirmații sunt corecte pentru hemotorax:
a) Este o acumulare de sânge în cavitatea pleurală

b) Hematocritul revărsatului pleural este cel puțin 50% din hematocricul sângelui
periferic
c) Apare în hemofilie
d) Este revărsat pleural prin acumulare de limfă
e) Este revărsat pleural prin acumulare de puroi
24. Numiți cauzele hemotoraxului:
a) Traumatism toraco-pulmonar
b) Disecție de aortă cu ruptură în pleură
c) Hemofilia
d) Trombocitopenii severe
e) Toate sunt corecte
25.Selectați afirmațiile corecte pentru chilotorax:
a) Este revărsat pleural prin acumulare de limfă

b) Este revărsat pleural prin acumulare de sânge
c) Apare în urma afectării ductului limfatic toracic
d) Apare în urma afectării parenchimului pulmonar
e) Este o manifestare a insuficienței cardiace
26. Numiți criteriile lui Light pentru exsudatul pleural:

a) Raportul proteine pleurale / proteine serice >0,5
b) Raportul proteine pleurale / proteine serice <0,5
c) Raportul LDH pleural/ LDH seric >0,6
d) Raportul LDH pleural/ LDH seric < 0,6
22
e) Raportul glucozei pleurale /glucozei serice >0,5
27. Numiți criteriile lui Light pentru transsudatul pleural:

a) Raportul proteine pleurale / proteine serice >0,5
b) Raportul proteine pleurale / proteine serice <0,5
c) Raportul LDH pleural/ LDH seric >0,6
d) Raportul LDH pleural/ LDH seric < 0,6
e) Raportul glucozei pleurale /glucozei serice >0,5
28. Selectați afirmațiile corecte:

a) pH lichidului pleural poate fi scăzut în exsudatele purulente, tuberculoase
b) pH lichidului pleural poate fi scăzut în exsudatele neoplazice, reumatoide
c) Trigliceridele și acizii grași au nivel crescut în chilotorax
d) Amilaza pleurală crește semificativ în pancreatită sau pseudochist pancreatic
e) Glucoza pleurală crește semnificativ în pancreatită
29. Enumerați exsudatele pleurale in care glucopleuria este scăzută:

a) Pleurezia parapneumonică
b) Pleurezia neoplazică
c) Pleurezia tuberculoasă
d) Pleurezia din poliartrica reumatoidă
30. Selectați testele de diagnostic comune pentru exsudatul pleural:

a) Proteinele totale
b) Lactatdehidrogenaza
c) Glucoza
d) Anticorpii antinucleari
e) Factorul reumatoid
32. Care afirmație este corectă:

a) Glucoza în lichidul pleural este egală cu cea din ser
b) Amilaza pleurală creşte semnificativ în pancreatită sau cancer pancreatic
c) Trigliceridele şi acizii graşi au nivele crescute în chilotorax
d) Celulele atipice în lichidul pleural sunt sugestive de infecţie cu germeni atipici
e) pH lichidului pleural creste semnificativ în exsudatele tuberculoase
33. Numește afirmațiile corecte la examenul citologic al lichidului pleural:

a) Creşterea neutrofilelor peste 10 000/mm3 este caracteristică pentru exsudatele
parapneumonice, tuberculoase, neoplazice
b) Predominarea limfocitelor orientează spre etiologia tuberculoasă, neoplazică sau
virală
c) Creşterea hematiilor peste 10 000/mm3 este caracteristică pleureziilor hemoragice
23
d) Euzinofilia pleurală este caracteristică pleureziei tuberculoase
e) Celulele atipice în lichidul pleural sunt sugestive de infecţie cu germeni atipici
34. Enumerati caracteristicele revărsatului pleural din insuficiența cardiacă:

a) Se produce prin creșterea presiunii hidrostatice
b) Se produce prin creșterea presiunii oncotice
c) LDH pleural < 200 Un
d) LDH pleural > 200 Un
e) Nivel crescut de NT-proBNP pleural
35. Care sunt caracteristicile pleureziilor neoplazice:

a) Lichidul pleural are aspect lăptos
b) Lichidul pleural frecvent are aspect hemoragic
c) Este excluziv unilateral
d) Revărsatul pleural este un exudat
e) Revărsatul pleural este un transudat
36. Enumerați situațiile clinice in care revărsatele pleurale conțin un număr de eritrocite
peste 100 000/mm3:
a) Pleurezia neoplazică
b) Pleurezia postembolică
c) Pleurezia virală
d) Traumatisme
e) Pleurezia tubercloasă
37.Selectați afirmațiile corecte pentru empiem pleural:

a) Este o colecție pleurală purulentă
b) Este o colecție pleurală femoragică
c) Are la bază atât infectiile pulmonare cât si extrapulmonare
d) Are la bază în exclusivitate infecțiile pulmonare
e) Niciodată nu necesită asocierea cu tratament chirurgical
38. Care sunt caracteristicile licidului pleural in artrita reumatoidă:

a) Lichidul este un transsudat
b) Lichidul este un exsudat
c) Lichidul conține un nivel scăzut de glucoză
d) LDH pleural peste 200 Un
e) Factorului reumatoid pleural egal sau mai mare decât cel din sânge
39. Selectați afirmațiile corecte referitor la mezoteliom:

a) Este o pleurezie malignă primară
b) Este o pleurezie malignă secundară
c) Există o legătură directă cu expunerea profesională îndelungată la azbest
d) Identificarea celulei neoplazice mezoteliale se face prin biopsie pleurală
e) Mezotelina este un marcher tumoral prezent în lichidul pleural
24
40. Enumerați caracreristicile pleureziei parapneumonice:
a) Lichid pleural bagat în proteine
b) Lichid lpeural sărac în proteine
c) Lichid pleural bogat în neutrofile
d) Glucopleuria semnificativ crescută
e) Este un exudat pleural
Pneumopatiile interstițiale difuze

1. Selectați componentele difiniției de pneumopatii interstițiale difuze:
a) Îngroșarea difuză a perețiolor alveolari
b) Fibroză
c) Disfuncție ventilatorie obstructivă
d) Disfuncție ventilatorie restrictivă
e) Bloc alveolo-capilar
2. Care structuri pulmonare se afectează în cadrul pneumopatiilor interstițiale difuze:

a) Spațiul dintre membrana bazală epitelială și membrana bazală endotelială
b) Căile aeriene mici
c) Căile aeriene mari
d) Vasele pulmonare
e) Spațiul perilimfatic și perivascular
3. Selectați factorii care provoacă pneumopatii interstițiale difuze:

a) Medicamente
b) Boli sistemice
c) Sarcoidoza
d) Infecțiile (citomegalovirus, Pn. Carinii, legionella, aspergilus)
e) Toate variantele sunt corecte
4. Marcați factorii care inițiază leziunea în cadrul pneumopatiilor interstițiale difuze:

a) Regenerarea anormală
b) Injuria epitelială repetată
c) Defecte ale mecanismelor endogene de apărare
d) Remodelarea vasculară
e) Regenerare normală
5. Alegeți factorii care duc la progresarea leziunii în cadrul pneumopatiilor interstițiale

difuze:
a) Pirderea epiteliocitelor de tip I
b) Proliferarea epiteliocitelor de tip I
c) Pirderea epiteliocitelor de tip II
d) Proliferarea epiteliocitelor de tip II
e) Nu se produce reepitelizarea
6. Selectați simptomul major în cadrul pneumopatiilor interstițiale difuze:

a) Febră
25
b) Degete hipocratice
c) Cianoză
d) Dispnee progresivă de efort
7. Alegeți manifestările întâlnite în cadrul pneumopatiilor interstițiale difuze:

a) Dispnee progresivă de efort
b) Tuse seacă
c) Crepitante difuz bilatelal ((„velcro”))
d) Modificări radiologice difuze bilateral
e) Lipsa modificărilor radiologice
8. Care sunt manifestările radiologice ale sindromului interstițial în cadrul

pneumopatiilor interstițiale difuze:
a) Noduli//micronoduli
b) Opacități reticulare fine
c) Opacități reticulo-nodulare
d) Opacități infiltrative „vatoase” bilateral
9. Care sunt cele 4 tipuri de leziuni HRTC în cadrul pneumopatiilor interstițiale difuze:
a) Patternul linear
b) Patternul nodular
c) Patternul alveolar
d) Patternul chistic
10. Ce reprezintă patternul linear la examenul tomografic computerizat:

a) Îngroșări ale septurilor interlobare
b) Multiple opacități rotunde
c) Aspect de sticlă mată
d) Aspect de „fagure de miere”
e) Bronșectazii de tracțiune
11. Ce reprezintă patternul nodular la examenul tomografic computerizat:

b) Multiple opacități rotunde, cu diam<1cm
12. Ce reprezintă patternul alveolar la examenul tomografic computerizat:

e) Condensări
26
13. Ce reprezintă patternul chistic la examenul tomografic computerizat:
14. Care sunt componentele sindromului restrictiv la spirografie:

a) CPT (capacitatea pulmonară totală) scăzută
b) CVF (capacitatea vitală forțată) scăzută
c) Raportul VEMS/CVF (indicele Tiffeneau) normal sau crescut
d) Raportul VEMS/CVF (indicele Tiffeneau) scăzut
e) CVF (capacitatea vitală forțată) crescută
15. Care indicatori pot fi apreciați doar la bodypletismografie:

a) CPT (capacitatea pulmonară totală)
b) CRF (capacitatea reziduală funcțională)
c) VR (volumul rezidual)
d) CV (capacitatea vitală)
e) CVF (capacitatea vitală forțată)
16. Cum se modifică indicatorii de mai jos în cadrul pneumopatiilor interstițiale difuze:
a) DLCO (capacitatea de difuziune a gazelor) scade
b) DLCO (capacitatea de difuziune a gazelor)crește
c) DLCO (capacitatea de difuziune a gazelor) nu se modifică
d) Raport DLCO/CVF scade
e) Raport DLCO/CVF crește
17. Selectați componentele lavajului bronhoalveolar normal:

a) macrofage alveolare 80-90%
b) macrofage alveolare 20-30%
c) limfocite 5-15%
d) polimorfonucleare - 1-3%
e) polimorfonucleare - 5-15%
18. Sarcoidoza este o afecțiune multisistemică cu afectarea frecventă a:

a) Ganglionilor limfatici
b) Plămânilor
c) Tegumentelor
d) Cordului
e) Sistemului nervos central
19. Care ganglioni limfatici sunt cel mai des afectați în cadrul sarcoidozei:
a) Axilari
b) Cervicali
c) Intratoracici
d) Retroperitoneali
e) Inghinali
27
20. Criteriul de diferențiere între granulomul sarcoid și cel tuberculos (selectați ce
caracterizează doar sarcoidoza):
a) Celulele gigante Langhans
b) Macrophage epitelioide
c) Caseous necrosis
d) Lipsa caseificării
e) Limfocite
21. Care este frecvența formei asimptomatice a sarcoidozei:

a) 50%
b) 1%
c) 15-25%
d) 90%
e) 70%
22. Care sunt componentele sindromului Löfgren din cadrul sarcoidozei:

a) Uveită
b) Parotidită
c) Adenopatie hilară
d) Eritem nodos
e) Artralgii
23. Care sunt componentele sindromului Heerfordt-Waldenström din cadrul sarcoidozei:

a) Uveită
b) Parotidită
c) Pareza n. facial
d) Adenopatii hilare
e) Eritem nodos
24. În favoarea sarcoidozei sunt următoarele afirmații:

a) Adenopatie hilară bilaterală
b) Eritem nodos
c) Hipercalcemie
d) Hipercalciurie
e) Toate cele enumerate mai sus
25. Care din următoarele modificări de laborator sunt în favoarea diagnosticului de

sarcoidoză?
a) Hipercalcemie
b) Hipocacalcemie
c) Hipercalciurie
d) Creșterea nivelului seric al enzimei de conversie a angiotensinei serice
e) Micșorarea nivelului seric al enzimei de conversie a angiotensinei serice
27. Selectați preparatul de bază în tratamentul sarcoidozei:

a) Perindopril
b) Propranolol
c) Prednisolon
d) Procarbazin
e) Penicilamina
28
26. Selectați semnele distinctive ale pneumonitei interstițiale commune (UIP):
a) Mozaicitatea leziunilor morfologice
b) Localizarea preponderant subpleurală
c) Localizarea parahilară
d) Predominanța fibrozei asupra inflamației
e) Predominanța inflamației asupra fibrozei
27. Care afirmații sunt în favoarea fibrozei pulmonare idiopatice (IPF):

a) Evoluție cronică, progresivă
b) Evoluție acută
c) Modificări ireversibile
d) Modificări reversibile
e) Evoluție fatală
28. Cea mai frecventă cauză a decesului în fibroza pulmonară idiopatică (IPF) este:
a) Insuficiența cardiacă
b) Infecțiile
c) Cancerul pulmonar
d) Trombembolia arterei pulmonare
e) Insuficiența respiratory
29. Selectați criteriile majore de diagnostic ale fibrozei pulmonare idiopatice (IPF):
a) Vârsta peste 50 ani
b) Dispnee inexplicabilă la efort fizic
c) Durata bolii peste 3 luni
d) Disfuncție respiratorie de tip restrictiv
e) Opacități lineare și reticulare neregulate bazal bilateral
30. Selectați criteriile minore de diagnostic ale fibrozei pulmonare idiopatice (IPF):
a) Vârsta peste 50 ani
b) Dispnee inexplicabilă la efort fizic
c) Durata bolii peste 3 luni
d) Disfuncție respiratorie de tip restrictiv
e) Opacități lineare și reticulare neregulate bazal bilateral
31. Care sunt semnele distinctive ale pneumonitei interstițiale nespecifice (NSIP):
a) Inflamație cronică slab pronunțată
b) Fibroză fină
c) Lipsa modificărilor în „fagure de miere”
d) Prezența modificărilor în „fagure de miere”
e) Formarea granuloamelor
32. Pneumonita organizată criptogenică (COP) are următoarele caracteristici:

a) Fibroză intraluminală
b) Corpusculi Masson
c) Radiologic multiple opacități alveolare
d) Focare de necroză
e) Semne de vasculită
33. Pneumonita interstițială acută (AIP) are următorul sinonim:
a) Sindromul Hermanski-Pudlak
b) Sindromul Hamman-Rich
29
c) Sindromul Churg-Strauss
d) Sindromul Goodpasture
e) Sindromul Raynaud
34. Alegeți semnele caracteristice pentru pneumonita interstițială acută (AIP):

a) Debut acut
b) Debut treptat
c) Evoluție rapid progresivă
d) Evoluție lent progresivă
e) Mortalitate 60% în primele 6 luni
35. Selectați particularitățile distinctive ale pneumonitei interstițiale acute (AIP):

a) Opacități de „sticlă mată” bilateral simetric
b) Consolidări bilaterale
c) Leziuni alveolare difuze, membrane hialine
d) Eficacitatea corticoterapiei prezentă
e) Eficacitatea corticoterapiei absent
36. Pneumonita interstițială asociată bronșiolitei (RB-ILD) are următoarele particularități:

a) Mai des la bărbați
b) Mai des la femei
c) Anamnestic de tabagism sever
d) Nefumătorii
e) IF >30pachete/an
37. Semnele distinctive ale Pneumonitei interstițiale asociate bronțiolitei (RB-ILD) sunt:
a) Fibroză interstițială masivă
b) Fibroza moderată a pereților bronhiolelor respiratorii
c) Opacități de „sticlă mată”
38. Pneumonita interstițială descuamativă (DIP) are următoarele caracteristici:

a) Asociată tabagismului
b) Debut lent
c) Debut acut
d) Ameliorare la administrarea corticoteraoiei
e) Prognostic favorabil în 75% cazuri
39. Care din preparatele de mai jos pot provoaca pneumopatie interstițială difuză indusă
medicamentos:
a) Amiodarona
b) Bleomicina
c) Metotrexat
d) Ciclofosfamida
e) Nitroglicerina
40. Cele mai frecvente manifestări pulmonare în sclerodermie sunt:

a) Aderențe și îngroșări pleurale
b) Pneumothorax
30
c) Fibroză pulmonară
d) Hipertensiune pulmonară
e) Hemoragii pulmonare
41. Manifestările pleuropulmonare în dermato/polimiozite sunt:

a) Alveolita fibrozantă
b) Hipoventilație și insuficiență respiratorie
c) Pneumonia de aspirație
d) Hemoragii pulmonare
e) Trombembolie a arterei pulmonare
42. Atingerea respiratorie în sindromul Sjögren se caracterizează prin:

a) Rinită atrofică
b) Xerostomia
c) Xerotraheea
d) Pneumopatie interstițială difuză
e) Noduli pulmonari solitari
43. Pentru afectarea pulmonară din cadrul granulomatozei cu poliangeită (Wegener) sunt
caracteristice:
a) Afectarea căilor respiratorii superioare
b) Afectarea căilor respiratorii inferioare
c) Leziuni pulmonare nodulare cu tendință de excavare
d) Infiltrate pulmonare
44. Care sunt determinativele pentru pneumonita eozinofilică simplă (sindromul Löffler):
a) Infiltrate pulmonare migratorii
b) Infiltrate pulmonare fixe
c) Eozinofilie periferică prezentă
d) Eozinofilie în LBA
e) Rezolvare spontană în 3-4 săpt.
45. Selectați modificările radiologice în cadrul sindromului Löffler:

a) Consolidări pulmonare migratorii
b) Localizare preponderant periferică
c) Localizare difuză
d) Prezența colecțiilor pleurale
e) Lipsa colecțiilor pleurale
46. Pneumonita eozinofilică cronică se caracterizează prin:

a) Predominant la femei
b) Predominant la bărbați
c) Vârsta medie
d) Vârsta înaintată
e) Istoric de astm >50% cazuri
Durerea toracică
31
1.Etiologia angorului stabil este determinată in 95% din cazuri de:
a) Spasm cronarian
b) Malformații congenitale
c) Ateroscleroza coronariana
d) Tahicardia
e) Coronarita
2. Cauză de durere toracică cardiacă urgentă amenințătoare de viață este:
a) Angină pectorală stabilă

b) Anevrism disecant de aortă
c) Pericardită
d) Miocardită
e) Stenoză aortică
3. Cauză de durerea toracică cardiacă non-urgentă este:
a) Sindrom coronarian acut

b) Disecție aortică
c) Pericardită cu tamponadă
d) Tromembolism pulmonar
e) Prolapsul valvei mitrale
4. Cauza durerii toracice cardiace ischemice este:
a) Prolaps valvular mitral

b) Cardiomiopatie dilatativă
c) Angor pectoral
d) Sindrom Brugada
e) Consum de droguri
5. Cauză musculoskeletală în durerea toracică este:
a) Angină pectorală stabilă

b) Anevrism disecant de aortă
c) Pericardită
d) Miocardită
e) Costocondrită
6. Ischemia mocardica din angorul stabil are următoarele caracteristici:

a) Apare la efort
b) Este tranzitorie
c) Este ireversibilă
32
d) Nu dispare la administrarea de trinitrină
e) Este reversibilă
7. Crizele anginoase sunt precpitate de:
a) Efort
b) Repaos
c) Bradicardie
d) Betablocante
e) Nitrați
8. Care este cel mai bun indicator de necroza miocardică:

a) Creșterea creatin-fosfokinazei
b) Creșterea mioglobinei
c) Creșterea troponinei
d) Creșterea LDH
e) Creșterea AST
9. În sindromul coronarian acut fără supradenivelare de segment ST intalnim:

a) Durere anginoasă
b) Durere toracica permanenta
c) Parestezie
d) Febră
e) Tusă productivă
10. Care este efectul pe termen lung al fenomenului de "remodelare" postinfarct:

a) Hipertensiune pulmonară
b) Mentinerea unui volum de ejectie sistolica constant
c) Tulburari de ritm
d) Dilatare ventriculară stângă
e) Dilatare atrială
11. Ce simptome asociate angorului stabil conduc la suspiciunea de insuficiența cardiacă

ischemică:
a) Dispneea
b) Palpitații
c) Sincope
d) Vertij
e) Migrene
33
13. Ce fel de anomalie de repolarizare se evidentiază la ECG în timpul crizei anginoase:
a) Supradenivelare de ST
b) Unde T inversate
c) Extrasistole ventriculare
d) Prelungirea segmentului PQ
e) Unda QS
15. Subdenivelarea segmentului ST este intalnită în:

a) Sindrom coronarian acut (oglinda unei supradenivelări)
b) Hipertrofie ventriculară
c) Preexcitatie ventriculară de tip Wolff-Parkinson-White
d) Bloc de ramură
e) Toate răspunsurile sunt corecte
16. In infarctul miocardic al ventriculului drept este contraindicată administrarea de:
a) Morfina
b) Anxiolitice
c) Aspirina
d) Nitrați
e) Heparina
17. Care afirmație despre sindroamele coronariene acute cu supradenivelare de segemnt ST
Nu este corectă:
a) Artera coronara este complet ocluzată
b) Poate antrena o necroza miocardică transmurală
c) Aparitia pe EKG a undei Q
d) In cursul episoadelor anginoase anterioare nu se dezvoltă o retea colaterală
e) Poate antrena o necroză subendocardică
18. Tratamentul sindroamelor coronariene acute fără supradenivelare permanentă de segment
ST nu include:
a) Aspirina
b) Tratamentul factorilor de risc
c) Nitrații
d) Analgezice
e) Clopidogrelul
19. Tablou de hemopericard cu disociere electromecanică apare în:
a) Insuficiența mitrală
b) Ruptura septală
c) Pericardita tardivă
d) Ruptura peretelui liber
e) Tulburare de ritm ventricular
20. La ce categorii de pacienti cu sindrom coronarian cu supradenivelare permanentă de ST

durerea este absentă:
a) Diabetici
34
b) Dementi
c) Sedati
d) Hipertensivi
e) Confuzi
21. Care este utilitatea markerilor de necroza miocardică:

a) Pentru intituirea tratamentului
b) In caz de indoiala asupra diagnosticului
c) Pentru a stabili tipul de revascularizare abordat
d) Pentru datarea necrozei
e) Cu titlu prognostic
22. In ce situații se recurge la coronarografie în diagnosticul angorului stabil :

