Lucrări practice - Suplimente alimentare, Anul III AF

Responsabil disciplină – Conf.univ.dr. Buşuricu Florica

LUCRARE PRACTICĂ 1
MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII ŞI ASIGURAREA SECURITĂŢII SĂNĂTĂŢII
IN LABORATOARELE DE ANALIZĂ

I. MĂSURI SANITARE ȘI DE PROTECȚIE ÎN INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT

SUPERIOR ÎN PERIOADA PANDEMIEI DE SARS-COV-2

Se vor respecta toate reglementările prevăzute în Strategia Facultăţii de Farmacie de desfăşurare a

activităţilor didactice pentru anul universitar 2020-2021, în conformitate cu recomandările Ghidului
privind instituirea de măsuri sanitare și de protecție în instituțiile de învățământ superior în perioada
pandemiei de SARS-CoV-2 din Ordinul comun MS/MEC modificat – 24.09.2020 cumulate cu toate
recomandările reglementate actual la nivelul Universităţii Ovidius din Constanţa.
Extras din aceste reglementări:

1. Organizarea spaţiilor pentru asigurarea distanţării fizice. Organizarea accesului în

instituţia de învăţământ superior

Organizarea circuitelor
- Accesul şi fluxul de persoane vor fi gestionate la intrarea în instituţia de învăţământ superior de către
persoane desemnate de conducerea instituţiei (Corp C – Conf. univ. dr. Laura Bucur, Tomis Nord –
Conf. univ. dr. Denisa Dumitrescu).
- Circuitele vor fi stabilite în interiorul instituţiei de învăţământ superior prin demarcare cu benzi
vizibile care să asigure "trasee prestabilite" de intrare, deplasare în interiorul instituţiei de învăţământ
superior şi de părăsire a acesteia.
- Vor fi amplasate indicatoare vizibile şi uşor de înţeles (marcaje, săgeţi etc.);
- Distanţarea fizică va fi menţinută la intrare, folosind orice mijloc posibil (marcaje aplicate pe sol,
geamuri și pereți);
- Se recomandă intrarea eşalonată la intervale orare stabilite, în funcţie de zone sau de clădiri (etaj,
aripă etc.);
- Căile de acces (de tip poartă, uşă sau intrare prevăzută cu turnichet) vor fi menţinute deschise în
timpul primirii studenţilor/cursanţilor, pentru a limita punctele de contact.
- Va fi asigurată comunicarea cu studenţii în vederea respectării intervalelor de sosire, cu scopul de a
evita aglomerarea la intrare;
- La intrarea în instituţia de învăţământ superior şi pe coridoare, la intrarea în fiecare sală vor fi aşezate
dispensere/flacoane cu soluţie dezinfectantă pentru mâini, astfel încât să fie facilitată dezinfecţia
frecventă.
- După dezinfecţia mâinilor, studenţii vor merge direct în sălile în care sunt programate activităţile
didactice;

Organizarea sălilor în care se desfășoară activități didactice

- Va fi asigurată distanţarea fizică între studenţi, ceea ce implică următoarele:
- Stabilirea modului de aşezare în săli în funcţie de configuraţia fiecărei săli şi de numărul de
studenţi dintr-o formaţie de studiu;
- Amplasarea se va face astfel încât studenţii să nu stea faţă în faţă;
- Va fi păstrată componenţa formaţiunilor de studiu;

1
 Lucrări practice - Suplimente alimentare, Anul III AF
Responsabil disciplină – Conf.univ.dr. Buşuricu Florica

- Vor fi limitate deplasările în sala în care se desfăşoară activităţi didactice sau de cercetare pentru
realizarea cărora se impune prezenţa fizică a studenţilor în instituţia de învăţământ;
- Întâlnirile dintre studenţi vor fi limitate în perimetrul sălii;
- Va fi asigurată aerisirea sălilor în care se desfăşoară activităţi didactice înainte de sosirea
studenţilor/cursanţilor, prin deschiderea ferestrelor timp de minimum 30 de minute, apoi în timpul
pauzelor dintre activităţile didactice, minimum 10 minute, la începutul şi la finalul zilei;
- Studenţii şi personalul didactic/didactic auxiliar/nedidactic vor purta mască atât în timpul
activităţilor didactice, cât şi în timpul pauzelor, precum şi în toată perioada în care se află în
interiorul clădirii instituţiei de învăţământ superior.
- Se vor stabili locurile în care vor fi amplasate coşurile de gunoi destinate aruncării/eliminării
măştilor uzate. Se recomandă coşurile de gunoi cu capac şi pedală, prevăzute cu sac în interior.

