14.10.

2019
Curs 2 administrativ
O alta situatie foarte clara sub aspectul mentinerii sau nu a caracterului unilateral al
vointei juridice il reprezinta actele administrative emise la cerere .
Ca regula, destinatarul unui act sesizeaza autoritatea publica printr-o solicitare careia
aceasta
 ii raspunde in forma si continutul prevazute de lege sau, dupa caz,
 refuza justificat sau nu eliberarea actului.
Si in aceasta situatie se mentine caracterul unilateral, deoarece solicitantul nu
negociaza cu autoritatea continutul si forma actului. Acestea se stabilesc prin raportare
la lege, mai mult chiar, in cazul in care beneficiarul renunta la act, acest lucru nu atrage
incetarea efectului actului la care s-a renuntat. Pentru a se realiza acest lucru, este necesar
ca autoritatea sa-si revoce propriul act. Rezulta ca in toate aceste situatii, se mentine
caracterul de vointa juridica unilaterala al manifesterii pe care acesta o exprima.
Regimul de putere publica, care guverneaza manifestarea de vointa, deosebeste actele
administrative de formele de activitate ale admnistratiei supuse dreptului comun.Ea
reprezinta in egala masura, o trasatura a administratiei publice care ii confera acesteia
prerogativele necesare calificate in doctrina prin formula "derogatorii” sau „exorbitante”
prin care administratia reuseste sa impuna interesul general sau public in fata celui
particular.Ea a fost consfintita prin Codul administrativ prin constatarea principiului
satisfacerii interesului public(art. 10), potrivit caruia „Autoritatile si institutiile publice,
precum si personalul din cadrul acestora au obligatia de a urmarii satisfacerea
interesului public inaintea celui individual sau de grup, precum si prioritatea interesului
public national, fata de cel local”.Regimul de putere publica nu trebuie absolutizat prin
raportare la asimilarea ca act administrativ a contractului administrativ. De esenta
acestui tip de contract, indiferent de obiectul lui, este faptul ca el contine o parte
reglementara care este prestabilita de legiuitor si o parte conventionala, care este
negociata de parti. In acest fel, are loc o imbinare intre regimul de putere publica si cel
de drept comun, care se exercita insa sub comanda celui de putere publica , acesta
pastrandu-si prioritatea. Aceleasi precizari se impun a se face si cu privire si la actele
administrative care emana de la diferite structuri private care au dobandit statut de
utilitate publica sau au fost autorizate potrivit legii sa satisfaca un interes public prin
prestarea unui serviciu public. Aceasta reprezinta, de altfel, o alta trasatura distincta sau
definitorie a actului administrativ, atat Constitutia, cat si Leega Contenciosului
administrativ prin formula „acte administrative ale autoritatilor publie” largind sfera
subiectelor de drept de la care emana acte administrative.
O alta trasatura desprinsa din definite vizeaza faptul ca actul administrativ aduce o
modificare in realitatea juridica existenta, in senusl ca naste, modifica sau stinge
drepturi si obligatii. In acest fel, el isi releva aparteneta la categoria actelor juridice care
indiferent de ramura de drept careia ii apartin, se caracterizeaza prin faptul ca produc
efecte juridice cu particularitati specifice obiectului pe care il vizeaza si regulilor juridice
pe care il guverneaza.
O ultima trasatura, este aceeaa ca actul administrativ se supune unui control de
legalitate care se exercita de catre instanta de contencios administrativ, in principal.
Ea a fost consacrata la nivel constitutional prin modificarile aduse articolului 126 de
Legea de revizuire 429/2003 care garanteaza acest control si recunoaste existenta unor
categorii de acte exceptate de la el. Este vorba despre actele de comandament cu
caracter militar si actele care privesc raportul cu Parlamentul. Exista si acte
administrative, care sunt supuse controlului de legalitate exercitat de alte instante
judecatoresti decat cele de contencios administrativ, respectiv pe calea dreptului comun.
Ex: Ordonanta nr 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor prevede ca procesele
verbale contraventionale care, ca natura juridica sunt acte administrative se ataca la
instanta de drept comun, respectiv la judecatorie cu plangere, impotriva hotararii
pronuntate de judecatorie, care in prezent este apelul(inainte era recursul) se solutioneaza
de sectiile de contencios administrativ ale tribunalului.
Clasificarea actelor administrative:
In doctrina se utilizeaza mai multe criterii de clasificare, dintre care, relevanta prezinat:
1. In functie de organul de la care emana, exista :
 Acte care emana de la autoritati ale administratiei publice
 Acte care emana de la alte autoritati publice
 Acte care emana de la subiecte de drept privat care au fost autorizate sa
presteze anumite servicii publice
2. Dupa competentei teritoriale si materiale a subiectului de drept de la care
emana(autoritatii/organului) exista:
 Acte care emana de la autoritati publice nationale si respectiv locale
 Acte de administratie generala si de administratie de specialitate
3. In functie de intinderea efectelor pe care actul le produce, identificam:
 Acte administrative individuale-produc efecte fata de un subiect identificat
de drept(ex: un permis de conducere, o diploma, decretul Presedintelui de
declarare a candidatului la functia de prim-ministru sau un act d enumire in
functia publica)
Actele administrative individuale se clasifica in mai multe categorii:
► Acte prin care se confera un statut personal(ex: o diploma, un permis de port
arma)
► Acte prin care se stabilesc drepturi si obligatii pentru un subiect de drept
determinat(ex: o autorizatie de functionare a unei persoane juridice)
► Acte cu caracter intern prin care se reglementeaza organizarea si functionarea
unei persoane juridice(denumite generic regulamente interne)
► Acte administrative cu caracter jurisdictional prin care se solutioneaza un
litigiu izvorat in sfera administratiei publice de catre un organ investit prin lege
cu atributii jurisdictionale care isi desfasoara activitatea dupa principii si
proceduri care sunt utilizat de instantele judecatoresti pentru a exprima
contrarietatea, recunoasterea dreptului la aparare, independenta si pronuntaera
unei hotarari care este motivata in fapt si in drept.(ex: in materia achizitiilor
publice regasim Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor)

 Actele administrative normative care produc efecte juridice general obligatorii

si sunt opozabile erga omnes( hotararea Guvernului de punere in aplicare a
unei legi-este un act normativ cu caracter normativ; un ordin de ministru)