a) Angorul refractar la tratament
b) Angor progresiv
c) La pacientul varstnic
d) Stare generala alterată
e) In caz de disfunctie ventriculara stângă
23. Care sunt caracteristicile clinice ale anginei Prinzmetal:

a) Angor de repaus
b) Angor de efort
c) Angor nocturn, la ore fixe
d) Dispare la efort
e) Poate fi insoțită de migrene
24. Reperfuzia prin angioplastie a SCA cu supradenivelarea ST se efectuează în următoarele

cazuri:
a) Aritmii
b) Pericardita tardivă
c) Infarct al ventricului drept
d) Esec al fibrinolizei
e) Edem pulmonar acut
25. Infarctul ventricular drept se complică cel mai frecvent cu:
a) Ruptura septală
b) Insuficiența mitrală
c) Stare de șoc
d) Tulburări de conducere
e) Pericardita
26. Clasa III a clasificării internaționale Killip include:

a) Soc cardiogen
b) Edem pulmonar acut
c) Raluri care nu depașesc jumătate din câmpurile pulmonare
35
d) Raluri absente
e) Raluri ce depasec jumătate din câmpurile pulmonare
27. Tratamentul edemului pulmonar acut refractar la diuretice și vasodilatatoare se face cu:
a) IECA
b) Dobutamina
c) Șoc electric extern
d) Contrapulsatie
e) Lidocaina
28. Sindromul coronarian acut fără supradenivelare permanenta a segmentului ST, acoperă
următoarele situații:
a) Sindromul Prinzmetal
b) Angor de repaus
c) Infarct transmural
d) Angor de novo
e) Angor crescendo
29. Etiologia anevrismului de aortă abdominală este:
a)Arteroscelroza
b)Boala Marfan, Elher-Danlos
c)Afectarii inflamatorii: Bechet, Takayasu
d)Trombogenita Buerger
e)Infecțioasă
30.Examenul clinic in anevrismul de aortă abdominală se poate evidenția prin:
a)O masă abdominală pulsatilă, expansivă, indoloră, cu suflu lateralizata la stângă
b)Tulburari trofice
c)Ulcerații sau gangrene la picior
d)Este în general asimptomatic, fiind descoperit cu ocazia unui examen clinic
e)Semnul de Bakey, poziția subrenală a anevrismului de aortă
31.Complicațiile anevrismului de aortă sunt:

a)Sindrom de fisurare frecvent retroperitoneal
b)Rupturi acute intraperitoneale insotite de dureri spontane
c)Compesii duodenale, nervoase și urinare
d)Neurologice
e)Renale: abces renal, infarct renal, glomerulonefrita
32.Care din următoarele semne și simptome cardiovasculare pot fi asociate cu durerea

toracică:
a)Otalgia
b)Sincopa
c)Edemul unilateral al membrelor inferioare
d)Claudicația membrelor inferioare
36
e)Astenia
33.Care sunt contrandicațiile betablocantelor în tratamentul angorului stabil:

a)Bradicardie
b)Insuficienta cardiacă
c)Astmul bronsic
d)Hipertensiune arterială
e)BPOC severa
34.Ce urmărim pentru a aprecia eficacitatea tratamentului în angorul stabil:

a)Bilant glucidolpidic anual
b)Frecventa crizelor anginoase
c)Pragul de pozitivitate al testului de ischemie
d)Toleranța tratamentului
e)Consumul de nitrați în spray
35.Selectați cauzele cardiovasculare în sindromul de durere toracică:
a) Stenoză aortică
b) Prolapsul valvei mitrale
c) Cardiomiopatie hipertrofică
d) Angina pectorală
e) Angiom hepatic
36..Selectați cauzele pulmonare în sindromul de durere toracică:
a)Astm bronșic
b)Embolie pulmonară
c)Pneumonie cu pleurezie
d)Consum de droguri
e)Pneumotorax
37..Enumerați cauzele gastrointestinale în sindromul de durere toracică:

a) Reflux gastro-esofagian
b) Pneumomediastinum
c) Angiom hepatic
d) Esofagită
e) Hernie hiatală
38..Diagnosticul diferențial al maladiilor ce se manifestă prin sindromul de durere

toracică acută întâlnite mai des include:
a) Sindrom coronarian acut
b) Disecție aortică
c) Angiom hepatic
d) Tromembolism pulmonar
e) Pneumotorax spontan
37
39.Criteriile de diagnostic al infarctului de miocard tipul 1 includ:
a) Dinamica markerilor biologici
b) Simptome de ischemie miocardică acută;
c) Noi modificări ischemice ST-T, apariția undei Q patologice pe traseul ECG
d) Restenoză în stent
e) Dovadă angiocoronarografică de tromb proaspăt
40.Diagnosticul diferențial al maladiilor non-coronariene ce se manifestă prin supradenivelări

de segment ST include:
a) Hipertrofie ventriculară stângă
b) Bloc complet de ramură stângă
c) Hipokaliemie
d) Cardioversie
e) Sindrom Brugada
_________________________________________________________
Cardiomiopatiile
1. În prezent se acceptă drept criteriu de diagnostic pentru cardiomiopatia dilatativă:
a) Diametrul telediastolic al ventricului stâng >3,7cm/m2 suprafață corporală
b) Fracția de ejecție a ventricului stâng 25%
c) Disfuncţie diastolică a ventricului stâng
d) Hipertrofia septului interventricular
e) Ventricul stâng cu dimensiuni normale
2. Care dintre urmǎtoarele nu reprezintǎ cauză cunoscută de cardiomiopatie dilatativă:

a) Hemocromatoza
b) Consumul cronic de alcool
c) Distrofia miotonicǎ
d) Boala Fabry
e) Dermatomiozita
3. Morfopatologic, cardiomiopatiile dilatative se caracterizează prin următoarele, cu o

excepție. Care este aceasta?
a) Dilatarea celor 4 cavități cardiace
b) Arii extinse de fibroză interstițială și perivasculară
c) Valve cardiace modificate
d) Variații de mărime a miocitelor
e) Trombi intracavitari frecvent
4. În cardiomiopatia dilatativǎ pentru stabilirea diagnosticului se utilizeazǎ urmǎtoarele

explorǎri paraclinice, cu o excepție. Care este aceasta?
a) Cateterismul cardiac
b) Ventriculografia radionuclearǎ
38
c) Spirometria
d) Coronarografia
e) Biopsia endomiocardicǎ
5. Cardiomiopatia dilatativă idiopaticǎ, urmare a unei miocardite virale incomplet vindecate,

poate apare prin afectare miocardicǎ determinatǎ de următoarele virusuri, cu o excepţie. Care
este aceasta?
a) Citomegalovirusurile
b) ECHO-virusurile
c) Influenza virusurile
d) Virusul imunodeficienţei umane
e) Herpesvirusurile
6.Radiografia toracică în cardiomiopatia dilatativă relevă următoarele, cu o excepție. Care

este aceasta?
a) Cardiomegalie
b) Semne de redistribuție a circulației pulmonare
c) Creșterea indexului cardiotoracic
d) Cord de dimensiuni normale
e) Edem interstițial și alveolar
7. Numiți cea mai frecventă cardiomiopatie

a) Aritmogenă
b) Dilatativă
c) Hipertrofică
d) Restrictivă
e) Alcoolică
8. Menționați care componentă se înrăutățește preponderent în cardiomiopatia dilatativă:

a) Sistola
b) Diastola
c) Tensiunea arterială
d) Pulsul
e) Rezistența periferică
9. Menționați valorile fracției de ejecție caracteristice pentru pacienții cu cardiomiopatie

dilatativă:
a) 25-39 %
b) 50%
c) 60%
d) 70%
e) 100%
10.Menționați modificarea ecocardiografică caracteristică pentru cardiomiopatia dilatativă:
39
a) Dilatarea tuturor cavităţilor cordului
b) Dilatarea izolată a ventriculului stâng
c) Majorarea fracției de ejecție
d) Dilatarea izolată a ventriculului drept
e) Hipertrofia septului interventricular
11. Menționați componenta care se înrăutățește preponderent în cardiomiopatia hipertrofică:

a) Sistola
b) Diastola
c) Tensiunea arterială
d) Pulsul
e) Rezistența periferică
12. Menționați modificarea ecocardiografică caracteristică pentru cardiomiopatia

hipertrofică:
a) Dilatarea tuturor cavităţilor cordului
b) Dilatarea atriului stâng
c) Majorarea fracției de ejecție
d) Dilatarea izolată a ventriculului drept
e) Hipertofia septului interventricular
13.Numiți substratul morfologic caracteristic cardiomiopatiei restrictive:

a) Îngroșarea marcată, difuză a endocardului parietal a ventriculului stâng, uneori a
ventriculului drept
b) Hipertrofia miocardului ventriculului stâng
c) Dezvoltarea cardiomegaliei
d) Subțierea pereților ventriculului drept
e) Miocard spongios
14. Numiți substratul morfologic caracteristic cardiomiopatiei aritmogene de ventricul drept

(VD):
a) Îngroșarea marcată, difuză a endocardului parietal al ventricului stâng (VS),
uneori a VD
b) Hipertrofia miocardului VS
c) Dezvoltarea cardiomegaliei
d) Efilarea (subțierea) pereților VD
e) Miocard spongios
15. Menționați cardiomiopatia în care tratamentul este efectiv şi prognosticul favorabil:

a) Cardiomiopatie hipertrofică
b) Cardiomiopatie alcoolică
c) Cardiomiopatie dilatativă
d) Cardiomiopatia restrictivă
40
e) Cardiomiopatia aritmogenă
16. [M] Clasificarea afecțiunilor necoronarogene ale miocardului include:

a. Cardiomiopatia hipertrofică
b. Cardiomiopatia dilatativă
c. Cardiomiopatia restrictivă
d. Cardiomiopatia aritmogenă de ventricul drept
e. Cardiomiopatia hipertensivă
17. Lista bolilor întâlnite mai des ce necesită diferențiere cu cardiomiopatia dilatativă
include:
a) Boala coronariană
b) Insuficiența mitrală
c) Amiloidoza
d) Cardiomiopatia tireotoxică
e) Miocardita
18. Lista bolilor întâlnite mai des ce necesită diferențiere cu cardiomiopatia hipertrofică
include:
a) Hipertensiunea arterială
b) Stenoza aortică
c) Afectarea valvei mitrale
d) Cardiomiopatia hipertrofică la atleți
e) Mixom atrial
21. Numiți modificările hemodinamice care survin în cardiomiopatia dilatativă:

a) Scăderea fracției de ejecție a VS
b) Reducerea debitului sistolic
c) Majorarea volumelor cavităților cordului
d) Creșterea presiunii intracavitare
e) Creșterea fracției de ejecție
22. Numiți cele mai informative metode în diagnosticarea cardiomiopatiilor:

a) Biopsia miocardului
b) Ecocardiografia
c) Transaminazele
d) Electrocardiografia
e) Monitoringul ECG
23. Menționați ce medicamente veți administra în cardiomiopatia dilatativă:
41
a) Diuretice
b) Inhibitori ai enzimei de conversie
c) Antiaritmice
d) Anticoagulante
e) Antipiretice
24. Menționați formele cardiomiopatiei hipertrofice

a) Obstructivă
b) Neobstructivă
c) Apicală
d) Restrictivă
e) Dilatativă
25.Menționați manifestările clinice caracteristice pacienților cu cardiomiopatie hipertrofică

cu obstrucția tractului de ejecție:
a) Dispnea inspiratorie
b) Dureri retrosternale constrictive independente de efort
c) Stări sincopale
d) Palpitații cardiace
e) Anasarca
27. Numiți modificările ECG caracteristice pentru cardiomiopatia hipertrofică

a. Hipertrofia VS
b. Voltaj mărit
c. Fibrilație atrială
d. Unde Q patologice în derivațiile inferior-laterale
e. Voltaj scăzut
30. Menţionați patologiile care pot dezvolta o cardiomiopatie restrictivă:

a) Fibroza endomiocardică eozinofilică (Sindromul Loffler)
b) Amiloidoza cardiacă
c) Lupusul eritematos sistemic
d) Hemocromatoza
e) Leziunile cardiace prin iradiere
31. Numiți cauzele principale de deces a pacienților cu cardiomiopatii:

a) Fibrilaţie atrială
b) Fibrilaţie ventriculară
c) Tromboembolii
d) Insuficienţa cardiacă progresivă
42
e) Fluter ventricular
32. Selectaţi afirmaţiile corecte cu privire la manifestǎrile clinice ȋn cardiomiopatia dilatativǎ:

a) Simptomatologia predominantǎ este datǎ de insuficienţa cardiacǎ dreaptǎ – edeme
periferice, turgescenţa jugularelor, hepatomegalie de stazǎ
b) Presiunea pulsului este ȋn general crescutǎ
c) Poate evolua asimptomatic, chiar și la pacienţii cu dilataţie ventricularǎ stāngǎ
d) În prezenţa hipertensiunii arteriale pulmonare componenta pulmonarǎ a zgomotului II
poate fi accentuatǎ
e) Suflul diastolic se datoreazǎ insuficientei mitrale
33. Urmǎtoarele afirmaţii privind fiziopatologia cardiomiopatiei dilatative sunt adevǎrate?

a) Datoritǎ insuficienţei contractile a fibrei miocardice, fracţia de ejecţie și volumul sistolic
scad
b) Dilataţia se realizeazǎ prin creșterea presiunii de umplere ventricularǎ
c) În timp apare un dezechilibru ȋntre lungimea aparatelor valvulare și diametrul crescut al
ventriculilor, urmat de regurgitǎri atrioventriculare
d) Dilataţia și staza intracavitarǎ favorizeazǎ formarea de trombi murali
e) Pe mǎsurǎ ce dilataţia progreseazǎ, complianţa ventricularǎ crește
34. Selectaţi afirmaţiile adevǎrate cu privire la tratamentul cardiomiopatiei dilatative (CMD):

a) Terapia vasodilatatoare reprezintǎ tratamentul iniţial pentru orice pacient cu CMD
idiopaticǎ simptomatic
b) CMD idiopatică este principala indicație de transplant cardiac
c) Amiodarona în doze mici pe termen lung și-a dovedit eficienţa ȋn reducerea aritmiilor
ventriculare
d) Terapia de resincronizare cardiacă nu este indicată
e) Cardiodefibrilatorul implantabil este indicat ȋn prevenţia secundarǎ a pacienţilor cu CMD
ȋnsa s-a dovedit a fi inferior amiodaronei
35. Selectaţ afirmaţiile corecte cu privire la cardiomiopatia dilatativǎ (CMD):

a) Reprezintǎ principala indicaţie a transplantului cardiac
b) Terapia de resincronizare cardiacǎ este indicatǎ la pacienţii cu durata QRS>120ms cu
insuficienţǎ cardiacǎ de clasǎ III-IV NYHA refractarǎ la terapia medicamentoasǎ optimǎ
c) Hipertrofia peretelui ventricului drept
d) Mișcarea anterioară sistolică a valvei mitrale anterioare ȋn forma obstructivǎ
e) Hipertrofia asimetricǎ, interesând cel mai frecvent septul interventricular
36.Diagnosticul pozitiv ȋn cardiomiopatia hipertroficǎ se pune în baza:

a) Monitorizare Holter ECG 24 ore
b) Demonstrarea hipertrofiei cardiace, cel mai simplu ecocardiografic
c) Demonstrarea prezenței suflului sistolic pe marginea stângă a sternului
d) Demonstrarea dilatǎrii cordului
e) Efectuarea testului de efort
43
37. Diagnosticul diferenţial al suflului sistolic din cardiomiopatia hipertroficǎ se face cu
suflul din:
a) Stenoza aorticǎ
b) Regurgitarea aortică
c) Prolapsul de valvǎ mitralǎ
d) Insuficienţa mitralǎ
e) Stenoza mitralǎ
38. Principalele grupe de medicamente utilizate pentru tratamentul simptomatic al

cardiomiopatiei hipertrofice sunt:
a)Beta-blocantele
b) Antagoniștii canalelor de calciu
c) Antagoniștii receptorilor de angiotensinǎ II
d) Antiagregantele plachetare
e) Anticoagulantele orale
__________________________________________________________
Aritmiile
1. Blocul atrioventricular de grad II tip Mobitz I se caracterizează prin:
a) Interval PR constant, mai mare de 0,20 secunde

b) Alungirea progresivă a intervalului PR, urmata de blocarea unui impuls atrial
c) Blocarea bruscă, neasteptată a unor unde P fără modificări ale intervalului PR
d) Lipsa totală de transmitere a impulsurilor atriale spre ventriculi
e) Ritm jonctional de scăpare in condițiile unei bradicardii sinusale severe
2. Blocul sino-atrial de iesire de grad II :
a) Nu poate fi diagnosticat pe ECG de suprafață

b) Se manifestă prin absența intermitentă a undelor P
c) Se caracterizează prin absența activității atriale
d) Se caracterizează prin aparitia unui pace-maker atrial ectopic
e) Inseamna alungirea timpului de conducere de la un nodul sinusal la țesutul atrial
inconjurator
3. In care din următoarele situații tratamentul de elecție pentru fibrilația atrială este
cardioversia electrica:
a) Intoxicația alcoolică
b) Tireotoxicoza
c) Pericardita
d) Starea clinică a pacientului sever alterată
e) Febra
4. Proprietatea celulelor cardiace de a se depolariza spontan având ca rezultat formarea unui
44
impuls este:
a) Inotropism
b) Contractilitate
c) Automatism
d) Electricitate
e) Conductibilitate
5. Tratamentul de elecție al bolnavilor cu WPW și fibrilație atrială instabili hemodinamic

este:
a) Cardioversie electrică
b) Dopamină
c) Electrostimulare
d) Verapamil iv
e) Lidocaină i/v bolus
8. Cel mai frecvent mecanism al stopului cardiac este:

a) Fibrilația ventriculară
b) Bradiaritmii severe persistente
c) Asistolia
d) Disociația electromecanică
e) Tahicardia ventriculară susținută
9. Următoarele afirmații cu privire la sincopele vasovagale sunt false, cu o exceptie:

a) Sunt consecința directă a stopului cardiac
b) Cauza insidioasă a scăzut efectiv fluxul sanguin
c) Multe dintre acestea sunt reversibile spontan
d) Este reversibil numai după intervențiile terapeutice
e) Sunt cauze frecvente de moarte subită cardiacă
10. Următoarele condiții se asociaza cu stop cardiac prin scăderea acuta a debitului cardiac,
cu exceptia:
a) Embolismul pulmonar acut masiv

b) Anafilaxia severa
c) Anevrism de aorta rupt cu hemoragie interna
d) Tahicardie ventriculară nesusținută, fara transformare in Fibrilație ventriculară
e) Ruptura miocardica post infarct miocardic
45
12. Următoarele medicamente pot conduce la disfuncția nodulului sinusal:
a) Glicozide
b) Alfa blocante
c) Beta blocante
d) Chinidina
e) Verapamil
13. În tratamentul farmacologic de urgență al tahicardiei ventriculare sustinuțe

monomorfe se pot administra:
a) Procainamid
b) Lidocain
c) Digoxin
d) Furosemid
e) Diltiazem
14. Sindromul de preexcitație WPW se caracterizează ECG prin:
a) Interval PR scurt (<0,10 s)
b) QRS ingust
c) Prezența undei delta
d) Fibrilație atrială cu alura ventriculară lentă
e) Fibrilație atrială cu alura ventriculară rapidă
15. Care din următoarele afirmații privind tahicardia prin reintrare AV sunt adevarate:
a) Circuitul de reintrare include un fascicul atrioventricular accesor ascuns
b) Fasciculul accesor poate conduce în sens anterograd in timpul ritmului sinusal sau in
timpul altor tahiaritmii atriale
c) Initierea tahicardiei paroxistice supraventriculare de catre o extrasistola ventriculară este
virtual diagnostica pentru reintrarea AV
d) Undele P apar de obicei dupa complexele QRS
e) Undele P apar de obicei înaintea complexelor QRS
16. Sindromul bradicardie - tahicardie din cadrul bolii nodului sinusal:

a) Se referă la o aritmie atriala paroxistica urmata de pauze sinusale lungi
b) Se manifestă în principal prin tahiaritmie cu perioade debradiaritmie neglijabile urmate de
stop
c) Pe ECG se manifestă sub forma de bradiaritmie
d) Se manifesta ca o aritmie în care exista perioade alternative de tahiaritmie si bradiaritmie
e) Se manifesta pe ECG standard sub forma tahiaritmiilor
46
17. Ritmul idioventricular accelerat poate apare în:
a) Infarct miocardic
b) După operația cardiacă
c) Cardiomiopatii
d) Intoxicații cu Digitalis
e) Tulburări intracraniene
19. In flutterul atrial conversia la ritm sinusal dupa scăderea frecventei ventriculare se poate
face cu:
a) Procainamida
b) Fenitoina
c) Mexiletina
d) Flecainida
e) Amiodarona
20. Torsada vârfurilor poate apărea:
a) In hipomagneziemie
b) In hiperkaliemie
c) Dupa tratament cu chinidină
d) Dupa tratament cu blocante de calciu
e) Dupa tratament cu antidepresive triciclice
22. Cauzele care pot produce disfuncții ale nodului sinusal sunt:
a) Degenerarea fibrelor nodului sinusal

b) Stenoza mitrala reumatismala
c) Amiloidoza la varstnici
d) Infiltrarea miocardului atrial
e) Ischemia arterei nodului sinusal
23. Undele F de pe ECG in flutterul atrial au următoarele caractere:

a) Sunt mai ample in derivatiile anterioare
b) Frecvența atrială realizată este de circa 450/minut
c) Au aspect regulat
d) Sunt conduse la ventricul cu o frecvență uzuală de 150/minut
e) Sunt complet neregulate
25. Alungirea intervalului PR poate fi întalnită în:

a) Bloc AV de gradul 1
47
b) Sindromul Wolff-Parkinson-White
c) BAV de gradul III
d) Pericardita acută
e) Nici un raspuns nu este corect
26. Din cadrul tulburărilor de conducere intraventriculară fac parte:

a) Blocul trifascicular
b) Hemiblocul anterosuperior stâng
c) Blocul de ramura alternant
d) Blocul atrioventricular de tip 2 sau Mobitz
e) Blocul sinoatrial
27. In etiologia blocului AV pot fi implicate:
a) Sincopa vasovagală
b) Hipercalcemia
c) Sindromul coronarian acut
d) Cardiopatie valvulară (stenoza aortică)
e) Cauze iatrogene (digitalice, betablocante)
28. In prezența unui bloc de ram stâng este imposibil diagnosticul ECG al următoarelor
afecțiuni:
a) Hipertrofie atriala stânga
b) Infarct anterior
c) Infarct posterior
d) Bloc AVgr.I
e) Hipertrofie ventriculară stânga
30.In blocul de ram drept apar de obicei următoarele modificari ECG:

a) Anomalii de repolarizare in V1,V2,V3
b) Aspect RSR' in V5 si V6
c) QRS larg
d) Aspect RSR' in V1
e) Modificarea axului frontal spre dreapta
31.Trecerea unui bloc atrioventricular (BAV) într-un BAV complet este mai probabila atunci
când :
a) Se asociază unei tulburari de conducere intraventriculară
b) Există o cardiopatie subiacentă
c) Există un tratament bradicardizant
d) Sediul blocului este suprahisian
e) Este vorba de un bloc AV gradul I
33. Flutterul atrial se caracterizează electrocardigrafic prin:
48
a) Frecvența atriala intre 250 - 350 / min
b) Unde atriale cu aspect de dinti de ferestrau
c) Intervale izoelectrice între undele de flutter atrial
d) Conducere AV cu blocaj 2/1 - alura ventriculară 150/min
e) Modificarea blocajului AV la manevre vagale
34.Segmentul QT prelungit poate fi întalnit în:

a) Postmedicamentos (antiaritmice, macrolide, antihistaminice)
b) Ischemie cardiacă
c) Hipokaliemie
d) Hipercalcemie
e) Nici un raspuns nu este corect
37. Preparatele utilizate in tratamentul Fibrilației ventriculare sunt:

a) Bretilium tosylat
b) Lidocaina
c) Procainamida
d) Digoxina
e) Atropina
38. In stopul cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistoliei:

a) Nu este necesar șocul extern
b) Este necesar șocul extern
c) Adrenalina se administrează intravenos
d) Atropina se administrează intravenos
e) Pacientul nu necesită intubare
39. Care sunt disritmiile mai putin frecvente (20-30%) implicate în generarea stopului și
morții subite cardiace:
a) Fibrilația ventriculară
b) Asistolia
c) Disociația electromecanică
d) Bradiaritmiile severe, persistente
e) Tahicardia ventriculară susținută
40.Menționați mecanismele electrofiziologice a tulburărilor de ritm:
a) Automatism normal
b) Creșterea automatismului normal
c) Apariția automatismului patologic
d) Postdepolarizări precoce
e) Posdepolarizări tardive
49
HTA
1. Maladie ce necesită diferențiere în cazul prezenței sindromului de hipertensiune
arterială întâlnite cel mai des:
a) Hipertensiunea arterială esențială
b) Glomerulonefrita
c) Stenoza unilaterală de arteră renală
d) Acromegalia
e) Hiperaldosteronismul primar