Protocol de triaj
Triajul epidemiologic al studenţilor se efectuează conform prevederilor legale în vigoare, respectiv
Ordinul ministrului sănătăţii nr. 653/2001 privind asistenţa medicală a preşcolarilor, elevilor şi
studenţilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Triajul zilnic:
- studenţii să fie clar informaţi şi să înţeleagă că persoanele cu simptome nu trebuie să participe la
activităţile didactice ce impune prezenţa;
- Triajul zilnic se efectuează de către studenţi acasă prin măsurarea temperaturii corporale şi aprecierea
propriei stări de sănătate, în urma căreia fiecare decide cu privire la propria participare la activităţile
didactice ce impune prezenţa fizică.
- Nu se vor prezenta la activităţile didactice pentru realizarea cărora se impune prezenţa fizică a studenţilor
în instituţiile de învăţământ superior în ziua respectivă:
- cei cu temperatură mai mare de 37,3°C şi/sau simptomatologie specifică infectării cu SARS-CoV-2 (tuse,
dificultăţi în respiraţie - scurtarea respiraţiei, diaree, vărsături) sau alte boli infectocontagioase;
- cei confirmaţi cu infecţie cu SARS-CoV-2, aflaţi în perioada de izolare la domiciliu;
- cei care sunt declaraţi contacţi apropiaţi cu o persoană infectată cu SARS-CoV-2, aflaţi în perioada de
carantină la domiciliu/carantină instituţionalizată.
- Revenirea în colectivitate a studenţilor care au avut probleme de sănătate şi au absentat de la activităţile
didactice pentru realizarea cărora se impune prezenţa fizică a studenţilor în instituţiile de învăţământ
superior se va realiza obligatoriu în baza unei adeverinţe medicale care să precizeze diagnosticul şi pe
care studentul o va preda titularului de disciplină si secretariatului la prima activitate didactică.
- Cadrele didactice, personalul didactic auxiliar şi nedidactic care prezintă simptome specifice unei
afecţiuni cu potenţial infecţios (febră, tuse, dureri de cap, dureri în gât, dificultăţi de respiraţie, diaree,
vărsături) se izolează la domiciliu, contactează medicul de familie şi anunţă de îndată pe responsabilul
desemnat de conducerea instituţiei de învăţământ superior.

2
Lucrări practice - Suplimente alimentare, Anul III AF
Responsabil disciplină – Conf.univ.dr. Buşuricu Florica

II. MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII ŞI ASIGURAREA SECURITĂŢII

IN LABORATOARELE DE ANALIZĂ

Intregul personal şi studenţii care lucrează în laborator trebuie să cunoască si să respecte regulile de
protecţia muncii şi asigurarea securitătii, pentru prevenirea accidentelor de muncă.
Este necesar ca măsurile de protecţia muncii, asigurarea securităţii, prevenirea toxicităţii să fie prelucrate
cu fiecare grupă de studenţi la începutul activităţii anului universitar şi reamintite periodic.
În fiecare laborator de chimie trebuie să existe o trusă sanitară cu un minimum de substanţe, cu
ajutorul cărora putem intervene în caz de accidente şi care să fie aşezată la loc vizibil.

1. Reguli generale de comportament în laborator

- Toate lucrările de laborator trebuie efectuate cu foarte mare precauţie.
- Este interzis a se pune pe mesele de laborator alimente, ţigări sau alte obiecte nefolosite în timpul
lucrărilor.
- La primirea şi la utilizarea substanţelor chimice pentru analizele chimice de laborator, trebuie citite cu
atenţie etichetele de pe borcane (sticle).
- Nu se gustă, un se miros, un se consumă nici un fel de substanţă din laborator.
- Experienţele care prezintă pericolul de a stropi cu substanţe nocive trebuie efectuate sub nişă.
- Nu se încarcă nişele cu vase, aparate şi utilaje de laborator, în afara celor necesare în operaţia
respectivă.
- Nu se lasă niciodată nesupravegheată o experienţă în timp ce se efectuează o operaţie de încălzire sau
când reacţia are loc rapid.
- In laboratoarele în care se lucrează cu substanţe chimice nu se poartă îmbrăcăminte largă, care poate
ajunge în contact cu substanţele sau cu flacăra deschisă; de asemenea, nu se poartă pantofi decupaţi,
sandale şi nu se stă cu picioarele goale.
- In cazul unor mici cantităţi de substanţe care se aprind, se va înăbuşi flacăra cu ajutorul unor cârpe
sau nisip.
- Dacă în timpul lucrului s-au vărsat soluţii sau substanţe pe masa de lucru sau pe pardoseală, acestea
se vor şterge cu o cârpă pentru a nu impurifica substanţele de analiză şi a nu denatura rezultatele;
- Balanţele analitice şi tehnice se încgid după folosire
- Chiuvetele vor fi ţinute în perfectă stare de curăţenie, nu se vor arunca hârtii, sticle sparte, substanţe
solide
2. Protecţia personală