2. Cauză endocrină ce necesită diferențiere în cazul prezenței sindromului de
hipertensiune arterială întâlnite mai rar:
a) Sindromul de apnee în somn de tip obstructiv
b) Sarcina
c) Hiperplazia adrenală congenitală
d) Nefroptoza
e) Coarctația de aortă
3. Maladii care denotă hipertensiunea arterială secundară renovasculară:

a) Glomerulonefrita
b) Polichistoza renală
c) Ateroscleroza stenozantă a arterelor renale,
d) Displazia fibromusculară a arterelor renale
e) Hidronefroza
4. Maladie ce asociază hipertensiune arterială secundară renovasculară:

a) Pielonefrita cronică
b) Nefropatia diabetică
c) Nefropatia interstițială medicamentoasă
d) Tromboembolia arterelor renale
e) Glomerulonefrita
5. Menționați ce determinăm în gradul I de evoluţie a hipertensiunii arteriale:

a) Hipertrofia ventriculului sting
b) Îngustarea generalizată sau locală a arterelor retinei
c) Proteinurie lejeră şi/sau sporirea uşoară a creatininei plasmatice
d) Lipsa semnelor obiective de afectare a organelor ţintă
e) Plăci aterosclerotice demonstrate angiografic sau ultrasonografic în arterele iliace,
femurale şi în aortă
6. Menționați valorile tensiunii arteriale în hipertensiunea arterială sistolică izolată:

a. Sistolică130-139 mmHg,diastolică 85-89 mmHg
b. Sistolică ≥180 mmHg, diastolică ≥110 mmHg.
c. Sistolică ≥140 mmHg, diastolică < 90 mmHg.
d. Sistolică 160-179 mmHg, diastolică 100-109 mmHg.
50
e. Sistolică 140-159 mmHg, diastolică 90-99 mmHg.
7. Menționați ce atestă turgescenţa marcată a venelor jugulare la pacientul cu

hipertensiune arterială:
a) Coarctaţie aortică
b) Obezitate trunculară
c) Decompensarea gravă biventriculară
d) Sindrom Cushing
e) Tromboflebită superficială
8. Indicați ce semnalează asimetria pulsului la membrele superioare la un hipertensiv în

stare critică:
a) Criză hipertensivă
b) Disecţie de aortă
c) Obezitate
d) Personalitate astenică
e) Afectare cerebrovasculară
f)
9..Menționați ce semnalează apariţia suflului diastolic în punctul de auscultaţie a aortei la un
pacient cu hipertensiune arterială:
a) Stenoza aortei
b) Disecţia aortică cu extensie proximală spre valva aortică
c) Complianţă cardiacă afectată
d) Majorarea presiunii telediastolice în VS
e) Prezenţa zgomotului III şi IV la auscultaţia cordului
10.Indicați caracteristică electrocardiografică a indicelui Socolov-Lyon:

a) Voltaj crescut a undei R în toate derivaţiile toracice
b) Unda S în derivaţia toracică V1 + unda R în derivaţiile toracice V5-6 va fi mai
înaltă de 35 mm (SV1 + RV5-6>35 mm)
c) Unda T este aplatizată sau negativă
d) Segmentul ST subdenivelat
e) Devierea axei electrice ale cordului spre stânga.
11. Indicați care combinaţie de medicamente antihipertensive nu este recomandată pacienţilor

cu sindrom metabolic:
a) Beta blocant şi diuretice tiazidice
b) Blocant al canalelor de calciu şi inhibitori a enzimei de conversie
c) Blocant al canalelor de calciu şi antagonist al receptorilor angiotensinei
d) Blocant al canalelor de calciu şi diuretic tiazidic
e) Beta blocant şi blocant al canalelor de calciu
51
12. Indicați care grupă de preparate în hipertensiunea arterială la diabetici întârzie
apariţia nefropatiei:
a) Beta blocantele
b) Diureticele tiazidice
c) Diureticele care economisesc potasiu
d) Antagonişti ai receptorilor de aldosteron
e) Inhibitorii enzimei de conversie
13. Notați medicamentul de elecţie folosit în disecţia de aortă:
a) Captopril
b) Enalapril
c) Lisinopril
d) Ramipril
e) [x]Nitroprusiat de natriu
14.Diureticele tiazidice dau ca reacții secundare frecvente urmptoarele modificpri biochimice

cu o excepție:
a) Hipopotasemie
b) Hiperuricemie
c) Hiperglicemie
d) Hipercolesterolemie
e) Hipocalcemie
15.La care din următoarele diuretice se notează ca efect secundar ginecomastia:
a) Tiazidice
b) Furosemid
c) Spironolactona
d) Triamteren
e) Amilorid
16.Care dintre urmatorii factori de risc nu indică un prognostic nefavorabil al hipertensiunii:
a) Sexul feminin
b) Fumatul
c) Diabetul zaharat
d) Consumul exagerat de alcool
e) Varsta tanara
17.Rezultatul final al defectului de membrană celulară responsabilă de creșterea reactivității

vasculare în hipertensiune este:
52
a) Creșterea intracelulară a concentrației ionului de sodiu
b) Creșterea intracelulară a concentrației ionului de potasiu
c) Creșterea intracelulară a concentrației ionului de clor
d) Creșterea intracelulară a concentrației ionului de calciu
e) Creșterea intracelulară a concentrației ionului de magneziu
18.Referitor la tratamentul crizei hipertensive din feocromocitom sunt reale afirmațiile:

a) Medicamentul de elecție este furosemidul
b) Medicamentul de elecție este metoprololul administrat intravenos
c) Medicamentul de elecție este nitroglicerina
d) Medicamentul de elecție este fentolamina
e) Medicamentul de elecție este enalaprilul administrat intravenos
19.Care reacție adversă este caracteristică administrării de inhibitori ai enzimei de conversie a

angiotensinei:
a) Cefaleea
b) Tusea
c) Tahicardia
d) Insuficiența cardiacă
e) Hiperglicemia
20.Pentru hipertensiunea malignă sunt caracteristice următoarele cu excepția:

a) Edem papilar
b) Cecitate tranzitorie
c) Disurie
d) Paralizii tranzitorii
e) Insuficiența cardiacă
21.Hipertensiunea arterială e considerată un factor de risc cardio-vascular prin:

a)Aparitia unei insuficiențe cardiace
b)Risc de accident vascular cerebral
c)Morbiditate cardio-vasculară crescută
d)Risc fata de o arteriopatie a membrelor inferioare și a aortei
e)Apariția unei coronaropatii
22.Tratamentul igieno-dietetic al hipertensiunii arteriale esențiale constă în:

a)Reducerea consumului de lipide nesaturate
b)Activitate fizică regulată
c)Diminuarea consumului de alcool și al altor excitante
d)Limitarea aportului de sare
e)Normalizarea greutății în caz de suprasarcină ponderală
53
23.In cazul unei hipertensiuni arteriale esențiale, la o pacientă gravidă medicamentele
recomandate sunt următoarele cu excepția:
a)Beta blocante
b)Diuretice tiazidice
c)Metildopa
d)Inhibitori calcici
e)IEC
24.Semnele paraclinice de rasunet ale hipertensiuni arteriale sunt următoarele:

a)Hipertrofie ventriculară dreaptă
b)Discreta creștere a creatininei
c)Microalbuminurie semnificativă 30-350 mg/zi
d)Clearance-ul creatininic < 60 ml/ min
e)Hipertrofie ventriculară stangă
25.Despre antagoniștii receptorilor de angiotensină II următoarele afirmații sunt corecte:
a) Sunt mai eficienți decat IECA
b) Nu cauzează tuse
c) Inhibă competitiv subtipul de receptor AT1 al angiotensinei II
d) Cauzează mai frecvent angioedem
e) Utilitatea este similară cu a IECA
26.Cele mai frecvente efecte secundare ale inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei
sunt:
a) Hipotensiune
b) Tahicardie
c) Tuse
d) Bradicardie
e) Diaree
27.Referitor la diagnosticul diferențial hipertensiunii arteriale secundare sunt corecte
următoarele afectiuni:
a) Metoda de diagnostic de elecție a hipertensiunii renovasculare este dozarea metabolitilor
catecolaminelor din urina de 24h
b) Supresia nivelului cortizolului plasmatic sub 140nmol/l (5microg/dl) confirma sindromul
Cushing
c) Întarzierea unilateralaa aparitiei și excretiei substantei de contrast
d) In feocromocitom metodade diagnostic util este dozarea nivelului plasmatic de
catecolamine
e) Hiperkalemia este caracteristica hiperaldosteronismului primar
54
28.Care sunt țintele tratamentului la un pacient cu hipertensiune malignă:
a) Corectarea complicațiilor medicale

b) Scăderea presiunii diastolice cu 25%
c) Scăderea presiunii diastolice cu o treime, dar nu sub 95 mm Hg
d) Scăderea presiunii diastolice la 80 mm Hg
e) Scăderea presiunii diastolice la 90 mm Hg
29.Care din următoarele antihipertensive sunt indicate în feocromocitomul dovedit:

a) Fentolamina
b) Fenoxibenzamina
c) Rezerpina
d) Guanetidina
e) Metildopa
30.Care din următoarele teste sunt utile pentru evaluarea hipertensiunii arteriale secundare
din sindromul Cushing:
a) Determinarea metanefrinelor urinare/24h
b) Determinarea catecolaminelor urinare/24h
c) Testul de supresie nocturna cu dexametazona (dozarea matinala a cortizolului plasmatic
dupa administrarea a 1 mg dexametazona seara precedenta)
d) Determinarea catecolaminelor plasmatice
e) Determinarea cortizolului in urina/24h
31.Care dintre următoarele investigatii sunt utilizate în diagosticarea hipertensiunii arteriale

renovasculare:
a)Ecografia Doppler
b)Angio-IRM
c)Arteriografie
d)Scintigrafie renală
e)Radiografie toracică
32.Care dintre următoarele semne fizice apar in insuficiența aortică:

a)Semnul Musset
b)Angor funcțional, prin scăderea debitului coronar în diastolă legat de regurgitare
c)Presiunea arterială diastolică < 50mmHg
d)Semnul Durozier
e)Suflu diastolic Flint în focarul mitral
33.Menționați datele electrocardiografice caracteristice pentru insuficiența aortică:

a)Hipertrofie ventriculară dreaptă diastolică cu inversarea undelor T în V5 și V6
b)Hipertrofie ventriculară stângă: S in V1 + R in V5 < 35mm
55
c)Hipertrofie ventriculară stângă sistolica cu inversarea undelor T in V5 si V6
d)Dimensiuni normale ventriculare
e)Hipertrofie ventriculară stângă: S în V1 + R în V5 > 35mm
34.Menționați semnele caracteristice pentru hipertensiunea arterială endocrină din sindromul
Cushing:
a) Obezitate trunculară (redistribuirea de tip androgen a ţesutului adipos)
b) „Faţă în lună plină”
c) Atrofia pielii cu desen vascular manifest
d) Striuri rozacee în regiunea inferioară a abdomenului
e) „Livedo reticularis”
35.Mentionati factorii etiologici ce conduc la dezvoltarea insuficienței aortice acute:

a)Endocardita infecțiosă acută
b)Lupus eritematos diseminat
c)Spondilartrita anchilozantă
d)Endocardita subacută
e)Lues
36.Enumerați criteriile utilizate pentru aprecierea riscului cardiovascular la pacienţii cu

hipertensiune arterială:
a) Dislipidemie (colesterol seric total >6,5 mmol/l, sau LDL-colesterol > 4,0 mmol/l)
b) HDL-colesterol seric < 1,0 mmol/l la bărbaţi şi < 1,2 mmol/l la femei
c) Proteina C-reactivă ≤ 1 mg/dl
d) Obezitate abdominală (circumferinţa abdominală la bărbaţi ≥102 cm, la femei ≥84cm)
e) Fumat
37. Indicați afirmațiile adevărate pentru afectarea subclinică de organ:

a) Scăderea ratei de filtrare glomerulare < 60 ml/min/1,73 m2
b) Scăderea clearance-ului creatininei < 60 ml/min
c) Scăderea ratei de filtare glomerulare > 80 ml/min/1,73 m2
d) Scăderea clearance-ului la creatinină > 80 ml/min
e) Microalbuminurie 30-300 mg/24h
38.Indicați semnele radiologice care pot contribui la depistarea coarctaţiei de aortă:

a) „Imaginea cifrei 3”
b) Accentuarea desenului pulmonar pe contul componentei vasculare
c) Edem pulmonar interstiţial
d) Edem pulmonar alveolar
e) Eroziuni costale.
39.Indicați care sunt preparatele de elecţie în hipertensiunea sistolică izolată la vârstnic:

a) Diuretice
56
b) Blocante canalelor de calciu
c) Alfa-1 blocante
d) Alfa-2 agonişti cu acţiune centrală
e) Vazodilatatoare directe
40. Menționați medicamentele antihipertensive administrate în hipetensiunea arterială în

sarcină:
a) Metildopa
b) Inhibitorii enzimei de conversie
c) Sartani
d) Amiodarona
e) Blocantele canalelor de calciu
_____________________________________________________________
DISFUNCTII INTESTINALE
1. Marcați manifestarea clinică a diareei secretorii:

a) Materii fecale cu mucus și puroi
b) Diaree cu polifecalie
c) Diaree „falsă"
d) Alternarea constipațiilor și diareelor
e) Rectoragii
2. Indicați sinonimul celiachiei:

a) Enteropatia glutenică
b) Spru tropicală
c) Enteropatia secundară
d) Boala Wipple
e) Enterita eozinofilică
3. Selectați opțiunea ce caracterizează inflamația în caz de boala Crohn:

a) Inflamație difuză a colonului
b) Inflamație difuză a ileonului
c) Inflamație segmentară a oricărui segment al tractului gastrointestinal
d) Inflamație difuză a oricărui segment al tractului gastrointestinal
e) Inflamație difuză a esofagului și stomacului
4. Indicați elementul caracteristic pentru colita ulcerativă:

a) Fistule
b) Stenoze
c) Ulceraţii superficiale
d) Afte
e) Fisuri
5. Selectați cea mai frecventă patologie a intestinului gros din cele menționate:
57
a) Diverticuloza intestinului
b) Colita pseudomembranoasă
c) Colita ulcerativă
d) Tumorile intestinului gros
e) Sindromul intestinului iritabil
6. Indicați simptomul care exclude sindromul de intestin iritabil:

a) Diaree
b) Dureri și disconfort în abdomen
c) Eliminarea mucusului la defecație
d) Hemoragie digestivă inferioară
e) Constipații
7. Selectați semnul endoscopic al sindromului de intestin iritabil:

a) Pseudopolipoză
b) Mucoasă intactă
c) Ulceraţii unice
d) Erozii unice
e) Diverticule intestinale
8. Selectați tipul de diaree pentru care este caracteristică proba pozitivă cu foame:
a) Osmotică
b) Secretorie
c) Inflamatorie
d) Exudativă
e) Sangvinolentă
9. Numiți ce este caracteristic pentru steatoree:

a) Fragmente de alimente nedegerate în scaun
b) Cantități mari de fibre musculare în scaun
c) Cantități mari de grăsimi în scaun
d) Scaun acolic
e) Cantități mari de amidon în scaun
10. Selectați cel mai frecvent simptom în debutul cancerului colorectal:

a) Rectoragii masive
b) Rectoragii oculte
c) Ocluzie intestinală
d) Fisuri anale
e) Proctalgii
11. Selectați cel mai caracteristic simptom în colita ulcerativă:

a) Rectoragie masivă
b) Rectoragie ocultă
c) Diaree sangvinolentă
d) Durere abdominală
58
e) Proctalgii
12. Indicați markerul de diagnostic al enteropatiei glutenice:

a) Anticorpi antimitoсondriali
b) Anticorpi antiendomiziali
c) Anticorpi antinucleari
d) Anticorpi antimicrosomali
e) Anticorpi anti-ADN
13. Numiți simptomul clinic cel mai frecvent în sindromul de malabsorbţie:

a) Durere abdominală
b) Deficit ponderal
c) Stomatită aftoasă
d) Diaree
e) Constipație
14. Notați cel mai autentic test pentru diagnosticul sindromului de malabsorbtie?
a) Testul cu D-xiloză
b) Testul de toleranță la lactoză
c) Examen baritat al tractului gastrointestinal
d) Determinarea elastazei pancreatice în materiile fecale
e) Examinarea secreției gastrice
15. Selectați semnul principal al colitei ulcerative:

a) Aspect " pietre de pavaj"
b) Granulom la biopsie
c) Inflamație continuă a colonului
d) stenoze intestinale
e) Inflamație transmurală
16. Care patologie din cele enumerate mai frecvent și mai rapid se complică cu ocluzie
intestinală?
a) Colita ulcerativă
b) Colita pseudomembranoasă
c) Colita ischemică
d) Boala Crohn
e) Colita limfocitară
17. Marcați patologia pentru care "formațiunea abdominală intestinală" palpabilă reprezintă
un semn clinic:
a) Boala Whipple
b) Boala Crohn
c) Colita cronică din dizenterie
d) Boala celiacă
e) Colită ulcerativă
59
18. Precizați agentul etiologic al colitei pseudomembranoase:
a) Clostridium dificille
b) Flora cocică nespecifică
c) Streptococul hemolitic
d) Escherichia coli
e) Cauza bolii este necunoscută
19. Care patologie evoluează cu triada de simptome: hipersecreție gastrică persistentă,

ulcerații recidivante ale tractului gastrointestinal, diaree?
a) Sindromul Zollinger-Ellison
b) Ulcerul peptic gastric
c) Colită ulcerativă
d) Ulcer cronic postbulbar
e) Pancreatita cronică
20. Marcați tipul de alimente ce agravează diareea în enteropatia glutenică:

a) Carnea
b) Legumele și fructele crude
c) Pesmeți din pîine
d) Orezul
e) Porumbul
21. Selectați o afecțiune caracterizată prin prezența diareei și absența sindromului de

malabsorbție:
a) Sindromul intestinului iritabil
b) Aclorhidria
c) Pancreatita cronică
d) Colita granulomatoasă
e) Enteropatia glutenică
22. Numiți localizarea cea mai frecventă a tumorilor asociate sindromului Zollinger-Ellison:
a) Stomac
b) Peretele duodenal sau multifocal
c) Ganglionii limfatici
d) Splină
e) Colon
23. Care este cel mai fiabil test pentru diagnosticarea sindromului Zollinger-Ellison?
a) Secreția gastrică bazală
b) Secreția acidă maximă
c) Nivelul gastrinei în sânge
d) Endoscopia digestivă superioară
e) Biopsia mucoasei gastrice
24. Identificați scăderea activității cărei enzime pancreatice serice indică insuficiență
exocrină pancreatică avansată:
60
a) Amilaza
b) Lipaza
c) Tripsinogen
d) Elastaza
e) Chimotripsina
25. Identificați manifestarea clasică a insuficienței exocrine pancreatice:

a) Anemia hemolitică
b) Diareea cu steatoree
c) Creatorea
d) Hemoragiile digestive
e) Durerea abdominală
26. Identificați metoda de cercetare utilizată pentru a obiectiviza steatoreea:

a) Dozarea azotului din fecale
b) Colorație cu Sudan III a materiilor fecale
c) Dozarea lactoferinei în materiile fecale
d) Cercetarea elastazei-1 specifice pancreatice în fecale
e) Dozarea activității chimotripsinei în materii fecale
27. Indicați standardul de referință pentru cuantificarea funcției exocrine a pancreasului:

a) Testul de toleranță la glucoză
b) Coeficientul amilază serică/creatinină serică
c) Studierea activității lipazei serice
d) Teste directe care necesită colectarea sucului duodenal ca răspuns la stimularea cu
secretină-pancreozimină
e) Cercetarea amilazei în urină
28. Notați patologia care frecvent se asociază cu insuficiență pancreatică exocrină:

a) Sindromul Down
b) Sindromul Marfan
c) Amiloidoza primară
d) Fibroza cistică (mucoviscidoza)
e) Sindromul Felty
29.Notati patologia pentru care este caracteristică creatoreea

a) Pancreatita cronică
b) Boala Crohn
d) Sindromul intestinului iritabil
e) Dischinezia vezicii biliare
30. O femeie în vîrstă de 56 de ani a prezentat, în ultimele 3 luni, diaree profuză apoasă
Investigațiile efectuate din scaun diareic evidențiază: Na 39 mmol/l, K 96 mmol/l, Cl 15
mmol/l, bicarbonat 40 mmol/l, osmolaritate 270 mosmol/kg H2O (osmolaritatea serică 280
mosmol/kg H2O). Cel mai probabil diagnostic este:
61
a) Adenom vilos
b) Intoleranța la lactoză
c) Abuz de laxative
d) Insuficiența pancreatică
e) Sprue nontropical
32. Care din următoarele teste pentru malabsorbție este, de obicei, normal la un pacient cu
dismicrobism intestinal:
a) Cantitatea de lipide în scaun în 24 ore
b) Faza II a testului Shilling stadiul II (administrarea de factor intrinsec și vitamina B12)
c) Testul de absorbție D-xilozei
d) Testul respirator la lactuloză
e) Culturile cantitative din aspiratul jejunal
34. Un cetățean irlandez în vîrstă de 70 de ani solicită un consult medical pentru diaree și
scădere ponderală, care sînt prezente de 2 ani. Hemoleucograma și ionograma serică sunt
normale. D-xiloza serică este de 0,76 mmol/l (15 mg/dl) la 2 ore după încărcarea orală, iar
conținutul de lipide în scaun în 24 ore este de 12 g după un aport zilnic de 100 g. Imaginea
microscopică a fragmentului de biopsie jejunală arată atrofie vilozitară, hiperplazie cripte,
infiltrat inflamator în lamina propria, intraepitelial. Care dintre următoarele afirmații
referitoare la afecțiunea acestui pacient este corectă:
a) Se presupune că boala este produsă de un bacil gram negativ
b) Frecvent se pot asocia dureri abdominale, artralgii, stare subfebrilă și adenopatii
c) Tratamentul de elecție este corticoterapia
d) Administrarea unei diete fără gluten este urmată, de obicei, de normalizarea testelor de
absorbție intestinală și dispariția modificărilor histopatologice
e) Este indicată repetarea biopsiei jejunale după testul cu gluten
37. Toate afecțiunile de mai jos pot produce diaree secretorie, cu o excepție:
a) Carcinom medular tiroidian
b) Rezecție de ileon terminal
c) Sindrom Zollinger-Ellison
d) Somatostatinom
e) Tumori carcinoide
38. Manifestările următoare sunt asociate mai frecvent bolii Crohn, decît colitei ulceroase, cu
o excepție:
a) Fistule
b) Hemoragii rectale
c) Afectări segmentare
d) Mase abdominale palpabile
e) Afectări ale ganglionilor limfatici mezenterici
62
39. Selectați semnul distinctiv al diagnosticului bolii celiace:
a) Biopsie intestinală subțire anormală
b) Sindromul de malabsorbție severă
c) Reversibilitatea modificărilor histologice după o dietă fără gluten
d) Prezența anticorpilor antimitocondriali
e) Prezența anticorpilor antigliadinici
40. Identificați semnele caracteristice pentru sindromul Zollinger-Ellison:

a) Diareea
b) Ulcerele refractare la tratament standard
c) Sindromul algic pronunţat, ce se supune greu tratamentului antiulceros standard
d) Constipațiile
e) Leucopenia
41. Identificați maladiile pentru care este caracteristică inflamația granulomatoasă la

afectarea tractul gastrointestinal:
a) Tuberculoza
b) Sarcoidoza
c) Boala Crohn
d) Sifilisul
e) Amiloidoza
42. Marcați influențele antiacidelor, care conțin aluminiu:

a) Induc diaree
b) Induc constipație
c) Influențează absorbția unor medicamente
d) Fixează sărurile biliare și lizolecitina
e) Au durata lungă de acțiune - 8-10 ore
43. Selectați maladiile ce decurg cu diaree cronică:

b) Boala Hirschsprung
c)Boala Wipple
d)Sindromul de intestin scurt
e) Ciroza biliară primitivă
44. Enumerați formele fiziopatologice ale diareelor cronice:

a) Osmotică
b) Secretorie
c) Prin tulburări de motilitate
d) Inflamatorie
e) Bacteriană
45. Numiți etiologia posibilă a diareei hemoragice:

a) Shigella
b) Helicobacter pylori
63
c) Entamoeba histolitica
d) Vibrio cholerae
e) E. coli enteropatogenă
46. Indicați cerealele care se exclud în dieta aglutenică:

a) Grîu
b) Orz
c) Secară
d) Orez
e) Hrişcă
47. Selectați testele paraclinice folosite pentru evaluarea patologiei intestinului subțire:
a) Examen radiologic
b) Examen endoscopic
c) Examinare coprologică
d) Test de toleranță la lactoză
e) Test cu secretina - pancreozimină
48. Enumerați manifestările extraintestinale în boala Crohn:

a) Diabetul zaharat
b) Pioderma gangrenosum
c) Spondilita anchilozantă
d) Eritemul nodos
e) Glomerulonefrita
49. Selectaţi semnele endoscopice ale colitei ulcerative:

a) Relief în „piatră de pavaj"
b) Ulcerații polimorfe superficiale
c) Ulcere liniare profunde colitei
d) Hemoragii de contact
e) Edem, hiperemie difuză a mucoasei
50. Enumerați semnele radiologice prezente în stadiile avansate ale colitei ulcerative:
a) Scurtarea colonului
b) Dehaustrarea colonului
c) Spiculi marginali/pete baritate
d) Fistule
e) Aspect în „piatră de pavaj”
51. Enumerați cauzele posibile ale constipației cronice:

a) Hipotiroidism
b) Hiperexudaţie intestinală
c) Hipertiroidism
d) Sindrom de intestin iritabil
e) Dolicocolon
64
52. Selectați simptomele care exclud sindromul de intestin iritabil:
a) Diaree nocturnă
b) Dureri în abdomen
c) Hemoragie intestinală
d) Temperatură subfebrilă
e) Scădere ponderală progresivă
53. Notați afecțiunile care evoluează cu diaree:

a) Dizenteria
b) Ulcerul duodenal
c) Carcinoidul
d) Enteropatia glutenică
e) Hipotiroidismul
54. Selectați afecțiunile care evoluează mai frecvent cu constipație:

a) Hipertiroidismul
b) Hipotiroidismul
c) Diabetul zaharat
d) Disfuncția mușchilor pelvieni
e) Boala Hirschsprung
55. Indicați cauzele diareei care nu răspunde la proba cu foame:

a) Sindromul carcinoid
b) Vipomul
c) Deficitul de dizaharidaze
d) Carcinomul medular de tiroidă
e) Insuficiența pancreatică exocrină
56. Selectați formele clinice ale sindromului de intestin iritabil:

a) Cu predominarea constipației
b) Cu predominarea disfuncției vegetative
c) Cu predominarea diareei
d) Forma mixtă
e) Cu predominarea meteorismului
57. Numiți caracteristicile diareei osmotice:

a) Polifecalie
b) Proba cu foame pozitivă
c) Proba cu foame negativă
d) Diaree apoasă
e) Mucus, sânge în materiile fecale
58. Enumerați caracteristicile diareei secretorie:

a) Steatoree
65
d) Diaree apoasă
e) Mucus, sânge în materiile fecale
59. Indicați caracteristicile diareei inflamatorii:

a) Steatoree
d) Diaree apoasă
e) Mucus, sânge si puroi în materiile fecale
60. Selectați bolile pentru care este caracteristică diareea osmotică:

b) Pancreatita cronică cu insuficiență exocrină
c) Carența dizaharidazică
d) Colita ulcerativă
e) Cancer colorectal
61. Numiți patologiile pentru care aste caracteristică diareea secretorie:

b) Pancreatita cronică cu insuficiența exocrină
c) Sindromul Zollinger-Ellison
d) Toxicoinfecţia intestinală acută
e) Colita ulcerativă
62. Indicați bolile pentru care este caracteristică diareea inflamatorie:

a) Carența dizaharidazică
b) Colita ulcerativă
d) Diverticulita intestinală
e) Enteropatia glutenică
63. Enumerați simptomele caracteristice pentru diareea cauzată de afectarea intestinului

subțire:
a) Volumul scaunului abundent
b) Semnele deshidratării
c) Scaunul neformat, apos
d) Prezența tenesmelor
e) Sânge în materii fecale
64. Numiți anticorpii caracteristici pentru enteropatia glutenică:

a) Antigliadinici
b) Antiendomiziali
c) Antitransglutaminaza tisulară
d) Anti-DNA
e) Antimitocondriali
66
65. Selectați semnele clinice, observate după rezecția ileonului distal:
a) Insuficiența pancreatică
b) Formarea de calculi biliari
c) Pierderea de acizi biliari cu materiile fecale
d) Diaree
e) Constipație
66. Identificați semnele clinice ale enteropatiei glutenice:

a) Sînge proaspăt în masele fecale
b) Febră
c) Diaree
d)Polifecalie
e) Denutriție
68. Identificați caracteristicile scaunului pancreatic tipic:

a) Polifecalic, consistență păstoasă
b) Semiformat, sub formă de terci grăsos
c) Culoare galbenă-surie, strălucitor, miros rânced, reacție alcalină
d) Lichid, neabundent, cu sânge şi puroi
e) Abundent, apos
69. Indicați testele neinvazive utile pentru explorarea funcției exocrine a pancreasului:
a) Dozarea elastazei-1 specifice pancreatice în fecale prin ELISA
b) Teste cantitative de dozare a steatoreei - metoda van de Kamer (coeficientul de absorbție a
lipidelor)
c) Testul respirator cu trigliceride marcate cu izotopul stabil 13C
d) Testul cu secretin - pancreozimină
e) Dozarea insulinei și a peptide C serice
70. Formele clinice de constipație cronică sunt:

a) Constipația osmotică
b) Constipația idiopatică (primară)
c) Constipația secretorie
d) Constipația prin tulburarea funcțională a defecației
e) Boala Hirschprung
________________________________________________________________________
DUREREA ABDOMINALĂ
1. Identificați cel mai tipic semn clinic al ulcerului duodenal:
a)Durerea abdominală
b)Greața
c)Voma
d)Constipația
67
e)Diareea
2. Identificați cea mai tipică descriere a sindromului dolor din ulcerul duodenal:
a)Durere epigastrică „pe foame", dureri nocturne
b)Durere pseudo-anginoasă
c)Durere epigastrică postprandială
d)Durere în etajului abdominal superior dispusă "în centură"
e)Durere permanentă în epigastru
3. Marcați care simptom NU este tipic pentru ulcerul peptic necomplicat:

a)Dureri epigastrice "pe foame"
b)Dureri nocturne
c)Efectul terapeutic al antiacidelor
d)Gastrită cronică antrală asociată cu H. Pilory
e)Vome cu alimente folosite cu o zi înainte
4. Selectați semnul ce NU este caracteristic pentru tabloul clinic de duodenită cronică:

a)Dureri epigastrice care apar după 2-3 ore după masă
b)Dispepsie
c)Tulburări astenovegetative
d)Iradierea durerii în hipocondriul drept/stâng
e)Exacerbare sezonieră
5. Marcați sindromul clinic caracteristic perioadei precoce a pancreatitei cronice:

a)endocrin
b)de durere abdominală
c)al insuficienței exocrine a pancreasului
d)dispeptic
e)alergic
6. O femeie în vîrstă de 27 de ani, cunoscută cu stenoză mitrală și fibrilație atrială, se prezintă

la medic pentru dureri abdominale severe care au debutat brusc în urmă cu 24 de ore și aveau
o localizare periombilicală; în prezent ea cuprinde tot abdomenul. Pacienta este digitalizată
cu digoxina 0,25 mg/zi. Examenul fizic evidențiază o pacientă anxioasă, cu temperatura
corpului 38oC, tensiunea arterială 100/60 mm Hg, pulsul 120 pe min și frecvența respiratorie
26 pe min. Tegumentele sunt reci și transpirate, mucoasa bucală este uscată. Auscultația
cordului – suflu diastolic. Zgomotele intestinale sunt normale. Se constată o distensie
abdominală ușoară și sensibilitate generalizată la palpare obișnuită, dar nu și la
decompresiune. Testul la sânge ocult este pozitiv, dar scaunele nu sunt melenice sau
sanguinolente. Investigațiile de laborator arată: leucocite 16×109/l, neutrofile 75%, eozinofile
10%, limfocite 10%, monocite 5%, hematocrit 42%, trombocite 522×109/l. Radiografia
abdominală pe gol evidențiază nivele hidroaerice. Investigația de elecție pentru stabilirea
diagnosticului este:
a)Laparotomie exploratorie
b)Laparoscopie
c)Angiografie
68
d)Tomografie computerizată abdominală
e)Tranzit baritat gastroduodenal cu urmărirea și a timpului intestinal
7. Indicați cel mai caracteristic semn clinic al litiazei biliare:

a)Dispepsia
b)Febra
c)Eructaţia
d)Steatoreea
e)Colica biliară
8. Identificați varianta clinică a dispepsiei funcţionale:

a)Cu predominarea durerii epigastrice
b)Cu predominarea greţei
c)Cu predominarea constipației
d)Cu predominarea balonării
e)Cu predominarea diareei
9. Identificați simptomele care caracterizează ulcerul duodenal:

a)Dureri epigastrale nocturne
b)Ameliorarea durerii după alimentaţie sau după administrare de antiacide
c)Ameliorarea durerii după vomă
d)Xerostomie
e)Diaree
10. Selectați complicaţiile ulcerelor:

a)Perforaţia
b)Stenozarea
c)Malignizarea
d)Esofagita de reflux
e)Penetraţia
11. Numiți caracteristicile din ulcerul gastric observate la radiologia baritată:

a)Proiemină în raport cu conținutul stomacului
b)Are forma unei nișe conturate
c)Are forma în menisc sau lacună
d)Modificări periulceroase: prezent digul ulcerului - linia Hampton
e)Este retrasă din contur în raport cu conținutul stomacului
12. Identificați manifestările neoplasmului gastric:

a)Dureri abdominale colicative
b)Anorexie selectivă, mai ales pentru carne
c)Vărsături cu alimente ingerate în urmă cu mai mult de 24 ore
d)Diaree cu polifecalie
e)Dureri în epigastru care nu sunt ameliorate de alimentație
69
13. Selectați modificările ce pot apărea în neoplasmul gastric:
a)Prezența antigenului carcinoembrionar
b)Scăderea hemoglobinei
c)Creșterea VSH-ului
d)Leucopenie
e)Creșterea acidului uric
14. Identificați simptomele tipice în duodenita cronică:

a)Durerea de tip ulceros
b)Colică abdominală
c)Durerea de tip dispeptic
d)Pierdere ponderală progresivă
e)Dispepsia
15. Marcați afecțiunile cu care se face diagnosticul diferențial al leziunii ulcerului gastric:
a)Leziunile exulcerate din tumori benigne
b)Localizarea gastrică a bolii Crohn
c)Cancerul gastric
d)Colita ulcerativă
e)Formaţiunea protruzivă cu baza mare de implantare
16. Indicați caracteristicile tabloului clinic clasic în ulcerul duodenal:

a)Durerea epigastrică postprandială precoce
b)Durera epigastrică „pe foame"
c)Durerea nocturnă
d)Lipsa poftei de mâncare
e)Sindromul dispeptic
17. Indicați caracteristicile tabloului clinic clasic în ulcerul gastric:

a)Durera epigastrică postprandială
b)Durera epigastrică „pe foame"
c)Sindromul dispeptic
d)Durerea nocturnă
e)Diareea
18. Cele mai frecvente cauze ale ocluziei intestinale la adulți:

a)Aderențe
b)Carcinom
c)Volvulus
d)Hernie
e)Diverticulită sigmoidiană
19. Selectaţi factorii etiologici ai pancreatitei cronice:

a)Alcoolismul
b)Hipercalciemia
c)Reumatismul
70
d)Disfuncţii ale sfincterului Oddi
e)Tireoidita autoimună
20. Indicați semnele clinice caracteristice pentru pancreatita cronică:

a)Dureri abdominale epigastrice (declanșate de mese abundente)
b)Steatoree
c)Simptomul Kernig pozitiv
d)Splenomegalia
e)Limfadenopatia
21. Marcați manifestările pancreatitei cronice în faza de acutizare:

a)Hiperamilazurie
b)Durere epigastrică cu iradiere în centură
c)Simptomul Courvoisier pozitiv
d)Hiperlipazemie
e)Proteinuria
22. Indicați metodele utilizate în diagnosticarea pancreatitei cronice:

a)Dozarea elastazei-1 pancreatice umane în materiile fecale
b)Ecografia abdominală
c)Scintigrafia
d)Ultrasonografia endoscopică
e)Colecistocolangiografia perorală
23. Marcați testele pentru diagnosticarea puseului acut al pancreatitei cronice:

a)Amilaza serică
b)Testul Shilling
c)Lipaza serică
d)Testul cu D-xiloză
e)Amilaza în urină
24. Marcați care caracteristici ale sindromului dolor abdominal se referă la pancreatita
cronică:
a)Durerea frecvent iradiază în spate
b)Sediul durerii epigastric ori în bară
c)Durerea este parțial remisă la aplecarea anterogradă a trunchiului și în poziție genu-cubitală
d)Durerea care se ameliorează după mese
e)Durerea persistentă, profundă, sâcâitoare, cu durata de zile, săptămîni
25. Numiți maladiile în care se pot observa dureri abdominale postprandiale recidivante:
a)Pancreatita cronică
b)Angor mezenteric
c)Neoplasm mucinos papilar intraductal al pancreasului
d)Ulcer duodenal
e)Boala de reflux gastroesofagian
71
26. Indicați manifestările colicii biliare tipice:
a)Iradierea durerii în spate și sub rebordul costal stâng
b)Iradierea durerii spre vârful scapulei
c)Debut brusc al durerilor
d)Localizare paraombilicală
e)Localizare în hipocondrul drept sau în epigastru
27. Marcați manifestările clinice posibile ale sindromului postcolecistectomic:

a)Dureri de tip biliar
b)Intoleranţă faţă de alimentele colecistochinetice
c)Icterul episodic
d)Hemoragie digestivă
e)Diabet zaharat
28. Indicați complicaţiile acute ale litiazei biliare veziculare:

a)Colecistita acută
b)Pancreatita acută
c)Hepatita acută
d)Litiaza coledocului, angiocolita (colangita) acută
e)Colangita sclerozantă IgG4 pozitivă
29. Identificați care din investigațiile enumerate sunt informative pentru diagnosticarea
colecistitei cronice:
a)RMN standard
b)Ecografia transabdominală
c)Tubajul duodenal şi bilicultura
d)Duodenoscopia
e)Gastroscopia
30. Marcați manifestările clinice ale colangitei cronice:

a)Dureri în hipocondrul drept
b)Icter
c)Febră şi frisoane
d)Hepatomegalie
e)Dureri în regiunea paraombilicală
31. Marcați semnele sonografice relevante pentru diagnosticul de colecistită cronică în

acutizare:
a)Hiperreflectivitatea parenchimului hepatic
b)Îngroşarea peretelui veziculei biliare peste 4 mm
c)Colecţie fluidă pericolecistică
d)Lipsa de vizualizare a veziculei biliare
e)Aspect de dedublare a peretelui veziculei biliare
32. Indicați factorii predispozanți ai litiazei biliare:

a)Obezitatea
72
b)Hipercolesterolemia
c)Administrarea contraceptivelor orale
d)Tratamentul cronic cu glucocorticoizi
e)Tratamentul cu clofibrat
33. Indicați simptomele clasice caracteristice pentru acutizarea colangitei cronice:

a)Dureri în hipocondrul drept
b)Febră
c)Icter
d)Pirozis
e)Dureri retrosternale
34. Selectați posibilitățile evolutive ale unei colecistite cronice netratate:

a)Colecistita gangrenoasă
b)Sindrom Mirizzi
c)Abcesul subhepatic
d)Peritonita biliară
e)Comprimarea căii biliare prin inflamație
35. Identificați criteriile caracteristice pentru colecisticta cronică acalculoasă:

a)Episoade recurente de durere tipică biliară în hipocondrul drept
b)Cholescintografia cu colecistochinină demonstrează o fracțiune de ejecție a vezicii biliare
mai mică de 40%
c)Sindromul Mirizzi
d)Introducerea colecistochininei reproduce durerile pacientului
e)Semnul Courvoiser-Terrier
______________________________________________________________________
HEPATOMEGALIA
1. Identificați care tip de imunoglobuline serice este elevat în boala alcoolică a ficatului:
a)Ig A
b)Ig D
c)Ig E
d)Ig G
e)Ig M
---------------------------------------------------------------------
2. Identificați semnul caracteristic pentru afectarea hepatică:
a)Afte bucale
b)Gingivită necrozantă
c)Edeme labiale
d)Acrocianoză
e)Steluțe vasculare
---------------------------------------------------------------------
3. Indicați ce poate sugera hiperecogenitatea hepatică difuză la examenul ecografic:
a)Hemangiom hepatic
73
b)Metastaze hepatice
c)Steatoză hepatică
d)Cancer hepatic
e)Chisturi hepatice
---------------------------------------------------------------------
4. Identificați markerul sindromului de citoliză hepatică:
a)Scăderea albuminei serice
b)Creșterea ALT
c)Scăderea colesterolului
d)Hipergamaglobulinemia
e)Creșterea fosfatazei alcaline
---------------------------------------------------------------------
5. Precizați pentru care maladie este caracteristic nivelul de gamaglutamiltranspeptidază
majorat:
a)Ulcer duodenal H. pylori pozitiv
b)Pancreatită cronică
c)Hepatopatie alcoolică
d)Colecistită cronică
e)Gastrita autoimună
---------------------------------------------------------------------
6. Indicați semnul cert de prezență în organism a virusului hepatic B:
a)AgHBs- pozitiv; ADN VHB detectabil prin metoda PCR
b)Prezența icterului mai mult de 2 săptămâni
c)Transaminazele crescute
d)Ac anti-HBc pozitiv
e)Ac anti-HBs pozitiv
---------------------------------------------------------------------
7. Indicați markerul serologic al infecției cu virusul hepatic B, nedetectabil în sânge:
a)HBcorAg
b)HBsAg
c)Anti-HBcor
d)HBeAg
e)Anti-HBe
---------------------------------------------------------------------
8. Selectați cea mai informativă metodă de diagnostic pentru hepatita autoimună:
a)Biopsia hepatică
b)Colangiopancreatografia retrogradă
c)Rezonanța magnetică nucleară
d)Tomografia computerizată
e)Ultrasonografia organelor abdominale
---------------------------------------------------------------------
9. Marcați durata minimă de evoluție a hepatitei necesară pentru stabilirea hepatitei cronice:
a)3 luni
b)5 luni
c)9 luni
d)6 luni
74
e)12 luni
---------------------------------------------------------------------
10. Identificați afirmația adevărată despre infecția cu virusul hepatic Delta (VHD):
a)Viremia este asociată direct cu stadiul bolii hepatice
b)Presupune coinfectie cu VHC
c)Virusul hepatic Delta este un virus ADN
d)Suprainfecţia cu VHD la o persoană cu infecție cronică cu VHB are prognostic bun
e)Virusul hepatic Delta este un virus defectiv
---------------------------------------------------------------------
11. Identificați afecțiunea pentru care are valoare diagnostică creșterea nivelului de γ-
globuline și de IgG serică ≥ 1,5 ori de limita superioară a valorilor normale:
a)Boala Wilson
b)Steatohepatita etanolică
c)Hepatita acută virală B
d)Hepatita medicamentoasă
e)Hepatita autoimună
---------------------------------------------------------------------
12. Identificați afecțiunea pentru care are valoare diagnostică creșterea nivelului de IgA:
a)Steatohepatita alcoolică
b)Boala Wilson
c)Steatohepatita nonalcoolică
d)Hepatita autoimună
e)Ciroza biliară primară
---------------------------------------------------------------------
13. Selectați forma de hepatită care NU este inclusă în clasificarea etiologică a hepatitelor
cronice, Los Angeles, 1994:
a)Hepatitele virale
b)Hepatita medicamentoasă
c)Hepatita alcoolica
d)Hepatita criptogenă
---------------------------------------------------------------------
14. Identificați schimbările histopatologice care favorizează extinderea fibrozei în
steatohepatita non-alcoolică:
a)Cantități importante de cupru în hepatocite
b)Prezența necrozei și a infiltratului inflamator
c)Leziunea ducturilor biliari interlobulari și septali
d)Prezența corpilor hialini Mallory
e)Balonizarea hepatocitelor
---------------------------------------------------------------------
15. Notați markerul de laborator "de referință" în hepatita alcoolică:
a)Transaminazele
b)Fosfataza alcalină
c)Aldolaza
d)Transferina deficientă în carbohidrați
e)Bilirubina
75
---------------------------------------------------------------------
16. Notați factorul care NU se asociază cu progresarea hepatitei cronice B spre ciroză/cancer
hepatic:
a)Sexul masculin al pacientului
b)Virus HBV mutant (HBe-negativ)
c)Abuzul de alcool
d)Durata bolii
e)Lipsa fibrozei
---------------------------------------------------------------------
17. Selectați patologia pentru care este caracteristică hepato- și splenomagalia în asociere cu
pigmentarea brun-verzuie pe cornee și tulburările neurologice:
a)Boala Wilson
b)Hemocromatoza primară
c)Hepatita cronică virală cu manifestări extrahepatice
d)Hepatita alcoolică
---------------------------------------------------------------------
18. Marcați cel mai important test pentru diagnosticul de hemocromatoză primară:
a)Creșterea nivelului de hemoglobină și fier seric
b)Creșterea excreției fierului cu urina
c)Saturarea transferinei mai mare de 70%
d)Saturația transferinei mai mare de 45%
e)Ceruloplasmina serică scăzută
---------------------------------------------------------------------
19. Identificați care tip de imunoglobuline serice este elevat în hepatita autoimună:
a)Ig A
b)Ig D
c)Ig E
d)Ig G
e)Ig M
---------------------------------------------------------------------
20. Selectați criteriul morfologic caracteristic pentru steatohepatita non-alcoolică:
a)Nucleele hepatocitelor în formă de "clepsidră"
b)Încărcare lipidică a hepatocitelor în asociere cu necroză și infiltrat limfohistiocitar
c)Remanierea arhitectonicii hepatice și patului vascular
d)Distrofie hialinică și/sau proteică hepatică în asociere cu prezența hepatocitelor în sticlă
mată
e)Prezența nodulilor de regenerare
---------------------------------------------------------------------
21. Selectați testul biologic care NU este caracteristic pentru hepatita alcoolică acută:
a)Raportul AST/ALT > 2
b)Ig A scăzută
c)Gamaglutamiltranspeptidaza (GGTP) crescută
d)Transferina carbohidrat deficientă crescută
e)Hipoalbuminemia
---------------------------------------------------------------------
76
22. Care patologie se asociază frecvent cu ciroza hepatică indusă de deficitul congenital de
α1-antitripsină?
a)Osteomalacie
b)Fracturi patologice
c)Afectarea fertilității
d)Boli pulmonare cronice recidivante cu dezvoltarea insuficienței respiratorie
e)Encefalopatie progresiva
---------------------------------------------------------------------
23. În care dintre cauzele ce produc steatoză hepatică, la biopsia hepatică se descrie prezența
unor microvezicule lipidice?
a)Bypass jejuno-ileal pentru obezitate severă
b)Steatoza hepatică gravidică acută
c)Nutriție parenterală totală
d)Alimentație intravenoasă prelungită
e)Intoxicație cu tetraclorură de carbon
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
25. Diagnosticul diferențial între hepatita cronică activă și hepatita cronică persistentă este cel
mai bine susținut prin prezența:
a)manifestărilor extrahepatice
b)serică a antigenului de suprafață al virusului hepatic B
c)serică a anticorpilor împotriva antigenului central al virusului hepatic B
d)unui titru semnificativ de anticorpi antimușchi neted
e)modificărilor histopatologice specifice
---------------------------------------------------------------------
26. Biopsia hepatică percutană în scop diagnostic este indicată în următoarele cazuri cu o
excepție:
a)Hepatosplenomegalie de cauză neelucidată
b)Teste funcționale hepatice persistent modificate
c)Suspiciune de hemangiom hepatic
d)Suspiciune de tuberculoză miliară
e)Colestază intrahepatică de cauză incertă
---------------------------------------------------------------------
27. Identificați afecțiunea pentru care are valoare diagnostică nivelul semnificativ scăzut de
ceruloplasmină:
a)Hemocromatoza ereditară
b)Steatohepatita alcoolică
c)Boala Wilson
d)Hepatită autoimună
---------------------------------------------------------------------
28. Pentru femei, care este cantitatea zilnică maximă de alcool pur inofensivă pentru ficat?
a)50 gr alcool pur/zi
b)20 gr alcool pur/zi
c)40 gr alcool pur/zi
d)60 gr alcool pur/zi
77
e)100 gr alcool pur/zi
29. Selectați cauzele metabolice ale hepatomegaliei:

a)Hemocromatoza
b)Steatohepatita alcoolică
c)Boala Wilson
d)Boala Niemann-Pick
---------------------------------------------------------------------
30. Numiți marcherii serologici pentru infecția cu virusul hepatic B:
a)Anticorpi anti-HBcor
b)Anticorpi anti-HBs
c)Anticorpi anti-VHC
d)Anticorpi anti-HAV IgM
e)Ag Hbe
---------------------------------------------------------------------
31. Marcați afecțiunile pentru care este caracteristică hepatomegalia:
a)Tromboza venelor hepatice
b)Boala Menetrie
c)Boala Wilson
d)Hemocromatoză
e)Hemangiom hepatic
---------------------------------------------------------------------
32. Selectați patologiile care sunt incluse în clasificarea etiologică a hepatitelor cronice
conform clasificarii Los Angeles:
a)Hepatita autoimună
b)Hepatita cronică virală B
c)Hepatita alcoolică
d)Boala Wilson
e)MALT-limfom
---------------------------------------------------------------------
33. Identificați care afecțiuni pot determina insuficiență hepatică fulminantă:
a)Hepatitele virale acute
b)Hepatitele medicamentoase
c)Hemocromatoza
d)Intoxicațiile acute
e)Sindromul Gilbert
---------------------------------------------------------------------
34. Marcați afecțiunile care pot determina apariția febrei:
a)Hemangiomul hepatic
b)Hepatita alcoolică acută
c)Angiocolita
d)Аbcesul hepatic
e)Sindromul Pickwick
---------------------------------------------------------------------
78
35. Marcați care din manifestările enumerate pot fi sugestive pentru o hepatopatie cronică:
a)Eritem palmar
b)Steluțe vasculare
c)Ginecomastie
d)Eritem nodos
e)Erupții urticariene
---------------------------------------------------------------------
36. Identificați modificările sugestive pentru sindromul hepatopriv de labotator:
a)Hipersideremia
b)Hipoalbuminemia
c)Scăderea protrombinei
d)Creşterea ceruloplasminei
e)Scăderea activității lipazei serice
---------------------------------------------------------------------
37. Definiți steatoza hepatică alcoolică:
a)Formă benignă
b)Formă reversibilă
c)Acumulare de lipide în ficat
d)Formă malignă, ireversibilă
e)Prezența depozitelor de Cu
---------------------------------------------------------------------
38. Marcați caracteristicele afectării etilice a ficatului:
a)Epizoade repetate de „hepatită acută"
b)Manifestări ale hipoavitaminozei
c)Etilismul în anamneză
d)Autoanticorpi către membrana hepatocitelor
e)Prurit cutanat timp îndelungat
---------------------------------------------------------------------
39. Marcați caracteristicele macroscopice ale ficatului gras:
a)Micșorat în volum
b)Mărit în volum
c)De culoare roșietică
d)De culoare galbenă
e)De culoare brună
---------------------------------------------------------------------
40. Selectați care semne se referă la steatohepatita alcoolică:
a)Scăderea gama-globulinelor
b)Creșterea importantă a IgA
c)Creșterea ureei
d)Creșterea raportului AST/ALT
e)Creșterea importantă a IgM
---------------------------------------------------------------------
41. Marcați manifestările clinice din hemocromatoză:
a)Hepatomegalie
b)Pigmentare brună sau cenușie
c)Diabet zaharat
79
d)Icter colestatic
e)Sindrom extrapiramidal
---------------------------------------------------------------------
42. Selectați afirmațiile corecte despre hepatita virală D:
a)Coinfecţie VHB+VHD
b)Superinfecţie VHD+VHB
c)Coinfecţia VHD+VHC
d)Superinfecţia VHD/VHC
e)Monoinfecţia VHD
---------------------------------------------------------------------
43. Marcați simptomele caracteristice hepatitei autoimune:

a)Fatigabilitate
b)Prurit cutanat intens
c)Polimialgii, poliartralgii
d)Icter
e)Hipertensiune arterială
---------------------------------------------------------------------
44. Marcați care elemente caracterizează hepatita autoimună:
a)Hepatită periportală cu infiltrat preponderent limfoplasmocitar
b)Apare mai frecvent la femeile tinere
c)Prezența hipergamaglobulinemiei
d)Etiologia este predominant medicamentoasă
e)Hepatită periportală cu infiltrat preponderent polimorfonuclear
---------------------------------------------------------------------
45. Enumerați indicii de laborator caracteristici hepatitei autoimune:
a)Ig G crescută
b)Hipertransaminazemie
c)Hipergamaglobulinemie
d)Mărirea evidentă a bilirubinei neconjugate
e)Trombocitoza
---------------------------------------------------------------------
46. Marcați manifestările extrahepatice ce pot fi întâlnite în hepatita autoimună:
a)Endocardită
b)Pleurită
c)Sindromul articular
d)Manifestări cutanate (purpură vasculară, etc)
e)Astm bronşic
---------------------------------------------------------------------
47. Marcați datele de laborator determinate în hepatita autoimună tip 2:
a)Anticorpi antimicrosomali ficat-rinichi în titru înalt
b)Anticorpi anti-nucleari în titru înalt
c)Elevarea nivelului IgM
d)Elevarea nivelului IgG
e)Elevarea nivelului IgA
80
---------------------------------------------------------------------
48. Marcați leziunile histologice caracteristice bolii hepatice alcoolice:
a)Hepatocite în sticlă mată
b)Fibroza în spațiul perivenular și perisinusoidal Disse
c)Infiltrat periportal inflamator cu neutrofile polimorfonucleare
d)Infiltrat periportal cu celulele plasmatice
e)Corpi Mallory
---------------------------------------------------------------------
49. Care sunt cei mai importanți factori de risc, implicați în dezvoltarea bolii hepatice
alcoolice:
a)Cantitatea consumului de alcool
b)Consumul de cafea
c)Durata consumului de alcool
d)Factorii genetici
e)Factorii sociali
---------------------------------------------------------------------
50. Selectați factorii de risc pentru boala hepatică alcoolică:
a)Sexul feminin
b)Tipul de băutură consumată
c)Consumul de cafea
d)Malnutriția
e)Obezitatea
HTPortală
1. Identificați sindromul care reflectă evoluția hepatitei spre ciroză hepatică:

a) Sindromul astenovegetativ
b) Sindromul de citoliză
c) Sindromul imunoinflamator
d) Sindromul de colestază
e) Sindromul de hipertensiune portală
---------------------------------------------------------------------
2. Numiți semnul histologic caracteristic pentru ciroza hepatică:
a) Infiltrat inflamator limfoplasmocitar portal
b) Necroză celulară
c) Distrofie a hepatocitelor
d) Steatoză hepatică
e) Noduli de regenerare
---------------------------------------------------------------------
3. Selectați sindromul care indică decompensarea cirozei hepatice:
a) Dispeptic
b) Imunoinflamator
c) Astenovegetativ
d) Insuficiența hepatică celulară
e) Colestatic
81
---------------------------------------------------------------------
4. Indicați cauza mai frecventă de hemoragie digestivă superioară în caz de ciroză hepatică:
a) Ruptură de varice esofagiene
b) Sindrom Mallory-Weiss
c) Ulcer gastric
d) Eroziuni esofagiene de reflux
e) Gastrită hemoragică
---------------------------------------------------------------------
5. Indicați pentru ce patologie este caracteristică hipertensiunea portală la nivel sinusoidal:
a) Ciroza hepatică
b) Tromboza venei cave inferioare
c) Boala venoocluzivă hepatică
d) Pericardita constrictivă
e) Sindromul Budd-Chiari
---------------------------------------------------------------------
6. Indicați cauza care determină hipoalbuminemia din ciroza hepatică:
a) Hipocatabolism
b) Insuficiența funcției de sinteză hepatică
c) Gastroenteropatie exudativă
d) Sindrom de malabsorbţie
e) Proteinurie
---------------------------------------------------------------------
7. Indicați care din tumorile hepatice maligne este cea mai frecventă:
a) Colangiocarcinomul
b) Carcinomul hepatocelular
c) Angiosarcomul
d) Hepatoblastomul
e) Carcinosarcomul
---------------------------------------------------------------------
8. Selectați markerul specific pentru cancerul hepatocelular:
a) CEA
b) CA 19-9
c) alfa-fetoproteina
d) PSA
e) CA -125
---------------------------------------------------------------------
9. Identificați cauza cea mai frecventă a cirozelor hepatice:
a) Alcoolul
b) Denutriția, by-passul
c) Factorii toxici industriali
d) Parazitozele
e) Staza venoasă prelungită
---------------------------------------------------------------------
10. Indicați care este semnul specific sindromului hipertensiunii portale în ciroza hepatică:
a) Gradientul portal presional < 5 mmHg
b) Angioamele vasculare
82
c) Varicele esofagiene
d) Unghiile albe
e) Epistaxisul
---------------------------------------------------------------------
11. Marcați simptomul clinic ce apare ca rezultat al hipertensiunii portale din ciroza hepatică:
a) Angioame stelare
b) Hipocratism digital
c) Icterul
d) Eritem palmar
e) Splenomegalia
---------------------------------------------------------------------
12. Marcați elementul paraclinic ce contribuie la apariția sindromului hemoragipar în ciroză:
a) Leucopenia
b) Prezența peptidului vasoactiv intestinal (VIP)
c) Hipomagneziemia
d) Scăderea nivelului vasopresinei
e) Trombocitopenia secundară
---------------------------------------------------------------------
13. În care porțiune a esofagului cel mai frecvent sunt situate anastomozele porto-cavale
esofagiene?
a) În porţiunea proximală a esofagului
b) În treimea medie a esofagului
c) În porţiunea distală a esofagului
d) Pe tot traiectul esofagului
e) La nivelul treimii superioare și medii a esofagului
---------------------------------------------------------------------
14. Ca urmare a unei boli hepatice severe este afectat și metabolismul aminoacizilor. În
această situație, care dintre următoarele substanțe este probabil să prezinte o concentrație
plasmatică sub valoarea normală:
a) Amoniac
b) Amoniu
c) Alanină
d) Uree
e) Glicină
---------------------------------------------------------------------
15. Care este cauza apariției steluțelor vasculare în ciroza hepatică?
a) Hipoestrogenemie
b) Hiperglucagonemie
c) Hiperestrogenemie
d) Hiperaldosteronemie
e) Hiperinsulinemia
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
17. O femeie în vîrstă de 52 de ani este internată pentru hepatită alcoolică severă. În a noua zi
de spitalizare, prezintă febră 38,3oC și dureri abdominale difuze. Examenul fizic al
abdomenului evidențiază prezența semnului valului și sensibilitate abdominală difuză, fără
83
apărare musculară. Hepatomegalia și splenomegalia sînt nemodificate față de momentul
internării. Tușeul rectal și cel vaginal nu evidențiază zone sensibile la palpare. Testul la sînge
ocult - pozitiv. Hematocrit 27%, leucocite 12×109/l, testele hepatice sunt nemodificate față de
valorile din momentul internării. Bilirubina totală 214 mcmol/l, AST 150 U/l, fosfotaza
alcalină 180 U/l. În continuare cel mai important test diagnostic este:
a) Determinarea amilazei serice
b) Hemocultura
c) Radiografii abdominale pe gol în ortostatism și clinostatism
d) Ecografie abdominală
e) Paracenteză
---------------------------------------------------------------------
18. Indicați cea mai informativă examinare pentru determinarea nivelului de obstrucție a
circulației portale:
a) Pancreatografia retrogradă endoscopică
b) Laparoscopia
c) Ecografia abdominală
d) Angiografia
e) Biopsia hepatică
---------------------------------------------------------------------
19. Care dintre următoarele afirmații privind gastropatia hipertensivă portală este falsă:
a) Apare la pacienții cu ciroză și hipertensiune portală
b) Se poate manifesta ca sângerare digestivă severă
c) Necesită întotdeauna biopsie pentru diagnostic
d) Leziunile sunt cauzate de oxidul nitric
e) Necesită tratament cu propranolol
-----------------------------------------------------------------------------
20. Identificați semnele cutanate caracteristice pentru ciroza hepatică:
a) Eritem facial
b) Eritem palmar
c) Acrocianoză
d) Steluțe vasculare
e) Eritem nodular
---------------------------------------------------------------------
21. Marcați indicii ce caracterizează sindromul hepatopriv în ciroza hepatică:
a) Hipoalbuminemie
b) Hipergamaglobulinemie
c) Scăderea indicelui protrombinic
d) Creșterea nivelului lactatdehidrogenazei
e) Creșterea fosfatazei alcaline
---------------------------------------------------------------------
22. Marcați care sunt factorii precipitanți ai encefalopatiei hepatice:
a) Hemoragii digestive
b) Tratamentul agresiv cu diuretice
c) Administrarea de dizaharide non absorbabile
d) Administrarea benzodiazepinelor
84
e) Creșterea catabolismului proteic
---------------------------------------------------------------------
23. Numiți elementele definitorii pentru hipersplenism:
a) Leucocitoză
b) Leucopenie
c) Anemie normocitară, normoblastică
d) Trombocitopenie
e) Trombocitoză
---------------------------------------------------------------------
24. Identificați manifestările hipertensiunii portale:
a) Splenomegalie
b) Dilatarea varicelor esofagiene
c) "Capul de meduză"
d) Hipertensiunea arterială
e) Trombocitoză
---------------------------------------------------------------------
25. Enumerați cauzele ce pot induce ascita:
a) Sindromul Budd-Chiari
b) Steatoza hepatică
c) Hepatita cronică virală B
d) Tromboza venei porte
e) Canceromatoza abdominală
---------------------------------------------------------------------
26. Care din următoarele afirmații referitoare la complicațiile pleuropulmonare ale cirozei
hepatice sunt adevărate?
a) Hidrotoracele este o acumulare de fluid pleural cu conţinut crescut de proteine
b) Hipoxemia este legată de prezența dilatațiilor vasculare pulmonare și de șunturi
intrapulmonare
c) Tratamentul sindromului hepatopulmonar constă în oxigenoterapie și transplant hepatic
d) Hidrotoracele se localizează mai mult pe stânga
e) Platipneea reprezintă un element cheie de diagnostic al sindromului hepatopulmonar
---------------------------------------------------------------------
27. Care din nozologiile enumerate pot fi complicații ale cirozei hepatice?
a) Dumping sindrom
b) Sindromul hepatorenal
c) Sindrom Malory-Weis
d) Sindromul hepatopulmonar
e) Peritonită bacteriană spontană
---------------------------------------------------------------------
28. Selectați indicii de hipertensiune portală vizualizați la ecografia Doppler:
a) Îngustarea venei splenice
b) Încetinirea fluxului portal
c) Splenomegalia
d) Prezența colateralelor porto-sistemice
e) Dilatarea trunchiului venei porte
---------------------------------------------------------------------
85
29. Marcați care dintre următoarele afirmații, referitor la hemoragia digestivă din cadrul
cirozei hepatice, sunt corecte:
a) Se produce cel mai frecvent prin erodarea arterei coronare gastrice
b) Poate duce la decompensarea cirozei și apariția sau agravarea encefalopatiei
c) Este o complicație rară
d) Necesită tratament diuretic
e) Endoscopia digestivă se efectuează de urgență, în primele 6 ore
---------------------------------------------------------------------
30. Care sunt factorii ce pot declanșa ascita în ciroza hepatică?
a) Hidrotoracele
b) Infecția
c) Hemoragia digestivă
d) Tromboza portală
e) Întreruperea tratamentului
---------------------------------------------------------------------
31. Selectați semnele de hipertensiune portală în ciroza hepatică?
a) Splenomegalie
b) Icter si asterixis posibile în caz de ciroză decompensată
c) Hepatomegalia
d) Angioame stelare
e) Ascita
---------------------------------------------------------------------
32. Care afecțiuni sunt considerate cauze rare ale cirozei hepatice?
a) Deficit ereditar de alfa-1-antitripsină
b) Colangită sclerozantă primitivă
c) Ciroza biliară primitivă
d) Steatohepatită non-alcoolică
e) Boala alcoolică a ficatului
---------------------------------------------------------------------
33. Notați afecțiunile ce pot evolua cu ascită:
a) Colecistita cronică în faza de acutizare
b) Sindromul nefrotic pronunțat
c) Canceromatoza abdominală
d) Pancreatita cronică recidivantă
e) Tuberculoza abdominală
---------------------------------------------------------------------
34. Marcați factorii precipitanți ai encefalopatiei hepatice:
a) Hemoragiile digestive
b) Tratamentul intens cu diuretice
c) Constipații
d) Peritonita bacteriană spontană
e) Dieta hipoproteică
---------------------------------------------------------------------
35. Identificați cauzele metabolice ale cirozei hepatice:
a) Ficatul gras non-alcoolic
b) Ciroza biliară primitivă
86
c) Deficitul de alfa-1 antitripsină
d) Sindromul Budd Chiari
e) Hemocromatoza
---------------------------------------------------------------------
36. Care sunt consecințele hipertensiunii portale la pacienții cu ciroză hepatică:
a) Hemoragii digestive superioare din varicele gastroesofagiene
b) Hemoragii din venele hemoroidale
c) Icter
d) Ascită
e) Apraxie
---------------------------------------------------------------------
37. Selectați care sunt indicațiile pentru paracenteza diagnostică:
a) Suspecție la tuberculoză peritoneală
b) Abdomen acut
c) Suspecţia de peritonită bacteriană spontană
d) Ascita refractară
e) Suspecţie de malignizare
---------------------------------------------------------------------
38. Indicați pentru ce patologii este caracteristică hipertensiunea portală postsinusoidală:
a) Ciroza hepatică
b) Tromboza venei portae
c) Boala venoocluzivă hepatică
d) Pericardita constrictivă
---------------------------------------------------------------------
39. Enumerați factorii declanșatori ai insuficienței hepatice la pacienții cu ciroză hepatică:
a) Hemoragia din varicele esofagiene
b) Consumul de alcool
c) Tratamentul diuretic adecvat
d) Peritonita bacteriană spontană
e) Administrarea preparatelor hepatotoxice
---------------------------------------------------------------------
40. Selectați semnele clinice prezente în ciroza hepatică:
a) Ascită
b) Splenomegalie
c) Dilatarea varicoasă a venelor stomacului
d) Dilatarea venelor superficiale ale abdomenului
e) Hiperalbuminemia
---------------------------------------------------------------------
41. Notați factorii declanșatori ai comei hepatice?
a) Hemoragia din varicele esofagiene
b) Administrarea de diuretice tiazidice
c) Administrarea preparatelor hepatoprotectoare
d) Exces de proteine
e) Administrarea de durată a barbituricelor
---------------------------------------------------------------------
87
42. Notați cauzele sindromului hemoragic cutanat în ciroza alcoolică:
a) Hipersplenism cu trombocitopenie
b) Sinteză hepatică scăzută a factorilor de coagulare
c) Malabsorbție a vitaminei K
d) Sângerare din varicele esofagiene
e) Anemie hemolitică
---------------------------------------------------------------------
43. Cu ce stări patologice trebuie de făcut un diagnostic diferențial la pacient cu encefalopatie
hepatică severă brusc agravată:
a) Encefalopatia uremică
b) Coma alcoolică
c) Coma hipoglicemică
d) Ictus cerebral
e) Boala Alzheimer
---------------------------------------------------------------------
44. Selectați cauzele anemiei la pacienții cu ciroză alcoolică:
a) Deficitul de vitamina K
b) Deficitul de acid folic
c) Hemoliză
d) Hipersplenism
e) Efectul direct de supresie al alcoolului asupra măduvei osoase
---------------------------------------------------------------------
45. Marcați în care dintre afecțiuni se poate întâlni hematemeza:
a) Esofagită catarală
b) Varice gastrice
c) Colita ulcerativă
d) Sindromul Zollinger-Ellison
e) Boala Mallory-Weis
---------------------------------------------------------------------
46. Marcați manifestările insuficienței hepatocelulare la pacienții cu ciroză hepatică:
a) Icter
b) Tulburări de coagulare
c) Dilatarea venei porte
d) Hipoalbuminemie
e) Peritonita bacteriană spontană
---------------------------------------------------------------------
47. Identificați afecțiunile ce determină creșterea evidentă a consistenței hepatice la palpare:
a) Metastaze hepatice
b) Hepatită acută
c) Hemangiom hepatic
d) Steatoză hepatică
e) Ciroza hepatică
---------------------------------------------------------------------
48. Identificați afecțiunile ce pot evolua cu ascită:
a) Hepatita cronică
b) Carcinomul hepatocelular
88
c) Pericardita constrictivă
d) Pneumonia
e) Carcinomatoza
---------------------------------------------------------------------
49. Identificați afecțiunile care pot determina creşterea izolată a fosfatazei alcaline, cu GGTP
normală:
a) Steatohepatita alcoolică
b) Hepatitele virale
c) Steatoza hepatică
d) Ciroza biliară primitivă, în debut
e) Metastaze osoase
---------------------------------------------------------------------
50. Indicați pentru ce patologii este caracteristică hipertensiunea portală presinusoidală:
a) Ciroza hepatică
b) Tromboza venei portae
c) Ciroza biliară primară
d) Sarcoidoza
ICTERELE
1. Marcați ce afecțiune poate sugera apariția icterului persistent la un pacient ce suferă de