Protecţia personală a studentului se asigură cu ajutorul unui echipament adecvat: halat, mănuşi de
cauciuc, ochelari, măşti de gaze, paravanele de protecţie contra exploziilor.

3. Manipularea corectă a sticlăriei de laborator

Folosirea sticlăriei de laborator se face cu respectarea normelor de prevenire a accidentelor după

cum urmează: prinderea baloanelor de distilare, a biuretelor sau recipientelor în stative se va efectua cu
ajutorul clemelor ce trebuie prevăzute cu apărători de plută sau cauciuc. Paharele, baloanele şi celelalte
vase de laborator ce conţin lichide fierbinţi nu se pun direct pe masă, ci pe o placă de azbest sau alte
materiale termoizolante.

3
Lucrări practice - Suplimente alimentare, Anul III AF
Responsabil disciplină – Conf.univ.dr. Buşuricu Florica

Vasele de sticlă se încălzesc progresiv, fie pe băi de apă, ulei, nisip, aer etc. fie pe o sită de de
azbest, sub agitare continuă. In cazul supraîncălzirii lichidelor se folosesc bucăţele de piatră ponce sau
porţelan poros, care provoacă o fierbere progresivă şi liniştită a lichidelor; piatra ponce sau porţelanul
poros se vor introduce întotdeauna în lichidul rece şi nu în cel fierbinte.
Atenţie! Sticla fierbinte are aceeaşi înfăţişare ca şi sticla rece. Nu se permite studenţilor să atingă
vasele de sticlă puternic încălzite, decât după ce s-au răcit.

4. Manipularea corectă a reactivilor de laborator

A. Reactivi toxici
Reactivii toxici sunt acele substanţe care, pătrunzând în organism au o acţiune dăunătoare,
tulburând funcţiunile acestuia şi provocând intoxicaţii. Printre reactivii toxici cei mai utilizaţi în
laboratoarele de chimie se numără: cianurile alcaline, arsenul şi compuşii lui, mercurul şi compuşii lui,
fenolul, crezolii, sărurile solubile de bariu, compuşii plumbului, acidul cromic, brucine, sulfatul de metil,
stricnina, sulfura de carbon, amoniacul, fosforul alb.
B. Reactivi caustici
Se numesc caustice acele substanţe care în contact cu organismul provoacă arsuri. Arsurile
chimice se caracterizează prin leziuni ale epidermei şi ţesutului conjunctiv, de intensitate diferită, în
funcţie de natura, concentraţia şi durata contactului cu substanţa caustică. Dintre reactivii caustici cei mai
utilizaţi în laboratoare, amintim:
- Acid azotic concentrat; Acid sulfuric oleum; Acid clorhidric concentrat; Acid clorosulfonic
- Acid fluorohidric anhidru; Acid formic concentrat; Anhidridă acetică; Apă oxigenată
- Azotat de argint; Brom; Hidroxizi alcalini concentraţi; Sulfuri alkaline concentrate.

C. Reactvi inflamabili
Principalii reactivi inflamabili utilizaţi în laboratoarele de chimie:
- Acetonă; Alcool metilic; Acetat de metil; Acetat de butil; Acetat de etil;
- Sulfură de carbon; Benzen; Toluen; Xilen; Eter etilic; Petrol.