pancreatită cronică:
a) Neoplasm la nivelul capului pancreasului
b) Anemie hemolitică
c) Insuficiență hepatocelulară
d) Sindrom Gilbert
e) Stenoză duodenală
---------------------------------------------------------------------
2. Identificați care tip de imunoglobuline serice este elevat în ciroza biliară primitivă:
a) Ig A
b) Ig D
c) Ig E
d) Ig G
e) Ig M
---------------------------------------------------------------------
3. Identificați afecțiunea pentru care are valoare diagnostică creșterea nivelului de IgM:
a) Hemocromatoza ereditară
b) Steatohepatita alcoolică
c) Carcinomul hepatocelular
d) Hepatita autoimună
e) Ciroza biliară primară
---------------------------------------------------------------------
4. Marcați investigația de prima linie folosită în evaluarea pacienților cu icter:
a) Ecografia abdominală
89
b) Tomografia computerizată
c) Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă
d) Examen radiologic abdominal
e) Colangiopancreatografia prin rezonanță magnetică
---------------------------------------------------------------------
5. Indicați nivelul minim pe care trebuie să-l depășească bilirubina pentru a determina icterul
tegumentar:
a) > 10 mcmol/l
b) > 20 mcmol/l
c) > 40 mcmol/l
d) > 60 mcmol/l
e) > 80 mcmol/l
---------------------------------------------------------------------
6. Identificați markerul sindromului colestatic hepatic:
a) Scăderea albuminei serice
b) Creşterea ALT
c) Scăderea colesterolului
d) Hipergamaglobulinemia
e) Creşterea fosfatazei alcaline
---------------------------------------------------------------------
7. Identificați patologia pentru care sunt caracteristici anticorpii antimitocondriali-M2:
a) Hepatita acută A
b) Ciroza alcoolică
c) Ciroza biliară primară
d) Boala Wilson
e) Colangita sclerozantă primitivă
---------------------------------------------------------------------
8. Marcați simptomul care apare precoce în ciroza biliară primară:
a) Icter
b) Febră
c) Prurit cutanat
d) Dureri în hipocondrul drept
e) Ascită
---------------------------------------------------------------------
9. Un bărbat în vîrstă de 56 de ani se prezintă la medic pentru icter. Pacientul nu ia
medicamente si singura sa acuză este fatigabilitatea ușoară, apărută în urmă cu 2 luni.
Examenul fizic evidențiază doar prezența icterului. Pacientul nu are antecedente personale
patologice semnificative. Investigațiile biochimice: AST 35 U/l, ALT 35 U/l, bilirubina totală
119,7 mcmol/l (directă 85 mcmol/l), fosfotaza alcalină 720 U/l. Care este investigația de
elecție pentru următoarea etapa de diagnosticare a acestui pacient:
a) Tomografie computerizată abdominală
b) Biopsie hepatică
c) Analiza frotiului din sîngele periferic
d) Colangiopancreatografie endoscopică retrogradă
e) Pentru diagnostic nu sînt necesare alte investigații, pacientul prezintă sindromul Rotor
---------------------------------------------------------------------
90
10. Afirmațiile următoare referitoare la ciroza biliară primitivă sînt adevărate , cu o excepție:
a) Mai mult de 90% dintre pacienți prezintă pozitivarea testului pentru anticorpi
antimitocondriali
b) Este indicat tratamentul cu acid ursodezoxicolic
c) Majoritatea pacienților sunt femei
d) Administrarea D-penicilaminei este un tratament eficient
e) La bolnavii cu CBP apar cu frecvența mai mare poliartrita reumatoidă, sindromul CREST
și sclerodermia.
---------------------------------------------------------------------
11. O pacientă în vîrstă de 19 ani, studentă la Londra, a prezentat în ultimele 6 luni crize
manifestate prin icter, febră, artralgii, alterarea stării generale și o creștere marcată a
transaminazelor; nu a luat niciodată medicamente hepatotoxice. S-a decelat
hipergamaglobulinemie, iar testele serologice pentru hepatita A, B, C au fost negative, ca și
cele pentru lupus eritematos sistemic. Biopsia hepatică evidențiază bridging necrosis. Care
din următoarele teste este cel mai util pentru confirmarea diagnosticului?
a) Factorul reumatoid
b) Electroforeza hemoglobinei
c) Anticorpi împotriva antigenelor microzomale hepatice și renale
d) Anticorpi împotriva virusului hepatitei D
e) Anticorpi împotriva virusului hepatitei E
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
13. Care dintre următoarele afecțiuni poate fi prezentă la un pacient cu icter scleral și
bilirubină în urină?
a) Anemie hemolitică autoimună
b) Sindromul Dubin-Johnson
c) Sindromul Crigler-Najjar tip II
d) Talasemie intermediară
e) Sindromul Gilbert
---------------------------------------------------------------------
14. Marcați standardul de aur în diagnosticul disfuncției sfincterului Oddi:
a) Colecistopancreatografia endoscopică retrogradă
b) FEGDS
c) Manometria sfincterului Oddi
d) Ecografia abdominală
e) Sondajul duodenal polifracţionat
---------------------------------------------------------------------
15. Indicați cea mai frecventă cercetare utilizată pentru identificarea litiazei biliare:
a) Examenul radiologic panoramic al abdomenului
b) Colangiografia endoscopică retrogradă
c) Colecistografia orală
d) Ecografia abdominală
e) Tomografia computerizată abdominală
---------------------------------------------------------------------
16. Indicați autoanticorpii care se întâlnesc în 80% cazuri de colangită sclerozantă primară:
a) Anticitoplasmă a neutrofilelor: p-ANCA
91
b) Anti antigen-solubil hepatic: SLA
c) Antinucleari: ANA
d) Antimicrosomi hepatici și renali: anti-LKM-1
e) Antimitocondriali: AMA
---------------------------------------------------------------------
17. Identificați patologia în care colangiopancreatografia retrogradă endoscopică relevă
pereții căilor biliare cu aspect neregulat, de "șirag de mărgele":
a) Ciroza biliară primară
b) Ciroza hepatică de geneză virală
c) Colangita sclerozantă primară
d) Carcinomul hepatocelular
e) Boala alcoolică a ficatului
---------------------------------------------------------------------
18. Identificați cel mai frecvent agent patogen cauzal al angiocolitei:
a) Stafilococii
b) Pneumococii
c) Esherihia coli
d) Streptococii
e) Fungii
---------------------------------------------------------------------
19. Marcați care dintre maladiile enumerate se asociază mai frecvent cu colangita sclerozantă
primară?
a) Artrită reumatoidă
b) Sindrom postcolecistectomic
c) Alcoolism
d) Colită ulceroasă
e) Tuberculoză pulmonară
---------------------------------------------------------------------
20. Care dintre următoarele situații contribuie la formarea calculilor biliari?
a) Gastroduodetita cronică
b) Alergia alimentară
c) Icterul hemolitic
d) Folosirea în surplus a produselor lactate
e) Boala de reflux
---------------------------------------------------------------------
21. Precizați care afirmație NU este tipică pentru colangita sclerozantă primară:
a) Prezența autoanticorpilor serici LKM-1, ANA, SMA
b) Îngroșarea în formă de "mărgele"/îngustarea ducturilor biliare atât intrahepatici, cât și
extrahepatici
c) Prezența sindromului colestatic
d) Asocierea cu colita ulcerativa
e) Lipsa calculilor biliari
---------------------------------------------------------------------
22. Precizați care afirmație NU este tipică pentru colangita sclerozantă primară:
a) Prezența sindromului colestatic
b) Afectează numai ducturile biliare intrahepatice
92
c) Asociere cu colita ulcerativă
d) Prevalează la sexul masculin
e) Prezența în ser a autoanticorpi p-ANCA
---------------------------------------------------------------------
23. Colorația galbenă a palmelor şi plantelor fără ictericitatea sclerelor este caracteristică
pentru:
a) Icter
b) Carotinemie
c) Hepatita toxică medicamentoasă
d) Persoane sănătoase
e) Hepatita cronică
---------------------------------------------------------------------
24. Tabloul clinic al coledocolitiazei include semne, cu o excepţie:
a) Dureri biliare
b) Icter
c) Febra
d) Pirozis
e) Hepatomegalie
--------------------------------------------------------------------------
25. Marcați care dintre cele enumerate sunt caracteristice pentru ciroza biliară primară:
a) Elevarea nivelului IgA
b) Elevarea nivelului IgG
c) Elevarea nivelului IgM
d) Prezența anticorpilor anti-LKM1
e) prezența anticorpilor antimitocondriali
---------------------------------------------------------------------
26. Enumerați stările clinice în cazul cărora se atestă mărirea bilirubinei neconjugate:
a) Icter mecanic
b) Anemie hemolitică
c) Hepatită alcoolică cu sindromul Zieve
d) Hepatită medicamentoasă
e) Sindrom Gilbert
---------------------------------------------------------------------
27. Enumerați stările clinice în cazul cărora se atestă mărirea fracției bilirubinei conjugate:
a) Sindromul Gilbert
b) Cancerul papilei Vater
c) Sindromul Dubin-Johnson
d) Anemia B12 - deficitară
e) Cancer al capului pancreasului
---------------------------------------------------------------------
28. Enumerați stările în care este dereglată conjugarea bilirubinei cu acid glucuronic:
a) Icterul fiziologic al nou-născuţilor
b) Cure de foame îndelungată
c) Sindromul Gilbert
d) Sindromul Crigler-Najjar
e) Sindromul Dubin-Johnson
93
---------------------------------------------------------------------
29. Numiți afecțiunile care se asociază cu hiperbilirubinemie:
a) Hepatitele acute
b) Hepatita medicamentoasă
c) Hemangiomul hepatic
d) Ciroza hepatică
e) Calcinate hepatice
---------------------------------------------------------------------
30. Marcați afecțiunile hepatice, care pot determina pruritul cutanat:
a) Steatoză hepatică
b) Chist hidatic hepatic
c) Ciroză biliară primară
d) Colangită sclerozantă primitivă
e) Hemangiom hepatic
---------------------------------------------------------------------
31. Identificați indicii sindromului colestatic de labotator:
a) Fosfataza alcalină
b) Bilirubina conjugată
c) Aspartataminotransferaza
d) Gamaglutamiltranspeptidaza
e) Alaninaminotransferaza
---------------------------------------------------------------------
32. Identificați ce semnificație poate avea creșterea fosfatazei alcaline în prezența icterului:
a) Sindrom Rotor
b) Sindrom Budd-Chiari
c) Cancer de cap de pancreas
d) Litiază biliară
e) Sindrom Gilbert
---------------------------------------------------------------------
33. Identificați ce semne întâlniţi mai frecvent în icterul prehepatic:
a) Urina decolorată
b) Fecale decolorate
c) Fecale intens colorate
d) Leziuni de grataj determinate de prurit
e) Splenomegalie
---------------------------------------------------------------------
34. Identificați semnele ce caracterizează icterul obstructiv:
a) Hiperbilirubinemie din contul fracției indirecte
b) Hiperbilirubinemie din contul fracției directe
c) Stercobilină prezentă în cantităţi mari în materiile fecale
d) Prezenţa bilirubinei în cantităţi mari în urină
e) Hipolipidemie
---------------------------------------------------------------------
35. Marcați afirmațiile adevărate despre sindromul Gilbert:
a) Este o afecțiune ereditară, cu transmitere autosomal-recesivă
b) Cauza este activitatea redusă a unei enzime, uridin-difosfat-1 A1-glucuroniltransferaza,
94
implicată în procesul de conjugare a bilirubinei
c) Probele funcționale hepatice vor fi, de obicei, in limite normale, cu excepția nivelului
bilirubinei
d) Se caracterizează prin icter persistent, cu evoluţie progresivă
e) Se asociază cu sindromul colestatic persistent
---------------------------------------------------------------------
36. Identificați simptomele caracteristice pentru colangiocarcinom:
a) Pierdere în pondere
b) Icter
c) Hepatomegalie
d) Hemoragie gastrică
e) Anorexie
---------------------------------------------------------------------
37. Selectați complicațiile pancreatitei cronice:
a) Icterul mecanic
b) Diabetul zaharat
c) Deficitul de vitamine liposolubile
d) Sindromul Mallori-Weiss
e) Sindromul Zollinger-Ellison
---------------------------------------------------------------------
38. Identificați prezentarea clinică inițială în pancreatita autoimună:
a) Icter obstructiv
b) Dureri abdominale de intensitate mică sau chiar absente
c) Pierdere în greutate
d) Ascită
e) Febră
---------------------------------------------------------------------
39. Numiți cauzele benigne ale icterului de origine extrahepatică:
a) Litiază biliară
b) Pancreatită cronică
c) Colangită sclerozantă primitivă
d) Cancerul ampulei Vater
e) Colangiocarcinom
---------------------------------------------------------------------
40. Indicați cauzele posibile al icterului posthepatocitar:
a) Hepatopatia alcoolică
b) Sindromul Rotor
c) Coledocolitiaza
d) Pancreatita cronică
e) Cancerul pancreatic cefalic
---------------------------------------------------------------------
41. Notați complicațiile posibile ale colangitei sclerozante primitive:
a) Malabsorbţia vitaminelor: A, D, E, K
b) Ciroza biliară secundară
c) Colangiocarcinom
d) Insuficienţă hepatică
95
e) Adenocarcinom
---------------------------------------------------------------------
42. Marcați care caracteristici se referă la colangita infecțioasă:
a) Febră cu frison
b) Dureri în hipocondrul drept
c) Splenomegalie
d) Pirozis
e) Icter tegumentar
---------------------------------------------------------------------
43. Selectați caracteristicile colangitei sclerozante primitive:
a) Inflamație difuză și fibroză ce implică întreg arborele biliar
b) Colestază cronică
c) Obliterarea căilor biliare intra- și extrahepatice
d) Obliterarea doar a căilor biliare extrahepatice
e) Obliterarea doar a căilor biliare intrahepatice
---------------------------------------------------------------------
44. Care din maladiile de mai jos NU induc tulburări excretorii ale bilirubinei?
a) Hepatitele (acute, cronice) şi cirozele
b) Colestaza medicamentoasă
c) Icterul recurent din cadrul sarcinii
d) Hemangiomul hepatic
e) Calcinate hepatice
---------------------------------------------------------------------
45. Ce semnificație poate avea creșterea fosfatazei alcaline în prezenta icterului?
a) Sindrom Rotor
b) Sindrom Budd-Chiari
c) Cancer de cap de pancreas
d) Litiază biliară
e) Sindrom Gilbert
---------------------------------------------------------------------
46. Numiți care din următoarele sunt manifestări clinice ale sindromului colestatic:
a) Prezența pruritului
b) Leziuni de grataj
c) Edemele gambiene
d) Icterul
e) Prezența xantoamelor, xantelasmelor
---------------------------------------------------------------------
47. Icterul mecanic (prin obstrucție) se caracterizează prin:
a) Debut acut
b) Splenomegalie
c) Bradicardie
d) Scaun acolic
e) Hiperbilirubinemie
---------------------------------------------------------------------
48. Alegeți patologiile în cadrul caror va fi apreciată hiperbilirubinemia preponderent
neconjugată:
96
a) Deficiența glucoso-6-foosfat-dehidrogenazei
b) Sindrom Dubin-Jhonson
c) Sindrom Crigler-Najjar
d) Leptospiroza icterohemoragică
e) Colangita sclerozantă primară
---------------------------------------------------------------------
49. Notați ce este caracteristic pentru deficitul de glucozo-6-fosfat dehidrogenază:
a) Este cea mai frecventă enzimopatie umană
b) Pacienții dezvoltă episoade de hemoliză puternică după ce au ingerat boabe de Vicia faba
sau au fost expuși la anumite infecții sau medicamente
c) Formele asimptomatice mai des sunt întîlnite la pacienți de gen masculin
d) Testul Beutler este util pentru stabilirea diagnozei
e) Este o afecțiune ereditară X-linkata
---------------------------------------------------------------------
50. Marcați componentele tabloului clinic caracteristic pentru leptospiroza icterohemoragică:
a) Azotemie
b) Hemoragie
c) Anemie
d) Tulburări ale conștienței
e) Temperatura corpului normală
_________________________________________________________________________
Sindromul edematos
1. Selectați semnele microscopice ale edemelor:
a) Celulele şi fibrele se depărtează de către lichidul edematos
b) Fibrele ţ. conjunctiv se separă în fibrile
c) Capilarele limfatice sunt îngustate
d) La progresarea edemului celulele pierd interrelaţia cu țesutul interstiţial
e) În edemele îndelungate în celule au loc procese degenerative şi necrobiotice
2. Prin ce se deosebesc edemele adevărate de cele false (marcați răspunsul corect
pentru edemele adevărate):
a) Lasă godeu
b) Nu lasă godeu
c) Sunt unilaterale
d) Se autolimitează
e) Sunt permanente
3. Marcați cazurile în care sunt prezente edemele false:
a) insuficiența cardiacă
b) obezitatea
c) mixedem
d) sindromul nefrotic
e) sclerodermie
4. Selectați factorii patogenetici care determină apariția edemelor :
a) creşterea presiunii hidrostatice
b) scăderea presiunii colloidosmotice
c) scăderea permiabilităţii capilare
97
d) scăderea drenajului limfatic
e) scăderea hidrofiliei tisulare
5. Alegeți factorii care guvernează instaurarea edemelor:
a) scăderea presiunii hidrostatice
b) creșterea presiunii colloidosmotice
c) creşterea permiabilităţii capilare
d) creșterea drenajului limfatic
e) creşterea hidrofiliei tisulare
6. Care sunt formele clinice ale edemelor:
a) membranogene
b) hipooncotice
c) cardiogene
d) directe
e) indirecte
7. Care sunt valorile înregistrate în normă la capătul arteriolar al capilarului:
a) Presiunea hidrostatică = 30 mmHg
b) Presiunea hidrostatică = 15 mmHg
c) Presiunea coloidosmotică = 25 mmHg
d) Presiunea coloidosmotică = 10 mmHg
e) Presiunea coloidosmotică = 15 mmHg
8. Selectați valorile înregistrate în normă la nivelul extremității venulare a capilarului:
a) Presiunea hidrostatică = 30 mmHg
b) Presiunea hidrostatică = 1015 mmHg
c) Presiunea coloidosmotică = 25 mmHg
d) Presiunea coloidosmotică = 10 mmHg
e) Presiunea coloidosmotică = 0 mmHg
9. Marcați etapele de evoluție ale edemului:
a) Subcutanat, seros, visceral
b) Preedem, subcutanat, seros, visceral
c) Inițial, local, generalizat
d) Periorbital, facial, perimaleolar
e) Nici o variantă nu e corectă.
10. Care sunt cele mai frecvente cauze ale edemului generalizat:
a) Patologia cardiacă (cu insuficiență cardiacă)
b) Bolile renale
98
c) Patologia hepatică (cirozele)
d) Tromboza venoasă
e) Tumori pelviene
11. Edemele cardiace sunt o manifestare a:
a) Insuficienței cardiace stângi
b) Insuficienței cardiace drepte
c) Insuficienței cardiace globale
d) Stază venoasă în sircuitul mare
e) Scăderea permiabilității capilare
12. Selectați mecanismele patogenetice care favorizează apariția edemelor în cadrul
insuficienței cardiace:
a) Crește secreția reninei
b) Crește argenin vasopresina circulantă
c) Crește secreția endotelinei
d) Scade secreția peptidului natriuretic atrial
e) Scade peptidul natriuretic cerebral
13. Cum se modifică secreția peptidelor natriuretice în cazul insificienței cardiace:
a) Crește secreția peptidului natriuretic atrial
b) Scade secreția peptidului natriuretic atrial
c) Crește secreția peptidul natriuretic cerebral
d) Scade secreția peptidul natriuretic cerebral
e) Nu se modifică secreția lor
14. Selectați caracteristicile edemelor cardiace:
a) Calde, moi
b) Dure, reci, cianotice,dureroase la presiune
c) La început se localizează peremaleolar şi la nivelul labei piciorului
d) Se accentuiază în ortostatism
e) Se accentuiază în clinostatism
15. Care sunt tipurile de edeme renale:
a) Primare
b) Secundare
c) Nefritice
d) Nefrotice
e) Nici un răspuns nu e corect
16. Selectați caracteristicile edemelor renale:
99
a) Alb, pufos, moale
b) Nedureros
c) Lasă godeu
d) Simetric, bilateral
17. Selectați caracteristicile edemelor renale:
a) Este decliv în raport cu poziția pacientului
b) Inițial se localizează palpebral, apoi periorbital, facial
c) Inițial se localizează pe membrele inferioare
d) Revărsatul seros este transudat sărac în proteine
e) Nu lasă godeu
18. Care este principalul indicator de diferențiere al sindromului nefrotic:

a) Lipsa proteinuriei
b) Proteinuria redusă sub 3,5 g/24 ore
c) Proteinuria masivă peste 3,5 g/24 ore
d) Leucocituria
e) Hematuria
19. Selectați varianta care conține toate componentele sindromului nefrotic:
a) Hematurie, leucociturie, cilindrurie
b) Proteinurie 23 g/24 ore,cilindrurie
c) Proteinurie, edeme, hipertensiune arterială
d) Proteinurie>3,5g/24ore, lipidurie, hipoproteinemie, hiperlipidemie, edeme
20. Care sunt factorii care favorizează apariția edemului hepatic:
a) Hipertensiunea portală
b) Deschiderea șunturilor portocave
c) Hiperproducția de limfă în ficat
d) Hipoalbuminemia
e) Hiperalbuminemia
21. Selectați caracteristicile ascitei refractare:
a) Abdomen tensionat
b) Lipsa răspunsului la tratamentul diuretic cu 160 mg furosemid+400 mg
spironolactonă timp de 57 zile
c) Ascită gradul III
d) Ascita care reapare rapid după paracenteza terapeutică
22. Alegeți manifeztările edemului din cadrul insuficienței venoase cronice:
a) Prezența varicozităților
b) Localizare bilaterală simetrică
c) Localizare uni sau bilaterală, asimetrică
d) Lasă godeu
e) Însoțit de tulburări trofice
100
23. Selectați caracteristicile edemului angioneurotic:
a) Crește permiabilitatea capilară
b) Localizare – buze, limbă, baza piramidei nazale
c) Cauza – înțepături de insecte,unele medicamente
d) Asocierea eritrodermiei pruriginoase
e) Tratament cu diuretice
24. Care sunt caracteristicile edemului din hipotiroidism:
a) Lasă godeu
b) Nu lasă godeu
c) Tendință spre autolimitare
d) Tendință spre generalizare
e) Nici un răspuns nu e corect
25. Selectași afirmațiile corecte despre edemul din hipotiroidism:
a) Scade tiroxina circulantă
b) Edem mucos
c) Are loc legarea apei și Na la nivelul mucopolizaharidelor aminice ale gelului
interstițial
d) Se localizează pe membrele inferioare
e) Se localizează pe față și extremități
26. Edemul din sindromul Parhon are următoarele caracteristici:
a) Apare ca consecință a creșterii vasopresinei
b) Se dezvoltă oliguria
c) Se dezvoltă poliuria
d) Apar simptomele intoxicației cu apă
27. Selectați variantele corecte pentru sindromul edemelor ciclice idiopatice:
a) Selectiv la femei de vârstă fertilă (3550 ani)
b) Se asociază setea exagerată
c) Se asociază constipații de durată
d) Consumul de diuretice și laxative agravează starea
e) Consumul de diuretice și laxative ameliorează starea
28. Sindromul edemelor ciclice idiopatice apare ca consecință a următoarelor modificări:
a) Prezența insuficienței luteinice
b) Scăderea permiabilității capilare
c) Creșterea permiabilității capilare
d) Anomalii ale permiabilității limfatice
e) Activitate dopaminergică crescută
29. Care sunt momentele terapeutice in sindromul edemelor ciclice idiopatice:
a) Tratament hormonal cu progestative
b) Administrarea diureticelor
c) Excluderea diureticelor și laxativelor
d) Administrarea laxativelor
e) Substanțe cu acțiune Pvitaminică
30. Selectați afirmațiile corecte pentru sindromul șocului ciclic:
a) Gamapatie monoclonală
b) Stări de șoc recidivant
101
c) Creșterea permiabilității capilare
d) Pronostic rezervat (50% decedează timp de 3 ani)
31. Care sunt caracteristicile edemului în boli de sistem:
a) Depozitarea glicozaminoglicanilor în dermă
b) Inflamație locală
c) Afectare microvasculară
d) Regresează odată cu evoluția bolii
e) Nu regresează odată cu evoluția bolii
32. Selectați determinativele elefantiasisului idiopatic:
a) Mai des la bărbați
b) Mai des la femeile tinere
c) Este un defect genetic la nivelul colectorilor limfatici
d) Este uni sau bilateral, dar asimetric
e) Este simetric bilateral
33. Elefantiasisul dobândit are următoarele caracteristici:
a) Este o complicație a radioterapiei în tumori maligne
b) Survine un bloc parțial al curentului limfatic
c) Este bilateral
d) Depinde zona de iradiere
e) Nu depinde de zona de iradiere
REUMATOLOGIE
1. Anticorpii anti-CCP semnalează diagnosticul de:

A. Osteoartroză
B. Artrită reumatoidă
C. Spondilită anchilozantă
D. Lupus eritemator sistemic
E. Polimialgia reumatică
2. Redoarea matinală mai mult de 60 minute este un criteriu clinic pentru:
A. Lupus eritematos sistemic
B. Artrita reumatoidă
C. Febra reumatismală
D. Osteoartroză
E. Sindromul Reiter
102
3. Articulațiile temporomandibulare se afectează în:
A. Vasculita Wegener
B. Guta
C. Artroză
D. Spondilita anchilozantă
E. Artrita reumatoidă
4. Fibroza interstițială pulmonară la pacienții cu artrită reumatoidă apare în urma
tratamentului cu:
A. AINS
B. Methotrexat
C. Corticosteroizi
D. Săruri de aur
E. Antibiotice
5. Manevra Patric sau FABER obiectivează afectarea articulațiilor:
A. Humerale
B. Coatelor
C. Coxofemurale
D. Genunchi
E. Talocrurale
6. Antigenul de histocompatibilitate HLA B27 este prezent la pacienții cu:
A. Artrită reumatoidă
B. LES
D. Sclerodermie
E. Osteoartroză
7. Sacroiliita bilaterală de diverse grade este criteriu radiologic pentru:
A. Osteoartroză
C. Sindromul Reiter
D. Spondilita anchilozantă
E. Sclerodermie
103
8. Cea mai frecventă valvulopatie ce se dezvoltă în spondilita anchilozantă este:
A. Insuficiența aortică
B. Coarctația de aortă
C. Stenoza mitrală
D. Stenoza aortică
E. Insuficiența mitrală
9. Diminuarea expansiunii toracice este un criteriu de diagnostic pentru:
B. Sclerodermie
C. Gută
D. Spondilită anchilozantă
E. Boala artrozică
10. Uveita acută anterioară apare la peste 40% din pacienții cu:
A. Osteoartroză
B. Spondilită anchilozantă
C. LES
D. Sclerodermie
E. Artrită reumatoidă
11. Articulațiile interfalangiene distale se afectează in:
A. Artrita reumatoidă
B. Artropatia psoriazică
D. Polimialgia reumatică
E. Vasculita Wegener
12. Onicoliza poate fi ca manifestare singulară și este un simptom criteriu pentru:
B. Artroză
C. Polimialgia reumatică
D. Psoriazis
E. Vasculita Churg-Straus
104
13. Articulațiile interfalangiene distale sunt implicate în procesul morbid preponderent
în:
A. Artroza mâinii
B. Spondilita anchilozantă
C. Artrita reumatoidă
D. Febra reumatismală
E. Artrita psoriazică
14. Artropatia psoriazică prezintă următoarele particularități individuale:
A. Noduli
B. Afectare interfalangeană distală
C. Dactilită
D. Entezopatie
E. Onicoliză
15. Imaginea dată prezintă un simptom de:
A. Onicomicoză
B. Onicoliză în artrita psoriazică
C. Eczem unghial
D. Traumă unghială
E. Panariciu
16. Imaginea reprezintă
105
A. Onicomicoză
B. Onicoliză în artrita psoriazică
C. Eczem unghial
D. Traumă unghială
E. Osteoliză în sclerodermiea sistemică
17. Imaginea prezintă mâinle unei paciente cu
106
A. Artroză
C. Gută
D. Artropatie psoriazică
E. Sindrom Reiter
18. Imaginea reprezintă:
B. Psoriazis
C. Artroza cu noduli Heberden
D. LES
E. Gută
19. Imaginea reprezintă sacroiliită bilaterală caracteristică pentru:
107
A. Spondilitei anchilozante
B. Artrozei
C. Artritei reumatoide
D. Lupus eritematos sistemic
E. Boala Still
20. Pentru care maladie este caracteristică imaginea:
A. Artrita reumatoida
B. Spondiloza
D. Gută
E. Sclerodermie
108
21. Ahilobursita calcaneiană este un simptom ce apare în:
A. Gută
D. Sindromul Reiter
E. Sclerodermie
22. În artritele virale sindromul articular se atestă la :
A. Articulațiile mari
B. Articulațiile medii
C. Coloana vertebrală
D. Articulațiile mici
E. Articulațiile sternocostale
23. Pentru Lupus Eritematos Sistemic medicamentos – indus și lupus idiopatic sunt
caracteristici anticorpii:
A. Anti-CCP
B. Anti-histone
C. Anti-RNP
D. ANA
E. Anti-SSA
24. Endocardita Libman-Sachs este manifestare de afectare cardiacă în:
B. Lupus Eritematos Sistemic
C. Sclerodermie
D. Gută
E. Artroză
25. Autoanticorpii realizează distrugeri celulare prin reacții imune de tip II citotoxice și
tip III prin complexe imune în:
A. Artroză
B. Gută
C. Polimialgia reumatică
109
E. Boala Still
26. Osteonecroza aseptică a articulației coxo-femurale este o manifestare clinică
secundară, tratamentului steroidian în:
B. Lupus eritematos sistemic
C. Artroză
D. Gută
E. Artrită reactivă
27. Artropatia neerozivă Jaccoud apare în:
A. Febra reumatismală
B. Artroză
C. Artrita reactivă
E. Spondilită anchilozantă
28. Acroosteoliza falangelor distale este un simptom pentru:
A. Spondilită anchilozantă
C. Sclerodermie
E. Gută
29. Anticorpii anti-centromer sunt prezenți în 60-70% din cazuri cu:
C. Sclerodermie limitată (sindromul CREST)
D. Artroză
E. Boala Reiter
30. Criteriul major al sclerodermiei sistemice este:
A. Artrita
B. Redoare matinală de 30minute
C. Sacroiliita
D. Îngroșarea proximală a tegumentului
110
E. Esofagită
31. Durerile articulare de tip ”mecanic” sunt prezente în:
A. Lupus Eritematos Sistemic
B. Sclerodermie
D. Osteoartroză
E. Gută
32. Nodulii Heberden apar la articulațiile:
A. Interfalangiene proximale
B. Interfalangiene distale
C. Coate
D. Radiocarpale
E. Genunchi
33. Localizarea nodulilor Bouchard este la articulatiile:
A. Interfalangiene distale
B. Coate
C. Interfalangiene proximale
D. Radiocarpale
E. Genunchi
34. Cristalele birefringente de urat monosodic în lichidul sinovial la examinarea
microscopică sunt caracteristice pentru
A. Boala prin depunere de cristale de hidroxiapatită
B. Gută
C. Artroză
D. Condrocalcinoză
E. Artrită reactivă
35. Scăderea excreției de acid uric se produce în:

A. Boli mieloproliferative
B. Limfoame
C. Administrarea de diuretice, aspirină, ciclosporină
111
D. Psoriazis
E. Lupus Eritematos Sistemic
36. Creșterea producției de acid uric caracteristică pentru:
A. Insuficiență renală cronică
B. Hipertensiune arterială
C. Nefropatie saturniană
D. Psoriazis
E. Hiperparatiroidism
37. Eritemul suprafețelor de extensie a membrelor-Papulele Gottron sunt un simptom
clinic pentru:
C. Sclerodermie
D. Dermatomiozită
E. Febra reumatismală
38. Eritemul localizat periorbital ” în ochelari” , de culoare liliachie este un simptom al:
A. Artrite reumatoide
C. Artrozei
D. Dermatomiozitei
E. Spondilitei anchilozante
39. Pentru osteoporoză NU este un factor de risc:
A. Sedentarismul
B. Obezitatea
C. Menopauza precoce
D. Masă corporală redusă
E. Istoric familial de fractură osteoporotică
40. În sindromul algic periarticular sunt afectate structurile:
A. Sinoviala
B. periarticulare
C. Cartilajul
D. Osul
E. Lichidul sinovial
112
41. Testul Schober determină:
A. Mobilitatea cervicală
B. Mobilitatea lombară
C. Mobilitatea toracică
D. Mobilitatea centurii humerale
E. Mobilitate coxofemurală
42. Distanța degete - sol determină nivelul de mobilitate lombară la pacienții cu:
A. Sclerodermie
D. Osteoartroză
E. Gută
43. Prezența febrei acute la utilizatorii de droguri intravenoase cel mai frecvent poate
semnala:
A. Pneumonie prin inhalare
B. Infecție cu HIV
C. Endocardită bacteriană
D. Celulită
E. Bursită
44. Diagnosticul diferențial al artritei reumatoide apărute în perioada climacterică este

necesar de efectuat cu:
A. Spondilita anchilozantă
B. LES
C. Sclerodermie
D. Polimialgia reumatică
E. Gută
45. Din grupul spondilitelor seronegative nu face parte:
B. Artrita psoriazică
C. Sclerodermia
D. Sindromul Reiter
E. Artrita reactivă
46. Testul biologic ce crește semnificativ în infecțiile bacteriene severe și ușor sau
moderat în cele virale este:
A. Bilirubina totală
B. Albuminele
C. Procalcitonina
D. Urea
E. Creatinina
47. Nu este unul dintre criteriile vasculitei Churg-Strauss simptomul:
113
A. Astmul bronșic
B. Sacroiliita
C. Eozinofilie >10%
D. Infiltrate pulmonare labile
E. Histologic – eozinofilie extravascular.
48. Pacientă 50 ani cu disfagie pentru alimentele solide și parțial lichide, regurgitări ,
vome. Radiologie articulară relevă osteoliză digitală. Care este diagnosticul?
A. LES
C. Sclerodermie
D. Osteoartrită
E. Gută
49. Ce fenomen este prezentat în imagine:
A. Vasculită
B. Sindromul Reynaud
C. Degerături
D. Osteoliză
E. Traumă digitală
______________________________________________________________________
50. Pentru artrita reumatoidă sunt caracteristice:
A. Redoarea matinală mai mult de 60 minute
B. Diminuarea expansiunii toracice
C. Anticorpii anti-CCP
D. Noduli reumatoizi
E. Osteofite marginale
51. În monitorizarea gradului de activitate al artritei reumatoide parametrii utilizați sunt:
A. Hemoglobina
B. Viteza de sedimentare a hematiilor
114
C. Anticorpii anti-CCP
D. Proteina C reactivă
E. Leucocitele
52. Modificările radiologice în artrita reumatoidă includ:
A. Osteoporoză
B. Osteofite marginale
C. Leziuni destructive osoase și cartilaginoase
D. Subluxații cu devieri
E. Anchiloză fibroasă, osoasă
53. Epitopul de susceptibilitate în artrita reumatoidă este asociat cu antigenele:
A. HLA B38
B. HLA B27
C. HLA DR1
D. HLA DR3
E. HLA DR4
54. Simptomele ce diferențiază artrita reumatoidă de artropatia psoriazică sunt:
A. Redoarea matinală mai mult de 1 oră
B. Sacroileita
C. Prezența anticorpilor anti CCP
D. Afectarea articulațiilor proximale
E. Afectarea articulațiilor distale
55. Boala Still a adultului se manifestă cu:
A. Sacroiliită
B. Poliartrită
C. Splenomegalie
D. Poliadenopatii
E. Serozită
56. Entezopatiile sunt caracteristice pentru:
115
C. Artropatia psoriazică
D. Sindromul Reiter
E. Reumatismul articular acut
57. Criteriile spondilitei anchilozante includ simptomele:
A. Trombocitopenie
B. Uveită
C. Lombalgie de minimum 3 luni, ameliorată de exercițiu
D. Diminuarea expansiunii toracice
E. Sacroiliită bilaterală de gradele 2-4.
58. Care articulații se afectează în spondilita anchilozantă ?
A. Articulațiile interfalangiene proximale
B. Articulațiile sacroiliace
C. Articulațiile radiocarpale
D. Articulațiile coloanei vertebrale
E. Articulațiile costosternale
59. Simptome distinctive pentru artritele reactive și a sindromului Reiter includ?
A. Mono sau oligoartrită
B. Aspent de deget ”în cârnat”
C. Noduli reumatoizi
D. Entezită
E. Cardită
60. Caracteristicele lichidul sinovial septic includ:

A. Opac
B. Incolor
C. Numărul de leucocite>100.000/µL
D. Polimorfonucleare - >75%
E. Cultura pozitivă
61. Boala Lyme este o artrită reactivă exprimată prin:
A. Eritem cronic migrant
116
B. Artrite/artralgii migratorii
C. Uveită
D. Teste pozitive pentru Borellia Burgdorferi
E. Endocardită
62. Boala mixtă a țesutului conjunctiv impune asocierea.
A. Fenomenul Raynaud
B. Miozita
C. Anticorpi anti U1-70 RNP titru ≥1:1600
D. Anticorpi antiADNdc
E. Anticorpi antiSm
63. Pericardita este manifestarea cardiacă cea mai frecventă în Lupus Eritematos Sistemic
cu următoarele semne :
A. Bactriemie tranzitorie
B. Anticorpi anti ADNdc
C. Complement scăzut
D. Lichid intrapericardic redus
E. Trombocitoză
64. Modificările hematologice in Lupus Eritematos Sistemic includ:
A. Trombocitopenie
B. Anemie moderată
C. Leucopenie
D. Leucocitoză
E. Reticulocitoză
65. Dovada bolii renale în Lupus Eritematos Sistemic reprezintă:
A. Proteinuria mai mare de 0,5g/24 ore
B. Trombocitoză
C. Hematurie mai mult de 5 hematii/câmp
D. Piurie mai mult de 5 leucocite/câmp
E. Creatinina serică crescută
66. Criteriile de afectare renală ACR pentru Lupus Eritematos Sistemic includ:
A. Proteinurie persistentă mai mare de 0,5g/24ore
117
B. Cilindri hematici în sedimentul urinar
C. Cilindri micști
D. Cilindri granuloși în sedimentul urinar
E. Bacteriurie
67. Criteriile clinice ale Lupusului Eritematos Sistemic includ:
A. Rash malar
B. Sacroiliită
C. Fotosensibilitate
D. Artrite
E. Serozite
68. Criteriile sclerodermiei sistemice includ:

A. Fibroză pulmonară
B. Redoare matinală mai mult de 60 minute
C. Sclerodactilie
D. Ischemie digitală
E. Îngroșarea proximală a tegumentului
69. Simptome relevante ale sclerodermiei sistemice sunt:

A. Hiperpigmentarea tegumentelor
B. Teleangiectazii
C. Valvulopatie
D. Sindromul Raynaud
E. Osteoliză
70. Testele imunologice pentru sclerodermie includ:
A. HLA DR1
B. Anticorpii anti ADN
C. Anticorpii anti SCL70
D. Anticorpii anticentromer
E. HLA B27
118
71. Pentru Osteoartroză sunt caracteristice:
A. Durerile de tip ”mecanic”
B. Crepitații articulare
C. Hiperproducții osoase (osteofite, noduli Heberden)
D. Redoare matinală mai mult de 60 minute
E. Anticorpi anti-CCP
72. Reumatismul articular acut include:
A. Anticorpii Anti-CCP
B. Sacroiliită
C. Cardită 100%
D. Poliartrită acută
E. Context infecțios (streptococul β hemolitic)
73. Sindromul Șjogren-asociat poate apărea în evoluția bolilor condiționate imun:
B. Lupus Eritematos Sistemic
C. Poliarteriita nodoasă
D. Artroza
E. Sclerodermia sistemică
74. Vasculite sistemice asociate cu ANCA sunt:
A. Poliarteriita nodoasă
B. Poliarterita microscopică
C. Sindromul Churg-Strauss
D. Granulomatoza Wegener
E. Boala serului
75. Vasculite ale vaselor mari sunt:

A. Poliangiita microscopică
B. Arterita Takayasu
C. Arterita cu celule gigante
D. Granulomatoza Wegener
119
E. Vasculita reumatoidă
76. Complicațiile osteoporozei sunt fracturile la nivel de:
A. Coaste
B. Col femural
C. Antebraț partea distală
D. Vertebre
E. Falange proximale
77. Următoarele afirmații sunt proprii osteoporozei:
A. Pierdere de masă osoasă
B. Modificări microarhitecturale osoase
C. Fragilizarea osului
D. Creșterea riscului de fractură
E. Fără disabilitate
78. Pentru reumatismul palindromic sunt caracteristice:
A. Monoartrita apărută subit
B. Eritem
C. Artralgii intense
D. Durata puseului 1-2 zile
E. Afectarea oculară
79. Simptomele osteoartropatiei hipertrofice includ:
A. Sacroiliită bilaterală
B. Artralgii
C. Hipocratism digital
D. Strii profunde pe scalp și față (Cutis verticis gyrata)
E. Ossalgii
80. Osteortropatia hipertrofică secundară apare în evoluția cronică a:
A. Cirozei hepatice
B. Bolii intratoracice supurative
C. Artritei reumatoide
D. Artrozei
120
E. Bolii inflamatorii intestinale
81. Sindromul SAPHO se manifestă cu:
A. Noduli reumatoizi
B. Osteită
C. Pustuloză
D. Sinovită
E. Acne
82. Eritemul localizat periorbital ” în ochelari” , de culoare liliachie este un simptom al:
A. Artrite reumatoide
C. Artrozei
D. Dermatomiozitei
E. Spondilitei anchilozante
83. Remisunea în artrita reumatoidă se consideră atunci când există următoarele :
A. Redoare matinală=60 minute
B. Absența durerii articulare spontane
C. Absența durerii articulare la presiune și mobilizare
D. Absența fatigabilității
E. VSH < 30mm/oră sau/și proteina C reactivă <20mg/l
84. Care afirmații sunt criterii ale artrite reumatoide?
A. Artrita la minim trei arii articulare
B. Uveita
C. Sacroiliită bilaterală
D. Artrita simetrică persistentă
E. Redoare matinală = 60 minute
85. Simptome certe de diferențiere a spondilitei anchilozante sunt:
A. Factor reumatoid pozitiv
B. Sacroiliită bilaterală de diverse grade
C. Afectarea articulațiilor proximale
D. HLA B27 pozitiv
E. Expansiune toracică diminuată
86. Criterii în favoarea osteoartrozei includ:
121
A. HLA DR4
B. Durere de tip mecanic
C. Crepitații articulare
D. Noduli Heberden
E. Entezită
87. Factorul reumatoid este pozitiv în :
A. Sindromul Reiter
B. Sindromul antifisfolipidic
C. Boala mixtă a țesutului conjunctiv
D. Lupus Eritematos Sistemic
E. Artrită reumatoidă
88. Pentru diagnosticul de miozită importante sunt:
A. Electromiografia
B. Biopsia musculară
C. Anticorpii Jo-1
D. Creatinfosfokinaza plasmatică
E. Acidul uric .
89. Pentru a confirma prezența vaculitei sunt necesare:
A. Ultrasonografia
B. Artroscopia
C. Anticorpii ANCA
D. Factorul VIII antigenic (von Willebrand)
E. Biopsia arterială
90. Pentru confirmarea amiloidoze se recomandă:
A. Radiografia toracelui
B. Aspirație lipidică
C. Biopsie rectală
D. Biopsie renală
E. Scintigrafie
91. Artrita acută monoarticulară este caracteristică pentru:
122
A. Gută
B. Artrită septică
C. Artrită reumatoidă
D. Artrită psoriazică
E. Sinovită traumatică
92. Simptome proprii osteoartrozei sunt:
A. Dureri de tip mecanic
B. Dureri ”de start”
C. Sacroileită
D. Uveită
E. Afectare asimetrică
93. Simptome specifice febrei reumatismale sunt:
A. Artralgii de tip migrator
B. Noduli Bouchard
C. Conjunctivită
D. Miocardită
E. Evidența unei infecții cu streptococul β hemolitic
94. Pentru osteoartropatia hipertrofică este caracteristică triada:
A. Uveita
B. Poliartrita
C. Hipocratism digital
D. Periostită a părții distale a oaselor lungi
E. Sindesmofite
95. Factorii ce contribuie la declanșarea și perpetuarea autoimunității :
A. Predispoziția genetică
B. Infecția virală
C. Stresul
D. Perturbările hormonilor sexuali
E. Infecția bacteriană
96. Diagnosticul de febră de etiologie nedeterminată poate fi considerat :
123
A. După trei vizite la medic fără un diagnostic cert
B. După trei zile de spitalizare fără un diagnostic concret
C. O săptămână de investigații “inteligente și invazive” în condiții de
ambulator fără un diagnostic stabilit
D. Prezența febrei mai mare de 37,5ᵒC
E. Temperatura >38,3º C (101º F),
97. Factori de risc pentru osteoporoză se consideră:
A. Sedentarismul
B. Obezitatea
C. Menopauza precoce
D. Masă corporală redusă
E. Istoric familial de fractură osteoporotică
98. Leziunile oculare în artrita reumatoidă sunt frecvente și se manifestă prin:
A. Episclerită
B. Sclerită
C. Uveită
D. Scleromalacie perforans
E. Cheratoconjunctivită sicca
99. Manifestări clinice primar glandulare în sindromul Șjogren sunt:

A. Hipertiroidism
B. Sindromul sicca(sindromul uscat)
C. Tumefacția glandelor parotide
D. Tumefacția glandelor submandibulare
E. Tumefacția glandelor lacrimale
100. În sindromul algic periarticular Nu sunt afectate structurile:
A. Sinoviala
B. Structurile periarticulare
C. Cartilajul
D. Osul
E. Lichidul sinovial
101. Pentru determinarea activității și procesului evolutiv al artrite reacive sunt
utilizate testele:
A. Hemoleucograma
B. VSH
C. Bilirubina
D. Proteina C reactivă
E. Fibrinogenul
102. Criteriile clinice CASPAR pentru psoriazis includ:
A. Distrofie unghială psoriazică
B. Psoriazis curent sau istoric personal/familial
C. Dactilită
124
D. Afectare cardiacă
E. Factor reumatoid negativ
103. Pentru stabilirea diagnosticului de osteoporoză sunt recomandate:
A. Ultrasonometria
B. Absorbțiometria cu fascicul dual de raze X (DXA)
C. Radiografia
D. Scintigrafia
E. Tomografia computerizată cantitativă
104. Factori de risc modificabili pentru osteoporoză:
A. Fumat, abuz de alcool
B. Activitate fizică semnificativă
C. Deficit de vitamina D
D. Masă corporală scăzută
E. Aport insuficient de calciu
105. Simptome distincte pentru artrita reactivă sunt:
A. Oligoartrită-afectare asimetrică
B. Afectarea articulațiilor sacroiliace
C. Uretrită
D. Afectare articulară simetrică
E. Afectare oculară
106. Deformații ale mâinilor în artrita reumatoidă includ:
A. Entezită
B. Deviație ulnară a articulațiilor metacarpofalangiene
C. Deformare în butonieră
D. Deformare în gât de lebădă a degetelor
E. Noduli Heberden
107. Pacienții care fac abuz de alcool pot avea febră acută ce semnalează:
A. Hepatită alcoolică acută
B. Infecția HIV
C. Pancreatită acută
D. Ascită peritonită
E. Deliriu tremens
108. Risc crescut pentru a dezvolta o febră acută gravă o au persoanele cu:
A. Deshidratare acută
B. Vârste extreme (copii/vârstnici)
C. Pacient recent operat
D. Sarcină
E. Infecție respiratorie
109. Testele biologice recomandate unui pacient febril:

A. Hemoleucograma
B. Proteina C reactivă
C. Hemocultura
D. Analiza de urină+urocultura
E. Tomografie computerizată
125
110. Artrita reumatoidă cu prognostic sever se consideră:
A. Debut acut poliarticular
B. Fără sindrom astenic
C. Implicare extraarticulară
D. Eroziuni articulare confirmate radiologic
E. Sindrom inflamator ridicat
111. Febra periodică este caracteristică pentru următoarele entități clinice:

A. Febra familiară familiară
B. Sindromul Hiper-IgD
C. Febra periodică asociată receptorului TNF (TRAPS)
D. Entezopatie
E. Osteoartroză
112. În grupul spondilitelor seronegative sunt următoarele entități clinice:
B. Artrita psoriazică
C. Sclerodermia
D. Sindromul Reiter
E. Artrita reactivă
113. Criteriile vasculitei Churg-Strauss includ:

A. Astmul bronșic
B. Sacroiliita
C. Eozinofilie >10%
D. Infiltrate pulmonare labile
E. Histologic – eozinofilie extravascular.
114. Entezita este o manifestare clinică comună în:
A. Osteoartroza
C. Artrita reactivă
D. Artropatia psoriazică
E. Gută
115. Entezita nu este caracteristică pentru:
B. Osteoartroză
C. Vasculită
D. Gută
E. Sindromul Reiter
116. În patogenia gutei se evidențiază următoarele procese:

A. Hiperuricemia și acumularea de urați în organism
B. Depunerea uraților în țesuturi
C. Artrita gutoasă acută
126
D. Spondilalgii
E. Afectare oculară
117. Complicațiile gutei pot fi:

A. Uveită
B. Artrită degenerativă severă
C. Nefropatie
D. Calculi renali
E. Osteoliză
118. În profilaxia secundară a atacurilor de gută sunt importante măsurile:
A. Efort fizic excesiv
B. Evitarea băuturilor alcoolice
C. Limitarea administrării medicamentelor(diuretice,)
D. Menținerea unei greutăți corporale optimale
E. Respectarea regimului și dietei.
119. Pacientul prezintă febră și splenomegalie.Care maladii necesită a fi suspectate
și excluse?
A. Maladii limfoproliferative
B. Endocardită bacteriană
C. Diabet zaharat tip II
D. Tuberculoză miliară
E. Lupus Eritematos Sistemic
120. Care din afirmații sunt importante la pacienții imunodeprimati cu febră:
A. Orice imunosupresie se poate complica cu o infecție,
B. Febra poate fi cauzată de o infecție oportunistă dar și de o
infecție comunitară sau nosocomială,
C. Mai multe infecții concomitente se pot asocia la același
pacient,
D. Orice febră apărută la imunodeprimați este o urgență
diagnostică și terapeutică.
E. Rareori poate avea importanță.
121. Semnalați factorii extrinseci (de mediu) ce favorizează apariția precoce a
osteoartrizei:
A. Particularități profesionale și eforturi fizice profesionale
B. Traumatizarea articulației
C. Activități sportive
D. Vârsta înaintată
E. Apartenența rasială
122. Semnalați factorii de risc genetici ce favorizează apariția precoce a
osteoartrozei:
A. Dereglări ereditare ale colagenului de tipII (sindromul Stikler)
B. Vârsta înaintată
C. Genul
D. Mutația genei colagenului II (COL2A1)
E. Masa corporală crescută
127
123. Factori etiologici intrinseci nongenetici ale osteoartrozei:
A. Vârsta înaintată
B. Masa corporală crescută
C. Scăderea nivelului estrogenilor
D. Activități sportive
E. Apartenența rasială
124. Criteriile de diagnostic ale spondiloartropatiilor includ simptomele clinice:
A. Oligoartrită asimetrică
B. Durere dorsală sau lombară nocturnă sau redoare matinală
dorsolombară
C. Durere fesieră
D. Artrita articulațiilot metacarpofalangiene proximale
E. Irită
125. Pacient ce prezintă artrită axială, examenul radiologic cu sacroiliită bilaterală
și sindesmofite marginale ne sugerează diagnosticul:
A. Gută
B. Spondilartropatie seronegativă
D. Artrită reumatoidă
E. Sclerodermie
126. Osteoartroza coxo-femurală se manifestă cu simptome și semne clinice de:
A. Durere la mișcare
B. Durere fesieră
C. Crepitații la mișcare
D. Limitarea volumului mișcărilor, în special rotația internă
E. Diminuarea expansiunii toracice
127. Osteoartroza umărului are simptome și semne clinice:
A. Expansiune toracică diminuată
B. Durere la mișcare
C. Limitarea volumului mișcărilor, îndeosebi rotația externă
D. Crepitații la mișcare
E. Deformare
128. Anticorpii antifosfolipidici în Lupus Eritematos Sistemic sunt obiectivați prin:
A. Prezența de titruri crescute a anticorpilor anticardiolipinici IgM,IgG
B. Test fals pozitiv pentru lues persistent mai mult de 6 luni
C. Factor reumatoid pozitiv
D. Prezența anticoagulantului lupic
E. Anti Jo 70
129. Modificările histologice musculare în sclerodermie includ:
A. Hipertrofie musculară
B. Infiltrat inflamator limfocitar interstițial și perivascular
C. Necroză musculară
D. Fibre musculare degenerate
E. Fibroză și atrofie
130. Artrita articulațiilor sacroiliace este caracteristică pentru:
128
B. Sclerodermie
D. Artropatie psoriazică
E. Sindromul Reiter
131. Artroza mâinii prezintă semne clinice:
A. Tofi
B. Noduli Heberden
C. Noduli Bouchard
D. Eritem
E. Onicoliză
132. În osteoartroză sinovita morfologic se manifestă prin:
A. Sinovita bogată în detritus
B. Sinovita fibrotică
C. Necroza sinoviei
D. Sinoviopatia inflamatorie
E. Sinoviopatia hiperplastică
133. Tratamentul osteoartrozei are următoarele obiective:
A. Educarea pacientului
B. Reducerea durerii cu menținerea mobilității
articulare
C. Combaterea sinovitei
D. Stoparea progresiei bolii
E. Toate cele menționate
134. Articulațiile temporo-mandibulare cu dureri la masticație și alterarea
mobilității se afectează în:
C. Sindromul Reiter
D. Gută
E. Artrita reactive
135. Tabloul imagistic de afectare erozivă asimetrică a articulațiilor

interfalangiene distale, articulațiilor sacroiliace și coloana vertebrală sunt
caracteristice pentru:
C. Sclerodermie
D. Artrita psoriazică
E. Guta
136. Care entități clinice nu reprezintă Sindromul Caplan :
B. Guta
C. Osteoartroză
D. Spondilită seronegativă
E. Pneumoconioză
129
137. Articulațiile temporomandibulare cu dureri la masticație și eroziuni NU se
afectează in:
C. Sindromul Reiter
D. Artrita reactivă
E. Gută
138. SLEDAI-2K este un indice utilizat pentru a stabili activitatea:
A. Artritei psoriazice
B. Sclerodermiei
C. Lupus eritematos sistemic
D. Artroză
E. Gută
139. Regiunea cervicală a coloanei vertebrale este singurul segment interesat în:
A. Gută
C. Sclerodermie
D. LES
E. Osteoartroză
140. Anticorpii anti-centromer NU sunt prezenți în:
C. Sclerodermie limitată (sindromul
CREST)
D. Artroză
E. Boala Reiter
130

Teste Simu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Simu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Diagnosticul diferențial în sindromul de condensare pulmonară

8. Imaginea radiologică este caracteristică pentru:

10. Imaginea radiologică este caracteristică pentru:

12. Factorul ce prezintă o asociaţie polimicrobiană, este caracteristic pentru:

13. În imagine este prezentat clișeul radiologic al unui pacient cu:

14. Imaginea radiologică este caracteristică pentru:

15. Imaginea radiologică este caracteristică pentru:

16. Imaginea radiologică este suspectă pentru:

32. În imaginea morfopatologică sunt prezentate:

Diagnosticul diferențial în sindromul bronhoobstructiv

21. Ce diagnostic ne sugerează poziția pacientului şezândă, cu mâinile fixate de marginea

2.Selectați rolul foițelor pleurale:

3.Enumerați funcțiile cavității pleurale:

4.Enumerați căile fiziologice de drenaj a lichidului pleural:

5. Numiți afirmațiile corecte pentru revărsatul pleural:

6. Selectați mecanismele de formare a revărsatelor pleurale:

b) Scăderea presiunii hidrostatice în capilare

c) Scăderea presiunii oncotice plasmatice

d) Creșterea drenajului limfatic

e) Scaderea drenajului limfatic

9. Selectați cauzele transsudatului pleural:

a) Insuficienţă cardiacă congestivă

10. Numiți cauzele exsudatului pleural:

12.Selectați situațiile clinice preexistente transsudatului pleural:

14. Selectați afirmațiile corecte pentru durerea toracică în revărsatul pleural:

a) Durerea este de obicei acută, intensă

15. Enumerați caracteristicile tusei în revărsatul pleural:

16. Selectați afirmațiile corecte:

a) Sindromul pleural se prezintă cu matitate deplasabilă la percuție

17. Numiți fenomenele auscultative în revărstul pleural:

a) Murmur vezicular abolit

18.Numiți investigațiile necesare pentru diagnosticul revarsatului pleural:

19. Care sunt aspectele radiologice în revarstul pleural:

a) Opacitate bazală limitată superior de o linie cu concavitatea superior şi intern (linia

20. Enumerați situațiile clinice cand trebuie efectuată ecografia pleurală:

a) Revărsate pleurale cu cantitate mare de lichid

a) Este o investigație de rutină

22. Aspectul macroscopic hemoragic al lichidului pleural este orientativ pentru:

23. Care afirmații sunt corecte pentru hemotorax:

a) Este o acumulare de sânge în cavitatea pleurală

24. Numiți cauzele hemotoraxului:

25.Selectați afirmațiile corecte pentru chilotorax:

a) Este revărsat pleural prin acumulare de limfă

26. Numiți criteriile lui Light pentru exsudatul pleural:

27. Numiți criteriile lui Light pentru transsudatul pleural:

28. Selectați afirmațiile corecte:

29. Enumerați exsudatele pleurale in care glucopleuria este scăzută:

30. Selectați testele de diagnostic comune pentru exsudatul pleural:

32. Care afirmație este corectă:

33. Numește afirmațiile corecte la examenul citologic al lichidului pleural:

34. Enumerati caracteristicele revărsatului pleural din insuficiența cardiacă:

35. Care sunt caracteristicile pleureziilor neoplazice:

37.Selectați afirmațiile corecte pentru empiem pleural:

38. Care sunt caracteristicile licidului pleural in artrita reumatoidă:

39. Selectați afirmațiile corecte referitor la mezoteliom:

Pneumopatiile interstițiale difuze

2. Care structuri pulmonare se afectează în cadrul pneumopatiilor interstițiale difuze:

3. Selectați factorii care provoacă pneumopatii interstițiale difuze:

4. Marcați factorii care inițiază leziunea în cadrul pneumopatiilor interstițiale difuze:

5. Alegeți factorii care duc la progresarea leziunii în cadrul pneumopatiilor interstițiale

6. Selectați simptomul major în cadrul pneumopatiilor interstițiale difuze:

7. Alegeți manifestările întâlnite în cadrul pneumopatiilor interstițiale difuze:

8. Care sunt manifestările radiologice ale sindromului interstițial în cadrul