5. Accidente posibile în laboratorul de chimie

Datorită necunoaşterii şi nerespectării condiţiilor de lucru în laborator există posibilitatea
producerii de accidente, ce pot fi grupate în următoarele categorii:
a. Accidente chimice pot fi: arsuri chimice, intoxicaţii şi sufocări, acestea pot avea loc la fiecare lucrare
de laborator dacă nu se respect măsurile preventive.
- Arsurile chimice rezultă din contactul cu substanţele chimice caustice cum sunt: bazele
concentrate, acizii concentraţi, bromul, etc.
- Intoxicaţiile se produc datorită pătrunderii în organism a unei substanţe toxice peste limita
normal admisă, provocând dereglări metabolice şi apariţia unor leziuni interne.

b. Accidente termice: arsuri sau opăriri. Arsurile termice rezultă din contactul cu corpuri fierbinţi sau în
urma aprinderii unor substanţe inflamabile.

c. Accidente de natură mecanică ce pot avea loc datorită zgârieturilor, înţepăturilor, zdrobirilor şi
strivirilor. Aceste accidente provin din utilizarea sau prelungirea greşită a sticlăriei de laborator, prin
manevrarea greşită a aparatelor grele, a buteliilor, din explozii, etc.

d. Accidente de natură electrică. În laboratorul de chimie se utilizează curentul electric cu tensiuni de

110-220 V. Frecvente cazuri de accidentare apar la atingerea sursei de tensiune cu o mână şi a
4
Lucrări practice - Suplimente alimentare, Anul III AF
Responsabil disciplină – Conf.univ.dr. Buşuricu Florica

robinetului de gaz sau de apă cu cealaltă. Accidental poate fi grav dacă accidentatul are încălţăminte
umedă sau se găseşte pe pardoseală umedă. De asemenea contactul cu curentul electric se poate
produce datorită montării defectuoase aparatelor electrice care nu au legătură cu pământul, prizelor
defecte, cordoanelor insuficient izolate, legăturile neizolate, etc.

6. Măsuri de protecţie şi prim ajutor în caz de accidente

Arsurile exterioare cauzate de acizi, vor fi tratate cu soluţie bicarbonat de sodiu 5 % sau chiar în stare
solidă, după care se va spăla plaga cu multă apă şi în final se va aplica un strat de Jecolan.
- În cazul arsurilor cu baze tari se va trata porţiunea afectată, după spălare intensă, cu acid acetic 2 %
- În cazul când o substanţă corozivă a pătruns în ochi, aceştia se vor spăla imediat cu apă sau acid boric
4 %, cu ajutorul păhărelului special de spălat ochii. Se va consulta imediat medicul specialist.
Arsuri termice. În cazul arsurilor provocate de căldură, se va proceda astfel:
- la arsurile de gradul I – înroşirea pielii – se tamponează porţiunea respective cu alcool 96%
sau spirt medicinal;
- la arsurile de gradul II – cu flictene (băşici) – se tamponează porţiunea afectată cu alcool,
soluţie KMnO4 3-5% sau tannin soluţie proaspătă;
- la arsurile de gradul III – distrugerea ţesuturilor- se va aplica cu atenţie un strat de Jecolan,
se acoperă rana cu un pansament steril şi se va consulta medical.
Intoxicaţii
În cazul intoxicaţiilor acute se va scoate accidentatul din mediul respectiv şi se va transporta
într-o camera bine aerisită. Dacă îmbrăcămintea şi lenjeria sunt îmbibate cu substanţe toxice acestea se
vor îndepărtează de pe corp şi apoi se aşează accidentatul în poziţie culcată.
Ȋn cazul intoxicaţilor cu amoniac vor bea multă apă în care s-a adăugat mult oţet sau suc de
lămâie, li se provoacă vomitări şi apoi li se dă lapte.
Intoxicaţii cu acizi, se tratează urgent prin gargară cu o soluţie de 5% bicarbonat de sodiu. Vor
bea lapte şi o suspensie de 10 g oxid de magneziu la 150 mL apă, sau apă de var şi ulei vegetal.
În caz de incendiu este necesar: a închide ferestrele, , a deconecta aparatele electrice, a scoate din
încăpere lichidele inflamabile; a opri imediat gazul, a deconecta aparatele de încălzire şi ventilaţia; a
scoate din încăpere vasele cu substanţe inflamabile şi baloanele cu gaze comprimate; a folosi mijloace
necesare pentru a stinge incendiul.

Flacăra (focul) trebuie stinsă în modul următor:

- dacă se aprind lichidele care se dizolvă în apă – cu orice tip de stingător, cu apă, nisip, pătură de
asbest sau de lînă;
- dacă se aprind substanţele ce se amestecă cu apă – cu orice tip de stingător, şuvoi de aer, nisip,
pătură de asbest;
- dacă se aprind substanţele, care nu se amestecă cu apă – se utilizează praf de dioxid de carbon,
orice tip de stingător, nisip, pături, începînd stingerea focului din partea convenabilă; Se interzice
categoric folosirea apei în acest scop !